Ion Minulescu

Cântă un matelot...

lui V. Demetrius

Cânta un matelot la proră,

Şi imnul lui solemn plutea
Pe-ntinsul Mării Marmara,

Ca-ntr-o cetate spaniolă,

Când orologiul din cupolă
Anunţă fiecare oră
Printr-un preludiu de mandolă...

Cânta un matelot la proră

Şi marea nu-l înţelegea.
Cânta un matelot la proră,
Un singur matelot cânta.
Şi totuşi, vocea lui sonoră
Părea, pe iahtul ancorat,
Un cor solemn de preoţi tineri,
Ce-ngroapă-n noaptea Sfintei Vineri
Un nou profet crucificat
Pe-o nouă Golgota...

Cânta un matelot la proră

Şi-ntregul echipaj dormea.
Cânta un matelot la proră.
Dar ce lunatic l-asculta
Şi cine cântu-i repeta
Din largul Mării Marmara,
Când mateloţii toţi dormeau
Şi marea nu-l înţelegea?...

Cânta un matelot la proră

Şi-n larg sirenele plângeau!

Versuri, I, nr. 3, 15 octombrie 1911