Sunteți pe pagina 1din 8

psiholog / psihoterapeut

Fisa de evaluare a nivelului de distorsionare cognitiv-


comportamentala a pacientilor cu tulburari afective ( de
dispozitie ), anxioase si de personalitate

Pacientul va identifica distorsiunile prezente in fluxul sau ideatic


( monologul lui interior ) si le va scora pe o scala de la 0 la 10 ( 0
- distorsiunea e absenta sau nereperabila, 10 - distorsiunea cea
mai frecventa ).
Datele vor fi comparate cu cele scorate in timpul interviului
clinic si al fluxului psihoterapeutic.

A. DISTORSIUNI COGNITIVE

COGNITIE = act de cunoastere / reprezentare mentala subiectiva


( personala/ proprie ) a unei realitati obiective ( propria
persoana, viitorul personal, ceilalti, lumea exterioara si dinamica
ei etc. )/ convingere personala / valoare etc.

DISTORSIUNE COGNITIVA = eroare de logica ce conduce la stari


dezadaptative ( depresive, anxioase etc ), atitudini si
comportamente de tip esec, in baza succesiunii:

DISTORSIUNE COGNITIVA - CONVINGERE DISFUNCTIONALA -


GAND NEGATIV AUTOMAT – STARE/ ATITUDINE/
COMPORTAMENT DEZADAPTATIV ( de tip esec ) .
Principalele DISTORSIUNI COGNITIVE :

1. GANDIREA DIHOTOMICA ( “ in alb si negru ” / “ totul sau


nimic “ )
Ex.: “ Ori te schimbi dupa cum vreau eu, ori divortam ! “/ “
Daca nu devin personalitatea cea mai proeminenta in
domeniul meu, nu sunt bun de nimic! “/
“Daca nu ma privesc toti cu admiratie, sunt o persoana cu
totul nesemnificativa!”

2. SUPRAGENERALIZAREA – un eveniment negativ, uneori


chiar singular, conduce la dezvoltarea unui pattern generalizat si
repetitiv de gandire negativa”
Ex.: “ N-am castigat nici de data asta la loto, sunt un
ghinionist ! “/ “ Trei femei m-au respins, nicio femeie nu ma
doreste !”

3. ETICHETAREA – pornind de la o greseala oarecare,


subiectul se eticheteaza negativ pe sine sau pe ceilalti
( autodevalorizare sau devalorizare )
Ex.: “ Am fost disponibilizat, sunt un ratat !” / “ Greseste la
calcule, e un tampit ! “ / “ Se imbraca in rosu, e o femeie frivola;
nu putem construi o relatie serioasa, de perspectiva…”
4. IMPERATIVELE CATEGORICE( “TREBUIE!”/
“INTOTDEAUNA!”/”NICIODATA!” ) - subiectul interpreteaza
evenimentele in termeni absolutisti, lipsiti de realism, care
exprima dorintele sau conceptiile sale, fara a tine cont de
realitatea obiectiva, de relativismul ei si de variabilele aleatoare.
Ex.: “ Trebuie sa ma iubeasca ! “/ “ Copilul meu trebuie sa fie
premiant !”/ “ Trebuie sa faci asa cum iti spun eu ! “/ “Niciodata
nu voi face vreun compromis!” / “ Trebuie sa iasa totul asa cum
vreau eu ! “ / “ Intotdeauna am fost de principiul ca trebuie sa
castig ! “

5. PERSONALIZAREA – subiectul isi atribuie o vina


disproportionata pentru producerea unor evenimente negative,
ignorand contributia altor factori la producerea evenimentului.
Ex.: “ Sotia mea are frecvent stari proaste de dispozitie; e
numai vina mea! “/ “ Sotul meu e alcoolic; cu o nevasta mai
frumoasa sau mai inteligenta, n-ar fi fost asa!”/ “ Fiica mea si-a
ratat viata; numai educatia pe care i-am dat-o e de vina!”

6. “CITIREA” GANDURILOR – subiectul considera ca stie ce


gandeste o alta persoana, fara a avea suficiente date in sprijinul
convingerilor sale si se comporta ca si cum aceste convingeri ar
fi adevarate.
Ex.: “ Cand vorbeste cu mine, foloseste un limbaj lejer; crede
ca nu merit sa fiu respectat !” / “ Evita sa ma priveasca; i se pare
ca sunt urata sau crede ca sunt nesemnificativa!” / “ Nu mi-a
raspuns la salut, crede ca nu merit osteneala…”

7. “GHICIREA” VIITORULUI – subiectul prevede un final negativ


pentru un eveniment, fara a avea suficiente dovezi pentru asta,
autodemobilizandu-se, autosabotandu-se.
Ex.: “ Sunt convins ca nu ma vor accepta! “ / “ Sunt sigur ca
nu voi lua examenul !” / “ Cred ca-mi vor respinge cererea de
angajare, pentru ca nu-mi vor citi CV-ul.”

8. CATASTROFIZAREA – un eveniment negativ nu este


considerat doar neplacut, ci teribil, ingrozitor, fatal, de
nesuportat. Exagerarea escaladeaza anxietatea si provoaca
starea disforica.
Ex.: “ Va fi ingrozitor, daca voi rata !” / “ Dupa ce se va
pronunta divortul , voi fi distrus pentru tot restul vietii!” / “ Daca
ma paraseste, viata nu mai are sens ! “

9. IGNORAREA POZITIVULUI – subiectul desconsidera toate


succesele personale sau ale celorlalti, considerandu-le derizorii.
Coreleaza cu o imagine de sine subevaluata.
Ex.: “ Oricine ar putea sa faca asta…” / “ Chiar daca am reusit,
nu m-am evidentiat prin nimic deosebit…”/ “Era firesc sa iau o
prima, aproape toti au luat; nu am fost apreciat in mod
deosebit…”

10. FILTRAREA NEGATIVA – focalizarea atentiei exclusiv pe


evenimentele cu continut negativ; predispozitii depresive.
Ex.: Din noua recenzii pozitive si doar una negativa, un
scriitor cu aceasta distorsiune se va concentra numai asupra
celei negative, deconsiderandu-le pe toate celelalte / In general,
subiectii cu aceasta distorsiune retin numai stirile negative,
celelalte fiind considerate “balast”…
11. JUDECATA AFECTIVA – subiectul interpreteaza datele
realitatii exclusiv prin prisma trairilor sale emotionale. Coreleaza
cu anxietatea si conduita evitanta sau de tip abandonic.
Ex.: “ Daca mi-e frica sa zbor cu avionul, inseamna ca e un
mijloc de transport foarte periculos…” / “ Daca ma simt ignorat
la o petrecere sau la o intrunire, colectivitatile ma indispun
profund si le voi evita pe cat posibil.”

12. BLAMAREA – subiectul ii considera vinovati, in exclusivitate,


pe ceilalti de esecurile, nefericirea, problemele sale, ignorand
orice participare personala sau context defavorabil. Stil
atributional exteriorizant; Locus of control – exterior.
Ex.: “ Numai din cauza ei/ lui/ parintilor/ anturajului/
profesorilor/ medicilor/ sistemului am ajuns asa…”

13. COMPARATIILE INECHITABILE – subiectul interpreteaza


evenimentele conform unor standarde nerealiste, care iau in
considerare numai persoane cu preformante superioare lui,
ignorand aspectele referitoare la aptitudinile native,
personalitate, contexte de dezvoltare si posibilitati diferite,
variabile aleatoare sau elemente de tip sansa – esec .Genereaza
sau accentueaza complexele de inferioritate, anxietatea de
performanta, blocajul.
Ex.: “ Are rezultate mai bune decat mine, e mult mai bine-
vazut; aproape ca nu contez…”/ “ Era firesc sa o aleaga pe ea; e
blonda, inalta, are studii superioare. O simpla gospodina ca
mine nu poate spera la nimic bun…”

14. ORIENTAREA RESENTIMENTARA SPRE TRECUT – subiectul


isi concentreaza atentia asupra acelor lucruri, din trecut, pe care
ar fi trebuit sa le faca mai bine sau sa nu le faca , in loc sa
abordeze pragmatic si adaptativ-corectiv prezentul si viitorul.
Coreleaza cu starile depresive, furia sau vinovatia, imaginea de
sine neperformanta, blocajul, rigiditatea.
Ex.: “ N-ar fi trebuit sa spun / fac asta niciodata…”/ “Daca as
fi avut alte conditii, nu as fi ajuns aici.”

15. ORIENTAREA “CE-AR FI? / CE VA FI DACA…?” – subiectul


isi adreseaza sau adreseaza celorlalti intrebari in legatura cu
potentiale evenimente negative si nu este satisfacut niciodata de
raspunsuri .Marker nevrotic, coreleaza cu anxietatea
anticipatorie blocanta.
Ex.: “ Ce-ar fi sa ma disponibilizeze tocmai acum?” / “Ce va
fi daca imi voi pierde controlul?” / “ Ce se va intampla daca voi
rata intalnirea?”

16. ORIENTAREA CENTRATA EXCLUSIV PE EVALUARE –


subiectul ii judeca permanent pe ceilalti si pe sine insusi in
termeni extremi: “bun – rau “, “valoros – nul “, “frumos –urat”,
“fascinant – dezgustator” etc ( judecata “fara nuante”).
Coreleaza cu Gandirea dihotomica, dar personalizeaza.

17. RESPINGEREA CONTRAARGUMENTELOR ( distorsiune


majora, specifica subiectilor cu tulburari de personalitate,
structural impenetrabili la contraargumente : schizoizii,
schizotipalii, paranoizii, narcisicii, dependentii, borderline,
obsesiv-compulsivii etc) - subiectul respinge toate argumentele
care contrazic gandurile si convingerile sale, chiar daca e
constient ca acestea l-au condus la esec sau argumentele care i
se aduc sunt evident corecte si verificabile empiric.
Ex.: Un subiect cu o copilarie/ adolescenta critice,
devalorizante, lipsite de suport afectiv, moral si emotional, care
i-au constiuit convingerile false si disfunctionale ca nu merita sa
fie iubit sau este lipsit de valoare/utilitate, ar putea rejecta orice
dovada, chiar evidenta, ca cineva l-ar putea iubi sau aprecia.
Sentimentele reale de afectiune le poate privi ca pe o
manifestare a “milei”, iar aprecierile le poate interpreta ca pe”
ironii” la adresa sa.

B. ABORDAREA TERAPEUTICA

SCOP: REFORMULAREA COGNITIVA

ETAPE: 1. CONSTIENTIZAREA COGNITIVA ( identificarea


distorsiunilor, scorarea si ierarhizarea lor )

2. REFORMULAREA COGNITIVA

Tehnici si strategii: Provocare prin contraargumentare / Tehnica


sagetii verticale
Dialog socratic/ Evaluarea validitatii
Filtrul cognitiv - Este logic acest gand?
- Am dovezi rationale ca sa-l
sustin?
- E util sa-l mentin?
- Cu ce gand realist si
adaptativ il pot inlocui?
- Care este cel mai rau lucru
care mi s-ar putea intampla, daca gandul / teama / imaginile mele
mentale s-ar adeveri ?

3. RESEMNIFICAREA