Model de aşteptare cu o staţie de servire

Teoria aştept¼arii (a …relor de aşteptare, a cozilor) studiaz¼ a caracteristicile sis-

temelor ce pot produce fenomene de aşteptare, datorit¼ a solicit¼arii unui anumit
serviciu de c¼ atre un num¼ ar de clienţi ale c¼aror sosiri au un caracter aleator.
Scopul acestui studiu este de a crea o baz¼ a pentru adoptarea deciziilor capabile
s¼a înl¼
ature fenomenul de aşteptare sau s¼ a-l limiteze. Teoria aştept¼ arii studiaz¼a
o colecţie de modele reprezentative, de un grad mare de generalitate, folosind
metodele de investigare ale statisticii matematice şi teoria proceselor stochastice.
Fie un sistem în care se execut¼ a o anumit¼ a activitate sau se efectueaz¼ a un
anumit serviciu. Obiectele asupra c¼ arora se execut¼ a activitatea sau serviciul
respectiv se numesc clienţi iar sistemul se numeşte sistem de servire. O instalaţie
care nu poate deservi decât un singur client în acelaşi timp se numeşte staţie
de servire. În cazul în care clienţii sosesc prea des, ei trebuie s¼ a aştepte pân¼a
când devine disponibil¼ a o staţie de servire sau s¼a renunţe la serviciul respectiv;
dac¼ a sosesc prea rar, staţiile de servire au de aşteptat. Clienţii care aşteapt¼ a
sau staţiile de servire neocupate formeaz¼ a un …r de aşteptare (coad¼ a). Regulile
dup¼ a care se dispun în aşteptare clienţii , ordinea în care aceştia sunt serviţi, se
numeşte disciplina …rului de aşteptare. Ea poate urma regula ”primul venit -
primul servit” -( First In First Out)- sau cu anumite priorit¼ aţi.
O problem¼ a de teoria aştept¼ arii apare atunci când exist¼ a anumite costuri
asociate atât timpului de aşteptare al clienţilor cât şi staţiilor de servire neocu-
pate şi exist¼a posibilitatea controlului asupra intensit¼ aţii sosirii clienţilor sau
asupra num¼ arului de staţii de servire astfel încât s¼ a se minimizeze suma cos-
turilor. Astfel de probleme apar în managementul sistemelor de comunicaţii şi
de transport, în b¼ anci, servicii de s¼
an¼atate, sisteme de operare, dar şi în dirijarea
şi controlul funcţion¼
arii în timp real a reţelelor de calculatoare.
1. Caracteristicile modelelor teoriei aştept¼
arii.

Sosirile clienţilor în sistem şi durata serviciului au un caracter aleator. Vom

considera urm¼ atoarele m¼ arimi aleatoare:
-num¼arul de clienţi care intr¼a în sistem în unitatea de timp;
-intervalul de timp dintre dou¼a sosiri consecutive;
-durata de servire a unui client.
În practic¼a, legile de probabilitate ale acestor variabile aleatoare sunt cunoscute,
determinându-se prin prelucrarea datelor statistice.
Elementele necunoscute ale unui sistem de aşteptare sunt:
- durata de aşteptare;
- durata de neocupare a staţiilor;
- lungimea cozii;
- num¼arul de clienţi existenţi în sistem.
Toate acestea sunt variabile aleatoare şi se urm¼
areşte determinarea repar-
tiţiilor lor sau cel puţin a unor valori medii.

1
Num¼ arul sosirilor înregistrate în unitatea de timp este deseori o variabil¼a aleatoare
cu distribuţie Poisson, adic¼ a probabilitatea de a avea k sosiri în unitatea de timp
este:
k
pk = e ; k = 0; 1; :::; > 0;
k!
unde este num¼arul mediu de sosiri în sistem în unitatea de timp ( intensitatea
sosirilor).
Variabila aleatoare cu repartiţie Poisson este legat¼a de o clas¼a de evenimente
aleatoare numite evenimente ”rare”; ele sunt independente stochastic, apar în
timp şi au proprietatea c¼a nu exist¼a nici un moment de timp în vecin¼atatea
c¼aruia s¼a se concentreze apariţia lor. Variabila Poisson reprezint¼a num¼arul
de astfel de evenimente ce apar pe unitatea de timp. Ea este strâns legat¼a de
variabila exponenţial¼a de parametru : Astfel, dac¼a este intervalul de timp
dintre dou¼a apariţii consecutive de evenimente rare (cu parametrul ) atunci
are o repartiţie exponenţial¼a negativ¼a de acelaşi parametru :
Funcţia de repartiţie F (t) a unei variabile aleatoare exponenţiale de parametru
este:
F (t) = p ( t) = 1 e t :
1
Valoarea medie a unei variabile aleatoare exponenţiale de parametru este :
Vom nota cu m num¼ arul elementelor populaţiei din care pot proveni clienţii
în sistemul de aşteptare. Mulţimile formate dintr-un num¼ ar mare de clienţi se
consider¼ a in…nite deoarece apar unele simpli…c¼ ari din punct de vedere matem-
atic.
Num¼ arul de clienţi din …rul de aşteptare şi num¼
arul de clienţi existenţi în sistem
(în aşteptare sau în curs de servire) sunt variabile aleatoare pe care le not¼ am cu
# respectiv n.
Cunoaşterea repartiţiei lui n permite determinarea multor caracteristici ale
modelelor de aşteptare. Fie pk probabilitatea s¼ a existe k unit¼ aţi (clienţi) în
sistem. Distribuţia lui n este:
1
X
0 1 2 m
n: ; pk = 1:
p0 p1 p2 pm
k=0

Num¼arul mediu de clienţi din sistem este:

m
X
n= kpk :
k=0

Dac¼a not¼
am cu s num¼
arul staţiilor de servire, atunci distribuţia variabilei aleatoare
# este: 0 1
1 2 m s 0
#:@ Ps A:
ps+1 ps+2 pm pk
k=o

2
Num¼arul mediu de clienţi care aşteapt¼a este:
m
Xs m
X
#= kps+k = (k s) pk :
k=1 k=s+1

Daca notam cu num¼arul de staţii neocupate, distribuţia acestei variabile

aleatoare este: 0 1
s s 1 1 0
:@ P
m A:
p0 p1 ps 1 pk
k=s

Num¼arul mediu de staţii neocupate este:

s
X
= pk (s k) :
k=0

Între n; #; ; s avem relaţia n = # + s:

2. Model de aşteptare cu o staţie de servire, cu sosiri Poisson

şi timp de servire exponenţial

Presupunem c¼ a ‡uxul sosirilor este Poisson cu num¼arul mediu de sosiri în

sistem în unitatea de timp ; iar durata de servire a unui client este o variabil¼ a
aleatoare cu distribuţie exponenţial¼ a cu media de 1 : Presupunem c¼ a lungimea
…rului de aşteptare(cozii) nu este limitat¼ a, c¼
a un client intrat în sistem nu-l mai
p¼ar¼
aseşte decât dup¼ a ce a fost servit. Ordinea servirii este ordinea intr¼ arii în sis-
tem. Clientul servit p¼ ar¼
aseşte sistemul, iar urm¼atorul (dac¼ a exist¼
a) ocup¼ a staţia
instantaneu. Timpul de servire al unui client este independent de momentul
intr¼arii în serviciu şi de timpii de servire sau de momentele intr¼ arii în sistem a
altor unit¼ aţi.
Atunci când avem …r de aşteptare, ‡uxul ieşirilor se comport¼ a ca un ‡ux Poisson
de parametru ; unde este num¼ arul mediu de clienţi care ar putea … serviţi în
unitatea de timp dac¼ a staţia ar … ocupat¼a un timp îndelungat f¼ ar¼
a întrerupere(
intensitatea serviciilor).
Presupunem c¼ a intensitatea sosirilor nu dep¼ aşeşte intensitatea serviciilor
: Raportul

3
 = <1
se numeşte intensitatea tra…cului. Not¼
am cu pk probabilitatea ca în sistem
s¼
a existe k clienţi .

Se demonstreaz¼
a c¼
a:
k
pk = (1 ) (k 0):
Cu ajutorul acestor probabilit¼ aţi se pot determina caracteristicile modelului
.
Num¼arul mediu de clienţi a‡aţi în sistem este:
P
1
n= kpk = (1 ):
k=0
Num¼arul mediu de clienţi a‡aţi în …rul de aşteptare:
1
X 2
#= (k 1) pk = :
1
k=1

Probabilitatea ca num¼
arul clienţilor din sistem s¼
a nu dep¼aşeasc¼
a un num¼
ar dat
k :
Xk
k +1
p (n k ) = pj = 1 :
j=0

Probabilitatea ca num¼
arul clienţilor din sistem s¼
a …e mai mare decât un num¼
ar
dat k :
k +1 k +1
p (n > k ) = 1 p (n k )=1 1 = :

Pentru k = 0 se obţine probabilitatea s¼a existe cel puţin un client în sistem

p (n > 0) = :
Durata de aşteptare a unui client (din momentul sosirii în sistem pân¼ a în
momentul ieşirii din sistem) este o variabil¼
a aleatoare exponenţial¼
a de parametru
: Durata medie de aşteptare în sistem este:
1
ts = :
Este adev¼
arat¼
a şi relaţia:
n
ts = :
Durata de servire …ind exponenţial¼a de parametru ;
rezult¼ a durata medie de servire egala cu 1 :
a c¼
Durata medie de aşteptare în …rul de aşteptare este:

1 1 # n
tf = = = = :
( )

În practic¼a, se stabilesc parametri şi şi se veri…c¼a validitatea ipotezei Pois-

son pentru sosiri şi serviri, se calculeaz¼a durata medie de aşteptare a unui client

4
şi durata medie de lenevire a unei staţii şi cunoscând costul pe unitatea de timp
al aştept¼arii clienţilor şi al lenevirii staţiei, se caut¼a s¼a se determine acel ritm
de sosire sau acea capacitate a staţiei care minimizeaz¼a costul global al sis-
temului.

3. Exemple
I. Durata dintre dou¼a apeluri telefonice la un Call Center are distribuţie
exponenţial¼a cu media de 20 minute. Durata servirii este de asemenea expo-
nenţial¼a cu media de 5 minute. Care este durata medie de aşteptare a unui
client pân¼a este servit şi durata medie în sistem?
Rezolvare:
Se consider¼
a ca unitate de timp ora. Num¼ arul de apeluri în unitatea de
timp este variabil¼
a aleatoare Poisson. Num¼ arul mediu de apeluri într-o or¼
a este
= 3:
Num¼arul mediu de clienti serviţi intr-o or¼
a este =12. Intensitatea tra…cului
este:
3
= = 12 = 41 :
Durata medie în sistem este:
ts = 1 = 19 ore = 6:67 min :
Durata medie de aşteptare a unui client pân¼ a este servit este:
tf = 1 1
= 6:67 5 = 1:67 min :

II. Într-un gateway de reţea, m¼asur¼atorile arat¼a c¼a pachetele ajung cu o rat¼a
medie de 125 pachete pe secund¼a (pps) şi dureaz¼a 2 milisecunde s¼a trimit¼a un
pachet mai departe. Presupunând un model cu sosiri Poisson si servicii expo-
nenţiale, 1 server, populaţie in…nit¼a, disciplina FIFO, care este probabilitatea
de bu¤ er over‡ow dac¼a gateway-ul ar avea numai 12 bu¤ ere.
De câte bu¤ ere este nevoie pentru a menţine pierderea pachetelor sub 1 /
1.000.000?
Rezolvare:
- Rata medie de sosire = 125 pps:
- Rata de servire = 500 pps.
- Gradul de utilizare al gateway-ului:
= = =0.25.
- Probabilitatea de a avea k pachete în gateway:
pk = (1 ) k = 0:75(0:25)k :
- Numarul mediu de pachete în gateway:
n = (1 ) = 0:33:
-Probabilitatea de bu¤er over‡ow = P(mai mult de 12 pachete în gateway)
= 13 = 0.2513 = 1.49x10 8 .
-Pentru a limita probabilitatea de pierdere la mai puţin de 10 6 :
k
10 6
sau
k > lg(10 6 )= lg (0:25) = 9.96.

5
 III. Cu metode statistice s-a stabilit c¼a sosirile clienţilor într-un sistem de
servire cu o singur¼a staţie sunt poissoniene cu media = 800 de clienţi într-o
lun¼a, iar durata de servire a unui client are o repartiţie exponenţial¼a cu media
0,02 zile.
S¼a se determine:
a. Probabilitatea ca în sistemul de servire s¼a nu existe nici un client la
un moment dat.
b. Probabilitatea ca în sistem s¼a existe 5 clienţi la un moment dat.
c. Num¼arul mediu de clienţi din sistem, num¼arul mediu de clienţi care
aşteapt¼a.
d. Durata medie de aşteptare a unui client pân¼a s¼a …e servit şi durata
medie în sistem.
Rezolvare:
Se consider¼ a unitatea de timp ziua, durata medie de servire a unui client
este egal¼a cu 1 =0,02. De aici rezult¼ a c¼a are valoarea 50, adic¼a în medie sunt
serviţi 50 de clienţi pe zi.
1 lun¼a = 4 5 zile lucr¼ atoare;
= 800clienti
20zile = 40 clienţi sosesc în medie într-o zi;
=intensitatea de tra…c sau factorul de serviciu;
= = 40 50 = 0; 8
a. p0 =probabilitatea de a avea 0 clienţi în sistem:
p0 = 1 = 1 0; 8 = 0; 2:
b. p5 = 5 p0 = 0; 2 (0; 8)5 :
c. n = num¼ arul mediu de clienţi în sistemul de servire:
n = 1 = 1 0;8 0;8
0;8 = 0;2 = 4:
# =num¼ arul mediu de clienţi din …rul de aşteptare la un moment dat:
2 2
# = 1 = 1(0;8) 0;64
0;8 = 0;2 = 3; 2:
Capacitatea de servire a clienţilor este de =50 de clienţi pe zi, dar ea nu
este folosit¼a integral (doar 80%) existând perioade de timp în care staţia este în
inactivitate pentru c¼ a nu sunt clienţi în sistem.
tf = durata medie de aşteptare a unui client în …rul de aşteptare:
0;8 0;8
tf = 1 1
1
zile= 50 4
1 0;8 = 50 0;2 = 50 = 0; 08 zile.
ts =timpul mediu de aşteptare a unui client în sistem:
ts = 1 1
1
zile= 50 10;2 = 0; 1 zile
Se veri…c¼ a egalitatea: ts = tf + 1