APARTENENȚA LA GENUL BASM

Basmul este o narațiune populară, în proză, de mare întindere și cu multe personaje. Acestea au cel mai
adesea forțe supranaturale, unele reprezentând binele, iar altele răul. Finalul basmului aduce întotdeauna victoria
binelui asupra răului. Basmul are un autor anonim și colectiv, caracter oral, circulă prin viu grai și are o structură
schematică, cu formule compoziționale și motive literare pecifice.

Fragmentul dat din opera literară “Ileana Simziana”, culeasă de Petre Ispirescu, este un basm popular,
deoarece prezintă particularitățile acestuia.

În primul rând, narațiunea prezintă întâmplări fantastice care se împletesc cu cele reale. Astfel, tatăl fetei
este capabil a crea un pod de aur și a se transforma într-un balaur cu 12 capete, iar calul are capacitatea de a vorbi.
În urma luptei, când văzu că e pe cale să fie învins, balaurul revine la chip de om și astfel fata află că este tatăl ei.

Ca în orice basm, se remarcă prezenta formulelor specifice. În fragmentul dat apare formula mediană - ”un
ceas ținu lupta”, care are rolul de a realiza legătura între etapa de început a luptei și finalul acesteia.

De asemenea, acțiunea respectă un tipar narativ: situația inițială de echilibru, apariția elementului
perturbator – balaurul ascuns sub podul de aur, încercările de restabilire a echilibrului și restabilirea
echilibrului. Timpul și spațiul sunt vagi și nedeterminate: “ca și de la rând”, “dete pe de altă parte”.
În al doilea rând, eroul basmului, fata de împărat, simbolizează binele și este înzestrată cu trăsături
deosebite - este curajoasă, dârză și știe să se lupte. Ea este ajutată de calul său fermecat, care are
capacitatea de vorbi și ale cărui sfaturi îi sunt de folos. Tatăl fetei apare în fragment doar pentru a ne dezvălui
calitățile eroinei și a-I testa vitejia.

Totodată, folosirea unor cifre simbolice, magice, demonstrează că această operă este un basm
popular: “balaur mare cu douăsprezece capete”, “dându-se el de trei ori peste cap”. Această narațiune
conține și motive specifice basmului: superioritatea mezinului – celelaltate fete de împărat nu au reușit să
treacă de balaur, trecerea probei de pe podul de aur unde o atacă un balaur, pornirea într-o călătorie
având o misiune specială.
Ca în orice basm popular, binele iese mereu învingător, ceea ce demonstrează caracterul educativ al
acestuia.
În concluzie, având în vedere argumentele prezentate, putem afirma că textul “Ileana Simziana” este
un basm.