“În orice alt meșteșug sau manufactură, efectele diviziunii muncii sunt asemănătoare celor din

acest domeniu mai nesemnificativ – deși , în multe dintre ele, munca nu poate fi nici subdivizată
prea tare, nici redusă la operațiuni atât de simple.”
/”Avuția Națiunilor”, cartea I, Adam Smith/

În vestita sa carte ”Avuția Națiunilor”, Adam Smith vede universul economic ca un vast
atelier creat de diviziunea muncii, acest efect de diviziune a muncii a apărut în urma nevoii de a
produce mai mult într-un interval mai scurt de timp, astfel diviziunea a fost o noțiune de la sine
înțeleasă de cei care se ocupau cu producerea de bunuri și efectiv cu trocul.
Pe de o parte diviziunea muncii nu doar că împarte sarcinile și obligațiile muncitorilor, ci
are urmări de-a dreptul vizibile și bune, astfel se poate obține un produs de o calitate mai bună,
într-un timp mai scurt și cu un efort mai mic al muncitorului. În esență diviziunea muncii a dus la
specializrea oamenilor în anumite domenii, așadar nu mai este nevoie să îndeplinească tot procesul
de producere un singur om, un exemplu în acest sens îl aduce chiar A. Smith despre fabricarea
acelor cu gămălie, se produc mult mai multe ace atunci când fiecare muncitor execută doar o parte
din procesul de producere, în așa mod crește randamentul muncii, ceea ce duce și la creșterea
profitului, care este scopul oricărui producător.
Pe de altă parte această diviziune nu poate fi aplicată la toate domeniile, de exemplu în
agricultură suntem obișnuiți să vedem că aceeași persoană este și plugar și secerător și discuitor,
pe când într-o fabrică de panificație fiecare angajat are lucrul său bine delimitat, unul face aluatul,
altul îl coace și un al treile împachetează pâinea obținută. De obicei cele mai progresive metode
de producție le au cele mai dezvoltate state, în așa mod chiar dacă în agricultură nu putem vorbi
de o diviziune a muncii foarte vizibilă la ei acest domeniu va fi cu un pas înaite în ceea ce ține de
calitatea solului sau cultivarea acestuia și investirea în agricultură.
Așadar astăzi diviziunea muncii este foarte vizibilă, apar tot mai mulți specialiști în diverse
domenii, atât în producție cât și în domeniul politic, educațional, sau social ceea ce conduce la o
diversificare pe piața muncii, creearea de noi specializări și oportunități.