Seminar Gestiune Hotelireră

INDICATORII VOLUMULUI DE ACTIVITATE

După darea în funcţiune a hotelului, indicatorii volumului de activitate consideraţi sunt:

Gradul de ocupare, se exprimă frecvent procentual, măsurându-se prin intermediul ratei ocupării (Ro), fiind indicatorul
cel mai des folosit în operaţiile de front-office. Pentru a calcula acest indicator de bază al hotelului trebuie cunoscute: numărul de
camere disponibile pentru vânzări, numărul de camere vândute, numărul de camere ocupate de clienţi în regim de single sau în
regim multiplu, numărul de clienţi, încasări nete din camere vândute. Acesta indică proporţia camerelor vândute în camerele
disponibile pentru vânzare, într-o anumită perioada de timp. Camerele care sunt scoase din funcţiune, sunt incluse de obicei, dar
nu întotdeauna în circuitul camerelor disponibile. La hotelurile care evaluează performanţa managementului în funcţie de gradul
de ocupare, includerea camerelor scoase din funcţiune, înseamnă stimularea managerului de a repara acele camere cât mai repede.
Neincluderea camerelor scoase din funcţiune, poate permite managerilor să crească gradul de ocupare folosind alte căi.
Ratele de ocupare care pot fi calculate cu ajutorul datelor de mai sus pot fi:
 rata ocupării simple sau multiple;
 tariful mediu zilnic;
 tariful mediu pe client.

Rata ocuparării poate fi calculată folosind următoarea relaţie:

Capacitate ocupata
Ro  x 100
Capacitate disponibil a

Rata ocupării capacităţii de cazare se referă fie la numărul de camere, fie la numărul de locuri.
Prin urmare poate fi calculată:
* Rata ocupării camerelor (Roc)

Numarul camerelor ocupate

Roc  x 100
Numarul camerelor disponibil e

* Rata ocupării locurilor (Rol)

Numarul locurilor ocupate

Rol  x 100
Numarul locurilor disponibil e

sau
Numarul innoptaril or
Rol  x 100
Numarul locurilor disponibil e

Problemă de rezolvat:
Un hotel are 100 de camere şi 250 paturi. Într-o zi sunt vândute 73 camere. Numărul turiştilor care au făcut rezervare la
acest hotel este de 105. Numărul turiştilor sosiţi este de 44. Încasările pentru camerele vândute în acea zi sunt de 7.500 euro,
excluzind masa şi taxele. Calculaţi rata ocupării locurilor.

Rata dublei ocupări sau rata ocupării multiple a camerelor de hotel (Rdo), se calculează ca raport procentual între
numărul de camere ocupate de două persoane, şi numărul total de camere ocupate. Acest indicator este relavant datorită aplicării
regimului single de închiriere a camerelor duble sau a camerelor cu mai multe locuri. Ocuparea multiplă mai poate fi calculată şi
prin determinarea gradului de ocupare multiplă sau prin determinarea numărului mediu de clienţi pe cameră ocupată.
In cazul hotelurilor cu camere cu trei sau mai multe locuri se calculeaza rata ocuparii multiple.
Rata dublei ocupări se poate calcula cu ajutorul uneia din formulele de mai jos:

Numarul camerelor ocupate de mai mult de un client

Rdo  x 100
Numarul total al camerelor ocupate

Sau
Numarul de clienti
Numarul mediu de clienti pe camera ocupata  x 100
Numarul camerelor vandute
 Problemă de rezolvat:
Un hotel categoria 3 stele are 140 camere si 290 paturi. Numărul turiştilor care au făcut rezervare la acest hotel este 150,
astfel:
 30 turişti în camere cu 1 pat ( 30 camere single ocupate );
 60 turişti în camere cu 2 paruri ( 30 camere duble ocupate );
 60 turişti în camere cu 3 paturi ( 20 camere triple ocupate ).
Care este rata dublei ocupări?
Rata dublei ocupări la acest hotel se va calcula astfel:

Tariful mediu zilnic (TMZ), este un indicator calculat de cei mai mulţi manageri de front-office. Datorită sezonalităţii
hoteliere, tariful mediu zilnic variază semnificativ de la o categorie de hotel la alta şi de la clienţi ocazionali la grupuri sau
convenţii, de la sejur în cursul săptămânii la sejur de week-end, şi de la sezon la extrasezon.
Tariful mediu zilnic se poate calcula astfel:

Incasari din camere

TMZ 
Numarul camerelor vandute

Problemă de rezolvat:
Un hotel are 90 camere şi 150 paturi. Numărul turiştilor care au făcut rezervare la acest hotel este de 100. Numărul
camerelor ocupate este de 50. Încasările obţinute din camerele vândute în acea zi sunt de 5.500 euro, excluzând masa şi taxele.
Având datele de mai sus, tariful mediu zilnic se poate calcula:

Tariful mediu pe client (TMC), se calculează pe fiecare client din hotel, incluzând şi copiii. Acest indicator se poate
calcula utilizând următoarea formulă:

Incasari din camere

TMC 
Numarul de clienti

Problemă de rezolvat:
Un hotel are 90 camere şi 150 paturi. Numărul turiştilor care au făcut rezervare la acest hotel este de 100. Numărul
camerelor ocupate este de 50. Încasările obţinute din camerele vândute în acea zi sunt de 5.500 euro, excluzând masa şi taxele.
Având datele de mai sus putem calcula tariful mediu pe client astfel:

Durata medie a sejurului sau sejurul mediu (Smed), se calculează ca raport între număr înnoptări ( Nî) / numărul
turiştilor sosoţi (Nt).
Ni
Smed 
Nt
 Cunoscând numărul de turişti, durata medie a sejurului, şi numărul locurilor de cazare, se poate calcula gradul mediu de
ocupare (Go) cu ajutorul relaţiei de mai jos, astfel:

Nt x Smed
Go  x 100
Numarul locurilor de cazare x Z

Unde:
Go – grad de ocupare
Nt – număr turişti
Smed – sejur mediu (durata medie a sejurului)
Z – numărul zilelor pentru care se calculează gradul de ocupare
Înlocuind valoarea duratei medii a sejurului în formula gradului de ocupare, relaţia de mai sus poate fi scrisă astfel:

Nt x Smed Ni
Go  x 100  x 100
Numarul locurilor de cazare x Z Numarul locurilor de cazare x Z

Ni
Smed 
Nt

Problemă de rezolvat:

1. Se dau următoarele date pentru o staţiune turistică:

An 2017 2017 2018 2018

Spaţiu de cazare Vile Hotel Vile Hotel
Număr turişti 7025 24885 6887 29757
Număr locuri cazare 450 600 450 600
Număr înnoptări (zile turist) 15805 95819 14909 97995

Z = 365 zile
Să se calculeze gradul de ocupare la vile şi la hotel raportat la cei doi ani de activitate.
 TEHNICI DE STABILIRE A PREŢURILOR
ŞI TARIFELOR

1. TEHNICA MIIMII SAU REGULA 1/1000

Tehnica miimii sau regula de 1/1000, constă, după unii autori „în stabilirea tarifului de cameră la o mie din suma totală
a costului de construcţie şi echipare a hotelului, atunci când gradul de ocupare a hotelului este de 70%” (adaptare după lucrarea
„Tehnica operaţiunilor de turism” scrisă de Gabriela Stănciulescu), iar după alţi autori aceasta presupune ca „un hotel să asigure o
rentabilitate normală, preţul de închiriere mediu pe zi al unei camere trebuie să fie egal cu o miime din valoarea ce revine
fiecărei camere din suma investită pentru construirea şi amenajarea hotelului şi cu condiţia ca hotelul să aibă un grad de
ocupare de 73%” (adaptare după lucrarea „ Hotelul – economie şi management” scrisă de Nicolae Lupu).

Să presupunem următorea situaţie:

Un hotel categoria 3 stele înregistrează cu construcţia şi amenajarea unei camere un cost mediu de 27500 euro. Folosind
tehnica miimii, adică o mie din costul total al camerei, va rezulta un tarif mediu pe cameră de 27.5 euro.

2. FORMULA LUI HUBBART

Cunoscută şi sub denumirea „de jos în sus”, această metodă se ghidează după următoarea regulă : „cât doresc să încasez
din închirierea camerelor, astfel încât să-mi acopăr toate cheltuielile, şi să obţin şi profit”.

Problemă rezolvată:

Un hotel categoria 3 stele din Iaşi, cu 120 camere este proiectat să coste 10.500.000 euro, la care se include: clădirea,
pământul, echipamentul şi mobilierul. Capitalul de lucru este de 3.000.000 euro. Hotelul este finanţat cu un credit de 7.500.000
euro, cu o dobânda de 15 % pe an. Proprietarii investesc 2.500.000 euro. Investitorii doresc să obţină o rentabilitate a investiţiei
anuală de 20%. Se estimează un grad de ocupare de 73%. Pe timpul unui an se vor vinde 31.974 camere (120 x 0.73 x 365).
Impozitul pe profit este de 16 %. Cheltuielile suplimentare se estimează a fi următoarele:
 impozit pe clădiri şi pământ 220.000 euro;
 asigurare 70.000 euro;
 inflaţie 80.000 euro;
 gestiune şi administraţie 75.000 euro;
 alte servicii 50.000 euro;
 resurse umane 60.000 euro;
 transport 50.000 euro;
 marketing 110.000 euro;
 intreţinere şi exploatare 150.000 euro;
 salubritate şi energie 130.000 euro.
Rezultatele brute ale exploatării departamentelor hotelului, cu excepţia departamentului camere:
 departamentul alimentaţie 110.000 euro;
 fax şi telefon 50.000 euro;
 închiriere şi alte venituri 125.000 euro.
Cheltuielile directe ale departamentului camere sunt de 5 euro pe cameră nevândută.
Calculul tarifului mediu pe camera după formula lui Hubbart este:
1) Calculăm profitul net dorit (P) astfel :
P = Investiţia proprietarului x rata rentabilităţii investite = 2.500.000 x 0.2 = 500.000 euro
2) Venitul înainte de impozitare:

P 500000 500000
Vi     595.238 euro
1  t 1  0,16 0,84

t = impozit pe profit (16%)

3) Costul creditului
Credit x Rata dobânzii x timp = Dobânda de plată
7.500.000 x 15% = 7.500.000 x 0.15 = 1.125.000 euro
4) Venituri înainte de impozitare şi dobânda
595.238 + 1.125.000 = 1.720.238 euro
5) Inflaţia estimată, impozitul pe proprietate şi asigurarea
80.000 + 220.000 + 70.000 = 370.000 euro
6) Venitul înainte de aplicarea costurilor fixe
 1.720.238 + 370.000 = 2.090.238 euro
7) Cheltuieli brute din exploatare = gestiune şi administraţie + alte servicii + resurse umane + transport + marketing + întreţinere
şi reparaţii + salubritate şi energie
75.000 + 50.000 + 60.000 + 50.000 + 110.000 + 150.000 + 130.000 = 625.000 euro
8) Venitul cerut departamentelor operaţionale
2.090.238 + 625.000 = = 2.715.238 euro
9) Marja netă a altor departamente se scade şi este egal cu departament alimentaţie + închirieri şi alte venituri – fax şi telefon
110.000 + 125.000 – 50.000 = 185.000 euro
10) Venitul departamentului camere
2.715.238 – 185.000 = 2.530.238 euro
11) Cheltuieli directe ale departamentului camere
26.645 x 5 euro = 133.225 euro
12) Încasările departamentului camere
2.530.238 + 133.225 = 2.663.463 euro

13)

2.663.463 euro
Tariful mediu cerut pe camera   83,30 euro / camera
31974 camere

Problemă de rezolvat:

Se dau următoarele date pentru un hotel, categoria 3 stele din Bucureşti cu 100 camere;
- investiţie 8.500.000 euro
- capitalul propriu investit 3.500.000 euro
- rentabilitatea financiară aşteptată 20 %
- credit 7.500.000 euro
- dobândă 15 %
- rata ocupării camerelor previzionată 70 %
- capacitatea ocupată anuală
( 100 camere x 70 % x 365 zile) 25.550 camere
- impozit pe profit 16 %

Cheltuielile suplimentare se estimează a fi următoarele:

- taxe, asigurări, alte cheltuieli nerepartizabile 600.000 euro
- cheltuieli indirecte, administraţie, marketing, întreţinere 750.000 euro
- marja netă a altor departamente ( se scade )
* alimentaţie inclusiv mic dejun 500.000 euro
* telefon 75.000 euro
* închirieri 120.000 euro
- cheltuieli directe pentru cazare 7 euro/ cameră
25.550 x 7 euro 178.850 euro

Care ar trebui să fie tariful mediu de cazare utilizând formula lui Hubbart?