Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.photocami.ro
24 35
36 18 24 52
Fig. 245
56 42 64 86
6o 56
www.photocami.ro
in cazul memoriilor care inregistreaza in sistem digital ( dischete, carduri )
se marcheaza capacitatea de stocare a acestora ( 2; 4; 8; 16; 32; 64; 128; 256;
512 M etc. )
Tipul de magazie
Filmul de 35 mm prevazut cu perforatii pentru antrenare, este rulat pe un
spul in interiorul unui cartus etans, procedeul de manipulare constand in
extragerea lui cadru cu cadru din acest cartus in timpul expunerii, pe un alt spul
receptor, iar la sfarsit rebobinarea lui la loc, in cartusul debitor.
Filmul de 60 mm, se afla bobinat pe un mosor, protejat la expunere
accidentala de o hartie neagra. In timpul expunerii, materialul se va deplasa prin
dreptul ferestrei de expunere, odata cu hartia de protectie si se va infasura pe un
alt mosor, receptor. La terminarea expunerilor, filmul nu va mai fi readus pe
mosorul debitor, ramanand pe mosorul receptor, protejat de hartia neagra
susamintita. Antrenarea se face prin tractiunea direct a materialului, nefiind
necesare perforatiile pe care le are filmul de 35 mm.
La formatele miniatura, se utilizeaza magazii ( cartrige) care contin atat
spulul receptor cat si cel debitor, filmul deplasandu-se prin dreptul ferestrei de
expunere a magaziei respective.
Materialele plane, se afla in magazii dreptunghiulare, protejate de un
perete amovibil, care se deschide in timpul expunerii.
strat de protectie
stratul suport
strat antihalo
Fig. 247
www.photocami.ro
la lumina, sunt formate din molecule dispuse in structuri spatiale ( cuburi,
prisme, lame paralelipipedice, etc. )
Ultimul strat, numit antihalo, contine pigmenti care impiedica reflexia razelor
de lumina care au strabatut suportul. Se utilizeaza numai la cliseele transparente
si se elimina in timpul prelucrarilor.
Dupa aceste prelucrarea chimica ( developare si fixare ) se va obtine fie un
negativ ( cliseu pe care zonele mai luminoase ale subiectului sunt reprezentate
mai intunecat, iar cele intunecate sunt reprezentate in tonuri mai deschise) fie un
pozitiv ( cliseu la care zonele luminoase si intunecate sunt identice cu ale
subiectului )
O structura asemanatoare, are si hartia pentru copii a ./ n .
Hartia pentru copii fotografice alb- negru, se fabrica in doua tipuri de baza,
cu baryta si polietinata.
Structura pe straturi a celor doua materiale este prezentata in figurile de mai
jos.( Fig. 248 si Fig. 249 )
strat anti-static
6 x 9 ; 9 x 12 ( 14 ) ; 13 x 18 ; 18 x 24 ; 24 x 30 ; 30 x 40 si sunt
www.photocami.ro
10.3.0 Structura peliculelor color
10.3.1 Filmul negativ si hartia pentru copii fotografice color
1 2 3 4 5 6 7 8
1 strat protector
2 strat sensibil la albastru
3 strat filtru galben
4 strat sensibil la verde
5 strat filtru rosu
6 strat sensibil la rosu
7 strat antihalo
8 suport transparent
Fig.250
www.photocami.ro
strat sensibil la albastru
strat nou
380 780 nm
Fig. 253
1 strat protector 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2 strat sensibil albastru
3 strat filtru galben
4 strat sensibil verde
5 strat filtru rosu
6 strat sensibil rosu
7 strat antihalo
8 suport
Fig. 254
www.photocami.ro
La acest material, spre deosebire de cel precedent, straturile cu sensibilita-
te la albastru-verde-rosu ( 2; 4; si 6 ) sunt duble ( plus 9; 10; si 11 )
Prima expunere ( la fotografiere ) impresioneaza numai primele straturi
sensibile color ( 9; 10 si 11) care vor fi prelucrate in alb-negru .
Urmeaza apoi o noua expunere ( o solarizare facuta la prelucrare ) pentru
al doilea rand de straturi sensibile color ( 2; 4 si 6) . Aceasta a doua expunere,
are rolul de a inversa imaginea ( pentru a se obtine pozitivarea imaginii ).
In final, se obtine un material transparent, cu culorile naturale.
a Fig. 255 b
10.5.0 Sensitometrie
Sensitometria se ocupa cu studiul efectelor fotochimice a luminii din punct
de vedere al relatiilor dintre expunere si rezultatele care se obtin ulterior la
tratamentele la care va fi supus materialul foto sensibil. In urma acestui studiu,
se vor determina si exploata cat mai judicios sensibilitatea, contrastul, granulatia,
definitia, prin alegerea solutiilor de expunere si a tehnologiei de developare.
www.photocami.ro
10.5.1.0 Sensibilitatea materialului fotografic
Densitate
Expunere
E Fig.256
10. 5. 1. 1 Efectul Schwarzschild
p
Formula reala a expunerii, prezentata E= I.t ( 36 )
anterior, este :
p
in care t reprezinta un timp corijat , p fiind coeficientul de corijare.
Fenomenul care determina aceasta corijare este dat de o inertie la sensi-
bilizarea materialului expus la timpii mai mici de 1 /1000 sec si o inhibare la
sensibilizare, la timpii de expunere mai lungi de 1 sec .
Din aceasta cauza in afara gamei de expuneri 1/1000 - 1sec, este nece-
sara o compensare, pentru a se pastra echivalenta treptelor de expunere,
conform legii reciprocitatii ( prezentata la pct. 10. 5 ). Compensarea va consta
in prelungirea timpilor de expunere rezultati din calcule sau masurati cu
exponometrul.
www.photocami.ro
De mentionat ca datele din tabelele de compensare, respectiv coeficientii
de prelungire, sunt orientative, deoarece fiecare material are caracteristici proprii.
La materialele clasice, cu emulsie, pentru a nu fi nevoiti sa facem corectiile
cerute de efectul Schwarzschild, este recomandat ca pentru expunerea de baza
( vezi punctul E din paragraful anterior ) sa folosim un timp, fata de care +/- 2
trepte de expunere, sa nu intre in zona care solicita corectii.
De exemplu : 1/8; 1/15; E=1/30 1/6o; 1/125;
In acest fel, la cele 4 trepte de sub si supraexpunere nu este necesara nici
o corectie a timpului si se acopera latitudinea de expunere a materialului.
Astfel, plecand de la materialul cel mai des folosit ( cel incadrat ), cu cat ne
indreptam spre dreapta sirurilor, cifra care reprezinta sensibilitatea creste, mate-
rialul fiind de 2 ori mai sensibil , ( cu fiecare treapta se va micsora cantitatea de
lumina necesara,cu o treapta de diafragma sau de timp ) .
In cazul in care vom utiliza un material mai putin sensibil, spre stanga siruri-
lor, pentru fiecare treapta a scarii respective, vom avea nevoie de o cantitate de
lumina de 2 ori mai mare.
Se mentioneaza faptul ca sensibilitatea respectiva va corespunde unei
anumite prelucrari standard, deoarece prin prelucrari speciale, sensibilitatea
materialului se modifica. Sensibilitatea este marcata pe ambalajul materialului,
avand un anumit termen de valabilitate ( scade in timp ), stocarea facandu-se la
temperaturi in jurul valorii de 10 0 C.
Materialele cu mentiunea profesional, au sensibilitatea verificata si ga-
rantata strict. ( in mod obisnuit, toleranta de sensibilitate este de 20 –30 % )
www.photocami.ro
Alaturi de sensibilitatea generala, fisa tehnica a materialului trebuie sa
prezinte si celelalte caracteristici ale acestuia, gradul de voal, granulatia,
sensibilitatea spectrala si curba sensitometrica.
Emulsiile ordinare
Sunt sensibile numai la radiatii
albastre, folosindu-se in aplicatii
industriale si la reproduceri a / n
vezi Fig. 257
400 500 600 700 800 nm
Fig.257
Emulsiile ortocromatice
Sunt sensibile de la radiatiile Fig.258
ultraviolete si albastre pana aproape
de rosu. ( vezi Fig.258 )
Se folosesc pentru reproduceri
de desene a / n si color, care nu
contin culoarea rosie. 400 500 600 700 800 nm
www.photocami.ro
Emulsiile color
Sunt sensibilizate in mod egal pentru toate culorile spectrului vizibil, folo-
sindu-se in aplicatii generale. Variantele de fabricatie sunt functie de tempera-
tura de culoare a luminii la care sunt expuse.( film de lumina de zi pentru 5500 K
sau film de lumina de interior pentru 3200 K ) si sensibilitate.
Densitate E
F
D
c
B
A
Expunere
E Fig.261
A-B reprezinta portiunea de curba in care sensibilitatea este mai putin
influentata de actiunea luminii ci mai mult de cea a actiunii revelatorului asupra
sarurilor din emulsie
www.photocami.ro
Gradul de inegrire γ , numit gradatia, respectiv raportul contrastelor, este
determinat de unghiul α
γ = tg α ( 41 )
E1 E E2 Expunere
L
Fig.262 L1 L2
www.photocami.ro
Rezulta ca pentru un bun control al densitatilor care se vor obtine pe
material, este necesara expunerea optima.
La materialele color ( cu trei sau mai multe straturi ) latitudinea de expune-
re este mai stricta ( o latitudine de expunere de +1 - -1 indici de expunere ) iar la
la materialele a / n este mai larga ( o latitudine de expunere mai mare +2 - -2
indici de expunere )
Este dificil de realizat o expunere corecta, in cazul in care subiectele
fotografiate prezinta diferente mai mari de iluminare (de exemplu un raport de
contraste 1:1000 ) fata de capacitatea de redare corecta a materialelor ( dupa
cum s-a prezentat, latitudine de expunere de 4 indici de expunere ceeace
inseamna raport de contraste de 1:16 )
In acest caz, va trebui sa alegem expunerea pentru o anumita parte a
subiectului, care va fi redata corect, urmand sa acceptam ca restul subiectului
sa apara in imagine sub sau supraexpus .
In graficul urmator ( Fig. 263 ) sunt reprezentate curbele sensitometrice
si latitudinea de expunere pentru trei pelicule cu sensibilitati diferite ( A, B, C )
Densitate A B C
18 % gri E
Expunere
Lc
LA
Fig.263
LB
www.photocami.ro
Se mentioneaza ca materialele color, care au trei straturi distincte, vor
prezenta cate o curba sensitometrica pentru fiecare strat . Ideal, ar fi ca aceste
curbe ale celor trei culori ( R, G, B sau Y, C, M ) sa coincida. In cazul in care
cele trei curbe, sunt sensibilizate ( sau developate ) astfel incat prezinta densitati
diferite, atunci culoarea generala rezultata este afectata ( debalansare ).
Fig. 264
www.photocami.ro
10. 7. 1 Sistemul zonelor
E
O I II III IV V VI VII VIII IX
16
Fig.265 256
10. 8 Granulatia
S-a prezentat anterior faptul, ca in stratul fotosensibil exista saruri de argint
iar moleculele respective sunt aglomerate sub forma unor granule.
www.photocami.ro
Cum procesul fotosensibil, este un fenomen fotoelectric, o mare importan-
ta o au potentialele electrice ale acestor granule, potentiale care vor depinde de
marimea lor. Rezulta ca aceste nuclee de saruri de argint, vor fi cu atat mai
sensibile cu cat sunt mai mari si cu atat mai putin sensibile cu cat sunt mai mici
si mai dis-persate in masa emulsiei.
Trebuie tinut seama ca la marire, pe copie vor aparea aceste granule,
afectand nefavorabil, calitatea imaginii .
Un efect similar cu cel al granulatiei care se produce la materialele clasice
cu emulsie, apare si la aparatele digitale in cazul luminii insuficiente. Deoarece
este necesara o suprasensibilizare a fotocelulelor, numarul celor active va sca-
dea proportional cu lipsa de iluminare a subiectului producand noise.
Fig. 266
www.photocami.ro
senzorul de imagine, cate un filtru in dreptul fiecarei fotocelule a acestuia. Lentila
din dreptul fiecarui pixel are rolul de a concentra lumina si a face fotocelula mai
sensibila.
Fig. 267
Cand filtrele sunt pozitionate, fiecare pixel poate inregistra numai valorile
de stralucire ale luminii care strabate filtrul din dreptul sau, celelalte fiind blocate.
De exemplu, un pixel care are in dreptul sau un filtru rosu va primi numai lumina
rosie care strabate acest filtru. Pentru a realiza ce culoare are fiecare pixel, se
interpoleaza culorile pixelilor alaturati pe fiecare directie. Interpolarile se combina
si se compara cu valoarea masurata direct pe pixel.
www.photocami.ro
senzor raport diagonala lungime latime
( inchi ) laturi mm mm mm
1 / 3,6’’ 4:3 5,000 4,000 3,000
Δ Δ
Fig.268
www.photocami.ro
Cu cat zona de trecere Δ este mai mica, cu atat claritatea contururilor va
fi mai buna. Aceasta este influentata si de calitatea sistemul optic si de tipul de
prelucrare ulterioara .
La aparatele digitale, puterea de rezolutie este limitata de numarul
celulelor fotosensibile ale CCD-ului. Astfel CCD –urile fabricate in prezent pot
asigura 2; 3,5; 5; 6,5; 12; si 16 mil. pixeli ( pentru formatul de 35 mm ). Si in
acest caz puterea de rezolutie este influentata de calitatea sistemului optic si de
prelucrarea ulterioara ( exista softuri care extind rezolutia realizata la fotografiere.
Numarul de pixeli originali determinati de matricea senzorului de imagine.
poate fi insa majorat prin interpolare utilizand un software. Pentru a realiza
aceasta ( adaugarea de pixeli interpolati ) noul pixel se va compara cu vecinii sai.
www.photocami.ro
acces, nu contine elemente in miscare si nu reclama dispozitive separate pentru
playback.
Aceasta memorie este echipata pe spate cu un microcomutator care pre-
vine stergeri accidentale ale informatiilor. Forma lor a fost astfel conceputa incat
mudaria sau alte elemente de contaminare nu pot ajunge la conectorul cu 10
pini. Pentru moment, Sony este singurul producator de Memory Sticks.
Ultima noutate pentru acest produs o constituie Memory Stick Duo, un
card de memorie foarte mic (20 x 31 x 1.6 mm) cu capacitatea de pana la 4GB
www.photocami.ro
Mini Harddisk – Microdrives
Harddiskurile au fost introduse de IBM sub numele de Microdrives, fiind
atat de mici incat pot fi introduse in sloturi pentru carduri Compact Flash type II.
Se fabrica de diferite capacitati ( de la 340Mb la 8 Gb ). Timpul de transfer de la
aparatul de fotografiat la hard drive este mai lent decat la cardurile conventionale
( in special cand se transfera informatii referitoare la imagini.)
Microdrive-ul este un harddisk in miniatura, cu un buffer de 128 kb, cu
platane care se invart la 3600 rotatii pe minut si este garantat la 300 000 de
cicluri scriere/rescriere. Dimensiunile sunt de 42,8 x 36,4 x 5 mm si greutatea
este de 16 grame. Datorita elementelor in miscare, sunt sensibile la umiditate,
variatiile mari de temperatura si sunt vulnerabile la socuri care le pot provoca
erori de inregistrare sau de citire. Nu suporta socuri deoarece partile mecanice
din ele se vor defecta. Se mentioneaza ca nu toate aparatele de fotografiat pot
utiliza mini-harddisk
Avantajele memoriilor intersanjabile sunt urmatoarele:
- se pot sterge si reutiliza de mai multe ori
- se pot inlocui intre ele de cate ori este necesar
- se pot conecta direct la alte dispozitive ( computer, scaner ) pentru a se
transfera imaginile
Firma Sony ( Mavica ) a produs o serie de aparate de fotografiat care
inregistreaza informatia pe CD- uri reiscriptibile normale (650-700MB) sau de 8
cm (156MB). ( Fig. 269 )
Fig. 269
www.photocami.ro