ANALIZA PERFORMANȚEI ȘI RISCULUI ÎN

DOMENIUL HOTELIER
 Industria hotelieră

Industria hotelieră este reprezentată de

industria serviciilor primare, de primire turistică,
ce furnizează turiştilor servicii de cazare şi
alimentaţie.
 Industria hotelieră

Industria hotelieră modernă, se conturează

odată cu apariţia marilor hoteluri europene din a
doua jumătate a secolului al –XIX- lea, devenind
în zilele noastre o industrie globală importantă.
 Industria hotelieră

Astăzi, industria hotelieră este din ce în ce

mai dominată de un număr mic de lanţuri
internaţionale.
 Industria hotelieră

În Europa de Est, industria hotelieră a fost

mult timp dominată de stat, iar acum se încearcă
dezvoltarea sectorului privat.
 Industria hotelieră

Complexele hoteliere devin din ce în ce mai

grandioase şi sunt amplasate în locații din ce în ce
mai costisitoare.
 Importanţa hotelurilor

 Hotelurile reprezintă puncte de atracţie;

 Hotelurile contribuie direct şi indirect la
dezvoltarea economiei locale;
 Hotelurile facilitează tranzacţionarea afacerilor.
 Trăsăturile activităţii
hoteliere

 Intangibilitatea
 Eterogenitate
 Perisabilitate
 Inseparabilitatea de persoana prestatorului
şi a consumatorului
 Serviciile oferite de sectorul
hotelier

 Cazarea propriu-zisă
 Serviciul de alimentaţie
 Activităţile cultural-artistice şi de agrement
 Serviciile de informare
Indicatori de evaluare a eficienţei
întreprinderilor hoteliere
 Indicatorii investiției
hoteliere

 Structura bugetului de investiţie

În structura bugetului de investiţie terenul reprezintă 15% sau mai puţin, investiţia
imobiliară 70-80% sau chiar mai mult, pe când investiţia mobiliară maxim 20-30%;

 Nevoia de fond de rulment iniţială

NFR = (Active circulante – Disponibilităţi băneşti) – (Datorii pe termen scurt –
Credite bancare pe termen scurt)
NFR = (Stocuri + Creanţe) – (Obligaţii sau datorii curente)
Necesarul de fond de rulment evidenţiază echilibrul care trebuie să existe între nevoile
temporare şi resursele disponibile.
 Indicatorii investiției
hoteliere

Investiţia specifică
Is=Invesției totală/cantitate
Investiția specifică este un indicator de tipul efort/efect global, deci un
indicator invers. Acest indicator permite comparații între variantele de proiecte
atât din sfera producției cât și între sferele de activitate a serviciilor, inclusiv
între feluri de investiții.
 Indicatorii investiției
hoteliere

Suprafaţa medie a camerei

Suprafața medie =Lungime x lățime
Suprafața medie a camerei depinde de categoria de încadrare şi de structura
spaţiilor de cazare (numărul de locuri).

Raportul între numărul de locuri la masă şi

numărul de camere.
Raportul între numărul de locuri la masă şi numărul de camere se situează,
îngeneral, între 1 şi 2.
 Evaluarea întreprinderilor
hoteliere

Evaluarea fondului de comerţ se realizează după

următoarele metode:

 Metoda uzanţelor profesionale;

 Metoda valorii de rentabilitate;
 Metoda fluxurilor financiare actualizate.
 Evaluarea întreprinderilor
hoteliere

Evaluarea patrimoniului se realizează după

următoarele metode:

 Metoda patrimonială;
 Metoda valorii de randament.
 Evaluarea întreprinderilor
hoteliere

Metode de evaluare globală a hotelurilor:

 Metodele valorii patrimoniale;

 Metoda profitabilităţii continue.
 Indicatori de sezonalitate

Sezonalitatea – trăsătură dominantă a activității turistice

3 metode: * indici de sezonalitate;

* coeficienți de intensitate a traficului;
* coeficienți de concentrare.
• Coeficientul de concentrare lunară/trimestrială

Interpretare: Cât % din circulația turistică s-a concentrat ăn luna/trimestrul “X”

 Indicatori de sezonalitate

• Indici de sezonalitate determinați prin metoda mediilor aritmetice simple

Interpretare: valorile = și/sau > 1 : tendință de concentrare a cererii turistice

valorile < 1: caracterul sezonier este mai puțin pronunțat
 Indicatori de sezonalitate

• Coeficientul de concentrare Gini

Interpretare: valorile 0 : fenomen uniform
distribuit
valorile 1 : fenomen puternic
concentrat

• Coeficientul de intensitate a traficului

Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 Raportul dintre volumul investiţiei şi cifra de afaceri a primului an de

funcţionare pentru hotelurile care includ un restaurant este general acceptat
nivelul de 2,5

 Gradul de ocupare
o pentru a calcula acest indicator de bază al întreprinderii hoteliere trebuie
cunoscute o serie de informații, precum: numărul de camere disponibile, numărul
de camere vândute, numărul de clienți etc;
o indică proporția camerelor vândute în camerele disponibile pentru vânzare, într-o
anumită perioadă de timp;
o camerele scoase din funcțiune – incluse, de obicei, în circuitul camerelor
diponibile.
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

Rata de ocupare (Ro) = ∗ 100

a) Rata de ocupare a camerelor (Roc)

se calculează ca raport dintre numărul de camere ocup ate într-o perioadă dată (zi,
lună, an) și numărul de camere disponibile
( , , )
Roc=
b) Rata de ocupare a locurilor (Rol)
se calculează ca raport dintre numărul de înnoptări și număr ul de locuri disponibile
din perioada respectivă
Rol = ∗ 100
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 opțiunea pentru una dintre cele două variante de calcul al ratei ocupării este
legată de felul în care sunt oferite servicile de cazare;
 pentru hoteluri - rata ocupării camerelor, iar pentru unitățile cu un nivel de
confort mai scăzut - ratei ocupării locurilor.
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 Rata realizării fixului hotelului

o este asimilată, uneori, cu rata ocupării;
o se determină ca raport procentual între cifra de afaceri zilnică obținută din
cazare și fixul hotelului, acesta din urmă fiind egal cu cifra de afaceri zilnică
din cazarea maximă posibilă.

Rata realizării fixului hotelului = ∗ 100

unde: fixul hotelului = cifra de afaceri zilnică din cazare maxim posibilă (calculată
pe baza tarifelor afişate).
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 Rata dublei ocupări a camerelor de hotel (Rdo)

o se calculează ca raport procentual între numărul de camere ocupate de două
persoane și numărul total de camere ocupate
o relevanța indicatorului datorită aplicării regimului single de închiriere a
camerelor duble;
o rata ocupării multiple;
o Valoare indicator: între 1 și 2.

Rdo = ∗ 10 0
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 Indicele de frecventare (If)

Cu aceeași semnificație, se folosește indicatorul indicele de frecventare.

If = ∗ 100

Relaţia dintre If şi Rdo este următoarea: If = 1 + Rdo

.
Rdo = . ∗ 100
.
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 Durata medie a şederii (sejurului)

Oferă informaţii complete în legătură cu amploarea activi tăţii turistice a hotelului
Durata medie a şederii (sejurului)= ∗ 100, unde:
Ni = număr înnoptări;
Nt = numărul turiștilor sosiți

Cunoscând numărul de turiști, durata medie a sejurului, și numărul locurilor de cazare,

se poate calcula gradul mediu de ocupare (Go) cu ajutorul relației de mai jos astfel:
∗
Go = . ∗
∗ 100, unde:

Go – grad de ocupare;
Nt – număr turiști;
Smed – sejur mediu (durata medie a sejurului);
Z – numărul zilelor pentru care se calculează gradul de ocupare
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

 Tariful mediu real al camerelo r (Tmr) este tariful efectiv încasat.

Tmr = ∗ 10 0
.

Tmr este asociat cu ocuparea, aceşti doi indicatori, împreună, dând conţinutul următorului
indicator sintetic – RevPAR.
 RevPAR (Revenue per Available Roomvenitul din cazare pentru o cameră
disponibilă).
( . ∗ )
RevPAR = = = ∗
. .

 Încasarea medie pe turist

( )
a) Încasarea medie pe turist =
.
Indicatori privind volumul de activitate
al întreprinderii hoteliere

( )
b) Încasarea medie pe zi turist =
.

 Raportul între tariful mediu real (fără T.V.A., mic dejun şi taxă hotelieră) şi
investiţia specifică pentru o cameră nu trebuie să se situeze sub valoarea
1/1.000
 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

1. Indicatori cu privire la cheltuielile de personal

Numărul mediu anual al personalului;

Rata cheltuielilor de personal – reprezintă ponderea cheltuielilor de personal in

CA fără TVA. Valoarea medie în România este de 21,2 %. Acest indicator poate fi
comparat cu productivitatea muncii, care trebuie să crească într-un ritm mai ridicat
decât creșterile salariale.

Cheltuiala de personal pe angajat se determină raportând cheltuielile de personal la

numărul mediu de salariați sau numărul total de ore de lucru.
 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

1. Indicatori cuprivire la cheltuielile de personal

Numărul de camere care revin unui lucrător

nr. mediu de lucrători pe întreg hotelul

nr. de camere
Valoare medie România: 0,9
 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

1. Indicatori cu privire la cheltuielile de personal

Ponderea salariaților care lucrează cu program de lucru corespunzător unei
fracțiuni de normă (part-time):
- menajere în activități de cazare
- angajații care lucrează doar în sezonul estival.

Ponderea ucenicilor în numărul total al personalului.

 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

2. Indicatorii consumului de alimente și băuturi

Rata costului de achiziții se calculează astfel:

ș
 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

2. Indicatorii consumului de alimente și băuturi

Rata costului de achiziții este invers proporțională cu rata cheltuielilor de personal.
În acest caz se folosește expresia:
 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

3. Indicatori cu privire la cheltuielile aferente

mijloacelor de exploatare
- amortizarea
- chiria
- asigurările
- impozitele pe clădiri și terenuri

În România, cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare ocupă 30-35 % din CA

a primului an de funcționare, iar în cazul hotelurilor fără restaurant depășește 40 %.
 Indicatori privind cheltuielile
întreprinderii hoteliere

4. Indicatori privind cheltuielile promoționale

Cheltuielile promoționale reprezintă 6-8 % din cifra de afaceri.
Indicatori privind rentabilitatea
întreprinderii hoteliere

În categoria indicatorilor de rentabilitate şi de productivitate se includ:

 Pragul de rentabilitate – este rata ocupării pentru care nu există profit şi

nici pierdere. În acest punct cifra de afaceri egalează cheltuielile totale.
 Profitul – se calculează scăzând din încasările totale cheltuielile totale:
Profitul = Încasări totale (Cifra de afaceri) - Cheltuieli totale
 Ratele rentabilităţii.
Indicatori privind rentabilitatea
întreprinderii hoteliere

Rentabilitatea poate fi pusă în evidenţă la mai multe niveluri ale

rezultatului, între cifra de afaceri fără T.V.A. şi valoarea adăugată, pe de o
parte, şi profitul net, pe de altă parte.

Fiecare nivel al rezultatului poate fi raportat la:

 Cifra de afaceri – se determină astfel rentabilitatea activităţii sau
comercială denumite rate de marjă;
 Capitalurile investite (investiţia brută + nevoia de fond de rulment de
exploatare) rezultând rentabilitatea economică;
 Capitalul propriu – obţinându-se rentabilitatea financiară;
 Cheltuieli – obţinându-se rentabilitatea cheltuielilor.
Indicatori privind rentabilitatea
întreprinderii hoteliere

Cifra de afaceri în domenul hotelier se poate estima pentru următoarele tipuri de

servicii:

- cifră de afaceri pentru cazare;

- cifră de afaceri aferentă servirii micului dejun;
- cifră de afaceri aferentă meselor principale;
- cifră de afaceri aferentă servirii prin bar;
- cifră de afaceri aferentă închirierii sălii de evenimente.
 Ratele de rentabilitate

Rata rentabilității economice = Rezultatul net / active totale * 100

- Exprimă eficiența utilizării activelor, respectiv contribuția acestora la obținerea
rezultatelor.

Rentabilitatea cheltuielilor = Rezultat net / Cheltuieli * 100

- raport între rezultatul net și cheltuielile efectuate pentru obținerea acestuia.
Prezintă interes pentru managerii întreprinderii, care trebuie să asigure o utilizare
eficientă a resurselor disponibile.

Rentabilitatea financiară = Rezultat net / Capitaluri propii * 100

- reflectă eficiența utilizării capitalului investit de către acționari.
 Ratele de marjă

Rata marjei brute de exploatare =EBE/Cifra de afaceri *100

- reflectă excedentul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri
-exprimă eficiența valorificării produselor întreprinderii în termeni de numerar, adică
aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit.

Rata profitului sau rata marjei (comerciale) nete = Profitul net/ Cifra de
afaceri*100
- Indicatorul exprimă eficiența netă a valorificării produselor întreprinderii și arată
cât profit net se creează la o unitate cifră de afaceri realizată.
 Ratele de marjă

Rata valorii adăugate = Valoarea adăugată/ Cifra de afaceri*100

- indicatorul poate inregistra valori de aproximativ 50% în industrie, prezintă valori
mai mici în comerț.

Productivitatea investiţiei = Cifra de afaceri medie anuală/ Capitaluri

investite*100
- cu cât au contribuit capitalurile investite la obținerea cifrei de afaceri anuale

Productivitatea personalului (muncii) =Cifra de afaceri/nr mediu al

personalului
- exprimă eficiența lucrătorului din domeniul hotelier
 Riscuri

Sursă: Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile. Actualitate și perspective, Talabă, I.,
Moraru, I., Haller, A-P., Ungureanu, D., Ed. Tehnopress, Iași, 2011, pag. 144
 Concluzii

În concluzie, activitatea întreprinderii hoteliere nu poate avea continuitate

dacă nu este eficientă, iar pentru a determina acest lucru este necesară
determinarea și interpretarea indicatorilor care să exprime acest lucru.

Industria hotelieră prezintă o importanță semnificativă la nivelul

economiei naționale, calculul indicatorilor de performanţă, ajutând la stabilirea
modului în care o întreprindere hotelieră își desfășoară activitatea, se dezvoltă și
se menține pe piață.
 Concluzii

Industria hotelieră a României are un impact din ce în ce mai mare asupra

economiei mondiale, aceasta asigurând la ora actuală peste 260 de milioane de
locuri de muncă şi contribuie cu 9,5% la PIB-ul global.

În plus la nivel global, industria hotelieră cunoaşte un val de dezvoltare,

inovaţie și creștere a cererii, plasându-se într-o poziţie excelentă pentru
realizarea de noi câştiguri, pe măsură ce infuziile proaspete de capital din noi
zone geografice majorează numărul de jucători din această industrie şi creează
un context favorabil pentru achiziţii.
Cele mai ciudate hoteluri din
lume
Hotelul-restaurant de sub apa
Hotelul Propeller City Lodge
Hotelul de maşini
 APLICAȚII

CASA DE BUCOVINA – CLUB DE

MUNTE S.A.
 Problema 1
INDICATORI AI VOLUMULUI DE
ACTIVITATE

Pe baza datelor din tabelul nr.1 calculați și interpretați

următorii indicatori ai volumului de activitate:
 gradul de ocupare;
 tariful mediu real;
 încasarea medie pe turist;
 durata medie a sejurului.
 Tabel nr.1
Indicatori ai volumului de activitate

Ex. Financiar Abaterea

Indicatori ai volumuliui de activitate relativă
2016 2017 (%)
Capacitatea maximă de cazare (camere) 130 130 ?
Capacitatea efectivă utilizată (camere) 63 65 ?
Gradul de ocupare al camerelor ? ? ?
CA din camere inchiriate 8510 8800 ?
Tariful mediu real pe camera ? ? ?
Nr. Turiști cazați 36.784 38.191 ?
Cifra de afaceri totala 8.096.576 8.260.566 ?
Încasare medie pe turist ? ? ?
Număr înoptări 93.200 115.900 ?
Durata medie a sejurului ? ? ?
 Interpretare

Gradul de ocupare al hotelului a crescut în perioada curentă cu 3,17%,

creștere datorată majorării capacității efective de utilizare a camerelor, tot 3,17%, în
timp ce capacitatea maximă de cazare a rămas constantă, deoarece hotelul nu și-a
creat noi spații de cazare.
Creșterea acestui indicator nu este una semnificativă, deoarece, conform
datelor din raportul anul, în primul trimestru al anului 2017 piața turistică a
înregistrat o scădere față de perioada similară a anului trecut, pe fondul topirii
rapide a zăpezii (în jumătatea lunii februarie) și a vremii total nefavorabile din luna
martie. Această tendință a continuat și în al doilea trimestru, când vremea ploioasă
a afectat circulația turistică în lunile mai si iunie. Chiar dacă în al treilea trimestru a
fost înregistrată o creștere a cererii, aceasta abia a reușit să acopere decalajul
înregistrat din cauza vremii nefavorabile din primul trimestru al anului. În acest
context, condițiile meteorologice devin unul dintre factorii cheie pentru atingerea
unui grad de ocupare ridicat.
 Interpretare

Tariful mediu real pe cameră a înregistrat în anul 2017 o ușoară

creștere cu 0,23%, datorată majorării cifrei de afaceri provenită din închirierea
camerelor cu 3,41% și a capacității efective de utilizare a camerelor cu 3,17%.
In contextul condițiilor meteorologice neprielnice, hotelul a aplicat o strategie
de reorientare și atragere “last minute” a turiștilor, reușind o creștere a gradului
de ocupare și păstrarea tarifului mediu.
Încasarea medie pe turist a înregistrat o scădere de 1,73%, însă
situația nu este defavorabilă, acesta se datorează creșterii într-un ritm mai rapid
a numărului total de turiști (3,83%), comparativ cu creșterea cifrei de afaceri
totale (2,03%). Ceea ce înseamnă că hotelul abordat o politică de atragere a
turiștilor, prin beneficiile puse la dispoziție către aceștia.
Durata medie a sejurului a înregistrat o creștere în perioada curentă
cu 19,77%, datorită majorării numărului de înnoptări cu 24,36% și a numărului
de turiști cazați cu 3,83%.
 Problema 2
INDICATORI AI SEZONALITĂȚII

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai jos calculați și

interprețati:
 indicii de sezonalitate;
 coeficienții de concentrare.
Tabel nr.1 Evoluţia nr. de turiști sosiţi în Casa de Bucovina, pe
luni, în perioada 2015-2017
Anii Indice de
Medie lunară sezonalitat e
Luna
2015 2016 2017 ( %)
Ianuarie 3414 3845 4220 3826,33 128,59
Februarie 3751 3974 3994 3906,33 131,28
Martie 3520 3784 3651 3651,67 122,72
Aprilie 2948 3120 2945 3004,33 100,97
Mai 2621 2987 2886 2831,33 95,15
Iunie 1987 2546 2645 2392,67 80,41
Iulie 1974 2451 2351 2258,67 75,91
August 1921 2289 2321 2177,00 73,16
Septembrie 2002 2124 2758 2294,67 77,12
Octombrie 2130 2946 3080 2718,67 91,37
Noiembrie 2721 3254 3456 3143,67 105,65
Decembrie 3156 3464 3884 3501,33 117,67
Total 32145 36784 38191
Media lunară generală ( ) 2975,56 1200
Tabel nr.2 Calcule necesare determinării coeficientului de
concentrare 2015 - 2017
 Problema 3
INDICATORI DE INVESTIȚII

Pe baza datelor din tabelul de mai jos, calculați si interpretați indicatorul investiției
specifice.
Investiții directe (Id) 35000
Cheltuieli cu aducțiuni de apă 5000
Cheltuieli cu energia 6000
Icol(investiția colaterală) 11000
Icon (investiția conexă) 19000
Mat. Prime 4000
Mat. Auxiliare 2500
Nac 6500
Cheltuieli cu pregatirea fortei de muncă (Cs) 3000
INVESTIȚIA TOTALA (It= Id+Icol+Icon+Nac+Cs) 74500
q 130
k 1
p 90
Capacitatea de producție (Qv) 11700
INVESTIȚIA SPECIFICĂ = It/Qv 6,37
 Problema 3
INDICATORI DE INVESTIȚII

Pe baza datelor din tabel, calculați și interpretaț suprafața și volumul camerei:

Elemente CAM 1 PERS CAM 2 PERS

Lungimea camerei 4.5 6

Lățimea camerei 4 4

Înălțimea camerei 2.8 2.8

Suprafața camerei 18 24

Volumul camerei 50.4 67.2

 Interpretare

În urma analizării datelor din tabelul de mai sus se poate constata faptul că
suprafața medie a unei camere de o persoană este de 18 m2 și de 24 m2 pentru o
cameră de două persoane. De asemenea, volumul unei camere de o persoană este
de 50,4 m3 și de 67,2 m3 pentru o cameră de două persoane. În amebele situații,
suprafețele camerelor se încadrează în limitele recomandate (15 m2 pentru o
cameră de o persoană și 18 m2 pentru o cameră de două persoane).
 Problema 4
INDICATORI PRIVIND CHELTUIELILE
ÎNTREPRINDERII HOTELIERE

Indicator formula 2016 2017 Abaterea relativă (%)

Capacitatea de cazare (Nr. camere) 130 130 0,00%
Zile de funcționare pe an 325 350 7,69%
Nr. De camere disponibile (capacitatea x nr zile functionare) 42.250 45.500 7,69%
Capacitatea în număr de locuri 230 240 4,35%
Nr de locuri disponibile (zile functionare x capacitatea) 74.750 84.000 12,37%
Nr înnoptări 93.200 115.900 24,36%
Nr camere înnoptate 40.172 40.524 0,88%
Nr lucrători cazare 57 52 -8,77%
Cifra de afaceri 8.096.576 8.260.566 2,03%
Total venituri exploatare: 8.100.050 8.270.451 2,10%
Cheltuieli cu personalul 2.293.542 2.594.290 13,11%
Timp efectiv T ef de lucru (ore-om) (nr. Lucratori x 360 x 8 ) 148200 145600 -1,75%
Vi se cere calcularea următorilor indicatori:

Numărul de camere care revin unui lucrător

=Nr. Cam/lucrător
(cam/pers)
Cheltuieli de personal/înnoptare = Ch salariale/înnoptare

Cheltuieli de personal/cameră înnoptată = Ch salariale/nr. camere înnoptate

Productivitatea medie a muncii W = CA/T
Eficiența cheltuielilor cu personalul Ef=(Chp/Vexp) x 1000 ‰)
Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor cu Ef Chp/Vexp) = (Ichp-100)/Ivexp-
personalul în raport cu veniturile din exploatare 100)
 Interpretare

Numărul de camere care revin unui lucrător prezintă un trend ascendent în

2017, indicatorul majorându-se cu 18,05% ca urmare a creșterii numărului de
camere disponibile cu 7,69 (calculat ca produs dintre capacitatea de cazare și
numărul de zile de funcționare [+25 zile in 2017, respective 7.69%] ), precum și
pe fondul unei diminuării personalului din secția de cazare cu 5 angajați [8.77%].
Cheltuielile de personal/înnoptare prezintă o evoluție negativă, fapt
benefic pentru activitatea entității, în special prin prisma faptului că această
diminuare vine ca urmare a creșterii numărului de înnoptări cu aprox. 22,700, in
mărime relativă 24,36%, precum și majorării costurilor salariale într-o măsură
mai redusă, cu 13,11%.
 Interpretare

Dacă indicatorul precedent se referă strict la înnoptări , indicatorul cheltuieli

de personal/cameră înnoptată prezintă o evoluție pozitivă, fapt cu impact negativ
asupra rezultatului entității, acesta majorându-se cu 12,13% în 2017 față de
perioada precedentă, 2016, ca urmare a creșterii cheltuielilor salariale cu 13,11%
corelată cu o creștere de o intensitate mult mai scăzută a numărului de camere
înnoptate.
Productivitatea medie a muncii înregistrează o creștere de la o perioadă la
alta cu aprox. 11,84%, cifra de afaceri obținută de un salariat (om/oră) fiind cu 2,10
RON mai mare în 2017 față de 2016), ca urmare a creșterii cifrei de afaceri
(2,03%) și a diminuării timpului efectiv (1,75%) [ influentat de diminuarea nr. de
lucratori corelat cu cresterea nr de zile de functionare->impact mai redus ].
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o
unitate de cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.
 Interpretare

În urma rezultatelor obținute se observă că în perioada analizată eficiența

cheltuielilor cu personalul s-a diminuat cu 10,78 % (△Efchsal = -10,78%) fapt
explicat prin prisma creșterii cheltuielilor cu personalul într-o proporție mai mare
(13,11%) decât majorarea veniturilor din exploatare într-o proporție mai mică
(2,10%). Totuși, creșterea salariilor ar putea fi pusă pe seama creșterii salariului
minim brut (de la 1250 la 1450 la începutul anului 2017), în situația în care
entitatea ar avea salariați remunerați la nivelul minim.
 Interpretare

Indicatorul reflectă un efort suplimentar de 30,53 RON, astfel pentru obținerea a

1000 RON venituri din exploatare în 2017 entitatea angaja cheltuieli cu personalul în
sumă de 313,68, față de 2016, când pentru obținerea a 1000 lei venituri din
exploatare cheltuielile cu salariile erau la nivelul de 283,15.
Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor salariale supraunitar reflectă
sporirea ineficienței acestei categorii, deoarece o creștere a veniturilor din
exploatare cu 1% corespunde unei creșteri a cheltuielilor cu personalul de 6,23%,
fapt ce afectează negativ rentabilitatea entității.
 Problema 5
INDICATORI PRIVIND
RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

Pornind de la informațiile prezentate în problema anterioară (Problema nr. 4) și

de la faptul că marja netă a întreprinderii analizate în 2016 este de 608926 lei și de
672741 lei, în 2017, calculați și interpretați următorii indicatori:
Nr. Abatere
Indicator 2016 2017
Crt relativă (%)

1 Marja netă/lucrător cazare (lei/om)

2 Marja netă/cameră înnoptată

(lei/cameră)
3 Marja netă/înnoptare (lei/noapte)

4 Rata marjei nete (Marja netă/CA)

 Interpretare

• Indicatorul marja netă/lucrător cazare arată rentabilitatea personalului

angajat în activitatea hotelieră. În urma analizei pe baza informațiilor din
situațiile financiare ale Casa de Bucovina – Club de Munte se constată că
randamentul personalului crește în 2017 cu 21,10 %, datorită diminuării
numărului de lucrători cu 5 persoane și a creșterii aferente marjei nete
(10,48 %), angajații contribuind într-o proporție mai mare la obținerea de
profit.
 Interpretare

• Marja netă/cameră ocupată se majorează în exercițiul curent cu 9,52 %,

fapt ce se datorează unui trend pozitiv mai accelerat în cadrul marjei nete
comparativ cu numărul de camere înnoptate. Acest lucru este benefic
pentru întreprindere și se poate justifica prin creșterea venitului din cazări și
a descreșterii cheltuielilor aferente, în special al celor cu personalul angajat.
Cu privire la marja netă pe înnoptare se constată că în 2017 întreprinderea
obține, în medie, un rezultat cu 11,16 % mai mic decât în exercițiul
precedent pentru fiecare noapte în care un client a fost înregistrat într-o
unitate de cazare a hotelului.
 Interpretare

• Rata marjei nete are o tendință pozitivă în perioada analizată, aceasta

majorându-se cu 8,29 % în perioada curentă, comparativ cu anul 2016, prin
prisma faptului că marja netă a avut o creștere procentuală de 5 ori mai
mare decât abaterea relativă a cifrei de afaceri. Prin urmare la 100 lei cifra
de afaceri obținută din desfășurarea activității întreprinderii va rezulta un
profit de 7,52 lei în 2016 și 8,14 lei în 2017.
 Problema 6
RATA MARJEI NETE

În hotelul CASA DE BUCOVINA – CLUB DE MUNTE, camera în regim de

single are tariful afişat fără TVA de 170 lei, cu mic dejun inclus de 20 lei. Pentru
micul dejun nu se acordă niciodată reduceri. Cheltuielile directe pentru cameră
sunt de 58 lei şi cuprind: spălatul lenjeriei, cheltuieli cu rezervarea, produse de
curăţenie, produse oferite gratuit în cameră, cheltuieli de personal aferente
lucrului de către o cameristă timp de ½ oră. În scopul atragerii de turişti, hotelul
doreşte să acorde o reducere de 20 % pentru perioada 1 iunie – 15 iulie.

• Cerinţă: Dacă înainte de acordarea reducerii se închiriau 10 camere, întrebarea

este câte camere vor trebui ocupate după acordarea unei reduceri de 20% astfel
încât marja netă totală să nu aibă de suferit.
 Interpretare

ELEMENTE U.M. Închiriere camere înainte de Închiriere camere cu o

reducere reducere de 20%
Tarif cu mic dejun inclus lei/cameră 170

Mic dejun inclus lei/cameră 20

Tarif fără mic dejun lei/cameră 150

Număr camere închiriate cameră 10 10

Total încasări lei

Total cheltuieli directe pe cameră lei/cameră 58 58

Total cheltuieli lei

Rezultat net lei

Marja netă pe cameră

 Interpretare

Formulă de calcul: [(marja netă pentru o cameră înainte de

reducere / marja netă pentru o cameră după reducere) - 1] x 100

Interpretare: Dacă hotelul acordă o reduceri de 20% asupra

tarifului de cazare în situaţia în care numărul de camere închiriate
rămâne acelaşi, rata marjei nete pe cameră scade cu 11,1%. Pentru
ca marja netă totală să nu fie afectată de reducerea acordată,
hotelul trebuie să ocupe 12 camere.
 Bibliografie

• Stănciulescu, G., Micu, C., Economie și gestiune în turism : probleme, proiecte și

studii de caz, Ed. C.H.Beck, București, 2009
• Lupu, N., Hotelul: economie și management, Ed. C.H.Beck, București, 2010
• Niță, V., Butnaru, G-I., Gestiune hotelieră. Manual pentru studenți, Ed. Tehnopress,
Iași, 2005
• Talabă, I., Moraru, I., Haller, A-P., Ungureanu, D., Turismul rural românesc în
contextul dezvoltării durabile. Actualitate și perspective, Ed. Tehnopress, Iași, 2011
• Raport anual 2017 BVB – Casa de Bucovina Sa – Club de munte
 VĂ MULŢUMIM
PENTRU RĂBDARE ȘI
ATENȚIE!!!
Bejan Mariana
Crucianu Ana
Dîncă Mădălina Elena
Gîrleanu Rroxana Elena
Gherguț Ramona Claudia
Grădinariu Laura
Grecu Alexandra Gabriela
Hopulele Cătălina
Melinte Adrian
Rîbac Rada
Saucă Andrei
Tiron Simona Maria
Tofan Dumitrel

FEAA, CONTABILITATE EXPERTIZĂ ŞI AUDIT