CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic.

Avuția națională Emilia Gogu

CURS 3.

CONȚINUT
1 Sistemul care caracterizează potențialul economic ....................................... 1
1.1 Avuția națională .............................................................................................. 2
1.1.1 Indicatorii avuției naționale acumulate ..................................................... 3
1.1.2 Evaluarea avuției naționale şi surse de date ............................................. 5
1.2 Potențialul uman ............................................................................................. 5

Obiectivele prelegerii:
În studiul acestei prelegeri vizăm obținerea de cunoștințe privind:

Formarea gândirii în aria cuantificării avuției naționale;

Utilizarea corectă a metodelor de cuantificare a avuției naționale;

Analiza și interpretarea indicatorilor.

Recapitulare

În prelegerile anterioare am afirmat faptul că complexitatea economiei naționale face necesară

utilizarea unui sistem de indicatori sau agregate, nefiind posibilă caracterizarea sa printr-un
singur indicator.

Sistemul de indicatori macroeconomici (SIM) fiind structurat astfel:

1. Sistemul care caracterizează potențialul economic
2. Sistemul care caracterizează rezultatele activității economice ca urmare a utilizării
potențialului economic.
3. Sistemul care caracterizează eficiența utilizării factorilor de producție
4. Sistem al caracterizării nivelului de trai şi calității vieții.
5. Subsistemul care caracterizează mediul înconjurător.
6. Subsistemul care caracterizează participarea țării la circuitul mondial.

1 Sistemul care caracterizează potențialul economic

În acest curs, în ordinea firească a SIM, se va supune discuției sistemul care caracterizează
potențialul economic.
Acest sistem dă posibilitatea stabilirii nivelului (mărimii), dinamicii, structurii fiecărui element al
potențialului economic în vederea asigurării cu factori de producție.

Elementele potențialului economic le regăsim în componenta avuției naționale.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 1 din 10
 CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

1.1 Avuția națională

Def. Avuția naționala (A.N)- reprezintă totalitatea resurselor materiale şi spirituale existente în
societate la un moment dat. In esența avuția națională este rezultatul acumulării făcute de popor
în timp, ea găsindu-se într-o strânsă legătură cu producția.

În sensul cel mai larg, avuția cuprinde tot ce contribuie într-un fel la sporirea bunăstării unei
persoane sau a unui popor.
Prin însăși definirea A.N., măsurarea (cuantificarea) statistică a acesteia întâmpină dificultăți
generate de complexitatea, respectiv sfera de cuprindere a acesteia.
Cât de restrictivă sau cât de largă trebuie să fie definită sfera de cuprindere, deci ce trebuie avut
în vedere la măsurarea avuției, sunt în ultimă instanță întrebări ce depind în esență de obiectivele
cunoașterii, de posibilitățile statistice de măsurare, de rigurozitatea măsurării şi gradul de
încredere în rezultatele acestora.
Cu toate diferențierile existente în privința conținutului A.N, pot fi remarcate trei utilizări
fundamentale ale conținutului:
ca sursă de venit şi ca bază de formare a patrimoniului;
ca factor de producție;
ca element ce conferă putere.

AVUȚIA NAȚIONALA SI PRINCIPALELE SALE COMPONENTE

Avuția națională în sensul cel mai larg
Avuția nemateriala Avuția materiala
Poziția
Avuția materiala reproductibila
Avuția Avuția materiala netă în
Avuția Avuția
Capita nemater nereproductibila Avuția de consum raport
social productiva
lul ială cu
politic Resurse A A Bunuri Stocuri
uman reprodu Opere străinăta
a le gospodări statulu capital şi
ctibila artistice tea
natural ilor i e rezerve
Resursele spirituale e Avuția acumulată

Acest concept larg cuprinde:

1) avuția nematerială
2) avuția materială şi
3) poziția netă cu străinătatea = (creanțe1 – angajamente)

1. Avuția nematerială include:

a) avuția social-politică,
b) capitalul uman
c) avuția nematerială reproductibilă.

1
Dreptul de a cere plata unei sume de bani
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 2 din 10
CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

a) Avuția social-politică este determinată vag şi se referă la libertatea individuală, securitatea

individuală şi colectivă etc., componente care nu se evidențiază statistic datorită dificultăților
de evaluare.
b) Prin capital uman se înțelege stocul nereproductibil de capacități şi de experiențe legate de
persoane. Şi în acest caz, dificultățile de evaluare fac ca în practica statistică să nu se
calculeze expresii numerice corespunzător acestei categorii.
c) Avuția nematerială reproductibilă reprezintă stocul de cunoștințe nelegate de persoane care
apar, în special sub formă de cunoștințe şi descoperiri dar şi sub formă de opere literare ş.a.
Brevetele şi licențele se încadrează la avuția materială.

2. Avuția materială se defalcă într-o componentă

2.1. nereproductibilă
2.2. reproductibilă.

2.1. Avuția materială nereproductibilă include pământul, resursele solului, pădurile, apele, dar şi
opere artistice. Măsurarea statistică întâmpină şi aici dificultăți de evaluare.

2.2. Avuția materială reproductibilă se defalcă în

a) avuție de consum
b) avuția productivă
a) Avuția de consum– care nu servește scopurilor productive și este formată, în principal, din
bunurile de consum durabile care aparțin menajelor private: frigidere, autoturisme, televizoare
etc. O poziție aparte ocupă bunurile capitale de natură aşa-zise ofensive ale statului: tancuri,
rachete, etc. Urmând recomandările internaționale, cumpărările statului de astfel de bunuri nu se
cuprind la investiții, deci nici la formarea capitalului, ci la consumurile intermediare, deci în
avuția de consum.
b) Avuția productivă, denumită şi avuția materială reproductibilă în sens restrâns, reprezintă
acele stocuri de bunuri care servesc preponderent scopurilor productive. Se defalcă în stocuri
(rezerve) şi bunuri capitale (fonduri fixe sau active fixe).

În practica statistică din țara noastră, ca de altfel şi în statistica altor țări, se calculează indicatorii
ce sintetizează avuția materială reproductibilă, a statului şi a menajelor private. Concret se
cuprind avuția reproductibilă a întreprinderilor concretizată în bunuri de capital şi în stocuri,
bunurile reproductibile ale statului inclusiv şosele, poduri, canale (dar fără bunurile capitale
militare “ofensive”) şi bunurile durabile ale menajelor

1.1.1 Indicatorii avuției naționale acumulate

Avuția acumulata (Avuția materiala reproductibila) exprimata valoric este formata din
urmatoarele elemente:
ü mijloace fixe;
ü mijloace matriale circulante;
ü bunuri de folosința îndelungata aflate la populație
Caracterizarea statistica a avuției acumulate presupune calcularea si analiza unor indicatori. Cu
ajutorul acestor indicatori ne permitem sa calculam mărimea, structura, dinamica acestuia. După
cum observam din fig. de mai sus, av. materiala reproductibila (acumulata ) se defalca in :
ü Avuția de consum; (oferă informații sintetice privind bunurile durabile din sfera
producției)
ü avuție productiva (oferă inf. privind caracterizarea potențialului tehnic si material
(acumulat) al economiei.
Aceasta separare este necesara pentru calculele si analizele macroeconomice.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 3 din 10

CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

În practica statistică, în calculul avuției nu se cuprind:

ü bunurile durabile militare ofensive ale statului;
ü stocurile (rezervele) gospodăriilor private;
ü toate stocurile de bunuri nereproductibile (pământ, bogățiile solului, lucrări artistice
etc.).
Deci, sfera de cuprindere a avuției materiale care se măsoară (evaluează) în practica statistică,
este determinată în principal de posibilitățile statistice de obținere a datelor.

Dacă conform principiului teritorial, avuția națională cuprinde toate componentele acesteia,
situate pe teritoriul țării pentru care se face calculul, după principiul național în avuția națională
se include bunurile materiale de naționalitatea țării care se găsesc pe teritoriul țării sau în
străinătate; bunurile materiale situate în interiorul țării pentru care se face calculul dar care
aparțin străinătății se exclud din calcul.

Pornind de la aceste considerente, organismele specializate recomandă că la determinarea

avuției naționale să se aibă în vedere următorii indicatori:
1. Bunurile materiale din sfera producției.
1.1. Bunuri capitale (mijloace fixe).
1.2. Stocuri (rezerve).
2. Bunuri durabile de consum.
3. Bunuri materiale aflate pe teritoriul țării (1+2=3).
4. Distincția între bunurile materiale ale țării şi cele ale altor țări.
4.1. Bunurile materiale ale țării pe teritoriul altor țări.
4.2. Bunurile materiale ale altor țări pe teritoriul național.
5. Bunuri materiale ale țării (3 + 4.1 – 4.2 = 5).
6. Active si pasive financiare.
6.1 Active care măresc avuția națională (rezerve de devize, creanțe asupra
străinătații).
6.2 Pasive care diminueaza avuția națională (rezerve de monedă națională
deținută de străinătate; angajamente față de străinătate).
7. Avuția națională acumulată a țării (5 + 6.1 – 6.2 = 7 ).

Avuția națională materială (acumulată) se structurează în primul rând pe cele două categorii de
bunuri – capitale şi stocuri, pe ramuri, pe sectoare şi forme de proprietate.

Calculele de avuție se pot referi la subiectele economice, la sectoarele instituționale şi la întreaga

economie. Dacă se agregă rezultatele calculelor de avuție ale subiectelor sau ale sectoarelor
rezultă avuția națională:

Activ Pasiv
Avuția materială (=avuția reală) Angajamentele țării față de alte țări
Creanțele asupra altor țări
Avuție netă

Avuția națională calculată de practica statistică cuprinde deci valoarea tuturor bunurilor
materiale reproductibile corectată cu poziția netă în raport cu străinătatea. Poziția netă este
diferența dintre creanțele (drept de creanță) asupra altor țări şi angajamentele țării față de alte
țări. Se implică numai poziția netă în raport cu străinătatea, deoarece creanțele şi angajamentele
subiectelor şi a sectoarelor interne se compensează, rămânând numai cele față de subiectele
străine.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 4 din 10

CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

Calculată astfel, avuția națională are următoarele caracteristici fundamentale:

@ este rezultatul acumulării;
@ modificarea avuției naționale = investiții;
@ disponibilitatea – bunurile existente sunt disponibile, pentru a fi utilizate;
@ principiul teritorial şi principiul național.

1.1.2 Evaluarea avuției naționale şi surse de date

Avuția națională materială este formată din bunuri diferite care nu pot fi agregate direct în
vederea obținerii unor indicatori care să exprime mărimea, structura şi dinamica acesteia. Aceste
componente devin agreabile dacă se evaluează în expresie bănească, prin intermediul prețurilor.
În evaluarea avuției materiale sunt uzuale următoarele metode:
1. Metoda valorilor istorice.
a) la prețurile de achiziție respectiv la prețurile de intrare a bunurilor respective. În
acest caz bunurile materiale se implică în calculul avuției la prețul în vigoare în
momentul achiziționării. Această metoda este indicată numai dacă prețurile
bunurilor respective sunt relativ constante în timp.
b) la prețuri constante, respectiv la prețurile curente ale unui an considerat bază de
comparație.
2. Metoda valorilor actuale
a) la prețurile actuale de piață, respectiv la valoarea de înlocuire. Această metodă
pune la baza evaluării bunurilor materiale prețurile actuale ale pieții, respectiv
cheltuielile implicate de obținere a unui material în condițiile actuale de prețuri.
b) la valoarea venitului viitor. În acest caz valoarea venitului rezultă din valoarea
actuală a veniturilor viitoare realizate pe seama obiectelor avuției. Această metodă
se foloseşte în primul rând la evaluarea pământului.
În practica statistică, avuția materială reproductibilă se determină la
prețurile de achiziție (valoarea inițială) la prețurile de înlocuire (valoarea actuală de piață) şi la
prețuri constante.

Datele necesare măsurării avuției naționale se pot obține pe două căi:

1. Colectarea directă.
1.1. de la proprietarii bunurilor prin:
@ valorificarea informațiilor de bilanț;
@ intermediul sondajelor.
1.2. de la alte unități;
@ bilanțurile băncilor, unităților de asigurare, ş.a.
@ de la fisc şi anume din diferite statistici ale impozitelor (impozite pe avere,
impozite pe succesiuni, impozite profesionale ş.a.).
2. Colectarea indirectă, respectiv prin metoda cumulativă. Se aplică numai în cazul bunurilor
de capital fix.

1.2 Potențialul uman

Un factor determinant al dezvoltării economico-sociale a unei țări îl constituie potențialul uman
de care dispune.
Pentru a putea determina mărimea, structura şi utilizarea resurselor de muncă de care dispune
societatea la un moment dat sau pe o perioadă, este necesar să luăm în discuție o serie de
indicatori care se folosesc în economie.
Populația activă (PA) din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de 14 ani şi
peste care în perioada de referință au constituit forța de muncă disponibilă (utilizată sau

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 5 din 10

CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

neutilizată) pentru producerea de bunuri şi servicii în economia națională. Populația activă

cuprinde populația ocupată şi şomerii.
Populația ocupată (PO) în mod curent (de moment) cuprinde toate persoanele de 14 ani şi peste
care au desfăşurat în perioada săptămânii de referință o activitate economică sau socială
producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră, în scopul obținerii unor venituri sub formă
de salarii, plata în natură sau alte beneficii. Normele internaționale prevăd criteriul “de cel puțin
o oră” pentru persoanele ocupate, din mai multe motive:
ü pentru a putea cuprinde şi activitățile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere;
ü pentru a asigura corelația între timpul de lucru şi volumul producției;
ü pentru a defini “şomajul “ ca o lipsă totală a muncii;
ü pentru a măsura dimensiunile reale ale sub folosirii forței de muncă.
În categoria persoanelor ocupate avem:
Salariat – este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă
într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – în schimbul unei
remunerații sub formă de salariu, plății în bani sau în natură, sub formă de comision etc. Cu
acest statut au fost înregistrați şi militarii în termen.

Patron – este persoana care-şi exercită ocupația (meseria) în propria sa unitate (societate
comercială, întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate
are angajați unul sau mai mulți salariați. În această categorie sunt incluşi şi patronii care sunt,
în acelaşi timp, salariații în întreprinderea proprie ca şi titularii de contracte de locație de
gestiune sau de concesiune care folosesc salariați.

Lucrator pe cont propriu – este persoana care-şi exercită activitatea fie în unitatea proprie
sau cu ajutorul unui utilaj propriu (căruță, tractor, instrument muzical etc.), fie pe baza
pregătirii sale profesionale (meditator, contabil etc.) dar nu are angajați nici un salariat, putând
fi sau nu ajutat de membrii familiei, neremunerați. Sunt încadrați cu acest statut întreprinzătorii
independenți (vânzători ambulanți, meditatori, femei care îngrijesc copii, cărăuşi, taximetrişti
particulari etc.), liber profesioniştii (muzicanți ambulanți, artişti plastici, avocați), zilieri
ocazionali, colaboratori care lucrează – în unitățile de stat sau private – pe baza unui contract
civil (de serviciu, colaborare, convenție) sau a unei înțelegeri, titularii de contracte de gestiune,
sau de concensiune care nu folosesc salariați, agricultorii individuali sau care lucrează în
asociații agricole.

Lucrător familial neremunerat – este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte
remunerație sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodaria țărănească (agricolă) este
considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în
gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – în general capul gospodăriei – este considerat
lucrător pe cont propriu, iar ceilalți lucrători familiali neremunerați.

Populația inactivă din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani şi peste care
au declarat că nu au desfăşurat o activitate economică sau socială, nefiind ocupate şi care nu
îndeplinesc nici cele trei condiții pentru a putea fi considerate şomeri.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 6 din 10

CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

Mărimea resurselor de muncă la un moment dat se obține printr-o egalitate de balanță.

Total resurse = Total populație în - Populația în vârstă + Populația în afara
vârstă aptă de de muncă cu limitelor vârstei de
muncă incapacitate de muncă şi care
muncă lucrează

Definiții INS: http://statistici.insse.ro/shop/

Resursele de la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul
munca capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in
una din activitatile economie nationale.
Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de a lucra,
precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate.
Resursele de munca includ:
1. Populatia in varsta de munca apta de lucru - se determina prin scaderea din
populatia in varsta de munca a persoanelor cu incapacitate permanenta de
munca si a pensionarilor in varsta de munca ce nu lucreaza.
2. Persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate.
Populatia caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a
activa civila populatiei cuprinzand populatia ocupata civila si somerii inregistrati.
Formula de calcul este:
Pac = Poc + S
unde:
Poc = populatia ocupata civila;
S = someri
Populatia cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de munca, toate persoanele care
ocupata civila au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita in mod obisnuit in una
din activitatile economiei nationale, fiind incadrate intr-o activitate economica
sau sociala, in baza unui contract de munca sau in mod independent (pe cont
propriu) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura
etc.
Categoriile de persoane incluse sunt:
a) salariati care lucreaza in una din activitatile economiei nationale in
unitati din sectorul public (integral de stat si public de interes national),
mixt, privat, cooperatist, obstesc;
b) patroni - conducatori de unitati private - care utilizeaza pentru realizarea
activitatii forta de munca salariata;
c) lucratori pe cont propriu;
d) lucratori familiali neremunerati.
Populatia ocupata cu program partial de lucru este acea parte a populatiei
ocupate care, conform propriei declaratii, desfasoara o activitate cu program
de lucru partial. In general, pentru salariati se considera program partial
programul a carui durata prevazuta prin contractul individual de munca este
semnificativ mai mica decat durata normala.
Sunt considerati salariati cu regim de lucru permanent, salariatii cu contract de
munca pe perioada de timp nedeterminata.
Sunt considerati salariati cu regim de lucru temporar, salariatii cu contract de
munca pe perioada de timp determinata (limitata).

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 7 din 10

CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

Formula de calcul este: POCvl = S + P + Lcp + Lfn

unde:
POCvl = populatia ocupata civila:
S = salariati: persoane care isi exercita activitatea pe baza unui contract de
munca intr-o unitate economica sau sociala - indiferent de forma de
proprietate in schimbul unei remuneratii sub forma de salariu in bani sau
in natura;
P = patroni: persoane care isi exercita ocupatia in unitatea proprie, pentru a
carei activitate are angajati unul sau mai multi salariati;
Lcp = lucratori pe cont propriu: persoane care isi exercita activitatea fie in
unitatea proprie cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii sale
profesionale, fara a angaja nici un salariat, putand fi ajutat sau nu de
membrii familiei neremunerati;
Lfn = lucratori familiali neremunerati: persoane care isi desfasoara
activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al
familiei sau o ruda pentru care nu primeste remuneratie sub forma de
salariu sau plata in natura.
Populatia ocupata civila nu cuprinde cadrele militare si persoanele asimilate
acestora (personalul MApN, MAI, SRI, militari in termen), detinutii si
salariatii organizatiilor politice si obstesti.
Șomerii Incepand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. In
sensul prevederilor noii legi, somer inregistrat este persoana care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si
pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru
prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului
social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii
fortei de munca, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-
ar gasi un loc de munca;
e) este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Asimilatii somerilor sunt: absolventii institutiilor de invatamant si absolventii

scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minim 16 ani, care,
intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze in
munca potrivit pregatirii profesionale.
Tânăr cu risc este persoana cu varsta cuprinsa intre 16-26 ani,care indeplineste conditiile
de prevazute la calitatea de somer, se inregistreaza la agentia pentru ocuparea
marginalizare fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliu sau,dupa caz,
sociala resedinta si se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
a) se afla in sistemul de protectie a copilului sau provine din acest sistem;
b) are dizabilitati;
c) nu are familie sau a carui familie nu ii poate asigura intretinerea;
d) are copii in intretinere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) este victima a traficului de persoane.
Agentia pentru ocuparea fortei de munca incheie un contract de solidaritate cu

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 8 din 10

CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

tanarul cu risc de marginalizare sociala pe o durata de pana la 3 ani, dar nu

mai putin de un an, in conditiile in care, la data incheierii contractului de
solidaritate, tanarul nu a implinit varsta de 26 ani.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 9 din 10

 CURS 3. Sistemul de indicatori care caracterizează potențialul economic. Avuția națională Emilia Gogu

Elementele potențialului economic le regăsim în componența avuției naționale.

AVUȚIA NAȚIONALA SI PRINCIPALELE SALE COMPONENTE

AVUȚIA NAȚIONALA ÎN SENSUL CEL MAI LARG

Avuția nemateriala Avuția materiala Poziția

Avuția Avuția materiala Avuția materiala reproductibila neta în
Avuția Capita nemater nereproductibila Avuția de consum Avuția productiva raport
social lul ială cu
politica uman reprodu Opere Resursele A A Bunuri Stocuri şi
străinăta
artistice minajelor statului capitale rezerve
ctibila naturale tea
Resursele spirituale Avuția acumulată

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE Pag. 10 din 10