Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Departamentul “Alimentare cu Căldură, Apa şi Gaze. Protectia Mediului”

Proiect de an

La disciplina: Tehnologia şi organizarea construcţiilor

Tema : Construcţia reţelelor termice din otel preizolat

A efectuat : st. gr. ACGV-151

Babalau Vitalie

A verificat : Lector superior

Leanca Livia

Chişinău 2018

1
 Cuprins

1. Introducere ...................................................................................................................3
2. Date iniţiale ..................................................................................................................4
3. Construirea profilului longitudinal............................................................................5
4. Calcularea volumelor de pămînt ..............................................................................6
5. Determinarea dimensiunilor de gabarit a transeei.....................................7
6. Calculul volumelor gropilor de pozitie..........................................................7
7. Determinarea volumului de pamint in gropi................................................8
8. Determinarea volumelor de terasamente......................................................10
9. Volumul total de pamant.....................................................................................11
10. Determinarea volumului lucrarilor ingineresti..........................................12
11. Lista si consecutivitatea lucrarilor de constructie-montare a retelei termice
realizata din conducte de otel preizolate cu poliuretan expandat si manta din
polietilena........................................................................................................................13
12. Alegerea metodelor de execuţie a săpăturilor............................................14
13. Alegerea schemelor tehnologice de mecanizare la executarea
săpăturilor........................................................................................................................16
14. Volumul de lucru pentru montare cu ajutorul mijloacelor de
ridicat.................................................................................................................................17
15. Alegerea mijloacelor de ridicat........................................................................18
16. Determinarea consumului de muncă, a timpului de utilaj şi a salariului
muncitorilor........................................................................................................19
17. Alcătuirea graficului de execuţie a lucrărilor de construcţii-
montaj.............................................................................................................................21
18. Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor de construcţii-monta.........22
19. Bibliografie............................................................................................22

2
 1.Introducere

Scopul proiectului de an la disciplina „Tehnologia şi organizarea construcţiilor” este:

aprofundarea cunoştinţelor teoretice, îndeosebi la studierea întrebărilor privind executarea lucrărilor de
construcţii – montaj la pozarea reţelelor exterioare de alimentare cu căldură şi gaze.
Proiectul urmăreşte:
 Consolidarea cunoştinţelor teoretice obţinute la studierea cursului;
 Deprinderea studenţilor cu prelucrarea mai aprofundată ale capitolelor cursului;
 Instruirea studenţilor în proiectarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor de construcţii –
montaj şi instalare în flux, folosind mecanizarea complexă;
 Activizarea gîndirii creatoare a studenţilor la elaborarea schemelor de execuţie a lucrărilor
de construcţii – montaj;
 Pregătirea studenţilor pentru întocmirea părţii corespunzătoare a proiectului de diplomă.
Pentru fiecare lucrare e necesar de efectuat normarea tehnică prin care se subînţelege
stabilirea în baza unor criterii a consumurilor specifice raportate la o unitate de produs de
mijloace necesare realizării unui produs. Normarea tehnică este o metodă care permite să
se stabilească pe baze tehnice normele de consum ale mijloacelor în condiţiile procesului
de muncă raţional şi organizat (cronometraj, fotomontaj, filmarea). Prin activitatea sa de
studiu normarea tehnică conduce direct la cunoaşterea tehnologiei executării lucrărilor pe
şantier şi scoate la iveală posibilităţile reale de îmbunătăţire a procesului de producţie.
Având normarea tehnică sete posibilă rezolvarea principalelor probleme tehnico-
economice ale producţie cum sînt:
1. Stabilirea necesarului de muncitori (numărul, calificarea);
2. Organizarea producţiei;
3. Calcularea preţului de cost şi planificarea operativă de execuţie a lucrărilor;
Decizia tehnologică optimă de execuţie a proceselor în instalaţii se alege la
examinarea mai multor variante şi combinaţii posibile. Pentru a lua o decizie tehnologică
şi organizatorică concretă este necesar de efectuat calcule, de alcătuit calculaţii
specificaţii, de elaborat desene, scheme, schiţe, făcînd descrierile explicative necesare.
Deciziile tehnologice organizatorice a proceselor în construcţie se reprezintă în formă de
grafic de execuţie a lucrărilor, fişe tehnologice şi fişa procesului de muncă.

Procesul de muncă tipizat permite:

 ca colectivele de muncitori să acumuleze deprinderi practice şi cunoştinţe teoretice
la realizarea procesului de muncă;
 să se evite elaborarea repetată a proceselor tehnologice pentru majoritatea lucrărilor
de instalare;
 permite să micşorăm durata de execuţie şi volumul de muncă la pregătirea
tehnologică a lucrărilor de instalare;
 să reducem timpul de proiectare a proceselor;
 să se introducă în practică cele mai raţionale metode tehnologice.

Îndeplinind aceste puncte sus numite se asigură propagarea practicii avantajoase la

proiectarea tehnologiei de instalare şi ridicarea productivităţii muncii micşorând costul de
preţ a producţiei.
3
 2. Date initiale
- Cifrul – 741
- Denumirea localitatii –Cahul
- Tipul materialului conductei – oțel preizolate;
- Diametrul exterior pe sectoare :
 I sector -∅ 250 𝑚𝑚;
 II sector -∅ 315 𝑚𝑚;
 III sector -∅ 400 𝑚𝑚;
- Modul de aplasare a retelei - subteran direct în sol;
- Lungimea traseului – 525 m;
- Tipul solului – lut;
- Valoarea minima a curbei de nivel – 135 m;
- Locul desfasurarii constructiei – în câmp (zonă verde);
- Varianta traseului conform indicatiei metodice – 9.

4
 3.Construirea profilului longitudinal
La construirea si executia lucrarilor de inginerie, se construieste profilul traseului. Prin profil se
intelege constructia grafica care reprezinta linia de intersectie a unui plan vertical cu suprafata dupa o
directie data. Acest mod de reprezentare este folosit in special la proiectarea difiritor lucrari de montare a
retelelor de gaze, termice, apa si canalizari.
Construirea profilui longitudinal se realizeaza dupa urmatoarele etape:
1. Se alege scara distantelor orizontale 1:2000 si scara inaltimilor 1:50, si se alege de obicei
10-100 ori mai mare pentru a scoate mai bine in evidenta relieful;
2. Se traseaza pe hirtie mililetrica formatul A3 axele profilului OX - axa orizontala, pe care se
vor marca lungimile portiunilor de traseu si axa OZ - axa cotelor. Se alege un orizont
conventional care sa coincida cu axa OX si sa se gaseasca cu 3-4 m mai jos de cea mai
mica cota a profilului longitudinal;
3. Se realizeaza liniatura profilului cu rubricile respective;
4. Se transforma la scara distantele dintre curbele de nivel, masurate cu rigla din varianta
traseului prezentata in Anexa 2 si aceste distante se depun pe axa OX;
5. Se ridica linii verticale din aceste puncte, care, la intersectia cu cotele curbelor de nivel,
formeaza puncte prin unirea carora cu o linie valuroasa se obtine profilul topografic ;
6. Se amplaseaza si se numeroteaza pichetii de baza la o distanta egala cu 50 m unul de altul si
pichetii intermediari care se amplaseaza in locul de montare a caminilor de vizitare, de
schimbare brusca a pantei de inclinare a retelei sau de schimbare a diametrului conductei.
Se ridica linii verticale pina la intersectie cu linia solului;
7. Se calculeaza, conform scarii verticale a profilui, si se scrie in rubrica „Cota reala a
suprafetei de pamint” cotele reale ale suprafetei solului in locul unde sunt amplasati pichetii;
8. Se construieste linia de proiect a solului, care poate fi dreapta sau frinta, in functie de
pantele solului, ducind o linie sau mai multe linii tangente la partea inferioara a liniei
suprafetei solui. Se determina dupa acelasi principiu, ca si in punctul 7, cotele de proiect ale
suprafetei solului si se incriu in rubrica „Cota de proiect a suprafetei de pamint”.
9. Dupa aceasta se construiec celelalte linii dupa cum urmeaza:
- Linia superioara a conductei;
- Linia inferioara a conductelor;
- Linia fundului transeului
10. Dupa aceasta se determina cotele punctelor de intersectie a acestor linii cu pichetii;
11. Se determina si se scrie in profil distanta dintre pichete;
12. Se detrmina lungimea portiunii de conducta ce are aceiasi panta de inclinare;
13. Se determina panta de inclinare a conductelor intre punctele care se schimba vizibil
declivitatea. Panta minima de inclinare trebuie sa fie de 0.002 mm/m;

5
 4.Calcularea volumelor de pămînt

Volumele lucrărilor de săpătură se măsoară în starea naturală a pămîntului înainte de

săpare.
În dependenţă de tipul pămîntului înainte de săpare şi de condiţiile de lucru săparea
tranşeelor poate fi efectuată prin două metode:
 cu secţiune dreptunghiulară;
 cu secţiune trapezoidală.

Săparea tranşeelor cu ajutorul săpătoarelor de şanţuri în pământuri coezive (argiloase

şi argilo-nisipoase) pentru pozarea conductelor asamblate în tronsoane cu ajutorul
macaralelor se admite la o adâncime de cca 3m. Iar în locurile de coborâre a muncitorilor
în tranşee pentru sudarea rosturilor şi executarea altor lucrări este necesar de format
taluzări locale ori de instalat susţineri cu lăţimea de peste 0,7m. În celelalte cazuri, când
tranşeele sînt mai adânci de 3m, ele se sapă folosind mijloace de susţinere a pereţilor pe
toată lungimea.
Lăţimea minimă a tranşeei obţinută în proiect trebuie să fie cea mai mare din numărul
valorilor care satisfac următoarele cerinţe:
 la amenajarea paturilor artificiale de fundaţie sub conducte, în afara de umpluturile
de pămînt, colectoare şi canale subterane – nu mai puţin de lăţimea fundaţiei
adăugând cîte 0,2m din fiecare parte;
 săpată cu excavatoare hidraulice echipate cu cupă inversă - nu mai puţin de lăţimea
muchiei tăioase a cupei adăugând cîte 0,15m în soluri nisipoase şi nisipo-lutoase,
0,1m în soluri argiloase, 0,4m în soluri afânate, stâncoase şi îngheţate;
 săpată cu ajutorul săpătoarelor de şanţuri – nu mia mică decît lăţimea nominală de
săpare.

Pentru calcularea volumului de pămînt e necesar de determinat adâncimea tranşeei în

fiecare pichet al profilului longitudinal. Ultimul proces, care se realizează înaintea de
începerea lucrărilor de săpătură, este acela de trasare şi şablonare.
Pentru calcularea volumului de pămînt în tranşee se utilizează metoda profilurilor

Metoda profilurilor constă în a determina un profil longitudinal al lucrării şi apoi din

el, în punctele caracteristice ale terenului, să se ridice profilurile transversale. Distanţele
dintre profilurile transversale variază de la 5m pînă la 100m. în funcţie de relieful
terenului.

6
 5.Determinarea dimensiunilor de gabarit a transeei
Calculul se efectueaza in forma tabelara:
Dimensiunile de gabarit a transeei
tab.1

Volumul transeei, V(t), m^3

transversale a transeei F(t),

Suprafata medie a sectiunii

Adincimea transeei, h(t), m

suprafata terenului natural

manuala a transeei, h(tm),

umpluturii manualr b(tm),

Latimea transeei la nivelul
suprafata de fund b(tf), m

Distanta dintre pichete

Adincimea de astupare

transversale a transeei
Modulul de taluz, m
Latimea transeei la

Suprafata sectiunii
Latimeatranseei la
Nr. Pichetului

F(tm), m^2
b(tn), m

L(pc), m
m^2
m

m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 1,1 0,5 1,15 1 2,15 4,35 3,025 - - -
1 1,35 0,5 1,15 1 2,15 4,85 4,05 3,5375 50 176,875
2 1,515 0,615 1,35 1 2,58 5,61 5,2722 4,6611 10 46,611
3 1,415 0,615 1,35 1 2,58 5,41 4,7827 5,0275 40 201,098
4 1,315 0,615 1,35 1 2,58 5,21 4,3132 4,548 50 227,398
5 1,7 0,7 1,65 1 3,05 6,45 6,885 5,5991 20 111,982
6 1,35 0,7 1,65 1 3,05 5,75 4,995 5,94 30 178,2
7 1,5 0,7 1,65 1 3,05 6,05 5,775 5,385 28 150,78
8 1,35 0,7 1,65 1 3,05 5,75 4,995 5,385 22 118,47
9 1,35 0,7 1,65 1 3,05 5,75 4,995 4,995 50 249,75
10 1,3 0,7 1,65 1 3,05 5,65 4,745 4,87 50 243,5
11 1,5 0,7 1,65 1 3,05 6,05 5,775 5,26 50 263
12 1,7 0,7 1,65 1 3,05 6,45 6,885 6,33 50 316,5
13 1,6 0,7 1,65 1 3,05 6,25 6,32 6,6025 10 66,025
Suma
V(t)= 2350,19

6. Calculul volumelor gropilor de pozitie

Materialul din care este confectionata coducta otel. Caracteristici:
- Lungimea gropilor de pozitie – 𝐿𝑔.𝑝 = 1, 𝑚;
- Latimea gropilor de pozitie −𝐵 𝑔.𝑝 = 2 ∗ 𝐷𝑒 + 𝑎 + 1.2 , 𝑚;
- Adincimea gropilor de pozitie – 𝐻𝑔.𝑝 = 0.7, 𝑚;
𝐵 𝑔.𝑝 = 2 ∗ 0.2 + 0.15 + 1.2 = 1.75 , 𝑚3
𝐵 𝑔.𝑝 = 2 ∗ 0.315 + 0.15 + 1.2 = 1.98 , 𝑚3
𝐵 𝑔.𝑝 = 2 ∗ 0.4 + 0.15 + 1.2 = 2.15 , 𝑚3

0.273
𝑉𝑔.𝑝 = 1 ∗ 1.75 ∗ 0.7 = 1.225 , 𝑚3
0.325
𝑉𝑔.𝑝 = 1 ∗ 1.98 ∗ 0.7 = 1.386 , 𝑚3
0.426
𝑉𝑔.𝑝 = 1 ∗ 2.15 ∗ 0.7 = 1.505 , 𝑚3
7
 7.Determinarea volumului de pamint in gropi.
In locurile de montare a caminelor de vizitare, transeele se largesc si se adincesc in
functie cu gabaritele acestor camine formind anumite dimensiuni.
Pentru retele de gaze se folosec camine de vizitare circulare fabricate pe santier din beton
si armatura. Tipul caminelor de vizitare se ia in functie de diametrul nominal al
conductelor, cit si unele caracteristici ale caminelor de vizitare pentru retele de gaze se
adopta din tabelul 13 [1] sau din alte cataloage unde sunt prevazute camine de vizitare
pentru retele ingineresti.
Alegem caminele de vizitare cu sectiune dreptunghiulara
Caracteristici:
- Diametrul nominal al conductei, mm 𝐷𝑛 − 100 ÷ 250 𝑚𝑚;
- Tipul caminului – Tip I;
- Lungimea si latimea interioara a caminului 𝑙𝑐 si 𝑏𝑐 − 2.4𝑥3.0 𝑚;
- Inaltimea interioara a caminului ℎ𝑐 − 2.1 𝑚;
- Lungimea si latimea exterioara a caminului 𝐿𝑐 si 𝐵𝑐 − 2.64𝑥3.24 𝑚;
- Inaltimea exterioara a caminului 𝐻𝑐 − 2.34 𝑚;
- Nr. de placi prefabricate 𝑛𝑝𝑙 − 2 𝑏𝑢𝑐;
- Greutatea unei placi a caminului 𝑚𝑝𝑙 − 4.7 𝑡𝑜𝑛𝑒;
 Lungimea de fund a acestor gropi 𝐿𝑓𝑔𝑐 , 𝑚 se determina cu relatia:
𝐿𝑓𝑔𝑐 = 𝐿𝑐 + 0.2, 𝑚
𝐿𝑓𝑔𝑐 = 2.64 + 0.2 = 2.84, 𝑚
 Latimea de fund a gropilor pentru camin 𝐵𝑓𝑔𝑐 , 𝑚 se determina cu relatia:
𝐵𝑓𝑔𝑐 = 𝐵𝑐 , 𝑚 , 𝑚
𝐵𝑓𝑔𝑐 = 3.24 + 0.2 = 3.44, 𝑚
 Adincimea gropilor pentru caminm 𝐻𝑔𝑐 , 𝑚 se determina cu relatia:
𝐻𝑔𝑐 = 𝐻𝑐 + 0.4, 𝑚
𝐻𝑔𝑐 = 3 + 0.4 = 3.4, 𝑚
 Lungimea gropii pentru camin la suprafata terenului natural 𝐿𝑛𝑔𝑐 , 𝑚 se determina
cu relatia:
𝐿𝑛𝑔𝑐 = 𝐿𝑓𝑔𝑐 + 2 ∗ 𝑚 ∗ 𝐻𝑔𝑐 , 𝑚

8
 𝐿𝑛𝑔𝑐 = 2.84 + 2 ∗ 1 ∗ 3.4 = 9.64 𝑚

 Latimea gropii pentru camin la suprafata terenului natural 𝐵𝑛𝑔𝑐 , 𝑚 se determina

cu relatia:
𝐵𝑛𝑔𝑐 = 𝐵𝑓𝑔𝑐 + 2 ∗ 𝑚 ∗ 𝐻𝑔𝑐

𝐵𝑛𝑔𝑐 = 3.44 + 2 ∗ 1 ∗ 3.4 = 10.24 𝑚

 Volumul gropii pentru camin 𝑉𝑔𝑐 , 𝑚 se calculeaza tinind cont de volumul de

pamint pe care il ocupa transeia in locul de amplasare a caminului, cu relatia:

𝐻𝑔𝑐 ∗ (𝐿𝑓𝑔𝑐 ∗ 𝐵𝑓𝑔𝑐 ) + (𝐿𝑛𝑔𝑐 ∗ 𝐵𝑛𝑔𝑐 ) + √((𝐿𝑓𝑔𝑐 ∗ 𝐵𝑓𝑔𝑐 ) + (𝐿𝑛𝑔𝑐 ∗ 𝐵𝑛𝑔𝑐 ))

𝑉𝑔𝑐 =
3

ℎ𝑡 ∗ (𝐿𝑓𝑔𝑐 ∗ 𝑏𝑡𝑓 ) + (𝐿𝑛𝑔𝑐 ∗ 𝑏𝑡𝑛 ) + √((𝐿𝑓𝑔𝑐 ∗ 𝑏𝑡𝑓 ) + (𝐿𝑛𝑔𝑐 ∗ 𝑏𝑡𝑛 ))

− , 𝑚3
3

Unde: valorile 𝑏𝑡𝑓 , 𝑏𝑡𝑛 , ℎ𝑡 se aleg de la pichetul caminului respectiv

Pichetul numarul 2

3.4 ∗ (2.84 ∗ 3.44) + (9.64 ∗ 10.24) + √(2.84 ∗ 3.44) + (9.64 ∗ 10.24)

𝑉𝑔𝑐 =
3

1.515 ∗ (2.84 ∗ 1.35) + (9.64 ∗ 5.61) + √(2.84 ∗ 1.35) + (9.64 ∗ 5.61)

−
3

= 24.95 , 𝑚3

Pichetul numarul 5

3.4 ∗ (2.84 ∗ 3.44) + (9.64 ∗ 10.24) + √(2.84 ∗ 3.44) + (9.64 ∗ 10.24)

𝑉𝑔𝑐 =
3

1.7 ∗ (2.84 ∗ 1.65) + (9.64 ∗ 6.45) + √(2.84 ∗ 1.65) + (9.64 ∗ 6.45)

−
3

= 21.34 , 𝑚3

9
Pichetul numarul 7

3.4 ∗ (2.84 ∗ 3.44) + (9.64 ∗ 10.24) + √(2.84 ∗ 3.44) + (9.64 ∗ 10.24)

𝑉𝑔𝑐 =
3

1.5 ∗ (2.84 ∗ 1.65) + (9.64 ∗ 6.05) + √(2.84 ∗ 1.65) + (9.64 ∗ 6.05)

−
3

= 23.02 , 𝑚3

𝐿𝑡𝑜𝑡
𝑛𝑔𝑝 = = 18 ÷ 24
𝐿𝑡𝑟

8.Determinarea volumelor de terasamente

Inainte de a percede la executarea sapaturilor este necesar a pregati terenul pentru aceasta,
prin nivilarea traseului, defrisarea arbustilor, inlaturarea stratului de vegetatie, a asfaltului.
Calculul dat se efectuiaza pentru fiecare pichet si se inscrie in tabelul 2

 Suprafata supusa nivelarii 𝑆𝑛𝑖𝑣 , 𝑚2 se determina cu relatia

𝑆𝑛𝑖𝑣 = 2 ∗ 𝐵𝑏𝑢𝑙𝑑𝑜𝑧𝑒𝑟 ∗ 𝐿𝑝𝑐 , 𝑚2
Unde:
𝐵𝑏𝑢𝑙𝑑𝑜𝑧𝑒𝑟 − latimea lamei buldozerului, m;
𝐿𝑝𝑐 − Lungimea unui pichet, m.

 Volumul total de săpătură se determină folosind expresia:

Vtot  Vt  Vgc  Vgp , m3

Unde:
Vt - volumul de sapatura rezultat din transee, m³
V gc - volumul de săpătură rezultat din gropi pentru camine, m³
V gp - volumul de săpătură rezultat din gropi de pozitie, m³

10
 Calculul se efectueaza in forma tabelara:
Volumele de terasamente
tab.2

V(pn) [V(pa)], m^3

V(constr), m^3

V(uman), m^3

V(umec), m^3
Nr. pichetului

V(man), m^3

V(mec), m^3

V(utot), m^3
V(tot), m^3

S(niv), m^2
V(gp), m^3
V(gc), m^3
V(t), m^3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
0 - - - - - - - - - - - -
1 176,88 - 2,45 179,33 313,5 15,90 163,42 8,63 3,14 24,99 146,07 171,05
2 46,61 69,04 - 115,65 62,7 4,65 110,99 3,49 20,64 8,26 83,97 92,24
3 201,10 - 1,386 202,48 250,8 14,14 188,34 8,10 6,23 29,43 161,10 190,54
4 227,40 - 2,772 230,17 313,5 18,23 211,94 10,13 7,79 36,79 179,11 215,90
5 111,98 59,25 1,386 172,62 125,4 9,94 162,68 6,42 23,13 22,07 123,06 145,13
6 178,20 - 1,505 179,70 188,1 13,36 166,35 7,43 7,54 30,33 136,83 167,15
175,5
7 150,78 66,11 1,505 218,39 12,70 205,69 8,40 27,05 28,31 157,46 185,77
6
137,9
8 118,47 - - 118,47 9,21 109,26 5,45 5,53 22,24 87,41 109,65
4
9 249,75 - 3,01 252,76 313,5 21,46 231,30 12,38 12,56 50,55 182,66 233,20
10 243,50 - 4,515 248,01 313,5 22,97 225,05 12,38 12,56 50,55 178,05 228,60
11 263,00 - 3,01 266,01 313,5 21,46 244,55 12,38 12,56 50,55 195,52 246,07
12 316,50 - 3,01 319,51 313,5 21,46 298,05 12,38 12,56 50,55 247,46 298,01
13 66,02 - - 66,02 62,7 5,25 60,77 2,48 2,51 10,11 51,55 61,66
Sum 2350,1 194,3 24,54 2569,1 2884, 190,7 2378,3 110,0 153,8 414,7 1930,2 2344,9
a 9 9 9 3 2 5 8 0 0 3 5 8

9.Volumul total de pamant

Volumul pamantului in surplus, care trebuie transportat in locuri de rezerva 𝑉𝑝𝑡 , 𝑚3 , se

determina din expresia:
𝑉𝑝𝑡 = 𝛴𝑉𝑡𝑜𝑡 − 𝛴𝑉𝑢𝑡𝑜𝑡 ,
unde: 𝛴𝑉𝑡𝑜𝑡 si 𝛴𝑉𝑢𝑡𝑜𝑡 sunt sumele din tabelul 2.

Toate volumele de pamant calculate se introduc in tabelul 3.

11
 Volumul total de pamant
tab.3
Executarea

Inlaturarea stratului
Sapaturi executate de excavator

de teren sanatos
umpluturii

manual
Cu descarcari

mecanizat
manual
autobascul
Pe malul
transeei
In total

ante
In
ΣV(mec) ΣV(mec)-V(pt) V(pt) ΣV(man) ΣV(uman) ΣV(umec)
2378,38 2378,38 - 190,75 414,73 1930,25

10.Determinarea volumului lucrarilor ingineresti

Dupa executarea primelor lucrari de teresamente se purcede la montarea propriu zisa a

conductelor si a altor elemente componente cat si a canalelor si caminelor de vizitare.
Toate volumele calculate se inscriu in tabelul 4.

Volumul total de lucrari ingineresti

tab.4
Unitatea
Nr.crt. Tipul volumelor de lucrari Cantitatea
de masura
1 2 3 4
Montarea placilor prefabricate a
1 caminelor de vizitare 1 buc. 6
Montarea punctelor fixe pentru tevi
2 preizolate pentru limitarea 1 buc. 8
dilatarilor

Montarea tevilor din otel preizolate,

pentru incalzire pe pat de nisip

3 diametrul 200 mm 1m 60
diametrul 315 mm 110
diametrul 400 mm 290
Montarea fitingurilor, pe conducte
termice preizolate
cot 45 grade diametrul 400 mm 4
4 teu diametrul 315 mm
1 buc. 2
teu diametrul 400 mm 2
reductie 315 mm la 200 mm 4
reductie 400 mm la 315 mm 4
Montarea robinetului cu obturator
sferic de pana, la Pn 25, pe
conducte termice preizolate cu
diametrul nominal de
5 1 buc.
diametrul 200 mm 2
diametrul 315 mm 2
diametrul 400 mm 2

12
 11.Lista si consecutivitatea lucrarilor de constructie-montare a retelei
termice realizata din conducte de otel preizolate cu poliuretan expandat si
manta din polietilena
tab.5
Unitarea de
Nr. Denumirea procesului Cantitatea Fundamentarea IND
masura

1 2 3 4 5
Nivelarea terenului natural si a platformelor de 100
1 terasamente cu buldozer pe tractor cu senile 2,88 Ts
m^2
Sapatura mecanica cu excavatorul de 1-1,2 m^3, 100
2 in pamant cu umiditate naturala, descarcare in 2,378 Ts
deposit m^3
Sapatura manuala de pamant in spatii limitate,
3 avand sub 1,00 m sau peste 1,00 m latime 1 m^3 190,75 Ts

4 Asternerea patului de nisip cu grosimea 150 mm 1 m^3 110 Ts

Montarea placilor prefabricate a caminelor de
5 vizitare 1 buc. 6 C
Montarea punctelor fixe pentru tevi preizolate
6 pentru limitarea dilatarilor 1 buc. 8 Tf
Montarea tevilor din otel preizolate, pentru
incalzire pe pat de nisip

7 diametrul 200 mm
1m 60 Tf
diametrul 315 mm 110
diametrul 400 mm 290
Montarea fitingurilor, pe conducte termice
preizolate
cot 45 grade diametrul 400 mm 4
teu diametrul 315 mm 2
8 1 buc. Tf
teu diametrul 400 mm 2
reductie 315 mm la 200 mm 4
reductie 400 mm la 315 mm 4
Montarea robinetului cu obturator sferic de
pana, la Pn 25, pe conducte termice preizolate cu
diametrul nominal de
9 diametrul 200 mm 1 buc. 2 Tf
diametrul 315 mm 2
diametrul 400 mm 2
Spalarea hidropneumatica a conductelor
diametrul 200 mm 60
10 1m Tf
diametrul 315 mm 110
diametrul 400 mm 290
Executarea umpluturii de pamant prin
11 imprastierea cu lopata a pamantului afanat, in 1 m^3 414,73 Ts
straturi uniforme, de 10-30 cm grosime
Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor
executate in sapaturi orizontale sau inclinate la
12 1/4, inclusiv udarea fiecarui strat de pamant in 1 m^3 414,73 Ts
parte
Executarea mecanica a umpluturii, executata cu 100
13 buldozer pe tractor cu senile in straturi cu 19,3 Ts
grosimea de 15-20 cm m^3
Compactarea cu maiul mecanic de 150-200 kg a
umpluturilor in straturi succesive de 20-30 cm 100
14 grosime, exclusiv udarea fiecarui strat in parte, 19,3 Ts
m^3
umpluturile executindu-se din pamant coeziv

13
 12. Alegerea metodelor de execuţie a săpăturilor

Alegerea tehnologiei de execuţie a săpăturilor depinde de mai mulţi factori, printre

care: natura terenului, cantităţile de lucrări de săpături, adîncimea de săpare, modul de
depozitare a pămîntului rezultat din săpătură, prezenţa apelor freatice, durata de execuţie a
lucrărilor.
Tehnologia de execuţie a săpăturilor prevede următoarele lucrări:
 lucrări pregătitoare.
 executarea săpăturilor mecanizat, folosind maşini specializate.
 transportarea pămîntului rezultat din săpătură.
 ezecutarea săpăturilor manual.
 ezecutarea umpluturilor de pămînt.
 compactarea terasamentului.

Lucrări pregătitoare sunt acelea, care se execută pe amplasament sau în vecinătatea

amplasamentului cu scopul de a face posibilă ezecutarea lucrării de pămînt în condiţii
favorabile şi ţinînd seama de securitatea muncii.

Principalele lucrări sunt:

 preluarea amplasamentului conform proiectului.
 eliberarea amplasamentului.
 trasarea şi marcarea pe teren a principalelor elemente.
 îndepărtarea stratului vegetal (descopertarea).
Alegere buldozerului, prioritar se face în funcție lățimea necesară supusă nivelării, 𝑏𝑛𝑖𝑣 ,
m determinată cu formula:
𝑏𝑛𝑖𝑣 = 𝑏𝑡𝑛 + 2 ∗ 𝑙𝑚 ,
unde: 𝑙𝑚 este lățimea marginii tranșeei, 𝑙𝑚 = 0,5 − 1,5 𝑚.
𝑏𝑛𝑖𝑣 = 6,45 + 2 ∗ 1 = 8,45.
Caracteristicile buldozerului B-140:
- lungime: 6300 mm;
- lățime (la nivelul șenilelor): 2380 mm;
- înălțime: 3240 mm;
- lățimea șenilei: 500 mm;
- masa constructivă: 19500 kg;
- viteza maximă de deplasare: 9.5 km/h;
- viteza maximă de deplasare în sarcină maximă: 1.8 km/h;
Lama față:
- lungime: 3135 mm;
- înălțime (cu cuțit): 1556 mm;
- adâncime separare lamă față de nivelul solului: 500 mm;
- capacitate lamă: 5.4 𝑚3 ;
- ridicarea lamei peste nivelul solului: 1000 mm;
- înclinarea lamă în fiecare parte: 10 grade;
Scarificator:
- lățime dinte la vârf: 95 mm;
14
 - adâncime scarificare: 600 mm;
- număr dinți: 1 sau 3 bucați.

Săpăturile se clasifică în funcţie de lăţimea lor, de sistemul de sprijinire şi după

mijloacele cu care se ezecută.

Astfel, din punct de vedere a lăţimii,săpăturile pot fi:

 săpturi în spaţii înguste, avînd lăţimea mai mică de 2m.
 săpături în spaţii largi, avînd lăţimea mai mare de 2m.
Din punct devedere a sistemului de sprijinire există săpături fără srijiniri, cu
pereţiverticali. Aceste săpături se admit pentru perioade mici de timp şi cînd nu ezistă
pericolul de înmuiere datorită apelor pluviale sau freatice.
Pentru executarea săpăturilor în scopul montajului subteran a unor reţele frecvente
utilizate, după cum a fost menţionat mai sus, se folosesc excavatoarele cu cupă inversă.
Acestea execută săpături sub nivelul lor de staţionare, prin retragerea treptată. Se
utilizeză pentru săpături în spaţii largi şi înguste, tranşee pentru conducte, taluzări,etc.
Ca urmare a executării mecanizate a săpăturilor, cantitatea de pămînt dislocată într-o
unitate de timp este foarte mare. În dependenţă de spaţiul avut la dispoziţie pentru
executarea lucrării, pămîntul rezultat din săpătură poate fi depozitat de-a lungul
tranşeei(gropii), într-un depozit apropiat sau transportat la distanţă de obiect într-un
depozit îndepărtat.
Depozitele apropiate sunt constituite din pămîntul rezultat din săpătură şi care este
necesar executării ulterioare a umpluturilor.De aceea acestea se amplasează cît mai
aproape de obiectul de construcţie, lăsîndu-se între ele numai spaţiul necesar desfăşurării
în condiţii bune a proceselor tehnologice de execuţie.
Transportul pămîntului în depozitul îndepărtat se poate efectua cu:
 autobasculante de toate capacităţile.
 remorci auto cu platformă basculantă, trctate de tractoare pe pneuri sau şenile.
La distanţe mai mari de 1km se preferă transportarea cu autobasculante,în special atunci
cînd pe unele porţiuni transportarea se face pe drumuri publice. În asemenea cazuri se pot
utiliza autobasculante de 4,5÷8t.
Alegerea celei mai bune soluţii în cazul de faţă trebuie să se facă în urma unui calcul,
care să ţină cont atît de factorul tehnic cît şi de cel economic al transportărilor.
Excavarea manuală a săpăturilor se aplică la săparea rocilor slabe de tipul aluviunilor şi
deluviunilor în următoarele situaţii:
 pentru volume reduse – cînd nu este economicoasă transportarea unui utilaj de
săpat.
 în locuri înguste – cînd dimensiunele de gabarit ale utilajului de săpat depăşesc
dimensiunele spaţiului de lucru.
 în apropierea unor instalaţii subterane, cu care trseul conductei se intersectează
sau merge în paralel la o distanţă foarte mică.
 pentru săparea ultimului strat de terensănătos înaintea pozării conductei,
montării canalului vizitabil sau pentru turnarea betoanelor.
 pentru săparea gropilor de poziţie înaintea pozării conductelor de alimentare cu
gaze.
 pante mari în care securitatea utilajelor de săpat ar fi în pericol.
15
 13.Alegerea schemelor tehnologice de mecanizare la executarea
săpăturilor
Alegerea excavatorului cu o singură cupă sau a excavatorului cu mai multe cupe
pentru executarea săpăturilor o decide fiecare student în funcţie de adîncimea şi lăţimea
tranşeei, felul de depozitare sau de deplasare a pămîntului rezultat, condiţiile
hidrogeologice, volumele de execuţie a lucrării.
Excavatoarele cu o singură cupă au o capacitate înaltă de maneirare, din care cauză
sunt utilizate pe larg la executerea săpăturilor atît în raza oraşelor, cît şi în afara ei.
Excavatorul cu cupă inversă atinge productivitatea maximă prin retragerea lui liniară
pe axa tranşeei, depozitînd pămîntul rezultat într-o singură parte a tranşeei, rămînînd liberă
partea opusă pentru transportarea şi executarea lucrărilor de montaj.

Pentru alegerea excavatorului cu cupă inversă, e necesar de aflat parametrii tranşeei:

 adîncimea maximă htmax  , m
 lăţimea maximă la suprafaţa terenului natural btnmax , m .
btnmax
În funcţie de valorile htmax şi se determină raza necesară de descărcare
2
a pămîntului în depozit Rnd  .
Excavatorul se alege după caracteristicele lui tehnice cu condiţia că H smax  htmax
Unde:
H smax - adîncimea maximă de săpare a excavatorului .
btnmax
După aceasta se determină valorile , Rnd şi hd (înălţimea de depozitare a
2
pămîntului) şi se compară cu parametrii de lucru ai excavatorului:
- raza maximă de săpare la nivelul de staţionare Rmax ,
- raza maximă de descărcare Rd şi înălţimea maximă de descărcare H d .
Din această comparare se alege schema de execuţie a săpăturii consultînd schemele
prezentate în fig.5
Raza necesară de descărcare a pămîntului în depozit se determină din expresia:
btf
Rnd  d  l m  ht  m  ,m
2
unde:
d- o doime din raza depozitului de pămînt, m.
l m - lăţimea marginii tranşeei, l m  0.5  1.5m
m- modulul de taluz, m=1
Tipul excavatorului se alege din indicația metodică nr.2232 “ORGANIZAREA ȘI
TEHNOLOGII DE EXECUȚIE A REȚELELOR DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ ȘI
GAZE”.
Alegem excavatorul tip M2.85TB cu raza maximă de acțiune le nivelul solului Rd  5,18m .
Capacitatea cupei-1,2 m³
Adîncimea maximă de săpare (A)-2170 mm;
Raza maximă de acțiune la nivelul solului (B)-5180 mm;
Înălțimea maximă de tăiere (C)-5790 mm;
16
Înălţimea maximă de încărcare, (D)-6290 mm;
Înălţimea minimă de încărcare, (E)-3600 mm;
Lungimea maximă de săpare a balansierului (F)-2850 mm;
Adâncimea maximă de săpare contra peretelui vertical (G)-1590 mm;
Lățimea cupei-1500 mm;
Dimensiunile de gabarit în poziție, mm:
- lungimea: 4820 mm;
- lățimea: 2600 mm;
- înălțimea: 3550 mm;
- masa: 14.8 t.
d  F i,m
unde:
F- suprafaţa cea mai mare a tranşeului, m², F=6.885 m²;
i- indicele de înfoiere, i=1.29 (tab.16, p.47);

d  6.885 1.29  2.98, m

1.65
Rnd  2.98  1  1.7 1   5.38, m
2
Raza necesară de descărcare a pămîntului în depozit trebuie să corespundă razei
optime de descărcare care, se determină din expresia:
Ropt  0.9  Rd , m
unde:
Ropt - raza optimă de descărcare a pămîntului rezultat din săpătură în depozit, m
Rd - raza de descărcare a pămîntului rezultat din săpătură după paşaportul maşinii,m.
Ropt  0.9  5.18  4.662, m
Rnd  Ropt
𝑐 = 𝑅𝑛𝑑 − 𝑅𝑑 = 5.38 − 5.18 = 0.2

14.Volumul de lucru pentru montare cu ajutorul mijloacelor de ridicat

tab.6
Greutatea, G
elementelor

Unitatea de
Denumirea

Cantitatea
masura
Nr. Crt.

Marca

unui totala
element (kg) (tone)

1 2 3 4 5 6 7
Conducte
1 Preizolate m 24 70 1,68
preizolate
Camine de
2 Tip I buc. 1 4700 4,7
vizitare

17
 15.Alegerea mijloacelor de ridicat
Alegertea corectă a mijloacelor de ridicat (a macaralelor, a lansatoarelor de
conducte), pentru pozarea reţelelor termice şi de alimentare cu gaze, depinde mult de
dimensiunile săpăturilor pe plan, de gabaritele şi greutăţile elementelor şi de condiţiile
de execuţie a lucrării. În unele condiţiile deosibite de montare, cum ar fi:
 spaţii limitatea de lucru;
 relief deluros;
 amplasarea neureuşită a drumurilor;
 termeni reduşi de montare.
Ţinând cont de lista completă a utilajelor şi a elementelor prefabricate de instalaţii,
care urmează a se monta, e necesar ca pentru fiecare element în parte să se stabilească:
 dimensiunile gabaritice
 greutatea
 necesitatea utilizării unor dispozitive de repartizare a sarcinii.
Alegerea macaralei ce ar corespunde condiţiilor lucrării date se face după parametrii
tehnico-funcţionali, ce corespund condiţiilor concrete.
Principalele caracteristici tehnico-funcţionale ale macaralelor sânt:
 sarcina nominală
 sarcina maximă
 raza de acţiune
 înâlţimea de ridicare
 spaţiul de siguranţă.
Macaraua se alege conform datelor obţinute la calcularea sarcinei nominală Qn şi a
razei min de acţiune Rm . Se alege din “Straitelinîie cranî spravocinic” (pagina 47).
Sarcina nominală Qn  este sarcina maximă exprimată în t, admisă a fi ridicată în
timpul exploatării macaralei şi care se determină din expresia:
Qn  G  qd , t
unde:
G - greutatea sarcinii, t
q d - greutatea dispozitivului de prindere, t
qd  0.05, t
Qn  4.7  0.1  4.8, t
La macaralele cu braţ ale căror deschidere variază, sarcina admisibilă într-o anumită
poziţie a braţului este determinată de raza de acţiune şi de unghiul de înclinare a braţului.
Raza minimă de acţiune Rm  , exprimată în m, este distanţa măsurată pe orizontală într
axul de rotaţie al macaralei şi cârlig, care se determină din expresia:
Bm
Rm  b  e  f  ,m
2
unde:
f - distanţa de la muchia tranşeei la suprafaţa de teren natural până la roata (şinila)
apropiată a macaralei,m.;
f  2* De  1.5  2*0.4  1.5  2.3, m
𝑒 = 𝑚 ∗ ℎ𝑡 = 1 ∗ 1.7 = 1.7 𝑚;

18
 𝑏𝑡𝑓 𝑎 𝐷 1.65 0.2 0.4
𝑏= + + 𝑒= + + = 1.125 𝑚;
2 2 2 2 2 2
Bm- valoarea ecartamentului macaralei,m. Bm =2.8 m
2.8
Rm  1.125  1.7  2.3   6.525, m
2
După calcularea principalelor caracteristici tehnico-funcţionale se alege macaraua
optimă pentru lucrarea respectivă.

Alegem macaraua funcție de G=4,7 t. Alegem macaraua LTR-5, cu următoarele

caracteristici:
- sarcina maximă de ridicare: 5 t;
- înălțimea maximă de ridicare: 4.4 m;
- viteza de deplasare: 2.4 km/h;
- lungimea brațului: 8.4 m;
Dimensiunile de gabarit în poziție de transportare:
- lungimea: 4650 mm;
- lățimea: 2800 mm;
- înălțimea: 3850 mm;
- masa: 10.4 t.

Înălțimea de ridicare a macaralei sau a lansatorului de conducte poate fi determinată cu

relația:
ℎ𝑟 = ℎ𝑣 + ℎ𝑔 + ℎ𝑑 ;
unde:
ℎ𝑣 -înălțimea de la vârfurile prominente ale construcției, pentru evitarea atingerii sarcinii
de aceasta, orientativ egală cu 0,5 m;
ℎ𝑔 -înălțimea de gabarit a sarcinii de ridicat, m (egală cu diametrul exterior al conductei și
cu înălțimea plăcii canalului);
ℎ𝑑 -înălțimea dispozitivului de agățare sau de prindere a sarcinii, orientativ egală cu 1-2 m
2,34
ℎ𝑟 = 0,5 + + 2 = 3,67;
2

Am ales macaraua corect.

16.Determinarea consumului de muncă, a timpului de utilaj şi a salariului

muncitorilor
Calcularea consumului de muncă şi a timpului cheltuit de utilaj se face după alegerea
maşinelor de construcşie ţinând cont de volumele de lucru.
Consumul de muncă şi utilaj se calculează pentru fiecare proces în corespundere cu
diametrul şi dimensiunele elementelor constructive.
Calculele consumurilor de muncă, utilaj şi a salariului muncitorilor se întroduc în
tabel. Acest tabel se alcătuieşte în următoarea ordine:
 în coloana 2înscrie succesiunea tehnologică înşiruirea lucrărilor care trebuiesc
executate la pozarea reţelei;
 în coloana 3 se înscriu unităţile de măsură conform celor stabiliteîn IND;
 în coloana 4 se înscriu volumele de lucru stabilite pentru fiecare procedeu în
19
 parte;
 în coloana 5 se înscriu numerele IND ale paragrafului, tabelei şi poziţiei după
care se iau normele de timp;
 în coloanele 6 şi 7 se înscrie normele de timp din paragrafele corespunzătoare ale
IND;
 în coloanele 8 şi 9 se înscrie tarifele în lei-bani din paragrafele corespunzătoare
ale IND;
 în coloanele 10 şi 11 se înscrie consumul de muncă(utilaj), care se determină
înmulţind volumul de lucru la norma de timp de muncă (utilaj);
 în coloanele 12 şi 13 se înscrie salariul respectiv al muncitorilor şi maşiniştelor,
care se determină înmulţind volumul de lucru la tariful stabilit de IND.
tab.7

Norma de Tariful, lei- Consumul de Salariu, lei-

Argumentarea (IND si alte timp bani timp de munca bani
Volumul de lucru
Denumirea procesului

Unitatea de masura

a muncitorilor, om-

a muncitorilor, om-

ut.-
a utilajului, ut.-
documente)

muncitorilor

muncitorilor
utilajului

utilajului
Nr.

a utilajului,
ora

ora

ora

ora
N N
V lucr Tm Tu C mm C mu Sm Su
tm tu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Nivelarea terenului natural si a
100 0,0 22,2 0,256
1 platformelor de terasamente cu
m^2
2,88 TsE04C -
9
-
5
-
3
- 64,08
buldozer pe tractor cu senile

Sapatura mecanica cu
excavatorul de 1-1,5 m^3, in 100 TsC04A 1,0 2,425 1091,
2 pamant cu umiditate naturala, m^3
2,378
1
-
2
- 459 -
6
-
5
descarcare in depozit

Sapatura manuala de pamant in

190,7 1,9 80,5 1537
3 spatii limitate, avand sub 1,00 m 1 m^3
5
TsA03E
2
-
8
- 366,24 -
1
-
sau peste 1,00 m latime
Asternerea patului de nisip cu 0,3 13,0
4 grosimea 150 mm
1 m^3 110 TsD01B
1
-
1
- 34,1 - 1431 -

Montarea placilor prefabricate a 88,1

5 caminelor de vizitare
1 buc. 6 CP16A 2,1 0,5
4
100 12,6 3 528,8 600

Montarea punctelor fixe pentru

0,2 0,2 10,9
6 tevi preizolate pentru limitarea 1 buc. 8 TfE08A
6 9 1
29 2,08 2,32 87,3 232
dilatarilor
Montarea tevilor din otel
preizolate, pentru incalzire pe pat
de nisip
0,7 31,4
diametrul 200 mm 60 TfE01E 0,2 20 45 12 1889 1200
7 1m 5 8
0,2 37,7
diametrul 315 mm 110 TfE01G 0,9 24 99 26,4 4155 2640
4 7
0,3 50,3 1460
diametrul 400 mm 290 TfE01I 1,2 32 348 92,8 9280
2 6 6

20
 Montarea fitingurilor, pe
conducte termice preizolate
10, 3,2 428,
cot 45 grade diametrul 400 mm 4 TfE02I 326 40,8 13,04 1712 1304
2 6 1
7,0 2,6 295,
teu diametrul 315 mm 2 TfE02G 266 14,1 5,32 591,8 532
8 1 buc. 5 6 9
10, 3,2 428,
teu diametrul 400 mm 2 TfE02I 326 20,4 6,52 856,2 652
2 6 1
4,5 1,8
reductie 315 mm la 200 mm 4 TfE02E 191 189 18,2 7,56 763,9 756
5 9
7,0 2,6 295,
reductie 400 mm la 315 mm 4 TfE02G 266 28,2 10,64 1184 1064
5 6 9
Montarea robinetului cu
obturator sferic de pana, la Pn
25, pe conducte termice
preizolate cu diametrul nominal
de
9 diametrul 200 mm
1 buc.
2 TfE03E 2,9 -
121,
- 5,8 - 243,4 -
7
1,0 109,
diametrul 315 mm 2 TfE03G 2,6 105 5,2 2,1 218,2 210
5 1
146,
diametrul 400 mm 2 TfE03I 3,5 1,4 140 7 2,8 293,8 280
9
Spalarea hidropneumatica a
conductelor
0,1 0,1 6,29
diametrul 200 mm 60 TfC02E 8,82 9 7,56 377,7 529,2
5 3 6
10 1m
0,1 0,1 6,29
diametrul 315 mm 110 TfC02G 12,6 16,5 19,8 692,5 1386
5 8 6
0,2 8,39 16,3 4750,
diametrul 400 mm 290 TfC02I 0,2 58 67,86 2434
3 4 8 2
Executarea umpluturii de pamant
prin imprastierea cu lopata a 414,7 0,3 13,0 128,56
11 pamantului afanat, in straturi
1 m^3
3
TsD01B
1
-
1
-
6
- 5396 -
uniforme, de 10-30 cm grosime
Compactarea cu maiul de mana a
umpluturilor executate in
414,7 0,7 31,0 1288
12 sapaturi orizontale sau inclinate 1 m^3
3
TsD04C
4
-
6
- 306,9 -
1
-
la 1/4, inclusiv udarea fiecarui
strat de pamant in parte
Executarea mecanica a
umpluturii, executata cu buldozer 100 TsD03A 0,6 162, 12,54 3136,
13 pe tractor cu senile in straturi cu m^3
19,3
1
-
5
-
5
-
5
-
3
grosimea de 15-20 cm
Compactarea cu maiul mecanic
de 150-200 kg a umpluturilor in
straturi succesive de 20-30 cm 100 10, 779, 200,5
14 grosime, exclusiv udarea fiecarui m^3
19,3 TsD05A -
4
-
3
-
3
- 15040
strat in parte, umpluturile
executindu-se din pamant coeziv

17.Alcătuirea graficului de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj

Graficul de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj se alcătuieşte pentru o parte
din traseu, astfel încât să se obţină un număr întreg.
Pentru alcătuirea graficului de execuţie se folosesc datele calculării din tabelul de mai
sus.
Poziţiile graficului se obţin grupând poziţiile calculării consumului de timp de muncă
şi a timpului de utilaj.
21
 Durata proceselor comasate se determină raportând consumul de muncă (om-oră) la
componenţa echipei alese(om). Durata procesului se determină în ore.

18.Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor de

construcţii-montaj
În acest paragraf e necesar de oglindit schemele de control de calitate sau indicaţii la
executarea controlului de calitate şi evaluarea calităţii lucrărilor în corespundere cu
cerinţele SniP, STAS, ale normativelor departamentele, ale instrucţiunelor de la uzinele
furnuzoare şi ale desenelor de execuţie.

19.Bibliografie

1. Îndrumar metodic”ORGANIZAREA ȘI TEHNOLOGII DE EXECUȚIE A

REȚELELOR DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ ȘI GAZE”, Chişinău 2014.
2. Indicator de norme de diviz pentru lucrări de terasament şi rețele termice.

22