Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE


SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

PROIECTE DIDACTICE
-PSIHOLOGIE X-
PROIECT DIDACTIC

Data: xxxxxxx
Şcoala: xxxxxxxxx
Clasa: a X-a
Profesor: xxxxxxxx
Propunător: XXXXXXXXXXXX
Obiect: psihologie
Subiect: “Memoria”
Scop: -familiarizarea cu procesele psihice şi rolul lor în dezvoltarea persona-
lităţii
Obiective operaţionale:
O1-să definească memoria ca proces psihic;
O2-să ilustreze prin exemple rolul memoriei în viaţa psihică;
O3-să identifice cele trei faze ale memoriei;
O4-să facă diferenţa dintre cele trei faze ale memoriei;
O5-să identifice caracteristicile memoriei;
O6-să facă diferenţa dintre caracteristicile memoriei;
O7-să identifice formele memoriei;
O8-să ilustreze prin exemple diferenţele dintre formele memoriei;
O9-să stabilească rolul uitării ca fenomen psihic;
O10-să explice curba uitării, evidenţiind influenţa diferiţilor factori a-
supra formei acesteia;
O11-să identifice teoriile care explică apariţia uitării;
O12-să facă diferenţa dintre teoriile care explică apariţia uitării;
O13-să compare teoriile care explică apariţia uitării;
O14-să evalueze teoriile care explică apariţia uitării;
O15-să formuleze o teorie proprie privind apariţia uitării;
O16-să identifice condiţiile optimizării memoriei;
O17-să explice fiecare condiţie în parte;
O18-să propună noi modalităţi de optimizare a memoriei;
O19-să definească procedeele mnemotehnice;
O20-să argumenteze rolul important al memoriei în învăţare;
O21-să identifice cele cinci etape ale metodei de învăţare SQ3R;
Metode: -explicaţia
-conversaţia
-problematizarea
-descrierea
Mijloace: manualul (Neculau, A.-coord., “Psihologie”, Ed. Polirom, Iaşi,
2000)
Tipul lecţiei: transmitere de cunoştinţe

*NOTĂ: Acest plan de lecţie nu s-ar realiza niciodată, dată fiind cantitatea
informaţională pe care o presupune predarea într-o singură oră a întregului
capitol “Memoria” (gândiţi-vă la cele 21 de obiective operaţionale!) ; după
manualul coordonat de dl. Neculau, memoria ar trebui predată în cel puţin
două ore. Cerinţa fiind însă să alcătuim un plan de lecţie pentru predarea
cap. “Memoria”, s-a trecut peste considerentele amintite anterior.

Etape O Activitatea propunătorului Activitatea elevilor


1.Organi-
zarea cla-
sei
2.Pregăti- -se va da drept exemplu cazul mu-
rea psiho- zicianului Clive Wearing, insis-
logică tându-se asupra rolului memoriei în
viaţa psihică
3.Anunţa- -se anunţă tema şi obiectivele
rea temei -se scrie titlul lecţiei pe tablă
şi a obiec- (schiţa lecţiei va fi completată pe
tivelor măsură ce se parcurge conţinutul
lecţiei)
4.Trans- -se defineşte memoria
miterea O1 -se cere elevilor să definească me- -definesc memoria
noilor cu- moria
noştinţe O2 -se revine la exemplul anterior şi se -oferă alte exemple
cer alte exemple prin care să se
ilustreze rolul memoriei înviaţa
psihică
O3
-se cere elevilor să identifice fazele -identifică şi apoi
O4 memoriei, apoi să le diferenţieze diferenţiază fazele
memoriei
O5 -se cere elevilor să identifice carac- -identifică caracteris-
O6 teristicile memoriei, apoi să le dife- ticile memoriei, apoi
renţieze le diferenţiază
O7 -se cere identificarea formelor -identifică fiecare for-
O8 memoriei şi exemplificarea pentru mă şi apoi exemplifi-
fiecare formă că
-se cere stabilirea rolului uitării în
O9 viaţa psihică, apoi explicarea cur-
O10
bei uitării, ţinând cont de factorii
precizaţi
O11 -se vor discuta teoriile care explică -discută despre teorii-
O12 apariţia uitării: se vor identifica, se le uitării
O13
O14
vor compara, se vor evalua şi se
O15 vor cere propuneri noi de explicare
O16
-se cere identificarea condiţiilor de -propun metode noi
O17 optimizare a memoriei, explicarea de optimizare a me-
O18 fiecărei condiţii şi propunerea moriei
altora, noi
O19 -se cere definirea procedeelor mne- -definesc procedeele
motehnice mnemotehnice
-se cere argumentarea rolului
O20 important al memoriei în învăţare
şi identificarea etapelor metodei
O21
SQ3R
(procedeul de lucru va fi: întrebare-
răspuns-citire-repunerea întrebării-
al doilea răspuns)
5.Fixarea -pe baza schiţei complete a lecţiei,
scrisă pe tablă, se va face fixarea
6.Tema -explicarea diferitelor forme pe
pentru care le poate lua curba uitării, în
acasă funcţie de factorii amintiţi anterior
MEMORIA
-schiţa lecţiei-

1.Definire
2.Caracteristici
-activă
-selectivă
-inteligibilă
3.Formele memoriei
-memoria senzorială
-memoria de scurtă durată
-memoria de lungă durată
4.Uitarea
-teoriile uitării
5.Condiţiile optimizării memoriei
-creşterea motivaţiei
-organizarea şi sistematizarea materialului
-înţelegerea mterialului
-repetarea
-procedeel mnemotehnice
6.Memoria şi învăţarea
PROIECT DIDACTIC

Data: 25. IV. 2002


Şcoala: Liceul Pedagogic “Iosif Vulcan” Oradea
Clasa: a X-a
Profesor:
Propunător:
Obiect: psihologie
Subiect: “Imaginaţia”
Scop: -familiarizarea cu procesele psihice şi rolul lor în dezvoltarea
personalităţii
Obiective operaţionale:
O1- să definească imaginaţia;
O2- să dea noi exemple pentru a ilustra modul în care imaginaţia
interacţionează cu celelalte procese psihice;
O3- să-şi amintească o situaţie în care afectivitatea le-a influenţat
imaginaţia
O4- să identifice criteriile după care se clasifică formele
imaginaţiei;
O5- să identifice formele imaginaţiei;
O6- să descrie formele imaginaţiei;
O7- să ofere noi exemple pentru fiecare formă a imaginaţiei;
O8- să compare formele imaginaţiei;
O9- să definească fiecare procedeu imaginativ.
Metode: - conversaţia;
- explicaţia.
Mijloace: - tabla;
- creta;
- manualul (Ştefănescu, D., Bălan, E., Ştefan, G., “Psihologie”,
Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000).
Tipul lecţiei: mixt
Etape O Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
1.Organi-
zarea clasei
2.Verifica- -verifică tema, cantitativ şi
rea temei şi calitativ
a cunoştin- -verifică lecţia anterioară- “Lim-
ţelor do- bajul”:
bândite an- -definirea limbajului -definesc limbajul
terior -caracterizarea comparti- -caracterizează compar-
mentelor vorbirii (energetic, timentele vorbirii
fonator, de rezonanţă)
-diferenţa limbă-limbaj -stabilesc diferenţele
limbă-limbaj
-raporturile dintre limbaj şi ce- -stabilesc raporturile
lelalte procese psihice dintre limbaj şi celelal-
te procese psihice
-funcţiile limbajului -caracterizează funcţiile
limbajului
-formele limbajului -caracterizează formele
limbajului
3.Pregăti- Se reia caracterizarea funcţiei lu-
rea psiholo- dice a limbajului, pentru a se
gică ajunge la evidenţierea unei mo-
dalităţi de exprimare a acesteia:
jocurile de cuvinte; pentru a
realiza şi pentru a înţelege
jocurile de cuvinte, este nevoie
de capacitatea de a prelucra
mental imagini, ajungându-se
astfel la noţiunea de imaginaţie.
4.Anunţa- “Astăzi vom învăţa un nou
rea temei şi proces psihic- Imaginaţia- şi
a obiective- vom stabili rolul acestuia în
lor dezvoltarea personalităţii.”
-se scrie titlul lecţiei pe tablă -scriu titlul lecţiei în
caiete
-schiţa lecţiei va fi completată pe
tablă pe măsură ce se dobândesc
noile cunoştinţe

5.Transmi- -înaintea citirii definiţiei din ma- -încearcă să definească


terea noilor O1 nual, se cere elevilor să defineas- imaginaţia
cunoştinţe că imaginaţia, aşa cum cred ei că
s-ar defini
-se citeşte definiţia din manual,
apoi se reia această definiţie
-prin întrbări succesive, se
stabilesc raporturile imaginaţiei
cu celelalte procese psihice; se
citeşte această parte din manual;
O2 se cer exemple noi pentru a -oferă noi exemple
O3
ilustra fiecare raport pentru a ilustra raportu-
rile imaginaţiei cu cele-
lalte procese psihice
-pentru predarea cunoştinţelor
privind formele imaginaţiei
O4 (criterii de clasificare, clasifica-
O5 re, caracterizare, exemple) se va
O6
proceda după următorul algo-
ritm: explicaţiile propunătorului,
O7 exemple, citirea din manual, alte Oferă noi exemple
exemple. pentru fiecare formă a
imaginaţiei.
O8 Se cere compararea formelor Compară formele ima-
imaginaţiei, pe baza noilor ginaţiei.
cunoştinţe.
O9 Se citesc procedeele imaginaţiei Oferă noi exemple
din manual şi se cere oferirea de pentru fiecare procedeu
noi exemple. imaginativ.
6.Fixarea Pe baza schiţei lecţiei, deja scrisă
pe tablă, se repetă întreaga lecţie.
7.Tema
pentru “Au animalele imaginaţie?”
acasă
IMAGINAŢIA
-schiţa lecţiei-

1.Definire
2.Interacţiunile imaginaţiei cu celelalte procese pshice şi cu activitatea
-inteligenţa
-gândirea
-afectivitatea
-comportamentul
-activitatea
3.Formele imaginaţiei
a).după crteriul originalităţii produsului:-reproductivă
-creatoare
b).după criteriul implicării voinţei:-visul din timpul somnului---Freud
-reveria
4.Procedeele imaginaţiei
-aglutinarea
-amplificarea şi diminuarea
-multiplicarea şi omisiunea
-empatia
PROIECT DIDACTIC

Data: xxxx
Şcoala: xxxx
Clasa: a X-a
Profesor: xxxx
Propunător:
Obiect: psihologie
Subiect: “Imaginaţia”
Scop: -evaluarea cunoştinţelor elevilor privind procesele psihice şi rolul lor
în dezvoltarea personalităţii
Obiective operaţionale:
O1 -să realizeze un eseu pe tema “Imaginaţia este un aspect al gândi-
rii”;
O2 -să-şi amintească o situaţie în care apelul la imaginaţie a rezolvat
problema apărută, argumentându-şi în scris răspunsul;
O3 –să stabilească raportul dintre imaginaţie şi creativitate, argumen-
tându-şi în scris răspunsul.
Metode: lucrarea scrisă
Mijloace: foi pentru scris
Tipul lecţiei: de evaluare
Etape O Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
1.Organiza-
rea clasei
2.Anunţa- Se reactualizează cerinţa orei tre-
rea temei şi cute: elevii să înveţe întreg capito-
a obiective- lul “Imaginaţia”, deoarece vor da
lor o lucrare scrisă din acest capitol. -pregătesc foile de
hârtie pentru lucrarea
scrisă
3.Verifica- Se anunţă subiectele lucrării scri-
rea cunoş- se: 1.Imaginaţia este un aspect al
tinţelor gândirii.
O1 2.Demonstraţi prin exemplifi-
O2
O3 care din experienţa proprie modul
în care apelul la imaginaţie a re-
zolvat o problemă.
3.Care este raportul dintre i-
maginaţie şi creativitate? Argu-
mentaţi-vă răspunsul.
Se punctează principalele idei care -transcriu subiectele
sunt aşteptate să apară în lucrările
elevilor:
1:-definiţia imaginaţiei
-definiţia gândirii
-argumentele pro şi contra
2:-descrierea problemei
-soluţia
-cum s-a ajuns la soluţie
-procedeul imaginativ folosit
3:-definiţia creativităţii
-definiţia imaginaţiei
-raport şi argumentare
Se răspunde eventulelor întrebări -pun întrebări supli-
ale elevilor cu privire la modul de mentare, dacă este
abordare a subiectelor. nevoie
4.Aprecie- Se fac într-o oră viitoare, insis-
rea şi nota- tându-se asupra următoarelor: ele-
rea mente pozitive ale lucrărilor, lip-
suri, părţi mai puţin cunoscute,
părţi asupra cărora trebuie insistat.
PROIECT DIDACTIC

Data: 9. V. 2002
Şcoala: Liceul Pedagogic “Iosif Vulcan” Oradea
Clasa: a X-a
Profesor:
Propunător:
Obiect: psihologie
Subiect: “Diferenţe individuale în construirea şi manifestarea personalităţii”
Scop: -recapitularea cunoştinţelor despre componentele personalităţii;
-sistematizarea cunoştinţelor despre componentele personalităţii.
Obiective operaţionale:
O1 -să reorganizeze planurile de idei ale lecţiilor “Temperamentul”,
“Aptitudinile” şi “Caracterul”;
O2 -să realizeze un autoportret temperamental şi un portret tempera-
mental al colegului de bancă;
O3 -să dezbată ideea “Adaptarea la mediu este o consecinţă a inteli-
genţei”;
O4 -să realizeze portretul caracterial al tipului linguşitor;
O5 -să identifice modul în care particularităţile individuale duc la
diferenţe individuale în construirea şi manifestarea personalităţii.
Metode: -conversaţia;
-explicaţia.
Mijloace: tabla, creta
Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor.
Etape O Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
1.Preciza- Într-o oră anterioară, se precizează
rea conţi- conţinutul supus recapitulării
nutului şi a (“Diferenţe individuale în con-
obiective- struirea şi manifestarea persona-
lor de reali- lităţii”); de asemenea, elevii vor fi
zat înştiinţaţi că fiecare dintre ei trebuie
să realizeze propriul plan dezvoltat
de idei al lecţiilor capitolului res-
pectiv.
Se atenţionează elevii să insiste
asupra temelor “Autoportret tempe-
ramental”, “Portretul temperamental
al colegului de bancă”, “Adaptarea
la mediu este o consecinţă a in-
teligenţei”, “Portretul caracterial al
tipului linguşitor”.
2.Moment
organizato-
ric
3.Reactua- Se reactualizează cerinţele anunţate
lizarea o- în ora precedentă. Elevii sunt a-
biectivelor nunţaţi că unii dintre ei vor veni la
tablă, unde vor scrie planurile de
idei elaborate, în timp ce alţii vor
efectua oral temele anunţate în ora
precedentă.
Împreună cu elevii, se va elabora
câte un plan simplu de idei pentru
fiecare temă:
Autoportret temperamental:
-definiţia temperamentului
-tipuri temperamentale/caracteriza-
re
-autoportret temperamental
-identificarea propriului tempera-
ment
Portretul temperamental al
colegului de bancă
-plan de idei similar precedentului
Adaptarea la mediu- consecinţă a
inteligenţei
-definiţia aptitudinilor
-inteligenţa ca aptitudine generală
-adaptarea
-dezbaterea propriu-zisă
Portretul caracterial al tipului lin-
guşitor
-definiţia caracterului
-tipuri caracteriale din literatură
-tipul linguşitor
4.Recapitu- -elevii ascultaţi vor
O1
larea veni în faţa clasei, la
tablă, unde îşi vor
scrie planurile ela-
O2 borate. Între timp,
O3
ceilalţi se vor gândi
O4 la temele date, apoi
O5 unii dintre ei vor fi
ascultaţi. (5-10 min
de gândire)
5.Aprecieri -aprecieri privind părţile de materie
şi concluzii insuficient stăpânite
-concluzii privind desfăşurarea lec-
ţiei
-notarea elevilor
PROIECT DIDACTIC

Data: xxxx
Şcoala: xxxx
Clasa: a X-a
Profesor: xxxx
Propunător:
Obiect: psihologie
Subiect: “Testarea psihologică”
Scop: -iniţierea elevilor în metodologia cercetării psihologice, prin aplicarea
unor instrumente de investigare psihologică şi prelucrarea datelor
obţinute.
Obiective operaţionale:
O1-să definească testul ca instrument de evaluare psihologică;
O2-să identifice situaţiile în care este necesară testarea psihologică;
O3-să aplice testul de disociere manuală “Sinusoidala Bonnardel”
unui coleg;
O4-să identifice situaţiile şi condiţiile în care se aplică acest test;
O5-să aprecieze performanţa colegului la test;
O6-să aplice un test de determinare a rezistenţei la oboseală unui
coleg;
O7-să identifice domeniile în care este necesară o combinaţie a
trăsăturilor evaluate prin cele două teste.
Metode: -conversaţia;
-explicaţia;
-demonstrarea;
-observarea;
-munca independentă.
Mijloace: -“DM-II”
-computer cu programe de teste psihologice
Locul de desfăşurare: laboratorul de psihologie
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Etape O Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
1.Organiza- -pregăteşte materialele necesare -intră în laboratorul
rea clasei desfăşurării orei (pregătirea de psihologie
aparatelor, verificarea funcţionă-
rii)
2.Reactua- Se va purta o scurtă discuţie
lizarea su- introductivă, pornind de la
portului te- metodele psihologiei, pentru a se
oretic nece- ajunge la test ca instrument de
sar evaluare psihologică. Se insistă
O1
asupra testului, specificându-se
O2 situaţiile în care este necesară
aplicarea testelor.
3.Anunţa- Elevii sunt anunţaţi că vor învăţa
rea temei şi să aplice două teste: unul de
a obiective- disociere manuală şi unul de
lor determinare a rezistenţei la
oboseală.
4.Explica- Sunt amintite situaţiile şi
rea şi de- condiţiile în care se aplică acest
monstrarea test. Se explică modul de
model a administrare a testului de Urmăresc atenţi ex-
acţiunii disociere manuală şi se insistă plicaţiile şi demon-
asupra instructajului verbal. Se strarea.
aplică unui elev, în faţa tuturor,
explicându-se modul de in-
terpretare a datelor.
5.Verifica- Un elev aplică testul unui coleg,
rea înţele- sub monitorizarea propunătoru-
gerii de că- lui. Se acordă atenţie instructaju-
tre elevi a lui verbal şi a modului de
modelului interpretare a performanţei.
demonstrat
6.Munca Elevii îşi vor aplica
O3
indepen- O4 unul altuia, prin
dentă O5 rotaţie, testul de
disociere manuală.
O6 -se vor relua etapele pentru testul
O4 de determinare a rezistenţei la
O5 oboseală
O7 -identifică situaţiile în
care sunt aplicate
ambele teste (selecţie
de personal-şoferi şi
vatmani)
7.Aprecie-
rea rezulta-
telor, nota-
rea
Proiect didactic

Clasa: a X – a
Disciplina: Psihologie generală
Subiect: Sistematizare şi recapitulare – procesele psihice superioare
Obiective de referinţă:
- evaluarea critică a diferitelor puncte de vedere, a concepţiilor cu privire la rolul
proceselor psihice superioare şi a proceselor psihice senzoriale
Obiective operaţionale :
- sa defineasca notiunea de gandire;
- sa descrie toate formele memoriei;
- sa prezinte toate functiile limbajului, ajutandu-se de exemple din activitate
umana;
- sa defineasca imaginatia;
- sa completeze fisele cu planul de recapitulare;
- sa participle activ in desfasurarea lectiei.
Metode şi procedee :
- conversatia euristica
- explicatia
- problematizarea
Mijloace de învăţământ :
- plan de idei
- videoproiector
- fise cu planul de recapitulare
Tipul lecţiei : de sistematizare si consolidare

Nr.
Etapele lectiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor
Crt.
1. Moment - instalarea videoproiectorului
organizatoric si setarea acestuia si a
prezentarii pentru o
desfasurarea optima a lectiei
2. Pregatirea - se va realiza prin discutii pe - avand deja insusite
psihologica tema rolului proceselor cunostintele cu privire la
senzoriale in viata de zi cu zi procesele senzoriale si cele
- astfel, prin intermediul superioare, elevii vor putea
proceselor psihice senzoriale participa activ la discutie
(implicatiile acestora in
derularea proceselor cognitive
superioare) se va face trecerea
la categoria proceselor psihice
superioare
3. Reamintirea Ora trecuta am realizat un lan
temei si a de recapitulare pentru
planului Procesele psihice senzoriale,
iar azi urmeaza sa realizam un
plan asemanator si pentru
procesele psihice superioare.
Acestre planuri de recapitulare
va vor ajuta inrto mare
masura in activitatea voastra
individuala de invatare
Acest plan va cuprinde toate
procesele psihice superioare
(gandire, limbaj, memorie si
imaginatie).
- vor fi afisate slide-urile
corespunzatoare
Din fiecare proces psihic
superior va fi necesar sa stiti:
definitia, caracteristicile,
formele si rolul fiecarui proces
psihic superior in activitatea
umana
- va fi afisat slide-ul cu
elementele componente ale
planului de recapitulare
4. Recapitularea si - se va realiza cu ajutorul - elevii vor raspunde la
sistematizarea elevilor fiecare item ce apare in
cunostintelor planul de recapitulare
- la fiecare proces psihic
analizat, cadrul didactic va
reliza impreuna cu elevii
formula corecta (a unor - elevii vor nota in fisele cu
definitii etc.) pe care acestia o planul de recapitulare ideile
vor nota in fisele cu planul de principale
recapitulare
5. Evaluarea finala - se vor realiza aprecieri
globale asupra intregii munci
pe care a depus-o clasa, dar si
aprecieri individuale care se
vor solda si cu note pentru
munca depusa de unii elevi
6. Indicatii pentru Acest plan de recapitulare este - elevii sunt atenti la
studiul individual alcatuit doar din subtemele pe indicatiile date de cadrul
care le intalnim la fiecare didactic
proces psihic. Pentru a
completa cunostintle si
informatiile pe care le-am
abordat in aceasta ora, va
trebi sa relizati studiu
individual. Fiecare item din
acest plan de recapitulare va
trebui detaliat.
Asadar, studiul individual are
si el un rol important in
evaluarea finala ce va urma.
Spor la invatat!

PLAN DE RECAPITULARE

I. GANDIREA
- definitie
- operatii
- notiunile si rezolvarea de probleme

II. LIMBAJUL
- definitie
- caracterizare
- formele

III. MEMORIA
- definitie
- caracterizare
- forme

IV. \IMAGINATIA
- definitie
- caracterizare
- forme
PLAN DE LECŢIE

Data: 13.01.2010
Şcoala: Liceul Pedagogic "Iosif Vulcan" , Oradea
Clasa: a X-a
Profesor: XXXXX
Propunător: XXXXX
Obiect: Psihologie
Subiect: “ Imaginaţia”
Scop: -dobândirea cunoştinţelor fundamentale despre procesul psihic,
imaginaţia

Obiective operaţionale:
O1- să definească imaginaţia
O2- să identifice procedeele imaginaţiei
O3- să identifice formele imaginaţiei
O4- să descrie formele imaginaţiei
O5- să dea exemple pentru fiecare formă a imaginaţiei

Metode şi procedee:
-explicaţia
-conversaţia
-exerciţiul

Tipul lecţiei: -mixt

Bibliografie:
1. Zlate M.(coord); Creţu, T., Mitrofan, N., Aniţei, M. (2005)-
Psihologie. Manual pentru clasa a X a. Editura Aramis, Bucureşti
2. Cosmovici A. (2005)- Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi
3. Zlate M. (2004)- Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom,
Iaşi
Etape O Activitatea propunătorului Activitatea
elevilor
1. Moment Se pregătesc materialele
organizatoric necesare desfăşurării lecţiei

2. Pregătirea Se face referire la definiţia


psihologica memoriei pentru a trece la noua
lecţie. “După cum ştim,
activitatea umană nu constă
doar în fixarea, păstrarea şi
actualizarea unor informaţii în
forma recunoaşterii ori a
reproducerii; ci activitatea
umana constă şi în modificarea
informaţiilor deţinute de noi,
astfel încât se vor crea altele
noi.”

3. Anunţarea “Procesul psihic pe care îl vom Elevii îşi notează


temei şi a studia astăzi este Imaginaţia.” titlul în caiete
obiectivelor -se notează titlul pe tablă

4. O1 Înainte de a defini imaginaţia, Elevii încearcă să


Transmiterea / se cere elevilor să explice cu definească sau să
însuşirea propriile lor cuvinte ce găsească
noilor înseamnă imaginaţia. sinonime pentru
cunoştinţe imaginaţie

Se defineşte imaginaţia:
“Imaginaţia este un proces
cognitiv complex de elaborare a
unor imagini şi proiecte noi, pe
baza combinării şi transformării
experienţei.”

Se dau exemple de imaginaţii. Elevii vor da şi ei


alte exemple de
imaginaţie
Se disting anumite caracteristici Elevii îşi notează
generale ale imaginaţiei: caracteristicile
-proces cognitiv complex generale ale
specific numai omului imaginaţiei
-câmpul cunoaşterii omului îşi
sporeşte considerabil limitele
-omul este singura fiinţă
capabilă de a-şi proiecta şi
construi viitorul
-se permite o elaborare mintală
a planului desfăşurării activităţii
-imaginaţia interacţionează cu
toate celelalte procese

O2 Se descrie fiecare procedeu în Elevii îşi notează


parte şi se dau exemple. în caiete tipurile
“-Aglutinarea- se produce când de procedee, şi
părţi descompuse din diferite exemplele, fără a
finite sau obiecte sunt nota explicaţia
recombinate altfel, dând naştere lor, aceasta fiind
unor finite sau obiecte cu aspect dată de profesor
eterogen. Ex. Sfinx- corp de
leu, cap de femeie, Sirena,
Centaurul
-Modificarea dimensiunilor
(amplificarea sau diminuarea)-
a dus la imaginarea de uriaşi şi
pitici. Ex. Zmei, pitici
-Multiplicarea sau omisiunea-
înmulţirea elementelor :
balaurul cu şapte capete
-Diviziunea şi rearanjarea-
împărţirea în segmente a unor
obiecte; rearanjarea ordinii lor
-Substituirea- înlocuirea unor
obiecte cu altele
-Modificarea- unor însuşiri ex.
formă, culoare, volum
-Schematizarea- redarea sub
formă de schemă a unui
conţinut imaginativ, în tehnică
şi arhitectură se foloseşte mai
des
-Analogia- este o formă
superioară de comparaţie prin
care se ajunge la descoperirea
de noi informaţii
-Empatia- transpunere
imaginară în plan perceptiv,
afectiv, intelectiv în altceva sau
altcineva ex. accident al unui
coleg.”

O3 Se prezintă formele imaginaţiei. Elevii îşi notează


Se face o schiţă pe tablă. formele
imaginaţiei
O4 Se descrie fiecare formă de
imaginaţie.
Imaginaţia involuntară:
-Visul din timpul somnului
apare sub forma unor serii de
imagini predominant vizuale,
cu grade variabile de coerenţă,
de cele mai multe ori
dezordonate şi bizare şi care
apar în timpul somnului, fiind
trăite relativ halucinatoriu.
-Reveria are loc în momentele
de relaxare, de repaus, când ne
lăsăm gândurile să zboare, şi
preferăm să ne imaginăm
lucruri plăcute, şanse,
întâmplări favorabile.
Imaginaţia voluntară:
-Imaginaţia reproductivă- când
produsul creat este nou doar în
raport cu experienţa subiectului
-Imaginaţia creatoare- când
produsul obţinut este nou
pentru societate
-Visul de perspectivă- visare
activă cu ochi deschişi, dirijată
prin proiecte realizabile, în
acord cu puterile subiectului şi
cu cerinţele societăţii

O5 Se cere elevilor exemplificarea Elevii dau


fiecărei forme de imaginaţii exemple la
fiecare formă a
imaginaţiei.

5. Fixarea Se face un rezumat al lecţiei


cunoştinţelor împreună cu elevii.
Se trece la exerciţii aplicative. 2 elevi vor ieşi la
-Se va desena pe tablă o figură tablă şi vor
incompletă (x2) completa fiecare
în parte figura,
folosindu-şi
imaginaţia.
-Se vor utiliza cuvinte precum: Elevii vor da
prieten, trăsură, ploaie. exemple de fraze,
toate cele trei
cuvinte fiind
necesare a se
include într-o
frază

6. Evaluarea Elevii primesc un rebus. Li se Elevii


cere să completeze rebusul, completează
fiecare în parte, pe o foaie, după rebusul
care acesta se verifică

7. Anunţarea Li se cere elevilor să se


temei pentru gândească cum s-ar desfăşura o
acasă zi din viaţa lor fără imaginaţie.
IMAGINAŢIA
-schiţa lecţiei-

1. Definire
Imaginaţia este un proces cognitiv complex de elaborare a unor
imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei.
2. Caracterizare generală
-proces cognitiv complex specific numai omului
-câmpul cunoaşterii omului îşi sporeşte considerabil limitele
-omul este singura fiinţă capabilă de a-şi proiecta şi construi viitorul
-se permite o elaborare mintală a planului desfăşurării activităţii
-imaginaţia interacţionează cu toate celelalte procese
3. Procedeele imaginaţiei
-aglutinarea
-modificarea dimensiunilor
-multiplicarea sau omisiunea
-diviziunea şi rearanjarea
-substituirea
-modificarea
-analogia
-empatia
4. Formele imaginaţiei
Cel mai utilizat criteriu este cel care face referire la prezenţa sau absenţa
actului voluntar.
visul din timpul somnului

involuntară
reveria
Imaginaţie
imaginaţia reproductivă

voluntară imaginaţia creatoare

visul de perspectivă