Modelul ABC comportamental

numit și analiza funcțională a comportamentului.

A=ANTECEDENTE
B=COMPORTAMENTE, BEHAVIOR
C=CONSECINȚE

Modelul behaviorist original+ elemente de prelucrare informațională

(expectanțe, cogniții iraționale, etc)

ABC=comportamentele noastre sunt generate de prelucrări informaționale

amorsate de stimuli și sunt menținute de consecințele lor.
A, ANTECEDENTE
Sunt reprezentate de stimuli (interni sau externi) și de prelucrări
informaționale, Cele mai importante prelucrări informaționale implicate în
generarea comportamentelor operante sunt:
1. Cunoștințe procedurale (ca să generez un comportament trebuie să știu
cum să-l fac);
2. Autoeficacitate (să am încredere că pot să-l generez, sunt capabil să-l fac);
3. Expectanțe pozitive (mă aștept să-mi aducă beneficii).
B; BEHAVIOR
Comportamentul operant: comportamentele prin care operam asupra
mediului.
C; CONSECINȚE
Includ întăriri (ex. hrană, sex) și pedepse (frig, arsură, lipsa hranei, etc), ca
urmare a evoluției speciei.
Metode de creștere a frecvenței unui comportament:
Întărirea pozitivă: se aplică atunci când dorim să menținem un comportament
prin intermediul stimulării (Ex: dacă învăț bine poezia la română mă uit la
desenele mele preferate)
Întărirea negativă: comportamentul este executat pentru eliminarea sau
reducerea unui stimul aversiv sau a unei situații care produce disconfort. Deci,
dacă pedeapsa scade frecvența unui comportament, întărirea negativă o mărește.
Ex: Învăț poezia pentru a evita o situație de disconfort.
Metode de scădere a frecvenței unui comportament:
Pedeapsa – un comportament este slăbit de consecința experimentării unei
condiții negative.
Extincție – un amunit comportament este slăbit de consecința neexperimentării
unei condiții pozitive sau stoparea unei condiții negative.
Programe de întărire:

1.Întărire continuă;
2.Întărire în proporție fixă;
3.Întărire în proporție
variabilă
Recomandări privind pedeapsa:
 Se va recurge la pedeapsă doar atunci când comportamentul indezirabil este
persistent și nu lasă loc alternativei;
 Vizează doar stoparea comportamentului perturbator și finisează odată cu el;
 Vizează comportamentul, nu omul;
 Să fie cât mai apropiată temporal de producerea comportamentului
indezirabil;
 Persoana înțelege pentru care anume comportament este pedepsită;
 Se discută în ce constau greșelile;
 Se oferă alternative de comportament corect;
 Se oferă întăriri pozitive în fiecare moment când persoana reușește să
înlocuiască comportamentul indezirabil cu unul dezirabil;
 Pedeapsa nu trebuie combinată cu răsplata (de ex. o îmbrățișare), fiindcă
creează confuzie;
 Nu se aplică pedepse colective pentru greșeli individuale;
 Nu se recomandă excluderea persoanei din mediul respectiv;
 Sunt total contraindicate pedepsele corporale.
 Acecelerarea sau decelerarea unui comportament B este natural
și automat însoțită de decelerarea /accelerarea
comportamentului opus (B1) A nu face ceva este un
comportament. Pentru noi, fiind vii, este mai ușor să facem ceva
decât să nu facem ceva. (Ex. regula mortului).

Unei ființe vii trebuie să-i spui nu ce să nu facă, ci ce să facă;

modificare comportamentului va fi astfel eficientă.
Pentru decelerarea comportamentului dezadaptativ B și
acelerarea celui adaptativ B2, B2 trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
- Să fie incompatibil cu B;
- Să aducă aceleași beneficii ca și dezadaptativul B;
- Să fie adaptativ.
Exemplu:
Comportamentul B – fumează
Acest comp. are următoarele beneficii: elimină anxietatea și
stresul, atrage atenția și stima colegilor, etc.
Comportamentul B1 – nu fumează
Este incompatibil cu B, este adaptativ, dar nu are aceleași
beneficii.
Comportamentul B2: face sport, aleargă.
Este incompatibil cu B, este adaptativ, are și beneficii:
Reduce stresul, anxietatea, atrage stima și atenția colegilor.