Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 24 Peisajul
Tema 24 Peisajul
In cazul in care natura domina fiinta umana prin vastitatea orizontului, prin
monumentalitate, maretia colinelor si a muntilor sau a altor elemente proprii, ea
devine transcendenta omului
Prin evidentierea superioritatii si dominatiei naturii, prin plusul ei de valoare
apare o izolare a omului fata de natura, o subordonare a acestuia, micsorandu-i
importanta si existenta. Omul devine accesoriu, anexa a naturii.
Peisajul transcendent, este plastic si idealist
In cazul in care imaginea prezinta legatura indisolubila dintre om si natura,
natura nu trebuie sa-l depaseasca pe om prin maretie, trebuie sa reprezinte numai
mediul in care acesta isi desfasoara activitatea cotidiana. In acest caz, se prezinta
coexistenta omului cu natura in care se includ si valorile morale. Natura devine
oglinda a constiintei umane . Ea nu–l va domina pe om, se va impleti cu sufletul
omului , ii va deveni imanenta. Aceste imagini se numesc “ reprezentari de suflet “ si
sunt evocatoare.
Peisajul imanent este realist si pitoresc .
In cazul naturii moarte ( natura statica tratata anterior), omul nu-si va gasi
locul in aceste imagini. Imaginea, reprezinta o aplecare curioasa asupra unor
elemente din natura si studierea lor pentru a se obtine o relevare mai sugestiva a
formelor, calitatilor de culoare, lumina si tactilitate
www.photocami.ro
Sunt peisaje care se bucura de mare popularitate deoarece provoaca reactii
emotionale prin contraste de tonuri sau de culori . Perceptia se face prin recunoas-
terea unor stari cunoscute anterior. Din pacate, aceste reprezentari degenereaza
repede in variante stereotipe ale unor subiecte.
In cadrajul mai indepartat, apar sentimentele nedefinite, romantice, pasiunea
pentru locuri necunoscute si fara sfarsit
Este accentuata relatia emotionala fata de natura, perceptia spatiului bazan-
du-se pe o “ perspectiva a sentimentului “. Imaginea este recreata in imaginatie ca
reflex al starilor sufletesti proprii privitorului. Au mare importanta, starea psihica,
nivelul de perceptie si experientele traite anterior de observator.
In cazul reprezentarii peisajului in viziune romantica, imaginea poate prezenta
urmatoarele aspecte :
- identificarea fortelor naturii cu fortele vitale ale omului
- unitatea dintre om si natura
- realitatea, subordonata “ filozofiei naturii “
- natura imediata, reprezentand un ecou, al “ muzicii universale “
In cadrajul de departe, apare iluzia suprematiei fantasticului asupra formelor
realiste. Supranaturalul se va evidentia, in timp ce lumea adevarata va fi ascunsa
sub o masca care o face tainica si enigmatica .
Aceste peisaje, sunt de fapt pretexte pentru exprimarea starilor psihice ale
autorilor. Sunt produse ale imaginatiei, in care se imbina dramatismul cu idealismul,
spatiul infinit permitand si exprimarea viziunii asupra spatiului cosmic.
Deoarece in aceste peisaje apare o confruntare intre concret si fictiune,
elementele din cadru vor fi dematerializate , perspectiva atenuata ( se utilizeaza
teleobiectivele), se vor abandona volumele si valorile tactile pentru a se obtine spiri-
tualizarea, mutatia existentiala .
Lipsa profunzimii, face fireasca integrarea cosmica a elementelor peisajului.
Se utilizeaza lumina blanda a soarelui care rasare sau apune, spatii goale, peisaje
invaluite in ceata, care reprezinta o meditatie a spiritului asupra vesnicei schimbari si
o cale de comunicare cu armonia universala .
Odata cu marirea distantei punctului de statie, se obtine o micsorare a pers-
pectivei corpurilor si a liniilor , se accentueaza perspectiva culorilor si a aerului
Departarea va fi sugerata de tonalitati dispuse in adancime (albastrul, ceata
departarilor ). La fotografiere variatia culorii si a densitatii aerului se produce natural
si nu artificial ca in pictura, iar fotograful are posibilitatea de a interveni cu ajutorul
filtrelor pentru a modifica tonalitatile si nuantele .
Peisajul panoramic tinde spre o reprezentare bidimensionala exprimand
senzatie de calm, liniste , “asteptare” . Totusi aceste imagini contin un ritm propriu,
care le asigura spatialitate potentiala si integrarea in spatiul universal. ( imaginile
care tind spre transcendent nu pot fi plate, nu pot fi “ lipite de zid “ )
In cazul celei de a treia viziuni a naturii, cea dramatica, imaginea are o
compozitie specifica.
Subiectul principal este plasat central, ca pe scena unui teatru, ale carui culise
sunt formate din mase intunecate de arbori, stanci, cladiri, etc. Redarea acestei
scene nu trebuie sa fie un scop in sine, ci trebuie sa fie asociata unei anumite idei,
iar tensiunea din interiorul scenei respective, trebuie sa asigure o intensitate care sa
imprime imaginii dramatism .
Perspectiva puternica, dezvolta spatialitatea si materialitatea. In aceste spatii
se prezinta realitatea imediata, domesticul si comunul, oamenii orbitand implacabil in
jurul nevoilor zilnice, a pasiunilor proprii .
www.photocami.ro
Unitatea geometrica a spatiului trebuie completata de unitatea iluminarii ( care
presupune distributia luminilor si a umbrelor dupa o singura sursa ) . Nu trebuie uitat
rolul integrator al luminii, iar fluiditatea si dinamismul luminii transfera elementelor
imaginii un set de valori schimbatoare intr-un vartej continuu .
Elementele de imagine, trebuie sa coexiste pe baza unei subordonari bine
stabilite. Aceasta ierarhie, dezvolta spatiul si ideea asemenea cercurilor concen-
trice care se propaga pe suprafata unei ape. In cazul deosebirii evidente a
elementelor prezentate si in lipsa conexiunilor dintre ele se ajunge la fragmentarea
imaginii in elemente autonome si la imposibilitatea transmiterii unui mesaj unitar.
Prezentarea unor obiecte concrete, presupune spirit de initiativa , propunere,
astfel incat elementele respective trebuie sa-si gaseasca rostul, sa fie subordonate
temei si ideii pe care le transmitem prin imagine.
Pentru a se obtine atmosfera de tensiune, aceste imagini se trateaza contrast
si cu contradictii intocmai ca in lumea reala. Trebuie creata impresia ca privitorul se
afla in spatiul reprezentat in imagine si ca acest spatiu (cu elementele sale) actio-
neaza asupra lui .In general spatiile cu perspectiva geometrica accentuata, separa
omul de univers, plasandu-l in realitatea lui imediata si ii acorda un rol participativ .
In acest context de perceptie imediata, de impact vizual, de simt tactil al
imaginii nu deranjeaza unele inadvertente, cum ar fi tendinta de plonjare sau de
cadere laterala a unor obiecte sau personaje ( perspectiva deformata)
Apeland la un cadraj mai indepartat, efectul de perspectiva si de tensiune
dramatica scade, in schimb privitorul este invitat sa se integreze mai mult in decor.
Liniile de perspectiva care incep de langa rama, dau acestuia impresia ca este deja
integrat in peisaj . Strada care se ingusteaza odata cu cresterea departarii, inchisa
pe ambele parti de case, aleea sau drumul marginit de siruri copaci, caldaramul
pustiu evidentiat de razele soarelui, fasiile de lumina care se strecoara printre cladiri,
toate dau directii de inaintare de patrundere in mijlocul lor .
In cazul in care natura are rol de fundal, de fixare a subiectelor intr-un anumit
mediu, acesta trebuie sa aiba o deosebita stabilitate in cadru .
Aceasta stabilitate se sigura respectandu-se regulile de baza ale compozitiei
- principiul unitatii ( in diversitate )
- principiul echilibrului
- principiul continuitatii
- principiul subordonarii
- principiul unicitatii
- principiul simplitatii
Respectandu-se aceste principii, se asigura claritate si o putere mai mare de
convingere a mesajului. Pe de alta parte, mesajul care izvoraste din fundal nu
trebuie sa estompeze sau sa neutralizeze mesajul subiectului prezentat in prim-plan.
Pe cat posibil, cele doua mesaje ar trebui sa fie convergente, sau sa se evidentieze
unul pe celalalt.
Bineinteles, ca subiectul principal, poate fi la randul sau o parte de natura :
- un arbore solitar
- agresivitatea unui relief stancos
- lacuri, cursuri de apa, faleze, flori, sau alte creatii ale naturii sau ale
mainii omului
www.photocami.ro
Pentru evidentierea subiectului principal se apeleaza la claritate, contrast de
culoare, iluminare si celelalte elemente de compozitie de care dispunem .
Relatia dintre subiectul principal si natura fundal depinde de pozitia liniei de
orizont . Aceasta linie a orizontului nu trebuie sa apara pe mijlocul cadrului, deoa-
rece divizeaza imaginea in doua .
Fig.420
Fig.411
Fig.412
www.photocami.ro
24.4.0 Particularitati ale compozitiei la peisaj
www.photocami.ro
Din cele cateva recomandari prezentate, se poate observa ca scopul princi-
pal pe care il vom urmari la compunerea imaginii de peisaj, va fi acela de a obtine
un “ spatiu viu, in miscare “ care sa impuna lirismul sau dramatismul mesajului
transmis.
Fig.414
www.photocami.ro
Legatura cu cerul (cu spatiul cosmic), accentueaza impresia de vastitate, de
imensitate . Uneori, aceasta legatura se accentueaza artificial, folosind filtre pentru
virarea culorilor .
O ultima observatie, se poate face asupra subiectului ales . Originalitatea sau
ineditul exagerat pot impune o concentrare a privitorului, care sa-l impiedice sa-si
plimbe privirea nestingherit pe intreaga suprafata a imaginii si sa capete astfel o
stare de contemplare poetica si melancolica care-i stimuleaza sentimentalismul.
Imaginile prea pitoresti nu sunt adecvate pentru a transmite mesaje de maretie,
solemnitate sau vastitate .
www.photocami.ro
24.4.2 Utilizarea elementelor de comparatie
Punctul si liniile
www.photocami.ro
Figurile geometrice
- cercul si elipsa, reprezinta spatii inchise sau concentratii spirituale , care apar
accidental in fotografia de peisaj. Curbura de camp similara elipsei care se obtine la
utilizarea obiectivelor cu distanta focala mica, izoleaza elementul prezentat astfel. De
altfel, orice element circumscris unei curbe, va fi izolat iar curba va orienta privirile
numai asupra lui .
- elipsa verticala, este nenaturala si are numai valoare de simbol.
- patratul si dreptunghiul reprezinta planuri frontale. Daca nu vor scadea ca
dimensiune pe adancime, ( Fig.415–416) vor limita desfasurarea spatiului .
Indiferent daca aceste figuri, reprezinta corpuri sau sugereaza legaturi in cadru ,
trebuie sa aiba laturile paralele cu marginile cadrului, in caz contrar producandu-se
dezechilibre major in compozitia cadrului. (Fig.417)
Fig.418 Fig.419
- triunghiul, reprezinta in imagine semn indicator, vector de directie sau relatii
intre elemente.
Egalitatea laturilor laterale ale triunghiului ( triunghiul isoscel ), confera
compozitiei un aer solemn. La peisaj, compo-
zitia triunghiulara se face cu baza triunghiului
paralela cu latura de jos a cadrului, pentru a
se asigura desfasurarea spatiului .
Pentru asigurarea desfasurarii spatiului
in adancime, compozitia in triunghi trebuie
aleasa astfel, incat sa se incadreze natural
in conul de perspectiva. ( Fig.420 ) Fig.420
www.photocami.ro
Culorile si nuantele lor
www.photocami.ro
24.5.0 Resurse stilistice similare cu cele utilizate in literatura
In limbajul vizual pentru definirea unor personaje, obiecte , locuri sau situatii,
pentru modificarea ritmului si tensiunii naratiunii sau pentru sporirea credibilitatii
mesajului transmis se apeleaza la procedee utilizate si in literatura
Cum semnificatia acestor procedee, a fost invatata in scoala la cursul de
literatura, le reamintim pentru a fi utilizate si in fotografia de peisaj .
www.photocami.ro
24.5.1 Simboluri si semnificatia unor elemente de peisaj
www.photocami.ro
- umbre ale elementelor personificarea lor
- estomparea elementelor integrarea lor
www.photocami.ro
24.6.1 Peisajul montan
Imaginile acestui tip de peisaj, prezinta in prim plan si plan mijlociu formele
abrupte care evidentiaza maiestuoasele forme geologice . Fotografierea muntilor din
plan indepartat, se utilizeaza pentru imagini de décor ( am mentionat anterior ca
reprezentarea frontala a formelor inalte, scade impresia de inaltime a lor )
Dificultatile care apar la fotografiere sunt urmatoarele :
- alegerea unui punct de statie mai inalt, pentru ca vegetatia din prim-plan,
sa nu obtureze subiectul
- alegerea iluminarii cadrului ( respectiv alegerea anotimpului, a orei din zi
si a conditiilor atmosferice, cand conditiile de iluminare, sunt cele mai favorabile )
Iluminarea cea mai favorabila, va fi cea obtinuta cu ajutorul unei lumini difuze
laterale care va reliefa subiectul. ( in cazul luminii directe, nedifuzate contrastele vor
fi prea mari ) Pentru efecte deosebite se poate utiliza contralumina .
Desfasurarea spatiului in adancime, se va face prin alternarea de planuri .
Pentru evidentierea dimensiunii formelor prezentate, in imagine se vor intro-
duce elemente de comparatie
Pentru realizarea acestui tip de imagini se folosesc filtrele: galben ( a/n ), UV,
polarizare si de conversie pentru virarea culorii.
Subiecte predilecte : carari pe abrupt, serpentine, pereti stancosi, chei, vederi
descoperite de pe inaltimi, zapada spulberata pe stanci, etc.
www.photocami.ro
24.6.3 Peisajul citadin
www.photocami.ro
Raurilor sunt trasee de explorare a spatiului. Se prezinta apa involburata cur-
gand in albia ei, luptandu-se cu pietre, crengi, caderi de nivel.
Drumul sinuos al unui rau sugereaza aceeasi zbatere prezenta, trecuta sau
viitoare. In contrast, pe mal cresc copaci umbrosi, apar stanci masive sau maluri
abrupte in pozitii ferme. Aceste elemente nu sunt statice deoarece prin forma lor
sugereaza miscare. ( directia crengilor unui arbore, directia sugerata de forma unei
stanci sau de curbura unui mal )
Compozitional, trebuie urmarita integrarea directiei curgerii apei cu directiile
sugerate de celelalte elemente invecinate cu ea.
Luciul lacurilor care oglindesc norii cerului sau formele masive de pe maluri
creeaza legatura dinspre adancuri spre exterior. Sugereaza ochiul pamantului.
Pentru a se reda impresia de viu, apa trebuie sa prezinte reflexe. Se vor cau-
ta unghiurile din care se obtin reflexe cat mai accentuate, mai contraste si cu forme
care se integreaza cat mai bine in compozitia generala.
O caracteristica sugestiva a apei in imagine sunt stropii. Pentru evidentierea
acestora trebuie utizata lumina laterala. Functie de distanta de fotografiere se expu-
ne cu timpi 1 / 30 – 1 / 125 sec.
Daca se fotografiaza caderi de apa ( sau arteziene ) timpul de expunere tre-
buie micsorat, functie de efectul pe care dorim sa-l inregistram :apa involburata, sau
stropi suspendati in aer. ( 1/ 125 – 1 / 500 sec. )
www.photocami.ro
trebuie sa cuprinda o parte a unui domeniu de activitate, sau a unui proces
tehnologic, prezentata intr-o succesiune logica . Decuparea nu se poate face numai
pe criterii estetice, deoarece trebuie sa se tina seama de ratiunea existentei unor
elemente din cadru. Se va evita, incarcarea nejustificata a cadrului .
Logic, acest spatiu de activitate umana trebuie populat . Personajele vor fi
prezentate in timpul activitatii . Se mentioneaza ca, intr-un astfel de décor, prezenta
umana este sesizata imediat , asa incat se va acorda mare importanta pozitiei si
gesturilor personajelor .
Imaginea, se va desfasura pe planuri succesive, pentru a se accentua impre-
sia de spatiu tridimensional . Efectele luminoase ( scantei de sudura, sau otel topit,
aburi luminosi, lampi de avertizare, ,praf, fum, etc. ) intaresc naturaletea si sporesc
tensiunea in cadru.
Fotografierea se va face de obicei la lumina existenta iar pentru a se obtine
unitatea cadrului se poate utiliza virarea culorilor intr-o usoara nuanta dominanta .
Se mentioneaza ca fotografii de gen, sunt specializati pe domenii , ca si
fotoreporterii sportivi, deoarece fiecare activitate industriala are particularitati , mod
de prezentare si puncte de interes specifice .
24.7.0 Lumina
www.photocami.ro
24.7.2 Luna – fotografia de noapte
www.photocami.ro
Sursele de lumina utilizate noaptea in oras sunt lampi cu vapori de mercur
care vireaza imaginile spre albastru si lampile cu sodiu care vireaza imaginea spre
portocaliu. Acestea alaturi de alte surse cu neon, halogen sau becuri cu incandes-
centa spectru propriu asa incat este deosebit de dificil de asigurat un echilibru de
culoare. Se va expune pe criterii interpretative.
Fenomene luminoase interesante se produc in jurul surselor de lumina. Daca
atmosfera contine picaturi fine de apa in suspensie ( dupa ploaie sau pe vreme
cetoasa ) atunci in jurul lampilor se va forma o aura care este bine pusa in evidenta
la expunerile lungi.
Pentru a se asigura suficienta claritate in peisajele de noapte, este necesara
o diafragmare relativ mare 5,6 – 8 ( functie de distanta focala si distanta de fotogra-
fiere ) ceeace impune un timp de expunere lung 30 sec. – 2 min. ( 200 ISO). Apare
imperios necesara folosirea unui trepied pentru aparatul de fotografiat. In cazul
utilizarii filtrelor ( efect, fog, difuzie,star, etc. ) timpul de expunere va fi mai lung.
Tot cu ajutorul trepiedului se pot fotografia monumente si palate. Deoarece
iluminarea lor lasa uneori de dorit, se utilizeaza doua expuneri pe acelasi cadru, una
pe inserat pentru detalii si cealalta noaptea la lumina lor de prezentare.
Cunoscand in prealabil tipul lor de iluminare, se pot elimina dominantele
nedorite cu ajutorul filtrelor.
www.photocami.ro
excesului de iluminare. Numai in acest caz, imaginea elementului, isi va pastra
aspectul veridic ( respectarea legii continuitatii )
In cazul norilor care evidentiaza spatiul, trebuie asigurat nu numai echilibrul
acestor forme cu restul imaginii dar si compozitia suprafetei ocupate de ei.
Pentru evidentierea elementelor in discutie, se pot utiliza filtrele galben sau
portocaliu ( la material a/n ) , polarizare, UV, sky-light si cele de virare a culorii ( la
materialele color ). Pentru accentuarea difuziei luminii se vor utiliza filtrele de difuzie
( Norii, fumul si ceata, se regasesc ca elemente de imagine, in toate genurile
fotografice, la portret fumul de tigare, la natura statica fum sau aburi, la fotoreportaj
fum, la peisaj nori si ceata, etc. insa ponderea si importanta lor in cadrul imaginiilor ,
este cea mai mare la fotografia de peisaj )
www.photocami.ro