АCАDEMIА DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FАCULTАTEА ECONOMIE ADROALIMENTARA SI A MEDIULUI

EFICIENTA ECONOMICA A FERMEI VEGETALE

FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

COORDONАTOR ȘTIINȚIFIC

DOBRE IULIANA

АBSOLVENTĂ

DITOIU M.CRISTINA DANIELA

 CUPRINS

INTRODUCERE

CАPITOLUL 1. ABORDARI METODOLOGICE PRIVIND EFICIENTA ECONOMICA

1.1.Eficienta economica: concept si relevanta

1.2.Indicаtorii de mаsurаre а eficientei economice

1.3.Eficienta economica in fermele legumicole: eficienta economica in legumicultura

CАPITOLUL 2. EFICIENTA ECONOMICA LA S.C. FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

2.1. Prezentаreа societatii

2.2. Аnaliza structurii de productie

2.3. Аnаlizа indicatorilor economico-financiari

2.4. Piаtа

2.5. Аnаlizа SWOT

CАPITOLUL 3. PROIECTAREA EFICIENTEI ECONOMICE LA SC FERMA DE LEGUME

CHIVU SRL

CONCLUZII SI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRАFIE
 INTRODUCERE

Am ales tema intitulata “EFICIENTA ECONOMICA A FERMEI VEGETALE DE

LEGUME CHIVU SRL” pentru proiectul de licenta deoarece aceasta cumuleaza totalitatea
notiunilor si conceptelor studiate in cadrul materiilor de specialitate. Aceasta tema abordeaza
problematica eficientei economice in cadrul “FERMEI DE LEGUME CHIVU SRL”. Astfel am
examinat ca principale puncte de interes eficienta economica impreuna cu notiunea de ferma.

Primul capitol denumit “ABORDARI METODOLOGICE PRIVIND EFICIENTA

ECONOMICA” se axeaza pe notiunea de eficienta economica la nivel conceptual si indicatorii
de masurare a acesteia. In prima parte a acestui capitol am evidentiat principalele idei pe care le-
au avut specialistii vremii despre acest concept, plecand de la parintii economiei si ajungand la
ideile zilelor noastre. Am continuat prin a face o scurta trecere in revista a principalelor categorii
de eficienta economica si a principalelor efecte ce deriva din manifestarea acestora.

In a doua parte am prezentat intr-un mod succint principalii indicatori ce masoara

eficienta economica, indicatori precum pragul de rentabilitate, lichiditatea globala (generala),
lichiditatea redusa, lichiditatea imediata, securitatea financiara, rata rentabilitatii economice si
financiare, solvabilitatea patrimoniala, rata profitului, rotatia stocurilor, productivitatea muncii.

In capitolul doi, intitulat „EFICIENTA ECONOMICA LA SC FERMA DE LEGUME

CHIVU SRL” am analizat situatia „FERMEI DE LEGUME CHIVU SRL” precum si potentialul
acesteia.

In prima parte a capitolului am realizat descrierea fermei si analiza structurii de productie

pe baza informatiilor statistice privind suprafata disponibila si organizarea administrativa avand
ca principala caracteristica rotatia culturilor. Aceasta analiza s-a realizat pe baza datelor
economico-financiare si de contabilitate pe perioada ultimilor trei ani ai fermei.
 In finalul acestui capitol am realizat analiza SWOT a fermei pentru partea economica ce
se reflecta in productia fermei.

CАPITOLUL 1. ABORDARI METODOLOGICE PRIVIND

EFICIENTA ECONOMICA

1.1Conceptul de eficientа economicа

Inca din cele mai vechi timpuri conceptului de eficienta economica i-a fost asociata o prima
definitie, astfel termenului de eficienta i se cupleaza termenul de eficacitate. Avand origini din
limba latina termenul de eficienta izvoraste din latinescul efficere ce descrie actiunea de a
efectua, in timp ce termenul de eficacitate izvoraste din combinatia latinescului efficas-eficacis
care descrie obtinerea efectelor dorite.

Avand in vedere sectorul economic, termenul de eficienta economica este intalnit in

cartile scriitorilor de specialitate precum Karl Marx 1 si Smith Adam2 si atinge apogeul
cunostintei in zilele noastre. Concluzia este ca eficienta economica este influentata de eforturile
necesare obtinerii unei actiuni si efectele pe care aceasta le produce.

V.V. Novojilov3 sustine ca definitia eficientei economice este diferenta dintre cheltuielile
efectuate pentru obtinerea unor efecte pozitive si ponderea de utilitate pe care o au aceste efecte.

1
Karl Marx, Capitalul.critica economiei politice, Ed. Alexandria Publishing House, Alexandria, 2009

2
Smith Adam, Avutia natiunilor, Ed. Publica, Bucuresti, 2004

3
Novojilov, V.,V.,Masurarea cheltuielilor si rezultatelor in planificarea optima, Editura „Stiintifica”, 1969
 Matei Stefan4 defineste intr-un mod mai variat si mai nebisnuit conceptului de eficienta
economica, sustinand ca eficienta economica a unei activitati este o insusire a acesteia exprimata
de relatia de cauzalitate dintre efectele totale, echivalate ca natura si timp si resursele totale
echivalate ca natura si timp de aceasta activitate, relatia in sine fiind pozitiva, in comparatie cu
celelalte variante ale aceleiasi activitati si cu marimile normate ce exprima cerintele economiei
nationale de economisire a resurselor.

D.E.P.5 descrie conceptul ca expresie a raportului dintre rezultatele sau efectele obtinute
si efortul sau cheltuielile facute pentru obtinerea lor, in timp ce potrivit D.E.X. 6 eficienta
economica este calitatea de a obtine efecte economice utile.

Cea mai ampla si vasta definitie pentru eficienta economica este data de cunoscutul
economist Petre Jica7 in una dintre lucrarile sale, acesta reusind sa confere patru sensuri pentru
acest concept:

Primul sens al acestui concept este unul foarte restrans ce pune in evidenta abordarea cea
mai sintetica si cea mai completa pentru acest concept, aceasta reprezentand corelarea eforturilor
echivalente ca timp si natura cu efectele obtinute, echivalate ca timp si natura.

Al doilea sens al acestui concept este unul restrans ce pune in evidenta propunerea ca raportul
dintre efect si efort sau raportul dintre efort si raport sa fie acceptabil in comparatie cu celelalte
raporturi al activitatii sau cu alte variante sau cu un regim normat de eficienta.

Un alt sens si anume cel de al treilea este unul larg intalnind aici efortul direct si conex ce
determina efectele directe si conexe, astfel neavand loc comparatia cu alte alternative ale actiunii
respective, fenomen ce poarta denumirea de deo-eficienta.

4
Matei Stefan, Managementul strategic al resurselor umane in companiile viticolemici si mijlocii,Ed.
Economica, Bucuresti, 2013

5
Dictionar de Economie Politica (D.E.P.), Editura Politica, Bucuresti, 1974

6
Dictionar Explicativ al limbii romane, Editia a II-a revizuita si adaugita, 2009

7
Jica, P., Determinarea eficientei progresului tehnico-stiintific si a calificarii, Editura Politica, Bucuresti, 1979
 Ultimul sens al conceptului este unul foarte larg in care eficienta economica este descrisa
ca fiind calitatea unei activitati, resurse sau actiuni de a produce efecte economice pozitive
comparand efectele obtinute cu eforturile depuse.

Eficienta economica detine doua sensuri ce i-au fost atribuite de catre profesorul I.
Romanu8. Profesorul Romanu descria primul sens ca fiind atributul unei actiuni, al unei persoane
sau al unui lucru dea produce efectele cele mai favorabile pentru societate poarta denumire de
eficienta economica. Despre cel de al doilea sens credea ca este este putin mai delimitativ
facandu-se comparatie intre ce rezultate poate avea o actiune si resursele necesare realizarii
acesteia.

Luand in considerare multitudinea definitiilor eficientei economice si enumerarea lor mai

sus, se poate afirma ca eficienta economica reprezinta unul din cele mai complexe ansambluri de
relatii de cauzalitate ce vizeaza efectele economice generate de finalizarea unei actiuni, acestea
fiind obtinute de cel care intreprinde actiunea respectiva.

Se crede ca termenul de eficienta economica detine procentul cel mai important in ceea ce
priveste raportul de utilizare a resurselor in economie, raportul dintre efect si efort reprezentand
esenta acestui concept.

Conceptul de eficienta economica poate fi analizat dintr-o multitudine de perspective, acest

concept putand fi impartit intre mai multe variabile. Astfel divizarea eficientei economice se
poate realiza in doua planuri eficienta economica a formelor de activitati si eficienta economica
a tipurilor de resurse.

In primul plan, intalnim o multitudine a tipurilor eficientei economice: eficienta economica

a productiei, eficienta economica a repartitiei, eficienta economica a circulatiei sau a schimbului,
eficienta economica a schimbului.

8
Romanu, I., Vasilescu, I., Cicea, C., Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000
 In timp ce in al doilea plan, intalnim delimitarea eficientei economice, o prima delimitare
este oferita de eficienta economica a utilizarii resurselor naturale (silvice, minerale, vegetale,
etc.).

Eficienta economica a utilizarii resurselor avansate (invatamant, investitii, etc.) constituie o a

doua delimitare a eficientei economice, in timp ce a treia delimitare este demonstrada in mod
sistematic de eficienta economica a utilizarii resurselor ocupate (utilizarea mijloacelor fixe sau a
fortei de munca);

Ultima delimitare intalnita este eficienta economica a utilizarii resurselor consumate ceea ce
ne trimite cu gandul la costurile existente (costurile de productie).

In plan general cand se doreste abordarea eficientei economice a resurselor avansate ori
alocate, criteriul de care se tine cont este criteriul eficientei economisirii acestor resurse.
Consumarea acestor resurse ridica problema gradului de valorificare, incercandu-se obtinerea
unor efecte economice cat mai ample pe o anumita unitate de resursa, ceea ce se doreste fiind
obtinerea maximului posibil prin folosirea minimului dat.9

Totusi comparand efectele cu eforturile in determinarea eficientei economice nu se poate

obtine decat o formula de principiu, eficienta economica asociind o multitudine de elemente de
judecata in lipsa carora eficienta economica ar fi definita incomplet sau in unele cazuri chiar
eronat.

De asemenea indicii de o importanta cruciala in stabilirea si adaptarea deciziilor cu caracter

economic sunt analizati din prisma structurii resurselor consumate si a structurii rezultatelor
obtinute. O actiune ce poate fi privita ca un excelent raport intre efecte si eforturi insa aceasta
poate deveni deranjanta daca atrage un consum a unor resurse neindicate, putand da ca exemplu
cazul materialelor de import, sau daca aceasta genereaza rezultate incomode pentru societate,
putand oferi ca exemplu produsele ce reusesc sa suprasatureze anumite segmente de piata.

Un factor crucial ce isi lasa amprenta asupra eficientei economice este timpul acesta
valorificand o varianta cercetata a eficientei. Este cunoscut faptul ca un proces tehnologic a carui

9
Gruia, R., – Managementul eco-fermelor - bazele conceptuale şi metodologice, Editura Ceres, 1998
durata este mai mica in detrimentul celuilalt este preferat deoarece societatea va putea beneficia
de efectele sale utile mai devreme.10

Calitatea efectelor reprezinta caracterisica cea mai de pret a eficientei economice. O

activitate finalizata eficiente are ca atribute cele mai bune rezultate, rezultatele generate oferind
performante inalte si sa aiba o utilitate aparte pentru societate in momentul respectiv.

Notiunea de eficienta are o acceptiune intalnita atat in practica, cat si in studiile de

specialitate avand inteles dual, in primul rand ne trimite cu gandul la performante, acestea fiind
cele mai bune din rezultatele obtinute si apoi face referire la efectele cele mai mari obtinute cu
resursele alocate sau consumate.11

Cele mai ridicate performante ale productiei echivaleaza eficienta economica doar daca sunt
obtinute in conditii de utilizari rationale, intr-un regim economic a echipamentelor si utilajelor,
astfel extinderea productiei se realizeaza cu minimul de costuri si profit in crestere.

Din prisma resurselor, analiza eficientei unei activitati trebuie sa aiba in vedere modalitatea
in care se consuma resursele,ce procent din acestea si daca se urmareste economisirea acestora
prin gradul de valorificare. Din acest motiv resursele au o structurare stricta, raspunzand astfel
cerintelor de analiza.12

Dupa criteriul regenerarii in timp, resursele sunt: regenerabile( resursele umane, resursele
materiale de natura vegetala, unele resurse energetice) si neregenerabile( resurse materiale de
origine anorganica)

In ceea ce priveste natura lor, resursele sunt de mai multe tipuri resurse umane, resurse
materiale, resurse tehnice si resurse financiare.

10
Simionescu D. – Evaluarea rentabilităţii microeconomice, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

11
Androniv V – Eficienţa şi rentabilitatea în contextul economiei de piaţă, Ed. Ceres, Bucuresti, 2004

12
Biber G. Emil- Procesul investiţional în economia de piaţă, Ed. Teora, Bucuresti, 2001
 In functie de modul de participare in circuitul economic, resursele ne ofera mai multe grupe
precum resurse potentiale, atunci cand resursele neintrate in circuitul economic si resurse intrate
in circuitul economic.

Studiul eficientei economice ne ofera o clasificare a efectelor potrivit careia dupa tipul lor,
efectele pot fi directe atunci cand acestea se pot identifica la locul desfasurarii activitatii si
indirecte atunci cand acestea se identifica in alte domenii sau sectoare de activitate.

Un alt criteriul al clasificarii este momentul la care se produc acestea avand optiunea de a fi
efecte imediate atunci cand au un impact imediat dupa finalizarea actiunii, si efecte posibile
(viitoare) folosite atunci cand se doreste studierea eficientei investitiei in diferite momente ale
duratei de viata a unui proiect este necesar sa se tina cont de caracterul sau estimativ, potential
sau efectiv.13

Ultimul criteriu de clasificare a efectelor este natura lor, efectele generate de activitatea
umana fiind economice, sociale, ecologice sau tehnice.

In aceste conditii putem afirma ca eficienta economica prin cuprinsul sau presupune o
relatie de o dubla relativitate: avand in vedere obtinerea efectelor econmice maxime prin
consumarea resurselor date si obtinerea unui volum de efecte cu resurse minime.

1.2.Indicаtorii de mаsurаre а eficientei economice

Pentru masurarea si stabilirea nivelului eficientei economice detinute de o ferma, este

nevoie de un proces amplu unde abordarea trebuie realizata pe fiecare scenariu in parte datorita
gradului de originalitate si complexitate detinut de un anumit tip de scenariu. Agricultura in sine
ridica probleme mai complexe decat in mod normal, aici intalnind lipsa contabilitatii la cele mai
multe dintre ferme, tinand cont de cauzalitatea complexitatii factorilor ce deosebesc o activitate
si de varietatea structurilor de productie.

13
Zаhiu Letitiа,Mаnole,V.,Rotаru, V., Mаnаgement – Mаrketing аgroаlimentаr, Editurа АSE, 1998.
 In situatia societatilor comerciale private, a societatilor comerciale agricole pe actiuni dar
si a societatilor agricole, ce pot deovedi o evidenta contabila reprezentata de venituri, costuri,
cifra de afaceri, profitul brut si net se poate realiza o delimitare a patrimoniului si de asemenea a
eficientei economice.14

Ca indicator a eficientei economice intalnim in primul rand pragul de rentabilitate, acesta

exprima nivelul activitatii sau a cifrei de afaceri pe care o firma trebuie sa o realizeze pentru a
putea acoperi in totalitate valoarea cheltuielilor totale, dar care nu genereaza nici pierderi si nici
profit. Comparatia dintre pragul de rentabilitate si cifra de afaceri genereaza concluzii relevante
privind rezultatul activitatii unei firme obtinandu-se mai multe situatii.

In prima situatie cifra de afaceri egala cu pragul de rentabilitate conduce la un rezultat nul al
activitatii firmei.15

A doua situatie presupune o cifra de afaceri mai mare decat pragul de rentabilitate aceasta
conducand la obtinerea de beneficii din activitatea firmei;

Ultima situatie este cand cifra de afaceri mai mica decat pragul de rentabilitate genereaza
pierdere in urma activitatii firmei.

Nivelul de activitate minim sub care firma nu poate functiona, precum si nivelul cifrei de
afaceri optim pentru care activitatea firmei incepe sa devina rentabila se poate calcula de
asemenea cu ajutorul pragului de rentabilitate. Alte date ce vin in ajutorul firmei si se pot calcula
cu ajutorul pragului de rentabilitate sunt de asemenea data de la care activitatea firmei devine
rentabila, nivelul de securitate la care se afla intreprindere in cazul unei economii nefavorabile si
estimarea imediata a unor rezultate viitoare.

Lichiditatea globala reprezinta un alt indicator al eficientei economice ce demonstreaza

potentialitatea componenelor patrimoniale curente ale unei firme de a trece sub forma
lichiditatilor intr-o perioada scurta de timp, astfel reusind satisfacerea obligatiilor de plata
exigibile. Astfel echilibrul financiar al intreprinderii are ca atribut un principiu fundamental ce

14
Voicu, R., Economiа si mаnаgementul exploаtаtiilor аgricole, Editurа “Tribunа Economicа”,Bucuresti, 2000

15
Tаnаsescu Rodicа, Mаnаgementul în unitаtile аgricole, Bucuresti, 1995
descrie necesitatea activelor curente de a detine in mod permanent o valoare mai ridicata, decat
pasivele curente si obligatiile.16

Lichiditatea globala ofera un grad ridicat de aproximare, fapt ce se datoreaza in cea mai
mare masura numarului ridicat de variabile ce influenteaza lichiditatea,variabile cum ar fi: de ce
natura este sectorul de activitate, cum sunt structurate activele circulante, modalitatea de rotire a
acestora si intensitatea sezonalitatii.

Indicatorul lichiditatii globale poate fi influentat de factori precum viteza de rotatie a

stocurilor, durata de incasare a creantelor clienti, rentabilitatea capitalurilor investite si cea mai
importanta profitabilitatea produselor vandute.17

Indicatorul lichiditatii reduse este un alt indicator al eficientei economice ce tine cont
numai de activele patrimoniale ce pot fi convertite imediat in moneda. Acest indicator este
reprezenat ca fiind raportul dintre activele circulante disponibile si obligatiile curente. Se
considera ca acest raport trebuie sa aspire catre o o marime unitara, astfel se respecta conditia
primara impusa de lichiditate conform careia orice finalizare a angajamentelor financiare trebuie
sa decurga fara a implica pierderi ale valorii activelor si fara a afecta echilibrul economic.

Indicatorul lichiditatii imediate, ca indicator al eficientei economice, este determinat ca

fiind raportul dintre trezoreria activa si datoriile firmei pe termen scurt.

Termenul de securitate financiara se incadreaza la randul sau in categoria indicatorilor

eficientei economice, acesta descrie modalitatea sistemului financiar de a functiona eficient,
avand capacitatea alocarii eficiente a resurselor, inlaturand sau diminuand riscurile si fiind im
masura sa sustina si sa garanteze lichidarea datoriilor in conditii de criza si modificari profunde
ale structurii.18

16
Mаriаn Mаrgаretа,Merce, E.,Merce Elenа, Introducere în mаnаgementul exploаtаtiilor аgricole, Editurа
Intelcredo, Devа, 1994.

17
Аlecu, I., Mаnаgementul exploаtаtiilor аgricole, Editurа Ceres, Bucuresti, 2001

18
Brаn, P., Economiа vаlorii, Editurа АSE, Bucuresti,2002.
 Rata rentabilitatii economice, din pozitia de indicator al eficientei economice, are rolul
de a masura totalitatea performantelor activitatii firmei in mod independent fata de modalitatea
de finantare si de sistemul fiscal. Termenul de rata a rentabilitatii economice poate fi divizat in
mai multe forme, tinandu-se cont de modul de exprimare al indicatorului de efort, astfel intalnim
rata rentabilitatii economice a activelor, situatie intalnita atunci cand indicatorul de efort reflecta
activele totale sau activele de exploatare si rata rentabilitatii economice a capitalului investit,
aceasta rata se intalneste in momentul in care indicatorul de efort reflecta capitalul investit.

Rata rentabilitatii financiare, indicator al eficientei economice, dovedeste cat de eficient

se foloseste capitalul propriu al unei intreprinderi. Acesta fiind motivul pentru care rata
rentabilitatii financiare are o importanta cruciala in randul actionarilor, acestia avand posibilitatea
de a verifica daca investitia lor este justificata si putand lua decizii precum sprijinirea firmei in
viitor spre dezvoltare sau retragerea de la aceasta.

Termenul de solvabilitate patrimoniala este des intalnit ca indicator al eficientei

economice, acesta reprezinta un indicator ce se poate determina ca raport intre capitalul social si
totalul elementelor patrimoniale incluzand aici chiar si capitalul social, avand ca extrema
pozitiva atingerea cotei de 100% si ca extrema negativa atingerea cotei de 50%

Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare, acest termen intalnit intre indicatorii eficientei economice,
are posibilitatea de a expune procentul independentei financiare detinut de o societate, prin
cresterea procentului capitalului propriu in capitalul permanent al societatii se obtin efecte
favorabile asupra autonomiei financiare totale. 19

Indicatorul gradului de indatorare reprezinta unul dintre indicatorii de risc prin prisma
caruia o intreprindere poate determina procentul de indatorare in raport cu capitalul propriu si cel
imprumutat. Valoarea acestui indicator este recomandat sa se pozitioneze pana la valoarea de 0,5,
aceasta insemnand ca firma depinde din ce in ce mai mult de datoriile comerciale angajate si de
imprumuturi cu cat valoarea indicatorulu gradului de indatorare este mai mare.20

19
MĂNESCU, B.,ŞTEFАN, M., Sisteme horticole compаrаte, Bucureşti,Editurа АSE, 2003
 Indicatorul rata profitului evalueaza masa relativa a profitului, acest indicator se exprima
cu ajutorul raportului procentual dintre masa profitulului si unul dintre indicatorii de referinta
(costuri, capital propriu utilizat, cifra de afaceri). Indicatorul ratei profitului este unul dintre
criteriile de orientare preferate de catre agentii economici, ce manifesta un interes ridicat in
producerea de bunuri economice cu posibilitati mai mari de castig, atunci cand acestia doresc o
restructurare a productiei si investitiilor.

Indicatorul perioada de recuperare a creantelor are rolul de a furniza informatii ce ajuta la

stabilirea echilibrului financiar al unei companii, oferind acesteia posibilitatea de a sti in ce
masura exista potentialul acoperirii datoriilor pe termen scurt cu ajutorul creantelor.

Rotatia stocurilor, indicator important al eficientei economice, este un indicator

economico-Financiar ce detine rolul de a determina de cate ori de-a lungul exercitiului financiar
stocul a fost rulat. Acest indicator este unul primordial in a determina lichiditatea unei firme.
Daca aceste indicator inregistreaza o viteza a rotatiei superioara inseaman ca firma reuseste sa
faca mai multe operatiuni fara sporirea activelor. Viteza de rotatie marita scoade in evidenta
faptul ca valoarea financiara blocata in stocuri este apropiata de minim ceea ce imbunatateste
lichiditatea firmei.21

Productivitatea muncii este unul dintre cei mai de seama indicatori pe care eficienta
economica ii detine, acesta reprezentand eficienta muncii cheltuite in procesul de productie.
Atunci cand productivitatea muncii este pe un trend ascendent volumul productiei sporeste ceea
ce inseamna reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii.

1.3 Eficienta economica in fermele legumicole: eficienta economica in

legumicultura

20
Rаdu VOICU,Mirceа NАSTАSE, Iuliаnа DOBRE, Orgаnizаreа si strаtegiа dezvoltаrii unitаtilor аgricole, Bucuresti,
Editurа АSE, 2004

21
Dobre I.,Manescu B., Ecoeconomia spaţiului natural, Ed. Tribuna economica, Bucureşti, 2012, pg 243
 Eficienta economica a legumiculturii este conditionta de importanta unui ansamblu de
factori intre care s-a constatat existenta unei legaturi universale si care actioneaza ca un tot
unitar. Datorita acestei interdependente dintre factori este necesar sa determinam ce influenta au
factorii asupra devierii indicatorilor eficientei economice. Pentru determinarea acestui raport
intre indicatorii rezultativi si cei factoriali ai eficientei economice este preferata metoda de
analiza corelativ-regresiva. Prin intermediul acestei metode este permisa aprecierea masurii
fiecarui factor in parte de a influenta dimensiunea indicatorului rezultativ si gradul de
interdependenta dintre ei.22

Istoria ne arata ca din cercetarile efectuate pana in prezent s-a remarcat o exprimare a
dependentei eficientei economice a productiei de legume in fata factorilor selectati ce se poate
exprima atat dupa functia liniara cat si hiperbola. Cea mai utilizata fiind totusi cea liniara reusind
sa exprime si sa evidentieze foarte bine legatura. Dupa opinia noastra aceasta este explicatia
faptului ca regiunea supusa studiului este restransa iar baza de informatie este privata de
rezultatele activitatii economice ce au un grad marit al utilizarii factorilor de productie.

Conform calculelor de specialitate cel mai important factor de productie este ponderea
suprafetelor irigate. Conform cercetarilor lui P. Patron din anul 2000 la un interval de 50-60 % a
consumului de apa total pe suprafata unui hectar este indicata compensarea prin irigare, astfel
irigarea reuseste o crestere a recoltei de tomate, ardei, vinete, castravei de 2-2,5 ori cu un procent
cuprins intre 50-80% a culturilor de morcov, sfecla rosie si mazare.

Un alt factor principal ce detine un procent semnificativ al ponderii productivitatii unui

hectar este procentul de prelucrare a solului. Asemeni irigarii lucrarea pamantului este una dintre
verigile principale atunci cand vorbim de soprirea recoltelor. Cerintele tehnologice ce ofera cele
mai bune indicatii a lucrarii solului, spun ca lucrarile ce trebuiesc efectuate sunt: aratul de baza,
nivelarea terenului si afanarea solului in perioada de vegetatie.23

22
Puia I., Soran V., Agroecosistemele si alimentatia omenirii, Ed. Ceres, Bucureşti, 1981, pg 86

23
Bujor Manescu, Marcela Stefan, “Ingineria ecosistemelor agricole”, Editura ASE, Bucuresti, 2005
 Un factor ce detine de asemenea o importanta relevanta in cresterea productivitatii este
consumul direct de munca. In tara noastra acest factor detine un nivel ridicat deoarece peste
80% din lucrarile ce trebuiesc efectuate se fac manul, ceea ce scade nivelul de executare a
cultivarii mult fata de cerintele agrotehnice.

UN factor important in procesul cultivarii este folosirea ingrasamintelor, acesta avand

rolul de a spori productivitatea pe hectar, astfel a avut loc marirea productiei anuale de legume
in tara noastra intre anii 1980-1990 ajungand sa atinga apogeul istoric.

Avand in vedere factorii de mai sus concluzionam ca pentru cresterea productivitatii in

tara noastra este necesara efectuarea irigatiilor, respectarea cerintelor agrotehnice in prelucrarea
solului, administrarea ingrasamintelor si realizarea de lucrari tehnologice pentru combaterea
buruienilor, daunatorilor si bolilor.24

24
Bulgaru, Mircea, „Dreptul de a mânca”, Ed. Economică, Bucureşti,1996.
 CАPITOLUL 2. EFICIENTA ECONOMICA LA

S.C. FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

2.1. Prezentarea SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL este situata in judetul Teleorman, localitatea

Contesti detine un sol foarte fertil si activeaza in sectorul legumelor din anul 2005, beneficiind
de conditii optime pentru a lucre solul si a recolta.

Aceasta are ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez, plantelor
leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase) ce reiese din actul constitutiv
codul CAEN 111. Ferma in cauza are un numarul de inregistrare la Registrul Comertului
J34/557/2005, iar codul unic de inregistrare fiscala este 17923906.25

Aceasta activitate a inceput ca fiind a unei familii, tatal si fiul familiei Chivu, ce a pus
bazele viitoarei societati cu raspundere limitata ce se ocupa cu comercializarea exclusive a
legumelor. Activitatea lor s-a desfasurat initial in acea perioada, respective anul 2005 pe o
suprafata de 5000 metri patrati. Pana in present ferma a desfasurat activitati ce au generat
venituri relative constante.

25
http://www.listafirme.ro/ferma-de-legume-chivu-srl-17923906/
 In patrimonial fermei exista in prezent o serie larga de mijloace fixe, in principal
resursele funciare, ce sunt detinute de ambii actionari, dar si constructii, utilaje, echipamente si
animale. La inceput, fondatorii nu au beneficiat de toate acestea, dar pe parcurs au achizitionat
utilaje agricole moderne cu scopul de a simplifica munca fizica pe care o presupune munca in
acest domeniu. Aceste utilaje s-au materializat sub forma motocultoarelor, masinilor de plantat
rasaduri, cultivatoarelor si a frezelor, dar si utilajelor de tipul plugurilor, semanatoarelor si nu in
ultimul rand instalatiei de irigare prin picurare.26

Obiectivul specific pe care l-au avut fondatorii de la bazele acestei ferme a fost o
majorare a competitivitatii prin folosirea eficienta a resurselor umane, a factorilor de productie,
dar si prin ducerea la indeplinire a standardelor impuse.

Productia maxima obtinuta de ferma a fost:

Cultura Suprafata Valoare Unitate de masura

TOMATE HA 8000 KG
CASTRAVETI HA 6000 KG
MORCOV HA 6000 KG
VARZA ALBA HA 6000 KG

Tabel 1. Productia maxima obtinuta

Sursa: Realizare proprie

Aceste productii variaza din punctual de vedere a soiului de legume cultivat.

Aceste productii au fost vizibile mai ales dupa anul 2010, dupa implementarea utilajelor
si a sistemului de irigare prin picurare, care au marit considerabil productivitatea fermei in
perioada de dupa. Fermierii au avut posibilitatea de a raspunde unor cereri mai ample prin
comercializarea unei cantitati mai mari de legume proaspete, dar mai ales autohtone. In acest
mod s-a facut si o reducere a costurilor cu materiile prime in exces.

Ferma de legume Chivu SRL a trecut de la o cultivare traditionala la o cultivare intensiva

prin utilizarea unor rasaduri ce au o crestere mult mai avansata, anumite specii si soiuri de
legume ce au o perioada mai scurta de vegetatie, in aces mod scurtandu-se intervalul de la
infiintarea culturii pana la cultivarea acesteia.27

26
http://www.firme.info/ferma-de-legume-chivu-srl-cui17923906/
 Dupa anul 2012, ferma a inceput sa colaboreze cu mici magazine si supermarketuri din
zona pentru a comercializa produsele la un nivel divers comparativ cu perioada anterioara,
respectiv mediul urban.

2.2. Analiza structurii de productie

Structura de productie a fermei de legume Chivu SRL este impartita pe patru categorii :
tomate, castraveti, morcovi si varza alba. Diversificarea prezinta un avantaj important in fata
competitorilor ce se axeaza pe specializare, mai exact ideea de “putin din fiecare”, aceasta avand
proportii optine intre ramurile existente, asigurand un echilibru intern.

Structura de productie se rezuma in principal la existenta tipul si numarul ramurilor.

Obtinerea unui produs este in stransa legatura cu celelalte ramuri existente in jurul lui. De
exemplu, in cazul acestei ferme, obtinerea tomatelor este direct influentata de anumiti factori de
productie precum adaugarea de ingrasaminte, dar si de calitatea rasadurilor.28

O cantitate de productie este realizata pe o anumita suprafata, mai mare sau mai mica, sip
e un anumit tip de teren, favorabil sau nefavorabil, in functie de inensivitatea culturilor.
Productia diversificata pe care o practica aceasta ferma are la baza o structura de productie mult
mai complexa decat in cazul in care aceasta ar fi practicat specializarea.

Structura organizatorica a societatii agricole este relativ simplificata, fiind alcatuita din
cei doi asociati, ce sunt si administratori. Forta de munca de care dispune aceasta ferma este
formata din persoane pertinente ce participa la procesul de munca. Totalul salariatilor este de15
persoane, dintre care 6 angajati sunt permanenti, iar ceilalti 9 sunt angajati sezonier.

27
http://www.netanunt.ro/catalog/firma-ferma-de-legume-chivu-srl-754946

28
Radu VOICU, Iuliana DOBRE, Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole, Ed. A.S.E.,Bucuresti, 2004
 O structura de productie eficienta denota ca societatea agricola este competitiva.
Structura legumelor din aceasta societate este specifica zonei de campie. In perioada analizata
2005-2015, terenul arabil de care dispune ferma este repartizat dupa cum urmeaza :

Nr crt Cultura Suprafata

m2

1 Tomate 1500

2 Castraveti 2000

3 Morcovi 500

4 Varza alba 1000

Total 5000

Tabel 2. Structura terenului arabil pe culturi

Sursa : Realizare proprie

Din acest tabel se poate concluzia ca ferma detine o productie intensiva pentru tomate si
castravezi, datorita cererii foarte mari iar majoritatea resursele sunt destinate acestor legume
pentru eficientizarea suprafetei cultivate.

Figura 1. Structura de productie pe culturi

Sursa: calcule pe baza bilantului financiar.

Asa cum se poate observa cea mai mare suprafata cultivata este cea cu castraveti,
detinand 40% din totalul terenului, iar cea mai mica suprafata este cultivata cu morcovi, detinand
doar 10% din total. Suprafata cultivata cu tomate se situeaza pe a doua pozitie in clasamentul
societatii agricole cu 30%, iar suprafata cultivata cu varza alba pe penultimul loc cu doar 20%.

Utilajele achizitionate in cadrul societatii agricole sunt urmatoarele :

Nr Specificare Numar
crt
bucati

1. Tractoare, din care: 15
 1.1 U 650 9

1.2 U 800 6

2. Plug PP 3­30 9

3. Semanatoare SUP 29M6 6

4. Semanatoare SPC 8M 8

5. Disc GD 3.2 6

6. Remorca 2RB5A 9

7. Combina Sema 140 7

Tabel 3. Tabel achizitionare utilaje

Sursa: Prelucrarea proprie

Societatea agricola detine suficiente resurse pentru a-si creste eficienta economica si
pentru a-si duce la buna functionare activitatea, dar si pentru a ocupa un loc fruntas in economia
de piata pe plan local, respectiv regional. Chiar daca acestea au o durata relativ mica de
functionare, acestea imbunatatesc in mod real productia fermei.

Toate utilajele analizate anterior indeplinesc cerinte vitale pentru majorarea productiei,
cum ar fi potrivirea cu particularitatile biologice si agrotehnice in ceea ce priveste cultivarea
legumelor, garantarea mecanizarii majoritatii proceselor de productie, sporirea productivitatii
muncii, imbunatatirea conditiilor de munca, sustinerea mentinerii si majorarii fertilitatii solului.

2.3. Аnаlizа indicatorilor economico-financiari

Date privind activitatea financiara a societatii:

Nr crt Indicatori
Valoare

2013 2014

1 Stocuri 7118308 ron 9229996 ron

2 Active circulante 98164046 ron 13819511 ron

3 Active curente 98164046 ron 13819511 ron

4 TOTAL ACTIVE 216 733 692 ron 29743843 ron

5 Capitaluri proprii 126 346 281 ron 16 657 398 ron

6 Total datorii 90387411 ron 13086445 ron

7 Pasive curente 75835824 ron 15843753 ron

8 Cifra de afaceri 31574395 ron 39407701 ron

Productia vanduta 128658245 ron 14420002 ron

Venituri din vanzarea marfurilor 0 0

Venituri din exploatare 128658245 ron 14420002 ron

Prestari servicii terti 0 0

9 Venituri financiare 0 0

10 Venituri exceptionale 0 0

Total venituri 128658245 ron 14420002 ron

11 Cheltuieli pentru exploatare 109534224 ron 12105323 ron

Cheltuieli cu servicii prestate 38053853 ron 1947583 ron

12 Cheltuieli financiare 0 0

13 Cheltuieli exceptionale 0 0

Total cheltuieli 109534224 ron 12105323 ron

14 Profit brut 3 424 021 ron 8 314 679 ron

15 Impozit pe profit 1236957 ron 2103854

16 Profit net 1 949 467 ron 4 105 864 ron

Tabel 4. Tabel activitate financiara S.C. FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari29 :

1)Indicatori de lichiditate
29
Radu VOICU, Carmen Valentina RADULESCU, Iuliana DOBRE, Elaborarea strategiei de consolidare in cadrul unei
intreprinderi agroalimentare, Ed. A.S.E.,Bucuresti, 2005
Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
 Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100

Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
1)Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
1)Indicatori de rentabilitate
Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100

Nr crt Indicatori
Valoare

2013 2014

I INDICATORI FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate

-rata lichiditatii imediate 0,355781% 0,289673%

-rata lichiditatii curente 1,294428% 0,872237%

2. Indicatori de solvabilitate

-rata datoriilor totale 41,70437% 43,99716%

-solvabilitate financiara 0,98203% 1,155159%

3. Indicatori de gestiune

-viteze de rotatie a activelor 1,310645% 1,043452%

4. Indicatori de rentabilitate

-marja de profit 12,73689% 15,33166%

-rata rentabilitatii resurselor 14,96068% 18,26325%

consumate
Tabel 5. Tabel indicatori economico-financiari
Sursa: Realizare proprie

Analiza indicatorilor economico-financiari:

Pentru rata lichiditatii imediate observam pe parcursul celor 3 ani o usoara fluctuatie,
daca in anul 2011 valoarea ratei este de 0,355781 urmand ca in anul 2012 sa inregistreze
valoarea de 0,289673, deci o scadere usoara si apoi in anul 2013 o revenire apropiata de
valoarea initiala de 0,341554.

Avand in vedere aceste valori putem spune ca ferma se afla intr-o pozitie benefica sub
valoare de 1, deoarece teoria ne spune ca o valoare de 1:1 apentru aceasta rata nu este neaparat
benefica deoarece nu este un scenariu realist acela de pastrare a activelor in numerar pentru
achitarea datoriilor in detrimentul reinvestirii acesora pentru obtinerea unor venituri mai mari.

Pentru rata lichiditatii curente observam o usoara scadere pe parcursul celor trei ani,
scade ce are insa un impact foarte mare deoarece teoria ne spune ca un rapor de 2:1 al fermei este
benefic pentru investitii si dezvoltare deoarece prin acest raport se observa posibilitatea de
acoperire a cheltuielilor, un raport de 1:1 pentru acoperirea fara piedici a datoriilor curente, insa
aici ferma se afla sub procentul de minim de 1:1 ceea ce inseamna ca are probleme in achitarea
datoriilor curente.

Rata datoriilor total de obicei se doreste a fi mai mica de 1, si porneste de la ideea ca

volumul datoriilor trebuie sa fie mai mic sau in cel mai rau caz cu valoarea activelor. In ceea ce
priveste valorile obtinute pentru aceasta rata pe parcursul celor trei ani putem observa o crestere
semnificativa dar totusi aflata abia la jumatatea gradului de indatorare permis.

Rata solvabilitatii financiare are in trend de evolutie exploziv pe parcursul celor 3 ani si
denota faptul ca ferma poate face fata cu brio datoriilor.

Pentru viteza de rotatie a activelor teoria ne spune ca totalitatea costurilor de productie

scade cu cat viteza de rotatie a activelor este mai mare, privind trendul descendent al vitezei de
rotatie putem spune ca ferma pe parcursul celor trei ani a inceput sa produca mai putin cu
cheltuieli mai mari.

Observand evolutia ascendenta a marjei de profit pe cei 3 ani si obtinerea unui procent
semnificativ in cel de-al treilea an putem afirma ca ferma face parte din categoria volatina cu un
profit in valoare de peste 15%.

Privind rata rentabilitatii produselor consumate si evolutie ascendenta a acesteia se poate

concluziona ca ferma foloseste mai multe resurse pentru a produce datorita vitezei de rotatie mai
mica a activelor ceea ce influenteaza in mod direct rata rentabilitatii produselor consumate.

Figura 2. Evolutia cifrei de afaceri la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa: calcule pe baza bilantului financiar
 Cifra de afaceri a cunoscut o evolutie semnificativa din anul 2012 pana in anul 2015,
pornind de la valoarea de 31 574 395 si ajungand pana la 51 764 956. Aceasta crestere se
datoreaza in mod special productiei ce a inregistrat o crestere considerabila si care in mod
implicit a impulsionat cresterea volumului de vanzari.

De asemeni aceasta crestere a cifrei de afaceri se datoreaza pretului competitiv de

vanzare a produselor, calitatea acestor produse si nu in ultmul rand personalul calificat ce ofera
un randament maxim din punctul de vedere al raportului munca/durata.

Figura 3. Marja profitului net la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa: calcule pe baza bilantului financiar

Marja profitului net este pe o axa ascendent pornind in 2012 de la un procent de 6% si

ajungand in anul 2014 la procentul de 12%, in doar trei ani aceasta ferma a cunoscut o dublare a
profitului net urmand ca in anul 2015 sa fie redus la un procent de doar 8% posibil datorita
repartizarii acestuia catre acoperirea unor investitii in tehnologizare( prin achizitia de
semanatoare, tractoare, transformarea sistemului de irigare in unul prin picurare), construirea de
noi depozite si pregatirea personalului sau prin achitarea unui credit contractat in trecut ce a
ajuns la scadenta sau pentru care s-a dorit o rambursare anticipata.

Figura 4. Evolutia profitului net la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa: calcule pe baza bilantului financiar
 Profitul net are aceeasi traiectorie cu marja profitului net, considerand ca motivele
scaderii ar putea fi similare respectiv cumparearea de noi tehnologii si modernizarea sistemului
de irigare in unul ce ofera o mai buna gestionare a cantitatii de apa distribuita pe parcela,
oferireade cursuri pentru specializare pe domeniile dorite ale angajatilor ori acoperirea unei
finantari sub forma de imprumut.
Figura 5. Analiza evolutiei numarului de angajati la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL
Sursa: calcule pe baza bilantului financiar

Din graficul numarului de salariati observam a crestere a numarului de salariati ce se

datoreaza majorarii loturilor de productie ceea ce implica o nevoie de forta de munca
suplimentara atat la nivelul manevrarii utilajelor cat si la formarea unei echipe cu abilitati
speciale.

2.4. Piata

Piata legumelor implica unele particularitati, spre deosebire de celelalte tipuri de piete existente,
precum30 :

Atomicitatea cererii si a ofertei – din cauza micsorarii capitalului societatilor agricole,

dar si a puterii de cumparare a oamenilor, pe piata sunt prezenti foarte multi producatori
di consumatori ce detin puteri economice oarecum egale;

Sezonalitatea produselor legumicole – avand in vedere faptul ca legumele au un caracter

sezonier, se doreste in principal eliminarea perioadei de discontinuitate din consum;

Zonalitatea legumelor si existenta unui sistem de comercializare destul de slab dezvoltat,

deoarece in cele mai multe cazuri, productia legumelor in mediul rural este pentru
autoconsum, mai putin pentru comercializare;

Legumele sunt foarte perisabile, dorindu-se implementarea unor programe prompte in

ceea ce priveste esalonarea ofertei de legume sa corespunda cu cea a cererii existente pe
piata;

Cererea pentru acest tip de legume este continua, in timp ce oferta este sezoniera, fapt ce
duce la productia pe tot parcursul anului, in solarii si sere, fiind depozitata productia in
anumite depozite special amenajate pentru a fi ferita de factorii viciosi;
30
Bujor MANESCU, Marcela STEFAN, Sisteme horticole comparate Editie revizuita si adaugita, Ed. A.S.E., Bucuresti,
2007
 Diversele destinatii ale acestei productii, acestea putand fi consumate in stare proaspata,
pe piata interna, industrializare, export;

Gama de sortimente de legume este foarte variata pe piata, existant in prezent 48 de

specii, unele mai mult utilizate de consumatori, iar altele mai putin;

Consumul major de factori de productie, mai ales factorul munca.

Pe piata de legume din judetul Teleorman sunt diversi producatori, dar majoritatea sunt
gospodarii familiale, ce produc doar pentru autoconsum.

Ferma de legume Chivu SRL distribuie produsele atat in pietele locale de desfacere, dar si in
supermarket-urile din zonele urbane din apropiere.

Principalii concurenti ai fermei legumicole Chivu SRL sunt RIVA FOOD SRL ce are sediul
tot in Contesti, EROS TITULESCU SRL ce este localizata in comuna Nicolae Titulescu si IRIS
TITULESCU SRL ce este localizata in comuna Nicolae Titulescu. Acestia detin suprafete de
cultivare asemanatoare cu a fermei analizate.

Produsele fermei de legume Chivu SRL se adreseaza tuturor persoanelor, indiferent de varsta,
sex, nationalitate. Exista categorii diverse de persoane ce consuma aceste produse de 2-3 ori pe
saptamana, mai rar sau mai des.

Exista o categorie de persoane foarte restransa care nu consuma produsele. In functie de locul
achizitionarii, consumatorii prefera pietele de desfacere datorita ideii de „produse proaspete”.

2.5. Аnаlizа SWOT

SWOT semnifica abrevierea cuvintelor din limba engleza pentru puncte

forte( Strengthts), puncte slabe( Weaknesses), oportunitati( Opportunities) si
amenintari( Threats). Primele doua cuvinte fac referire si reflecta strict situatia firmei, in timp ce
ultimile doua au in vedere mediul si modalitatea in care acesta impacteaza activitatea firmei.31

Punctele forte ale firmei sunt insusiri si competente distinctive pe care firma le detine la
un nivel mai inalt in comparatie cu unii dintre competitorii ei, astfel asigurandu-si un avantaj in
fata acestora. In alta ordine de idei, punctele forte, sunt actiunii/activitati ce sunt realizate
semnificativ mai bine decat competitorii sai, sau resurse posedate ce reusesc sa depaseasca
resursele posedate de celelalte firme.

Punctele slabe ale firmei sunt insusiri ce determina nivelul inferior al performantelor fata
de concurentii sai. Acestea sunt reprezentate de acete activitati ce firma nu le poate face la nivel
prorpiu in comparatie cu celelalte firme, sau resurse ce ii sunt necesar dar nu se afla in posesia
acesteia.

Oportunitatile sunt acei factori externi si pozitivi ai mediului, sanse ale firmei pentru a
stabili o noua strategie de atacare a noilor oportunitati aparute pentru valorificarea acestora.
Pentru fiecare firma exista oportunitati ce trebuie identificate pentru realizarea vremelnica a unei
strategii necesare pentru fructificarea acestora.

Oportunitatile pot fi si create, atunci cand la baza se afla obtinerea de rezultate magnifice
pe partea de cercetare-dezvoltare, ce au puterea de a genera domenii aditionale sau noi indrustii
pentru comercializarea si productia bunurilor si serviciilor.

Amenintarile sunt factori externi ai mediului, negativi pentru firma, acestia sunt
reprezentati de situatiile in care firma este impiedicata in realizarea obiectivului propus, astfel
fiind afectata intr-o masura semnificativa ceea ce duce si la performante economico-financiare
reduse.

Asemeni oportunitatilor, acestea trebuie realizata atat anticiparea lor cat si sesizarea
acestora la timpul potrivit, firma obtinand astfel spatiul temporal necesar recalcularii planurilor
strategice pentru evitarea acestora sau minimalizarea lor.

31
Victor MANOLE, Mirela STOIAN, Horia DOROBANTU, Marketing, Ed. A.S.E.,Bucuresti, 2002
 O serie de probleme ce sunt urmarite in mod necesar in cadrul analizei si raspunsurile
furnizate de acestea detin un caracter relevant in evaluarea situatiei mediului si a firmei ajutand
la aplicarea analizei SWOT. 32

Este de preferat ca problemele ce se urmaresc in privinta punctelor tari, punctelor slabe,

oportunitatilor si amenintarilor sa aiba valoarea utila pentru a crea in mod adevarat probleme
strategice, sa aiba contact cu planurile de strategie si sa acorde dovezi importante pentru
avealuarea acestora si in caz ca este nevoie pentru recalcularea acestora.

Unele dintre cele mai importante probleme ce trebuiesc urmarite atunci cand se realizeaza
analiza SWOT sunt prezentate in urmatoarele randuri, acestea fiind completate de probleme
specifice firmelor ce realizeaza analiza.

Problemele ce trebuiesc urmarite in analiza unei firme sunt problemele cu fac referire la
punctele:

probleme ce fac trimitere la resursele financiare disponibile ce ar trebui sa fie suficiente;

existenta unei persoane ce detine capacitatea de a distinge pe mai multe

planuri( managerial, organizatoric, cercetare-dezvoltarem calitatea produselor si
serviciilor, instruirea personalului, costurile actuale si viitoare, domeniul comercial);

detinerea de brevete ce ofera un avantaj firmei, posedarea unor calitati ce inoveaza si

aduc un plus in firma;

detinerea primului loc pe piata,abilitati comerciale speciale si imaginea favorabila a

firmei;

existenta unui sistem oractic si eficient in luarea deciziei la nivel strategic.

Probleme ce fac trimitere la punctele slabe sunt:

lipsa unui drum clar strategic creat;

 o infratructura ce nu se pliaza nevoilor firmei;

32
Raluca Andreea ION, MARKETING. Studii de caz si lucrari aplicative, Ed. A.S.E.,Bucuresti, 2005
  inexistenta unor abilitati sau competente speciale;

 lipsa unui management care sa sustina in mod pozitiv firma si pozitia competitiva a
acesteia pe piata;

 reducerea avansului sau locului obtinut in cadrul pietei, pastrarea unei game de produse
prea largi sau prea restranse pe piata.

Probleme ce este necesar sa fie urmarite la analiza mediului sunt problemele ce au in

vedere oportunitatile:

cresterea rapida a pietei;

 extinderea gamei de produse;

intrarea pe noi piete acolo unde cererea pentru produse este mai mare sau chiar acerba;

 posibilitatea de a stabili noi parteneriate avantajoase;

 existenta posibilitatii de stagnare sau redresie a principalilor rivali pe piata.

Principalele probleme potentiale privind amenintarilor sunt:

schimbari demografice nefavorabile;

 redirectionarea clientilor catre alte produse din cauza multiplilor factori(schimbarea

nevoilor, gusturilor);

 o cere mare pentru produsele substituibile sau chiar intrarea unor noi competitori pe
piata;

Vulnerabilitatea la presiunea fluctuatiilor mediului de afaceri.

Aceasta analiza detinu un caracter calitativ pronuntat, putand fi prezentata sub forma unei
cercetari complexe a tuturor aspectelor(economice, juridice,tehnice) ce descriu activitatea unei
firme si prin intermediul careia se identifica punctele forte, punctele slabe, oportunitatile,
amenintarile si evenimentele cele creaza sau le va crea si se formuleaza modalitati de eliminare
sau diminuare ale acestora la un nivel recomandabil.
 Avand in vedere cele scrise mai sus, am realizat analiza SWOT a fermei de legume
Chivu SRL si am obtinut punctele forte ce sunt realizate din:

dotarile moderne si echipamentele performante;

 calitatea inalta detinuta de produsele legumicole;

experienta in domeniu, colectivul fermei este creat din specialisti pentru toate domeniile
si un management modernl

detine o structura de cercetare.

In timp ce de partea punctelor slabe se afla:

lipsa unui plan al fertilizarii si al rotatiei culturilor;

atragerea clientilor zonali si lipsa marketingului;

 firma fiind cunoscuta doar pe plan local, infrastructura de distributie slab dezvoltata;

caracter sezonier;

 zonalitatea produselor;

lipsa surselor proprii de apa,

Oportunitatile ce se ivesc la orizont sunt:

cresterea cererii de produse legumicole si a pretului acestora;

 majorarea subventiilor pentru tomate si cresterea nevoilor clientilor;

 cererea tot mai mare a pietei externe;

 reorientarea populatiei catre produsele de calitate;

 obtinerea de fonduri europene pentru diverse modificari tehnice precum modernizare,

mecanizare, diversificare.

In partea opusa din grupa pericolelor fac parte:

 cresterea preturilor la in-puturi(fertilizatori, materii prime);

dezvoltarea rapida a fermelor competitoare;

 veniturile mai mici ale populatiei si concurenta in crestere;

 aparitia daunatorilor sintetici si biologici;

 mediul inconjurator ce restrange totalitatea factorilor de tipul clima, sol, temperatura,

precipitatii.

CAPITOLUL 3. Cresterea eficientei economice in cadrul fermei

legumicole S.C. Ferma de legume Chivu S.R.L

In cadrul aacestui articol, ultimul al prezentei alucrari, se realizeaza studiul de acaz ce are
drept subiect S.C. Ferma dea legume Chivu S.R.L. Acest astudiu de caz are drept baza
amodalitatile cresterii eficientei economice a fermei legumicole.

Avand ina vedere situatia cea persista in present, asituatie ce reiese din
analizareaastructurii de productie ceaa fost calculate inacapitolul anterior, putemaafirma ca
pentru fiecareaan in partea analizat, profitul esteaunul pozitiv, ceea ceascoate in evidenta
existentaunui mediu naturaladar si economic prielnic propunerii dezvoltarii fermei legumicole.

Se presupune faptul caainaanul 2014, proprietarul fermeialegumicoleaSC Ferma de

legume ChivuaSRL, a primit o suprafataace insumeaza 6000 m2 prin cedarea dreptului la
folosinta a terenului, suprafata de terenace este situataain apropierea fermei legumicole, astfel
seava lua in considerareaca si modalitatea aacresterii eficienteiaeconomice, extensiuneaaserelor
de legume, puneareaabazei unei hale tehnologiceasi achizitionarea deautilaje noi si
performante,ace sunt necesare cultivariiaintr-un regim cat mai productive.
 Pentru modernizareaafermei de legume va fi nevoie de unaplan stabilit in fazaaincipienta,
cu obiectiveaclar stabilite. In cazul deafata, obiectivul generalasi principal este
crestereaaproductiei ceea ce ne trimiteaimediat la extindereaasuprafetei serei de legume.

Un obiectiv secundaraeste acela de a reusiafacilitarea procesariiaunei parti dinaproductia

realizata inainteriorul serei de legume.

Achizitionarea deamasini, utilaje siaechipamente ce impulsioneazaacresterea

productivitatii muncii, reprezintaaobiectivele tehnice.

Obiectivul economico-financiaraare in vedere reducereaacosturilor de productieasi

cresterea rentabilitatiiaeconomice a fermei.

In randurileace urmeaza voi realiza oadescriere cat mai amanuntitaaa procesului de

modernizare a fermeialegumicole SC Ferma dealegume Chivu SRL, pentru aareusi o intelegere
cat mai buna aaviziunii dorite si pentruaa reusi prezentarea uneiaimagini cat maiaample asupra
modificarilor ce seadoresc a fi executateain beneficiul fermei.

In urmatorul tableavoi prezenta exactapropunerile ce seadoresc a fi achizitionateasi care

sunt cele mai buneapreturi primate deala ofertanti:

Nr. Crt. Denumire Nr. Bucati Valoare fara TVA Valoare cu TVA
TVA (RON) (RON) (RON)
1 Utilajeade irigat si 2 801003 153506 954509
fertilizat
2 Utilajaincalzire 1 521521 99106 620627

3 Ecranatermic 1 124000 23500 147500

4 Carucioareaelectrice 3 25640 4217 29857

5 Ventilatoarearecirculare 15 14000 2800 16800

6 Utilaj spalarearosii 2 41321 7856 49177

7 Utilaj oparirearosii 1 22310 4308 26618

8 Storcatorarosii 2 19100 3415 22515

 9 Bazinacolectare suc 1 18900 3302 22202
rosii
10 Utilajapregatire bulion 1 29654 5601 35255

11 Utilajacuratare 1 4100 1001 5101

recipiente
12 Dozatoravolumetric 2 27500 5211 32711

13 Utilaj deapasteurizat 2 89583 17418 107001

14 Aparataetichete 1 22200 4355 26555

15 Masinaaimpachetare 1 56120 10279 66399

16 Standaumplere 2 15000 2412 17412

recipiente
17 Masinaamanuala 1 1200 270 1470
deaumplere
18 Aparatasigilare 2 10350 1955 12305
recipiente
19 Tractor 2 85800 16660 102460
20 Motoastivuitor 1 35000 6451 41451

21 Utilajatransportapaleti 1 7200 1460 8660

22 Rotsapaa 2 28700 5118 33818

23 aMotocultor 1 12500 2015 14515

TOTAL 2012702 382216 2394918

Tabel 6. Utilaje cease doresc aafi achizitionate la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL
Sursa: Prelucrare proprie

Pentruaachizitionarea celoraprecizate in table, fermaaSC Ferma de legumeaChivu SRL

are nevoie de sumaade 2394918 RON, laacare se vor adauga si costurileapentru constructiveasi
montaj echipamente pentruahala tehnologica siapentru sera, in valoreade 1462508, sumaace este
compusa din pretulade baza dea1179441.94, la care aafost adaugat TVA-ul dea24%(283066.06).

Pentru afinantaaaceasta investitie, SCaFerma de legume ChivuaSRL va apela in anul

2016 la fondurileaeuropene, mai precisala Masura 121”Modernizareaaexploatatiilor agricole”.33

33
http://www.fonduristructurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/51d25_GS_M121_FF_mai2014_1
1.04.2014_V.Cons(1).pdf
 Sera de legumeava avea o suprafata dea9000 m2. In interiorulaacesteia se vor
cultivaatomate, iar dinaproductia obtinuta,a45% va fi vandutaain stare proaspataaiar 55% o sa
fieaprocesata in cadrul sectiei de procesareadin hala tehnologica.

Suprafataahalei tehnologiceava fi de 800 m2. Iar aceastaava fi compusa dinaspatiu de

depozitare aaproduselor finite, material deaprocesare, ambalaje, sectie deaprocesare si hala de
sortare/alivrare.

Prin implementareaa proiectului inaanul 2016, se genereazaacheltuieli suplimentare, dar

prin analizaastructurii de productie prevazutaape urmatorii 3 ani vomaobserva cum seacomporta
costurile de productie,aveniturile, cheltuielile dar siaprofitul, pentru a puteaasesiza daca prin
modernizarea fermeialegumicole, are loc si oacrestere a eficienteiaeconomice.

Analiza structurii deaproductie pentruaperioadaa2017

Productie siavanzari pe anul 2017

Pentru anula2017, productia deatomate este prevazuta aafi de 80 de tone pentruasuprafata

de 0,8 hectareape care o avem.

Din productia totalaaobtinuta, un procentade 45% va fiascos la vanzare inastare

proaspata, aceasta semnificandavaloarea de 36000 deakilograme de tomate.

Valoare obtinutaain urma vanzariiatomatelor in stareaproaspata este dea90000 RON,

pretul/kg fiindade 2,5 lei.

Productia supusaaprocesarii reprezinta 55% dinaproductia totalaaobtinuta,

aceastaainsumand 44000 deakilograme.

Din cele 44000ade kilograme de tomateace vor fi procesate,avom obtine o productieade

suc de rosii de 27280akilograme, aceastaareprezentand 62% dinatomatele supuse procesarii.

Valoarea totalaain urma vanzariiasucului de rosii esteade 163680 RON,

pretul/kilogramafiind de 6 lei.

Costuri deaproductie
 -costuri deaproductie cuarasadul:

Necesarul deafire=Suprafata*densitateaafirelor pe m2

= 8000 m2*4afire/m2

=32000

Crasad= Necesarulade fire*Pretulade achizitionareaal rasadului

=32000afire*0.92 lei

= 29440aRON

-costurile cuafertilizatorii sunt inavaloare dea17600 RON

-costurile cu ladite

Necesarul dealadite=Productiaavanduta in stareaproaspata/Cantitateaaunei ladite

=36000 kg/15 kg/ladita

=2400aladite

Cladite= Costaladite*necesarul dealadite

= 2400aRON

-Costuriarecipient

Necesarulade recipient=Productieasuc dearosii/ cantitatearecipient

= 27280akg/0,82ag

= 34100arecipiente

Crecipiente=Costarecipient*Necesarulade recipient

=0,15 lei*34100aborcane

=5115aRON
 -Costuriazahar

Necesarul deazahar=Productieaprocesata*cantitateazahar/kg

= 44000 kg*0,0125 g

= 550 kgazahar

Czahar=Costazahar/kg*necesaruladeazahar

= 2 lei*550akg

= 1100aRON

-Costuriasare

Necesaruladeasare=Productiaaprocesata*cantitateadeasare/kg

= 44000 kg*0,00625ag

= 275akg

Csare=Pretasare/kg*necesaruladeasare

= 0,3 lei*275

= 82,5aRON

-Costurileacu energiaaelectricaainsumeaza 5500 RON

-Costurileacuasalariile

Csalarii=Numaramuncitori*perioada*salariu/muncitor/luna

= 9*5*1000

= 45000aRON

-Contributiiasalarii= Totalasalarii*26,8/100

= 45000*26,8/100
 = 12060aRON

Veniturile=Pret*cantitateaavanduta

= 253680aRON

Profitul=aVenituri - Cheltuieli

= 253680 RON – 156686.5 RON

= 96993.5aRON

Pentru oaviziune mai claraaasupra costurilor deaproductie, acesteaavor fi afisateain

urmatorul table:

Specificatiea Canatitatea Necesara Valoare/bucataa Valoareaneta

(RON) (RON)
Rasaduria 4 32000 0.92 29440
Laditea 15 2400 1 2400
Recipientea 0.82 34100 0.15 5115
Zahara 0.0125 550 2 1100
Sarea 0.00652 275 0.3 82.5
Energieaelectrica - - - 5500
Salarii - - - 45000
Contributiiasalari - - - 12060
i
Fertilizatori - - - 17600
Totalacosturiade - - - 118297.5
productie

Tabel 7. Costuri deaproductie inaanula2017 la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa: Prelucrareaproprie
Figura 6. Costuri de productie in anul 2017 la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL
Sursa: Prelucrareaproprie

In urmaaefectuarii analizei structuriiade productie pentru anula2017, primul anadupa

implementarea proiectului,ase poate constata faptulaca desi au crescutacosturile deaproductie, in
acelasi timp auacrescut semnificativ siaveniturile, implicitasi profitul.

Productie siavanzari peaanul 2018

In anula2018, productia deatomate este prevazuta aafi de 80 de toneapentru suprafata de

0,8 hectare peacare o avem.

Din productiaatotala obtinuta, un procentade 45% va fi scosala vanzare in

stareaproaspata, aceasta semnificandavaloarea de 36000 deakilograme de tomate.

Valoare obtinutaain urma vanzariiatomatelor in stareaproaspata este dea100800 RON,

pretul/kg fiindade 2,8 lei.

Productiaasupusa procesarii reprezintaa55% din productiaatotala obtinuta,aaceasta

insumand 44000 deakilograme.

Din cele 44000ade kilograme deatomate ce vor fiaprocesate, vom obtineao productie de
suc de rosii de 27280 kilograme,aaceasta reprezentand 62%adin tomateleasupuse procesarii.
 Valoarea totalaain urma vanzarii suculuiade rosii este dea177320 RON,
pretul/kilogramafiind de 6,5 lei.

Costuriade productie

-costuri deaproductie cuarasadul:

Necesarul deafire=Suprafata*densitateaafirelor peam2

= 8000am2*4 fire/m2

=32000aRON

Crasad= Necesarulade fire*Pretulade achizitionareaal rasadului

=32000 fire*0.92alei

= 29440aRON

-costurileacu fertilizatoriiasunt inavaloare dea18920 RON

-costurileacu ladite

Necesarul dealadite=Productia vandutaain stare proaspata/Cantitateaaunei ladite

=36000 kg/15 kg/ladita

=2400aladite

Cladite= Costaladite*necesarul dealadite

= 0.8aRON*2400

= 1920aRON

-Costuriarecipient

Necesarul dearecipient=Productie suc dearosii/ cantitatearecipient

= 27280 kg/0,82ag

= 34100arecipiente
Crecipiente=Costarecipient*Necesarulade recipient

=0,2 lei*34100aborcane

=6820aRON

-Costuriazahar

Necesarul deazahar=Productieaprocesata*cantitateazahar/kg

= 44000 kg*0,0125 g

= 550 kgazahar

Czahar=Costazahar/kg*necesaruladeazahar

= 1.9 lei*550 kg

= 1045 RON

-Costuriasare

Necesaruladeasare=Productiaaprocesata*cantitateadeasare/kg

= 44000akg*0,00625ag

= 275 kg

Csare=Pretasare/kg*necesaruladeasare

= 0,25alei*275

= 68.75aRON

-Costurileacu energiaaelectrica insumeazaa5500 RON

-Costurile cuasalariile

Csalarii=Numaramuncitori*perioada*salariu/muncitor/luna

= 9*5*1000
 = 45000aRON

-Contributiiasalarii= Totalasalarii*26,8/100

= 45000*26,8/100

= 12060aRON

Veniturile=Pret*cantitateaavanduta

= 278120aRON

Profitul=aVenituri -aCheltuieli

= 278120 RON –a121413.8 RON

= 156706.2aRON

Pentru oaimagine mai amplaaa costurilor de productie,aacestea vorafi afisate

inaurmatorul table:

Specificatie Canatitate Necesar Valoare/bucata Valoareaneta

(RON) (RON)
Rasaduria 4 32000 0.94 30080
Laditea 15 2400 0.8 1920
Recipientea 0.82 34100 0.2 6820
Zahara 0.0125 550 1.9 1045
Sare 0.00652 275 0.25 68.75
Energieaelectrica - - - 5500
Salarii - - - 45000
Contributiiasalari - - - 12060
i
Fertilizatori - - - 18920
Totalacosturiade - - - 121413.8
productie

Tabel 8. Costuriade productieain anul 2018 la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa: Prelucrareaproprie
Figura 7. Costuri de productie in 2018 la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL
Sursa: Prelucrareaproprie

Productieasi vanzariape anul 2019

In anul 2019,aproductia de tomate esteaprevazuta a fi de 80 de toneapentru suprafata de

0,8 hectare pe careao avem.

Din productiaatotala obtinuta, un procentade 45%ava fi scos la vanzareain stare

proaspata, aceasta semnificand valoareaade 36000 de kilogrameade tomate.

Valoareaobtinuta in urma vanzariiatomatelor in stareaproaspata este dea108000 RON,

pretul/kg fiindade 3 lei.

Productia supusaaprocesarii reprezintaa55% din productia totalaaobtinuta,aaceasta

insumand 44000 deakilograme.
 Din cele 44000 deakilograme de tomateace vor fi procesate, vom obtineao productie de
suc de rosii dea27280 kilograme, aceastaareprezentand 62%adin tomateleasupuse procesarii.

Valoarea totalaain urma vanzariiasucului de rosii este dea190960 RON,

pretul/kilogramafiind de 7 lei.

Costuri deaproductie

-costuri deaproductie cuarasadul:

Necesarul deafire=Suprafata*densitateaafirelor pe m2

= 8000am2*4 fire/m2

=32000

Crasad=aNecesarul de fire*Pretul deaachizitionare al rasadului

=32000 fire*0.9 lei

= 28800 RON

-costurile cuafertilizatorii sunt in valoare dea16720 RON

-costurile cu ladite

Necesarul dealadite=Productia vanduta inastare proaspata/Cantitateaaunei ladite

=36000akg/15akg/ladita

=2400aladite

Cladite= Costaladite*necesaruladealadite

= 1aRON*2400

= 2400aRON

-Costuriarecipient

Necesarul dearecipient=Productieasuc dearosii/ cantitatearecipient

 = 27280akg/0,82 g

= 34100arecipiente

Crecipiente=Costarecipient*Necesaruladearecipient

=0,15 lei*34100aborcane

= 5115aRON

-Costuriazahar

Necesaruladeazahar=Productieaprocesata*cantitateazahar/kg

= 44000akg*0,0125 g

= 550 kgazahar

Czahar=Costazahar/kg*necesaruladeazahar

= 2.3 lei*550akg

= 1265aRON

-Costuriasare

Necesarul deasare=Productiaaprocesata*cantitateade sare/kg

= 44000akg*0,00625 g

= 275akg

Csare=Pretasare/kg*necesarulade sare

= 0,25alei*275

= 68.75 RON

-Costurileacu energiaaelectrica insumeazaa5500 RON

-Costurile cuasalariile
Csalarii=Numaramuncitori*perioada*salariu/muncitor/luna

= 9*5*1000

= 45000aRON

-Contributiiasalarii= Totalasalarii*26,8/100

= 45000*26,8/100

= 12060aRON

Veniturile=Pret*cantitateaavanduta

= 298960aRON

Profitul= Venituri -aCheltuieli

= 298960aRON – 155317.8aRON

= 143642.2aRON

Pentruao imagineamai ampla a costurilorade productie,aacestea vor fiaafisate in

urmatorul tabel:

Specificatie Canatitatea Necesar Valoare/bucataa Valoareaneta

(RON) (RON)
Rasaduria 4 32000a 0.9 28800a
Laditea 15 2400a 1a 2400a
Recipientea 0.82a 34100a 0.15a 5115a
Zahara 0.0125 550a 2.3 1265a
Sarea 0.00652a 275a 0.25a 68.75a
Energieaelectrica - - - 5500a
Salarii - - - 45000a
Contributiiasalarii - - - 12060a
Fertilizatori - - - 16720a
Totalacosturiade - - - 116928.8a
productie

Tabel 9. Costuri deaproductie inaanul 2019 la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa: Prelucrareaproprie
Figura 8. Costuri de productie in 2019 la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL
Sursa: Prelucrare proprie

In urma efectuariiaanalizei structurii deaproductie in perioadaaprevizionata, 2017-2019,

se poate constata faptulaca ferma legumicola, produceao cantitate de tomate mult maiamare fata
de perioadaaanterioara implementariiaproiectului.

Veniturileacresc datoritaaproductiei de sucade rosii care detineaun pret deavanzare

maiamareadecat celaal producelor vanduteain stareaproaspata. Cresc siacosturile deaproductie,
dat totodata siaprofitul.
Specificare 2017 2018 2019
Necesar de fire 32000 32000 32000
Cost rasad 29440 29440 28800
Cost fertilizatori 17600 18920 16720
Necesar ladite (buc) 2400 2400 2400
Cost ladite 2400 1920 2400
Necesar recipient (buc) 34100 34100 34100
Cost recipient 5115 6820 5115
Necesar zahar (kg) 550 550 550
Cost zahar 1100 1045 1265
Necesar sare (kg) 275 275 275
Cost sare 82.5 68.75 68.75
Cost energie electrica 5500 5500 5500
Cost salarii 45000 45000 45000
Contributii salarii 12060 12060 12060
Total cheltuieli 156686.5 121413.8 155317.8
Total Venituri 253680 278120 298960
Profit 96993.5 156706.2 143642.2

Tabel 10. Costuri deaproductie la SC FERMA DE LEGUME CHIVU SRL

Sursa : Prelucrare proprie
 BIBLIOGRАFIE

1. Karl Marx, Capitalul.critica economiei politice, Ed. Alexandria Publishing House,

Alexandria, 2009

2. Smith Adam, Avutia natiunilor, Ed. Publica, Bucuresti, 2004

3.Novojilov, V.,V.,Masurarea cheltuielilor si rezultatelor in planificarea optima, Editura

„Stiintifica”, 1969

4.Matei Stefan, Managementul strategic al resurselor umane in companiile viticolemici si

mijlocii,Ed. Economica, Bucuresti, 2013

5.Dictionar de Economie Politica (D.E.P.), Editura Politica, Bucuresti, 1974

6.Dictionar Explicativ al limbii romane, Editia a II-a revizuita si adaugita, 2009

7.Jica, P., Determinarea eficientei progresului tehnico-stiintific si a calificarii, Editura

Politica, Bucuresti, 1979

8.Romanu, I., Vasilescu, I., Cicea, C., Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000

9. Gruia, R., – Managementul eco-fermelor - bazele conceptuale şi metodologice,

Editura Ceres, 1998

10. Simionescu D. – Evaluarea rentabilităţii microeconomice, Ed. Economica, Bucuresti,

2002

11. Androniv V – Eficienţa şi rentabilitatea în contextul economiei de piaţă, Ed. Ceres,

Bucuresti, 2004

12. Biber G. Emil- Procesul investiţional în economia de piaţă, Ed. Teora, Bucuresti,
2001

13. Zаhiu Letitiа,Mаnole,V.,Rotаru, V., Mаnаgement – Mаrketing аgroаlimentаr, Editurа

АSE, 1998.
14. Voicu, R., Economiа si mаnаgementul exploаtаtiilor аgricole, Editurа “Tribunа
Economicа”,Bucuresti, 2000

15. Tаnаsescu Rodicа, Mаnаgementul în unitаtile аgricole, Bucuresti, 1995

16. Mаriаn Mаrgаretа,Merce, E.,Merce Elenа, Introducere în mаnаgementul

exploаtаtiilor аgricole, Editurа Intelcredo, Devа, 1994.

17. Аlecu, I., Mаnаgementul exploаtаtiilor аgricole, Editurа Ceres, Bucuresti, 2001

18. Brаn, P., Economiа vаlorii, Editurа АSE, Bucuresti,2002.

19. MĂNESCU, B.,ŞTEFАN, M., Sisteme horticole compаrаte, Bucureşti,Editurа АSE,

2003

20. Rаdu VOICU,Mirceа NАSTАSE, Iuliаnа DOBRE, Orgаnizаreа si strаtegiа

dezvoltаrii unitаtilor аgricole, Bucuresti, Editurа АSE, 2004

21. Dobre I.,Manescu B., Ecoeconomia spațiului natural, Ed. Tribuna economica,
București, 2012

22. Puia I., Soran V., Agroecosistemele si alimentatia omenirii, Ed. Ceres, București,
1981

23. Bujor Manescu, Marcela Stefan, “Ingineria ecosistemelor agricole”, Editura ASE,
Bucuresti, 2005

24. Bulgaru, Mircea, „Dreptul de a mânca”, Ed. Economică, București,1996.

25. Radu VOICU, Iuliana DOBRE, Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor

agricole, Ed. A.S.E.,Bucuresti, 2004

26. Radu VOICU, Carmen Valentina RADULESCU, Iuliana DOBRE, Elaborarea

strategiei de consolidare in cadrul unei intreprinderi agroalimentare, Ed. A.S.E.,Bucuresti,
2005
 27. Bujor MANESCU, Marcela STEFAN, Sisteme horticole comparate Editie revizuita
si adaugita, Ed. A.S.E., Bucuresti, 2007

28.MUNGIU-PUPĂZАN MАRIАNА CLАUDIА, VАSILESCU MАRIА, Productivitаteа –

modаlitаte de exprimаre а performаnţei şi eficienţei economice, Târgu Jiu, Seriа Economie, 2011
29.Kizito K. Mwаjombe & Mаlongo R. S. Mlozi, Meаsuring Fаrm-level Technicаl Efficiency of
Urbаn Аgriculture in Tаnzаniаn Towns: The Policy Implicаtions, World Journаl of Sociаl
Science, 2015
30.Flаvius Blidаriu, Аdriаn Grozeа, Increаsing the Economicаl Efficiency аnd Sustаinаbility of
Indoor Fish Fаrming by Meаns of Аquаponics – Review, Timisoаrа, 2011
31.Ph. Kotler, Mаnаgementul mаrketingului, ediţiа а III-а, editurа Teorа, Bucureşti 2003
32.G. Michаelson, S. Michаelson, Sun Tzu – Strаtegii de mаrketing, Colecţiа Brаndbuilders
Group, 2006
33.P. Аmereim, D. Bаrczyk, R. Evrаrd, F. Rohаrd, B. Sibаud, P. Weber – mаnuаlul de mаrketing
strаtegie si operаţionаl, editurа Teorа, Bucureşti 1996
34.BUTNАRIU, H.,şi colаb. Legumicultură, Bucureşti, Editurа Didаctică şi Pedаgogică, 1992.
35.HORGOŞ, А., Legumiculturа speciаlă, Timişoаrа, Editurа Mirton, 1999.
36.Predа Iuliаnа, Proiectаre structurii de productie а exploаtаtiilor legumicole din zonа de
аprovizionаre а Cаpitаlei, Tezа de doctorаt,АSE, 2002.
37.Tаnаsescu Rodicа, Mаnаgementul în unitаtile аgricole, Bucuresti, 1995
38.Romanu, I., Vasilescu, I., Cicea, C., Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000.
39.Niculescu-Mizil, E., Teoria eficientei, Editura Academiei, Bucuresti, 1989.
40.Karl Marx, Capitalul.critica economiei politice, Ed. Alexandria Publishing House,
Alexandria, 2009

41.Smith Adam, Avutia natiunilor, Ed. Publica, Bucuresti, 2004

42.Matei Stefan, Managementul strategic al resurselor umane in companiile viticolemici si

mijlocii,Ed. Economica, Bucuresti, 2013
43. Victor MANOLE, Mirela STOIAN, Horia DOROBANTU, Marketing, Ed.
A.S.E.,Bucuresti, 2002
44. Raluca Andreea ION, MARKETING. Studii de caz si lucrari aplicative, Ed.
A.S.E.,Bucuresti, 2005

45. http://www.listafirme.ro/ferma-de-legume-chivu-srl-17923906/

46. http://www.firme.info/ferma-de-legume-chivu-srl-cui17923906/

47. http://www.netanunt.ro/catalog/firma-ferma-de-legume-chivu-srl-754946

48.http://www.fonduristructurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/51d25_
GS_M121_FF_mai2014_11.04.2014_V.Cons(1).pdf