Curs Managementul Mediului PDF

MANAGEMENTUL
MEDIULUI
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA

CUPRINS
CAPITOLUL 1 - DESPRE MANAGEMENT ŞI MANAGEMENT AL MEDIULUI

1.1. Definiţii
1.2. Funcţii de bază
1.3. Roluri de bază
1.4. Managementul de mediu
1.5. Sisteme de management al mediului
CAPITOLUL 2 - MANAGEMENTUL DE MEDIU ÎN RELAŢIA CU ÎNTREPRINDERILE

2.1. Sisteme de management al mediului la nivel de întreprindere şi organizaţie
2.2. Ce beneficii poate aduce SMM ISO 14001?
2.3. Metodologia de studiu a managementului de mediu în raport cu organizaţiile
2.4. Procese de producţie prietenoase mediului la nivel de întreprindere – Puncte şi
situaţii de abordare
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 2

CUPRINS
CAPITOLUL 3 - RESURSA DE SOL

3.1. Rolul solului în restabilirea unei relaţii prietenoase între întreprindere şi mediu, între
societate şi mediu (managementul resursei de sol)
3.2. Funcţiile solului şi relaţiile lui cu societatea şi hrana omenirii
3.2.1. Probleme al managementului reconstrucţiei solurilor degradate
3.2.2. Studiu de caz privind reconstrucţia ecologică a solurilor la ferma Agrovet Alexandria
3.2.3. Algoritmul refacerii ecologice a solului
3.2.4. Funcţia de implementare a inovaţiei
3.3. Model de control al eroziunii solului pe cale biologică. Studiu de caz din Bazinul Dâmboviţei
– SMM aplicabil
3.3.1. Modelul biologic de control cu cătină în Bazinul Superior al Dâmboviţei
3.4. Managementul controlului alunecărilor de teren
3.4.1. Reperarea alunecărilor de teren sau cum putem recunoaşte pe teren o
alunecare de teren
3.4.2. Studiu de caz în Suceava
3.4.3. Alte elemente alarmante în spaţiul românesc
3.4.4. Pe scurt despre măsuri preventive şi reconstitutive în zona alunecărilor de teren
3.4.5. Acţiuni de prevenire, protecţie şi intervenţie în etapa predezastru
3.4.6. Acţiuni de prevenire, protecţie şi intervenţie pentru perioada dezastrului

CUPRINS
CAPITOLUL 4 - PROBLEME PRIVIND MANAGEMENTUL APEI

4.1. Necesarul de apă în diferite domenii casnice şi de producţie
4.2. Război pentru apă
4.3. Managementul utilizării apei se cere urgent schimbat – modernizat
4.4. Şi, totuşi, ce se poate face cu apa de ploaie?
4.5. Ce face Europa pentru managementul apei?
CAPITOLUL 5 - MANAGEMENTUL AERULUI

5.1. Noţiuni generale
5.2. Poluarea aerului şi efectele ei
5.3. Probleme specifice ale managementului aerului
5.3.1. Procedee tehnice de purificare a aerului

CUPRINS
CAPITOLUL 6 - ATMOSFERA ŞI EFECTUL DE SERĂ

6.1. Puterea (forţa) de încălzire globală (PIG)
6.2. Cele mai importante gaze cu efect de seră
6.3. Durata de viaţă, de rămânere în atmosferă a gazelor
6.4. Sursele de gaze cu efect de seră în atmosferă
6.5. Omul şi efectul de seră
6.6. Teoria lui Raggam şi modificările climatice
6.7. Desprinderea de cicluri
6.8. Teoria humus-climă a lui Raggam
6.8.1. Răcirea prin evaporare
6.8.2. Cele trei coloane ale ecosistemului pământului
6.9. Unde şi cum s-a format stratul de humus?
6.10. Sinteză în vederea elaborării strategiilor pentru evitarea sau reducerea efectelor încălzirii
globale
6.11. Strategii manageriale de control al modificărilor climatice

CUPRINS
CAPITOLUL 7 - DURABILITATEA (Dezvoltarea durabilă) ÎN SISTEME DE MANAGEMENT

7.1. Dezvoltarea durabilă – definiţie
7.2. Model de sustenabilitate şi activităţi economice perturbatoare
7.3. Diagnosticarea durabilităţii reţelei de agricultură
7.5. Ce face Europa pentru managementul apei?
CAPITOLUL 8 - BILANŢUL DE MEDIU

8.1. Amprenta ecologică şi indicii de performanţă ecologică
8.2. Indicatori de performanţă ai mediului (IPM)
8.3. Obiective şi indicatori care influenţează sănătatea şi utilizarea resurselor mediului
CAPITOLUL 9 - O SINTEZĂ DESPRE DURABILITATEA MEDIULUI ŞI SERVICIILE ADUSE

DE ECOSISTEME
9.1. Principii şi definiţii
9.2. Resursele de mediu şi durabilitatea
9.3. Programul internaţional de management al resurselor mondiale oferite de păduri
9.4. Important pentru management
9.5. Studiu de caz – Modalitate de refacere a resursei forestier
CAPITOLUL 1
DESPRE MANAGEMENT ŞI MANAGEMENT AL MEDIULUI

1.1. Definiţii Cuvântul „management” este un neologism care a înlocuit

cuvintele româneşti „a conduce” şi „a coordona” - procese
mai simple sau mai complexe, care au loc în economie, în
viaţa socială, în domeniul politic şi în toate domeniile care
interferează cu acestea.
Consultând dicţionarele mai răspândite, ajungem la ceea ce arătam mai sus:
DEX ’98: Managementul este activitatea şi arta de a conduce. Ansamblul

activităţilor de organizare, de conducere şi gestiune a întreprinderilor
reprezintă, totodată, ştiinţa şi tehnica organizării şi conducerii unei
întreprinderi.
Dicţionarele NODEX şi DN
prezintă explicaţii identice,
însă dicţionarul MON spune: „Management (me-nigi-ment) din engleză reprezintă
activitatea, arta de a conduce. Ştiinţa organizării şi
conducerii întreprinderilor, a valorificării superioare a
resurselor umane, financiare şi materiale ale unei
organizaţii”.
1.1. Definiţii
Managementul cuprinde mai multe activităţi decât cele descrise anterior, şi anume:
 planificare
 organizare
 personal, resurse umane
 conducere executivă
 controlul activităţii şi al funcţionării organizaţiei
 adaptarea dinamică la orice condiţii
 strategie şi implementăre în utilizarea inteligentă a
 resurselor umane
 resurselor ştiinţei şi tehnicii
 RESURSELOR NATURALE.

managementul cuprinde mai multe activităţi

1.2. Funcţii de bază
decât cele descrise anterior, şi anume:
1. Planificarea, apare ca prioritară. Cu ajutorul ei se iau deciziile necesare a se desfăşura în

viitor (azi, săptămâna viitoare, luna viitoare, anul viitor, în utmătorii 5 ani etc.). În acest scop
este generat, elaborat un plan de acţiune;
2. Organizare (implementare) - optimizarea modelului de relaţii dintre lucrători (în cadrul
personalului), care conduce la utilizarea optimă a resurselor şi desfăşurarea optimă a
planului. Folosirea intensivă a a cuvantului „optimă”denotă importanţa funcţiei manageriale;
3. Personal - o atenţie sporită analizei locului de muncă, recrutare şi angajare severă pentru
corelarea activităţii la locul de muncă, cu fiabilităţile, abilităţile şi angajamentul persoanei
alese;
4. Conducere/directorat - se referă la conducerea executivă, pentru că se iau decizii asupra
acţiunilor, lucrărilor necesar a fi efectuate într-o situaţie dată, ca şi nominalizarea echipei
care înfăptuieşte acest lucru;
5. Control şi monitorizare - se controlează, se urmăreşte îndeplinirea planului, corelarea
activităţilor şi a rezultatelor cu ceea ce s-a planificat;
6. Motivare - motivaţia rămâne o funcţie de bază a managementului pentru că fără motivaţie
lucrătorii nu pot lucra (sau nu vor) eficient. Cum funcţiile managementului sunt numeroase,
lipsa motivaţiei într-o organizaţie demotivează participarea angajaţilor la celelalte funcţii.
1.3. Roluri de bază
Interpersonal: roluri care implică coordonarea şi interacţiunea cu angajaţii
Informaţional: roluri care implică manipularea, depozitarea şi analiza informaţiilor
Decizional: roluri care necesită luarea deciziilor
Managementul  Politic: este utilizat pentru a construi o bază a puterii şi a

gestionării realiza conexiunile necesare
competenţelor
 Conceptual: este utilizat pentru analiza situaţiilor
complexe
 Interpersonal: este utilizat pentru a comunica, motiva,
mentor şi delegare
 Diagnostic: este abilitatea e a găsi, de a vizualiza
răspunsul cel mai adecvat unei situaţii

Prin management de mediu înţelegem acele acţiuni sau funcţiuni care pun în
acord activitatea organizaţiei cu reacţia mediului înconjurător.
Există câteva principii care e necesar a fi incluse şi respectate:
1. nu se pot efectua acţiuni manageriale, economice, sociale sau politice în

medii poluate;
2. toate activităţile manageriale includ relaţia cu mediul; prin integrare în acest

sens, cităm:

Rezultă că managementul de mediu, în integralitatea lui, costă bani. Banii vin

din partea întreprinderii care integrează mediul în activitatea sa
economică.
Cunoaştem acum că managementul, în general, este elaborat din subsisteme:
- managementul financiar
- managementul calităţii
fiecare include, în mod
- managementul resurselor umane integrat, subsisteme din
managementul mediului
- managementul inovaţiei
- managementul mediului

1.5. Sisteme de management Reprezintă o noţiune sistemică aplicată

al mediului unor domenii şi areale mari şi pentru care
sunt necesare strategii speciale.
În îndeplinirea funcţiilor managementului de mediu există câteva

principii extrem de importante, dar care arareori se aplică:
1. Protecţia mediului este necesar să înceapă cu actul de prevenire a poluării

(mult mai ieftin), şi nu cu proiecte de reparare a daunelor, mult mai costisitoare
şi greu de aplicat. Acest principiu, cunoscut de multă vreme, a început să fie
aplicat numai în ultimii 30-40 de ani. El este numai parţial respectat.
2. Poluarea nu are graniţe. În acest caz e foarte greu de identificat poluatorul.

Rezolvarea acestor probleme a făcut obiectul a numeroase summituri.
Summitul de la Kyoto şi Rio de janeiro sunt cele mai cunoscute prin amploarea
internaţională a deciziilor care s-au luat şi, apoi, prin procentul mare de
nerealizare, neimplementare a lor. De aici şi necesitatea mereu a mai multor
întâlniri internaţionale, pentru a se ajunge la un consens internaţional.
Problema este, însă, departe de a fi rezolvată.

1.5. Sisteme de management

al mediului
3. Poluatorul plăteşte un principiu bun, care aduce rezultate pozitive, dacă este
identificat poluatorul. Există însă o situaţie universală pentru fluxul de poluare,
mai ales în cazul emisiilor de gaze (de exemplu: Cine este vinovat de poluarea
cu gaze emise de automobile, trenuri, avioane – cele mai mari emisii –, alte
mijloace de transport). Reducerea emisiilor are nevoie exclusiv de sistemul de
management cu aplicabilitate globală (vom reveni).
4. Tehnologiile convenţionale s-au dezvoltat mai repede decât cele care conţin
incluse şi sistemele de management al mediului. În aceşti ultimi ani se fac
eforturi pentru inversarea celor 2 sisteme:
Tehnologii Tehnologii Tehnologii

convenţionale puţin poluante ecologice,
nepoluante

1.5. Sisteme de management

al mediului
Aceste principii, la care se mai pot adăuga şi altele, stau la baza

elaborării unui management al mediului la nivel mondial.
!!! De reţinut !!!
Mediul este alcătuit din subsisteme şi resurse, care necesită fiecare

managemente specifice, ce devansează managementul de mediu la
nivel de întreprindere.
Este vorba de resursele Terrei: APĂ, AER, SOL, BIODIVERSITATE.
Fiecare dintre ele, în conexiune cu întreprinderea sau în afara lor,

necesită sisteme de management speciale, căci fiecare dintre ele este
grav afectată sau pe cale de epuizare.

CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL DE MEDIU ÎN
RELAŢIA CU ÎNTREPRINDERILE

Managementul de mediu (MM) este creat din 2 cuvinte:

Definiţie
management, explicat în capitolul anterior;
mediu, atent explicat în cursurile de ecologie.
Poate că în cursurile de ecologie noţiunea de mediu este prea simplist

explicată. Mediul nu este numai o locaţie în care ne desfăşurăm activitatea, ci este un
sistem complex de tip biotop-bios, în care au loc procese complexe de derulare a
vieţii a milioane de organisme ce se comportă după legi speciale, denumite „LEGI
ECOLOGICE”.
Ele alcătuiesc „viaţa pe pământ”, iar în absenţa lor şi mai ales a nesocotirii,
neglijării legilor ecologice, viaţa poate, încet şi sigur, dispărea. Nu dispare planeta,
aşa cum prevăd numeroase apocalipse. Ea, planeta, este aici de peste 4,5 miliarde
de ani, timp în care a suferit miliarde de transformări, dar n-a dispărut. Planeta va
rămâne în continuare la locul ei. Cei care nu vor mai fi suntem noi, este viaţa. Ea
dispare datorită creării condiţiilor foarte numeroase de distrugere a ei (demografia, în
primul rând).

SCHEMĂ GENERALĂ A CURSULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
Definiţii şi concepte Managementul Definiţii şi concepte

legate de noţiunea mediului (MM) legate de noţiunea
2 de management 1 de mediu 3
MANAGEMENT
+MEDIU
resurselor
Resursă de sol
4 5 Resursă de apă 6 Resursă de aer 7 Resursă de
Componentă a mediului. biodiversitate
DE CE ?
AREALE ŞI DEZVOLTAREA LOR - dezvoltare rurală

8 - dezvoltare durabilă
9 Areale naturale 10 Areale agricole 11 Habitate rurale 12 Areale industriale

(Ecosisteme naturale) (Agrosisteme) şi urbane (economice) şi infrastructură
13 PROBLEME ŞI REZOLVAREA LOR

Explicaţii: indiferent dacă se referă la sistemul societar, la cel social sau

politic, în relaţia cu mediul există următoarele 2 direcţii:
1. managementul de subsistem al controlului

poluării şi măsurile de blocare ale emisiilor
gazoase, lichide sau solide, în ecosistemele
periferice întreprinderii sau societăţii;
2. managementul de subsistem, care se ocupă cu

monitorizarea stării ecologice a resurselor
principale: sol, aer, apă, biodiversitate

Există 4 tipuri de areale, şi anume:
 areale naturale sau ecosisteme naturale

 areale agricole sau agroecosisteme
 habitate rurale şi urbane, cunoscute ca oraşe, cartiere, comune, sate, cu toate
subsistemele lor de beneficii ecologice sau de utilităţi nefuncţionale
 areale industriale (marcate cu negru pe schema noastră, pentru că ele reprezintă
locaţiile de unde pornesc sau pot porni sursele de poluare şi asupra cărora se
exercită în mod deosebit activitatea managerială de control)
În toate aceste areale (9, 10, 11 şi 12) pot apărea probleme de

impact cu substanţa naturală a ecosistemelor, probleme care se
rezolvă prin una sau mai multe măsuri sau strategii elaborate de
către cei ce sunt specializaţi în managementul mediului.

2.1. Sisteme de management al mediului la

nivel de întreprindere şi organizaţie
Managementul mediului se exercită, aşadar, atât la nivel General de Stat,

de Societate, care dispune de un organism central denumit, în cele mai multe ţări,
„Ministerul Mediului”, şi de o serie întreagă de organizaţii subsidiare, denumite în
România „Agenţie de Mediu”, organizaţie care se află în fiecare judeţ şi care ar
trebui să se ocupe cu monitorizarea reală, pe bază de bilanţ şi nu de hârtii, a stării
resurselor de mediu din arealele pe care le controlează.
Se va demonstra, într-un capitol viitor, că „starea de mediu” determinată

prin parametrii calităţii lui se corelează strâns cu parametrii, cu starea de sănătate
a populaţiei din zonele respective.
Managementul General ar trebui să participe la elaborarea secvenţională

a managementului de mediu (figura următoare). De regulă, la nivel de
întreprindere, ţinând cont de regulile UE, acesta este elaborat de firme sau alte
organizaţii acreditate.
GENERAL
SISTEM DE
MANAGEMENT MANAGEMENT
MEDIU MEDIU
Rezolvări prin măsuri şi
strategie
PARTICULAR
Ex.: Managementul de
De la general la mediu în întreprinderi
particular în
managementul de
mediu (original)

Rezolvarea problemelor de mediu la nivel de întreprindere se

înfăptuieşte prin introducerea unui sistem de management de Cele 2 sisteme
mediu (SMM). de management
al mediului mai
utilizate la nivel
SMM de întreprindere
(original)
- Planificarea regulilor
- Conducere – implementare
- Controlul
ISO 14001 EMAS
5000 3000
întreprinderi 16 CONCEPTE întreprinderi
germane germane

SMM-ul ISO 14001 poate fi aplicat singular sau integrat cu ISO 9001.
Algoritmul se bazează pe 16 concepte de lucru, care se vor regăsi în diferite
forme în paginile următoare.
Menţionăm că, prin acest material, nu dorim să ne substituim firmelor
de consultanţă în domeniu, care în conexiune cu instituţiile statului practică
uneori incomplet, dar foarte scump acest sistem.
Menţionăm că algoritmul arată astfel:
Selectarea Alegerea
Monitorizare problemei sau a metodelor și
problemelor stabilirea regulilor
Decizia de Monitorizarea
implementare și rezultatelor Control
implementarea practică

Pentru cititorul neavizat e

necesar să precizăm că: EMAS = ECO – Management and Audit Scheme
şi aparţine Uniunii Europene (European Commission Environment).

Este folosită, deci, prescurtarea engleză a denumirii.
Menţionăm că normele EMAS

elaborate de Parlamentul European
prin regulamentul Nr. 1221/2009, pot fi
întâlnite inclusiv în limba română, ca şi
în limbile tuturor ţărilor UE şi site-ul
eur-lex.europe.eu, publicate însă şi în
Jurnalul Oficial al UE.
Articolul 2 din acest document
prezintă absolut toate acţiunile ce
necesită a fi întreprinse pentru a Nominalizaţii EMAS în anul 2011,
obţine certificarea, dar şi organizaţiile premiaţi pentru cele mai bune realizări în
acreditate în acest sens. El va fi găsit implementarea normei.
şi în anexa la acest curs. Sursa: EMAS

În ceea ce priveşte ISO 14.001, acesta este un standard internaţional de

management de mediu, creat de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO)
în septembrie 1996.
El pune bazele unui sistem de mediu la nivel mondial, deci are o
extindere mai mare decât EMAS, care este valabil numai în Europa.
Scopul lui constă fie într-o autoevaluare, fie într-o evaluare şi certificare
ISO 14.001. El preia câteva principii de bază din ISO 9000 şi anume modelul:
Planificare – Executare – Verificare – Corectare
Modelul se bazează, de asemeni, pe cele 17 puncte, concepte ale

sistemului de control al calităţii, reduse în ultimă instanţă la 16.
Standardul nu prevede nimic ca performanţă de mediu. Conform unui
autor anonim, peste 7600 întreprinderi europene au primit certificatul ISO 14001.

Deşi în normele 14001 nu se vorbeşte nimic despre performanţe de mediu,

Andreas Sturm (1998) consideră că prima fază a sistemului este evaluarea
performanţei de mediu, urmată de auditing şi, în fine, de evaluarea ciclului de viaţă
al produsului (etichetarea + standardizarea ecologică a produsului).
Managementul de mediu
Evaluarea ciclului de viaţă al

Sistem management mediu
produselor
Aspecte de
Evaluarea
Auditul Etichetarea recunoaştere a
performanţei de
de mediu de mediu stării ecologice
mediu
a produselor

Problemele principale pe care şi le propune spre rezolvare sistemul sunt următoarele:
1
recunoaşterea timpurie a riscurilor de mediu
2
asigurarea şi respectarea cerinţelor legale şi de reglementări
3
prevenirea şi stăpânirea impactului de mediu
4
monitorizarea şi controlul efectiv al protecţiei mediului în organizaţie
5 inducerea unor ecotehnologii care să conducă la obţinerea unor produse

stabilizate ecologic şi acceptate ca atare de consumator
6
încurajarea personalului pentru susţinerea protecţiei mediului
7 comunicarea cu clienţii şi consumatorii asupra sistemelor introduse şi

rezultatele obţinute

2.2 Beneficiile pe care le aduc

certificările ISO 14001 şi EMAS:
Întreaga documentaţie a riscurilor, care provoacă impactul de mediu, procesarea

1 măsurilor, a strategiilor şi implementarea lor fie şi „pe hârtie” poate conduce la
reducerea riscurilor de mediu. Pentru ca acest lucru să se întâmple, devin
obligatorii măsurile de educaţie în domeniu, de schimbare a atitudinii şi de
stimulare a personalului. Altminteri, aşa cum arătam mai sus, chiar şi purtătorii
de certificat ISO sau EMAS pot să polueze grav mediul cu anumite substanţe
poluante. Existenţa unui contract (Teoria hârtiile moarte) între salubritate şi
întreprindere nu rezolvă problema poluării şi cu atât mai puţin a
managementului necesar.
În categoria beneficii sunt strecurate formulări legate de îmbunătăţirea

2 performanţei de mediu, prin intermediul organizaţiei. Lipsa bilanţului de
mediu şi parametrilor concreţi care îl însoţesc, dau acestei formulări o
consistenţă redusă, numai simbolică, la nivelul „valorii hârtiilor” şi nu a realităţii
concrete. Despre bilanţul de mediu se va discuta într-un capitol special. De
reţinut este faptul că el nu este obligatoriu în certificare şi atunci certificarea nu
are consistenţa necesară SMM-ului.

Tot cu titlul de beneficiu ne este prezentată „creşterea încrederii pubicului, a

3 agenţiilor guvernamentale, a băncilor, a asigurătorilor şi a clienţilor”. Sigur că
da, aici putem fi de acord că birocraţia autorităţii se poate servi de birocraţia
întreprinderii. Managementul de mediu, în fond, poate fi circumscris
managementului calităţii şi poate fi dovedit numai cu o calitate semnificativ
crescută în plan ecologic a produselor şi prin satisfacţia publicului, de a respira
un aer mai sănătos pe platformele industriale.
Deşi iniţial costurile manageriale pentru introducerea SMM în întreprindere sunt

4 mari, după stabilizarea sistemului acesta poate scădea semnificativ. Sistemul
obligă la dematerializarea economică, scăderea nivelului inputurilor şi
creşterea eficienţei folosirii lor.
A trăi şi munci într-un mediu sănătos este o dorinţă atât a angajaţilor, cât şi a
5 habitanţilor din zonă. Educaţia şi motivaţia se corelează sinergic printr-un
SMM eficient.

Specialiştii consultanţi (dqsromania.ro, dar şi alţii) văd ceea ce nu vede standardul

6 ISO 14001 şi anume „performanţa de mediu” care ar rezulta din îmbunătăţirea
imaginii şi abilitatea de competitivitate atât în plan naţional, cât şi internaţional.
După cum spuneam anterior că „nu se vede”, lipsesc măsurătorile, parametrii.
Totuşi, o anumită imagine este cu adevărat creată, mai ales vizavi de
consumatori.
Din punctul de vedere al legalităţii se apreciază obţinerea unei siguranţe crescute.

7 Acest lucru este adevărat şi poate fi şi mai adevărat dacă implementarea este
efectuată direct pe fluxurile de producţie.
SMM se circumscrie managementului de calitate. Nu se poate obţine calitate în

8 medii poluate. Aici fenomenele converg sinergic

2.3 Metodologia de studiu a managementului

de mediu în raport cu organizaţiile
Sunt câteva teme care se impun discutate cu privire

la metodologia de studiu, a managementului de mediu şi a
sistemelor de management de mediu.
În figura următoare, de exemplu, ne propunem un

segment privind interfaţa dintre managementul de mediu şi
SMM-urile în raport cu normele ce se utilizează – în mod
deosebit ISO 14001 şi EMAS.

Schema privind interferenţa dintre managementul Sursa: Wikipedia.de

de mediu şi sistemele lui de implementare
MANAGEMENT DE MEDIU ŞI SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU
Management mediu la nivel de întreprindere. Protecţia mediului şi legea.

Tematica de derulare a conducerii întreprinderii. - problemele poluării [LIMITE – CONTROL]
Managementul mediului
[Formularea mijloacelor de conducere a sistemului] ISO
14001
Manuale specifice Procedee – informaţii privind Descrierea proceselor
de management conducerea muncii şi a întreprinderii conform normelor
Analiza mediului
Sistem pentru managementul mediului
Bilanţul CEO Implementarea formulării, a strategiilor mai sus prezentate
ISO
14001
Planificare: Implementare: modificări de procedee şi strategii,
Scop-teste-măsuri şcolarizare, inclusiv a organelor de control
EMAS
Revizuire: corecturi, optimizări Control. Ex: analiza stării de mediu. Audit
Publicarea performanţelor managementului de mediu

Normele de bază ale sistemelor de management de mediu
Norma ISO 14001

privind stimularea sistemului M.M.
(MANAGEMENT MEDIU)
Scopul Evoluţia Dezvoltare în

normei normei spaţiul european
Îmbunătăţirea proceselor Conservarea şi  ISO 14001 a fost publicată prima  Institutul German pentru
şi măsurilor manageriale reconstrucţia de mediu dată în 1996 de OIN (Organizaţia normare DIN EN ISO 14001/2009
Internaţională a Normelor)
 Austrian Standards Institutut
 16 iunie 2000, Stockolm – încă 2 ÖNORM ISO 14001 2008-2009
 Planificare: precizarea scopurilor şi proceselor scopuri:
- compatibilitate mai bună cu  Schweizerische Normen
 Conducere, realizare: a implementării proceselor norma privind calitatea Vereinigung SNV SN en ISO
managementului ISO 9001 14001/2005
 Central: - apărarea proceselor şi menţinerea lor în - eliminarea neclarităţilor şi
cadrul legii facilitarea aplicării ei
- publicarea performanţelor în domeniul Există mici diferenţe specifice.
conservării mediului  15 noiembrie 2004: a fost
publicată o formă îmbunătăţită a
 Optimizare: corectarea proceselor în vederea ISO 14001, care include toate noile
funcţionării lor optime solicitări ale UE (încă nepublicate)

Scopul central al managementului de mediu
Managementul mediului se aplică:

- planetei
- naţiunilor
după criterii diferite
- societăţilor economice şi sociale
- familiilor şi persoanelor
 Obţinerea la nivelul studiat (România) a unor abordări (concepte)

fundamentale
SCOP  Elaborarea, formularea conceptelor şi măsurilor care conduc la

CENTRAL creşterea eficienţei manageriale
 Identificarea abordărilor, a oportunităţilor ce trebuie reţinute din sisteme

Cunoaşterea şi ISO 14001 şi EMAS pentru dezvoltarea activităţii
analiza activităţii în
 Identificarea potenţialului de îmbunătăţire a managementului de mediu
raport cu sistemele
prin structurile de stimulare şi mecanismele conceptuale
ISO 14001 + EMAS
 Realizarea, obţinerea unei situaţii concrete, fundamentale privind
negocieri cu politica şi administraţia pentru implementarea algoritmului
managementului de mediu
Prezentarea algoritmică a metodologiei de studiu a managementului de mediu
METODOLOGIE DE STUDIU
Obţinerea profitului ecologic pentru toţi participanţii naţionali

ALEGEREA SISTEMULUI
Faza preliminară
Elaborarea unor materiale informaţionale (broşuri)

Dezvoltarea criteriilor de
înţelegere şi cuprindere
Înţelegerea conceptului
managementului de mediu
Prima fază de studiu
Efectuarea proiectului
Dezvoltarea Identificarea programelor Alegerea unui minim Identificarea
criteriilor de stimulare de 5 concepte experţilor
Elaborarea şi acceptarea Studierea chestionarelor Discuţii personale

Studiu de programelor de stimulare
profunzime
Analiza şi elaborarea opţiunilor strategice
Analiză şi elaborare
Conferinţe
strategii
Documentaţie
Raport asupra programului Raport privind conceptele
Documente,
de stimulare manageriale
rapoarte
2.4 Procese de producţie prietenoase mediului la nivel

de întreprindere – Puncte şi situaţii de abordare
transformarea materiei prime în produse de consum

Procesele de producţie se
caracterizează prin două însuşiri: neutralizarea deşeurilor sau reciclarea lor
Implementarea SMM la nivelul proceselor de producţie
Procese inputuri Procese de producţie Procese outputuri CONSUM
Modificări favorabile Direcţii şi măsuri

mediului Modificări favorabile mediului pentru recuperarea
la materii prime şi în procesul de producţie adjuvanţilor
adjuvanţi (reciclare)
Îmbunătăţirea Eliminarea sau Procese de Conducerea Modificări tehnice

proceselor substituirea unor producţie şi derularea favorabile în
tehnologice şi a subprocese prietenoase optimă a procesul derulării
instalaţiilor critice mediului proceselor muncii

Comparaţie între o întreprindere clasică şi una supusă

sistemului de management de mediu în etapa actuală
Concept management întreprindere Concept management întreprindere
economică ecoeconomică
MANAGEMENTUL NORMELOR
MANAGEMENTUL NORMELOR Statut care
cuprinde Cultura
Statutul Cultura componenta ecologică a
întreprinderilor întreprinderilor ecologică întreprinderilor
Politica Politica
antreprenorială mediului
MANAGEMENTUL STRATEGIILOR MANAGEMENTUL STRATEGIILOR

Structura
organizatorică Tipologia Sisteme de Selectarea
Sisteme problemelor management problemelor
Programe STRATEGII
manageriale al mediului ecologice
ALE MEDIULUI
MANAGEMENT OPERATIV MANAGEMENT OPERATIV

Procese Sisteme Conduită
organizatorice Contracte Modele de operative de Programe pentru o
Sisteme performanţă management al pentru mediu performanţă
decizionale şi cooperare mediului ecologică
Structuri Comportament Structuri Comportament
Activităţi Activităţi
Dezvoltarea întreprinderii Dezvoltarea ecologică a întreprinderii
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA după Bleicherk, 1992 - modificare avansată 43

De reţinut!
Transformarea şi dezvoltarea ecologică a economiei
va conduce implicit la o extrem de mare simplificare a societăţii
umane, a vieţii omului, iar evoluţia lui diformă de azi, va lua un
curs normal.
Oamenii vor redeveni oameni, neintegraţi nu numai
legilor sociale, ci şi celor ecologice.
Cum se va face acest lucru la o populaţie de 10
miliarde de oameni în 2050?
Simplu! Oamenii reînvaţă să creeze şi trăiască după
modelele naturale sau vor dispărea (vezi şi figura precedentă).

Infrastructura
energetică de
azi şi de
mâine
Lucrurile simple se fac cu inteligenţă, partea de jos a figurii putând suferi modificări
în funcţie de zonele geografice, dezvoltarea ştiinţei şi interesul politic, angajarea
acestuia faţă de cetăţean şi natură în perspectiva viitorului.
Procesele care privesc transformarea inputurilor

în outputuri în relaţia economie/ecologie
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA prelucrare după Steger, 1997 46

Diferenţa între gândirea strict economică şi cea ecologică într-o întreprindere
Diferenţe între perspectivele strict economice şi ecologice într-o întreprindere
La nivel de ţel, La nivel de procesare, recunoaştere PROBLEMA

scop a obiectului de activitate CENTRALĂ
Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva

economică ecologică economică ecologică economică ecologică
F L U X U R I
Procese inovative
Bani Procese intense
Materiale de prelucrare a Deficit
cât de transformare a Deficit
ecologice substanţelor ecologic
mai materiilor economic
şi energie dăunătoare recuperabil
mulţi primare
mediului
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA original 47

Închiderea circuitului substanţelor în cadrul unui circuit economic

la nivel de întreprindere sau ramură (SMM – implementat)
procese Materii
Materii prime
prime Producţie Consum Reziduuri
Resurse pentru
naturale producţie
Acumulare +
depozitare
Avertizare (cazul CO2)
Refolosire corecţii Refolosire
dinamice parţială Reciclări
(în acţiune) după ale
prelucrare materiilor
prime
Înnobilări
termice
Materii Reutilizări
prime
secundare
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Prelucrare aprofundată după Miessl şi colab., 1995 48

Deşi vom avea un capitol special despre durabilitatea sistemelor şi managementul

lor, prezentăm mai jos principiile care stau la baza unei viziuni antreprenoriale ce
se conectează, se integrează la mediu, îl acceptă, îl protejează, îl reconstruieşte
pentru propria sa dezvoltare.
Viziune antreprenorială pentru o economie durabilă - PRINCIPII
Recunoaşterea că “Nu poate fi obţinută o creştere economică pe lungă durată dacă nu este
integrată mediului şi dacă nu este prietenoasă cu acesta”.
A examina şi a înţelege că produsele, procesele prin care se obţin produsele şi serviciile, este
imperativ necesar să contribuie la durabilitatea ascendentă, portantă a dezvoltării.
Dezvoltarea profesională a colaboratorilor, lărgirea abilităţilor în domeniul lor de activitate şi

stimularea lor pentru respectarea mediului şi a legilor lui.
Conservarea credibilităţii vis-a-vis de societate, fără de care întreprinderea n-ar putea lucra.
Un dialog deschis cu toate grupările instituţiei, cu care ocazie se ridică spre rezolvare
probleme şi posibilităţi strategice. Se câştigă astfel multă ÎNCREDERE.
Organizarea unui spaţiu destinat exclusiv pentru dezbateri colective şi măsuri preventive.
Intervenţiile statului este necesar a fi discutate într-o măsură limitată.
Strategiile implică atât politica de viitor a firmei în raport cu mediul, dar mai ales
măsurile cele mai potrivite ce vor fi incluse în SMM, măsuri pe care managementul
întreprinderii şi le asumă, ca responsabilitate faţă de mediu şi societate în general.
Se elaborează conform normelor.
Este foarte necesară cunoaşterea contactului dintre

instituţii şi mediu.
Este foarte necesar rezultatul acestui contact.

STRATEGII LA
NIVEL DE
ÎNTREPRINDERE Se elaborează bilanţul de mediu (LCA).
Se obţin prin evaluare şi cercetare rezultatele necesare.
Pe baza rezultatelor se elaborează măsurile pe care

Strategiile necesare întreprinderea şi le asumă pentru a proteja mediul
pentru managementul înconjurător.
de mediu la nivel de
Măsurile sunt foarte diverse şi uneori implică proiecte
întreprinderi. complicate dar utile de reconstrucţie.

Bilanţul de mediu nu este încă utilizat în România şi nici n-ar avea cum
să-l facă în afara cercetării. Din această cauză, transportul deşeurilor de la o
întreprindere la groapa de gunoi a oraşului nu este altceva decât un procedeu
primitiv, a deplasa factorii poluanţi dintr-o zonă în alta, exclusiv din lipsă de
profesionalism, înseamnă dispreţ faţă de mediu şi societate. Asemenea procedee
vor dispărea odată cu birocraţii şi birocraţia lor păguboasă.
Atenţie!
În elaborarea strategiilor, dar mai ales a măsurilor care activează SMM-ul,
nu încape loc de formalism. Am avut numeroase discuţii mai ales cu organe de
control ale Ministerului Mediului, pentru care SMM-ul este o acţiune formală care
mimează protecţia, conservarea şi utilizarea inteligentă a resurselor de mediu. Un
contract neoperabil între o întreprindere şi un colector de deşeuri, este cu mult mai
importantă decât măsurile eficiente de reciclare a deşeurilor (dacă există).
Contactul fizic dintre întreprinderi şi mediu se face cel mai adesea prin intermediul şi
afectarea resurselor. Resursele vieţii noastre se află în mediu şi s-au aflat acolo cu
mult înainte de a utiliza ştiinţa şi tehnologia spre a le procesa. SMM-urilor le revine
sarcina să restituie naturii, mediului, ceea ce i-a luat cu atâta lăcomie (figura
următoare).
Contactul între întreprinderile economice şi mediu
CONTACTUL CU RESURSELE NATURALE
Solul Apa Biodiversitate Aer Arealele
ECOSISTEMUL
Care sunt
contactele cu
mediul ale ECOSISTEME NATURALE AGROECOSISTEME HABITATE
întreprinderilor
sau instituţiilor
terestre maritime în sol aerian sisteme de agricultură reziduale industrie +
economie
vegetal integrat zootehnic
apă gaze
în aer
aer lichide
ABSORBŢII PREA ELIMINĂRI DEVERSĂRI în apă
MARI DE RESURSE EMISII iradieri CANTITĂŢI MARI
sol pe sol
biodiversitate reziduuri
- produse petroliere
CE SE POATE ÎNTÂMPLA - substanţe chimice diverse
- CO2 + alte gaze
CAPITOLUL 3
RESURSA
DE SOL

CAPITOLUL 3 – RESURSA DE SOL
3.1 Rolul solului în restabilirea unei relaţii prietenoase

între întreprindere şi mediu, între societate şi
mediu (managementul resursei de sol)
Solul poate fi descris ca „miracolul vieţii, al economiei şi al politicii”.
Nu există politică şi politicieni în Deşertul Sahara, acolo unde de fapt nu

există oameni, societate, economie.
Politicienii există acolo unde îi mână interesele, iar interesele apar

acolo unde există resurse umane şi resurse naturale ce pot fi imediat exploatate.
Sahara poate deveni un mare agroecosistem al lumii pentru că în

subsolul ei există o mare de apă dulce, dar fiindcă această reconstrucţie de
mediu costă foarte mult, nu interesează pe niciun politician.
Ei sunt interesaţi de solurile bune, care se transformă în scurtă vreme,

raportat la durata lor de formare, în soluri degradate.

Tipurile de sol prezente astăzi în sistemul economic, interrelaţiile dintre soluri şi dezvoltarea economică
Ce este solul şi ce i se poate întâmpla în relaţia cu întreprinderile şi societatea umană
- infrastructură
Sol agricol Sol forestier Sol suport - habitate Sol de sacrificiu
ecosisteme agricole şi de sub păduri - căi rutiere -Gropi gunoi

agricole naturală - oraşe - staţii epurare
- sate etc. - altele
 Îşi poate pierde materia organică brută

 Îşi poate pierde humusul C şi humusul heteropolicondensat
 Îşi poate reduce activitatea biologică sau şi-o poate pierde (deşertificare)
 Poate fi poluat cu:
→ metale grele → microorganisme toxice
→ petrol
1 → săruri 2 → alţi poluanţi organici 3 → cadavre
→ gaze toxice → altele
→ acizi → resturi alimentare
→ alte lichide periculoase → deşeuri menajere
 Poate fi erodat: îndepăratarea părţii fertile de la suprafaţă prin spălare de către ape sau antrenare de către vânt
 Poate fi antrenat prin alunecări de teren
 Poate fi complet deşertificat
MĂSURI
Depoluare Refacere activitate biologică Refacere humus Refacerea arhitecturii solului
RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A SOLULUI PRIN METODE SPECIFICE !

Noile reglementări ale UE, dar şi ale ESA (Ecological Society of America) se referă
la ceea ce numim INTEGRARE a habitatelor şi infrastructurii:
„modelele naturale existente”.
Atenţie!
Există o diferenţă mare asupra modului cum se construieşte

o casă în Germania şi în România. În Germania, statul, comunitatea,
se implică mult în organizarea ecologică a şantierelor. De exemplu,
nicio construcţie nu începe înainte ca cel care construieşte să aibă
absolut toate facilităţile (drum asfaltat, apă, curent electric etc.).
Lucrătorii, constructorii, sunt astfel educaţi încât o nouă construcţie
apare aproape pe neobservate.

Nu există noroi pe drumul de acces, nu sunt ridicări de praf,

zgomotele sunt la nivele mici, imperceptibile, iar acel obiectiv este
înconjurat cu arbori şi spaţii verzi. Totul pentru a nu se altera modelul
natural.
În România, procesele se derulează exact invers. Construcţia

începe fără nicio facilitate. Maşinile transportă noroiul pe km întregi pe
şoselele regionale sau naţionale, murdărind şi creând un adevărat
pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic. Utilităţile (curent electric,
drumuri, gaze, apă) sunt aduse uneori la ani buni după ce deja locatarii
sunt acolo cu toate improvizaţiile lor. Norii de praf populează arealele,
vegetaţia ierboasă şi lemnoasă este deschisă pe spaţii mari, fără a mai
fi refăcută.
Priviţi Bucureştiul la ieşirea spre Alexandria şi minunaţi-vă

câtă dezordine poate fi în genomul românesc!

Soluri
naturale
1. Sol natural într-o pădure din 2. Sol natural de pădure cu trifoi la

zona Valea Doftana Malu cu Flori, Dâmboviţa

3. Sol abandonat şi
distrus antropic prin
eroziune şi
abandonare în zona
Mehedinţi – Prahova
soluri distruse antropic
4. Sol distrus prin boltire şi

deşertificare, Avrig – Sibiu

Groapa de gunoi Glina, o sursă de poluare de mare amploare pentru mediu

şi mai ales pentru locuinţele amplasate la mică distanţă. Lumea politică are
interese financiare în această mizerie interesată de rezolvarea ei.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: http://www.isuilfov.ro/v2/uploads/2009/06/glina11.jpg 60
Materie primă pentru

Proton şi sursă ucigătoare
pentru oameni şi mediu.
Cadavrele nu au valoare
politică.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Gazeta de Cluj 61

Modalităţile inovaţionale de a readuce un sol tasat în zona eficienţei maxime folosind tehnologii de
ecologizare, verificate ştiinţific
a Starea normală a solului
sănătos la nivel naţional şi
european
Sol degradat Sol refăcut ca urmare

din cauza a unei inovaţii
lucrărilor manageriale de
solului şi reconstrucţie:
inputurilor - modificări şi reducere
tehnice lucrări
- aport materie organică
- asolamente
- reconstrucţia fluxurilor
pe profil
apă
b 8%
apă
c (a) Sol
aer
9% 25% aer ideal,
25%
humus mostră;
3% alte
schelet organisme
(b) Sol
2% 2% degradat
humus
puternic;
3% (c) Sol
materie Efecte:
minerală - reducere humus
refăcut
argilă+loes
loes+argilă - distrugere structură +schelete
humus
condensat (inovaţie
78% - regiuni apă/sol defavorizate
- activitate biologică fi*****
41.2% 3.8% manageri-
Starea solului înainte de inovaţie Starea solului după inovaţie ală)
COMENTARII
 Natura are regulile ei, care ar trebui respectate şi de

specia umană.
 Acum 10000 de ani solurile naturale au fost în aşa fel

creeate încât se puteau autogestiona prin autoreglare.
 Foarte important pentru un sol funcţional, ideal, indiferent

de zonă, este păstrarea indicatorilor naturali şi iniţiali de
funcţionalitate.

3.2 Funcţiile solului şi relaţiile lui cu societatea şi hrana omenirii
Funcţiile de mai jos au fost discutate la Forumul pentru Hrănirea Omenirii în anul
2050, de la Berlin (16-21 ianuarie 2012). Profesorul Sikora R., de la Universitatea
din Bonn, le-a denumit „funcţii ale resursei sol”:
1.solul este un material natural viu, neconsolidat, care înfăşoară suprafaţa
planetei;
2. este în permanenţă supus unui impact al factorilor de mediu: vânt, ploi,
căldură, activitate antropică;
3.constituie suportul material al plantelor;
4.asigură fluxul substanţelor de creştere: nutrienţi, apă, căldură şi aer;
5.conservă proporţii dorite între componente: solid, lichid şi gazos (fazele
componente);
6.conţine materie organică (MO), suport pentru activitatea microbiană;
7.activitatea microbiană impune ciclurile nutritive şi controlează bolile.
Pentru micii fermieri, solul este singura resursă a traiului, care le permite
supravieţuirea. Atât în SMM, cât şi politicile sociale ale ţărilor socotesc că acest
lucru este necesar a fi luat în considerare.
43% indicatorul mineral textural

humus
13% indicatorul organic microorganisme
Pentru zona României materie organică
acum 80 de ani
22% spaţii libere mari pentru tranzit apă
22% spaţii libere mici (apa capilară reţinută)
45% indicatorul mineral textural

Pentru zona României humus
şi a Europei 2010 5% indicatorul organic microorganisme
sol ideal sub materie organică
păşune perenă 25% apă gravitaţională
50% spaţiu liber
25% apă capilară
pierderea de humus
pierderea de sol (cernoziom) - cea mai gravă problemă
pierderea de microorganisme şi activitate biologică
indicator principal - număr de râme/m2
Degradările antropice pierderea structurii
alterarea raporturilor apă/aer
Dinamica degradării pierderea rezervei de apă
solurilor în România şi pierderea de biomasă - recoltele
natura acestora pierderea de fertilitate şi bunăstare socială
Scăderea conţinutului de humus în România

 45% parte minerală

APĂ
 5% humus (material organic)
AER
 4-30 t/ha biodiversitate (de la
Humus = SOL - minerale microbi - bacterii - ciuperci -
alge - insecte - râme, până la
BIODIVERSITATE
mici mamifere)

măsuri care să permită relaţiilor dintre rădăcini şi sol o activitate intensă (optimă)
1 Refacerea, regenerarea echilibrului de nutrienţi din sol prin soluţii specifice de

teren şi sistem;
2 Pentru atingerea cererii de hrană a anului 2050, micii sau marii producători au
nevoie de un ritm de creştere a producţiei de 2%/an;
3 Selectarea zonelor şi plasarea sistemelor de agricultură în funcţie de

favorabilitatea relaţiilor plantă/sol pentru acest sistem (de exemplu,
reconstrucţia sistemelor agricole de păşunat găseşte cele mai bune condiţii în
zonele montane şi submontane din Maramureş-Suceava-Apuseni etc.; pentru
cereale, dimpotrivă, managementul reconstrucţiilor solului are cerinţe specifice
în zonele de câmpie şi dealuri joase etc.);
Promovarea sistemului de lucrări conservative ale solului va conduce la realizarea

4
dezideratului, producţie intensivă cu inputuri reduse. Îngrăşămintele chimice
poluante se înlocuiesc cu materiale organice compostate, composturi specifice
sau activatori biologici pentru stimularea captării şi utilizării azotului atmosferic
şi reciclarea activă a resturilor organice;

măsuri care să permită relaţiilor dintre rădăcini şi sol o activitate intensă (optimă)
5 Evitarea strictă a despăduritului, a utilizării culturilor intensive. Spunem deja un

„NU” categoric culturii de miscanthus şi păşunatului intensiv, care riscă să
degradeze solurile de o manieră durabilă;
Consolidarea cercetării solului şi a relaţiilor lui cu plantele şi implementarea lor în
6
practica agricolă. Noua agricultură în sistem intensiv şi durabil necesită multă
cercetare, inclusiv în zona creării de noi soiuri, mai adaptate condiţiilor de climă
în continuă modificare. Cerinţele ţăranilor, ale fermierilor faţă de soiuri şi alte
tehnologii s-au diversificat foarte mult. Se solicită soiuri şi hibrizi cu însuşiri
agronomice (denumire nefolosită în ameliorare) favorabile zonei şi a scopului
pentru care se înfiinţează cultura. Cercetarea va fi pusă în situaţia să ofere
parametrii care definesc „însuşirile agronomice”. De exemplu, soiuri de grâu
care se seamănă „mai devreme” sau „mai târziu”, soiuri de grâu care se
decortică mai uşor, soiuri de orz care nu se frâng când spicul se apropie de
maturitate şi se încarcă cu apă de ploaie etc.;
7 Noile soiuri şi hibrizi vor fi mai rezistenţi sau chiar toleranţi faţă de factorii abiotici:
inundaţii, secetă, frig, alternanţa căldură/frig/călduri foarte mari etc;
8 Instrumentele necesare pentru stabilirea fertilităţii solurilor sunt absolut necesare a

se implementa în practică pentru monitorizarea permanentă a vitalităţii
productive a solului prin metode naturale.
STUDIU DE CAZ :
Reconstrucţia ecologică a solurilor

la ferma Agrovet - Alexandria

 Suprafaţa fermei = 1700 ha, în proporţie de 90% arendate. Solul

este greu, cu > 36% argilă şi 3,4 - 3,5% humus.
 Număr puncte bonitare fertilitate: 80 din 100 posibile.
 Factori naturali restrictivi ai producţiei:

 apa,
 variaţiile mari de temperatură,
 fenomene meteorologice atipice ca:
 furtuni,
 grindină,
 alunecări de teren + eroziune,
 stagnarea apei,
 apariţia fenomenelor de gleizare cu crăparea solului
pe timp de secetă, mai ales vara.

Factorii antropici care blochează creşterea normală a plantelor şi realizarea producţiilor
1. Blocaj pe profilul solului la 30 - 45 cm cauzat de fenomenul denumit hardpan, generat de

lucrarea solului cu plugul la aceeaşi adâncime o perioadă de circa 30 de ani.
Consecinţele blocajului:
1.1 Starea ecologică a solului s-a degradat total.
1.2. Rădăcinile plantelor nu puteau să pătrundă la mai mult de 40 cm. Erau expuse rapid secetei şi
plantele intrau în stres de apă.
2. Apa nu pătrundea în profunzime şi era blocată la nivelul hardpanului. Se întâmplau două

fenomene: apa era pierdută prin evaporare la suprafaţă sau apa se deplasa de-a lungul
pantei, cu sol cu tot, provocând grave pierderi de sol prin eroziune.
3. Însuşirile fizice ale solului erau defectuoase. Raportul apă/aer era deformat de la 25%/25%
la 8%/9%. Prin reducerea apei şi aerului mai ales în stratul arabil şi subarabil, activitatea
productivă a solului era blocată.
4. Lipsea structura solului şi se degrada în ritm susţinut conţinutul de humus din stratul de
suprafaţă (pierderi 1,4% în 5 ani).
5. Lipsa activităţii biologice a solului generată de insuficienţa apei, a aerului şi a materiei

organice necesară descompunătorilor. Cantitatea de microorganisme/ha s-a dovedit a fi
sub 3000 kg/ha (normal > 10.000).

Rezultatele cercetărilor care au necesitat reconstrucţia ecologică a fermei

Cauzele unei stări ecologice precare
a solurilor din Câmpia Burnasului
Factori Factori
naturali antropici
Conţinut Tendinţă de Lucrări defectuoase ale Utilizarea excesivă Exces de pesticide

Gravitaţia solului: exces plug, lipsă a îngrăşămintelor sau folosire
ridicat în acidifiere
argilă afânare la adâncime cu azot neraţională
- distrugeri humus
Hardpan - poluare sol
- reducerea activităţii biologice
Încălzirea atmosferei
- tasare
- distrugerea structurii
- relaţii slabe apă-sol
Reducerea capacităţii de nutriţie a solului, adică reducerea fertilităţii

Alcătuirea asolamentului cu plante amelioratoare,

premiză pentru derularea algoritmului etapizat
Cereale Floarea soarelui

circa 600 ha circa 300 ha
Asolamentul cuprinde:
Rapiţă Mazăre
circa 600 ha circa 200 ha

Nivelul 1 al algoritmului reconstrucţiei solului (anul I)
Nivel 1 convenţional Rezultate după primul an:

- Se refac fluxurile pe profil
- Începe refacerea rezervei de apă a
Se scoate plugul, solului
se introduce un - Apa se conservă
scarificator - Rădăcinile pătrund în profunzime
- Producţia creşte cu 800 kg/ha.
Se scoate discul,
continuare
se introduce
inovare gruber tip tiger
Se scoate semănătoarea
continuare clasică, se introduce
semănătoarea cu
inovare
încorporare seminţe şi
îngrăşăminte
Inovare + implementare. C
refacerea începe refacerea

fluxurilor pe rezervei de apă a
profil solului prin
mărirea volumului
de conservare
Rezultatele
după
primul an
pătrunderea producţia creşte

rădăcinilor în deja la grâu, unde
profunzime s-a experimentat
după primul an cu
800 kg/ha

Atenţie! Procesele de refacere a fluxurilor încep imediat după efectuarea

scarificatului, care prin activitatea de săltare a solului de către organele sale active
din partea de vârf a lancelor, creează în stratul de hardpan (1) fisuri orizontale
frecvente, prin care apa, microorganismele şi rădăcinile pătrund în profunzime. După
câteva luni, solul se mărunţeşte şi se structurează (3). În felul acesta, în anul II
algoritmul continuă cu stabilizarea rezultatelor obţinute în anul I.
1
2
3
Efectul direct şi indirect al scarificării profunde

asupra începerii modificării favorabile a solului
În anul al doilea nu se mai face nicio lucrare profundă, nici măcar în plan vertical.
Se lucrează numai cu tigerul la adâncimi diferite, în funcţie de scopul lucrării.
Nivel 2 Efecte:
- Fluxurile sunt refăcute.
- Creşte cantitatea de humus C.
- Creşte activitatea biologică.
Se lucrează - Se reface aproape complet
numai cu tigerul raportul apă - aer al refacerii
biologice a solului.
- Creşte conţinutul de apă
Se introduce disc greu pentru înmagazinată în sol.
continuă pregătire pat germinativ - Producţia creşte cu circa 950
kg/ha.
inovarea
Conservare
inovare Se seamănă ca mai sus
inovare Se recoltează cu combine speciale
Se toacă paiele şi se Se lasă paiele

Inovare + implementare. încorporează ca mulci

Se reface, în mare parte, activitatea biologică a solului. Apar râmele.

Nivelul 3 al reconstrucţiei ecologice a solului la ferma Agrovet Alexandria
Nivel 3 Efecte:
- Fluxul este complet refăcut pe profil.
- Apa se conservă integral.
Se reface - Structura devine stabilă.
scarificarea - Creşte cantitatea de humus C.
- Se acumulează materie organică vie
în sol.
- Se reactivează fixarea biologică şi
asociativă a azotului.
- Se mobilizează fosforul şi potasiul
din rezerva solului.
Conservare Tiger + disc + - Indicele ecologic al solului se
inovare gruber apropie de cifra 4.
Materie organică până

la 2000 kg/ha
Paie Tulpini rapiţă

Folosirea composturilor bioactive care măresc potenţialul biologic şi nutritiv al solurilor

Nivelul 4 al algoritmului se derulează în anul 4 de la începerea implementării

inovaţiei. A fost necesară refacerea scarificării pe unele zone mai tasate. În rest, s-a
lucrat similar ca la nivelul 3 pentru continuarea stabilizării profilului şi a fluxurilor.
Nivel 4
Se reface scarificarea
Tiger + disc + gruber
Materie organică până la 2000 kg/ha
Paie Tulpini rapiţă
Se modifică
managementul nutriţiei
Se alcătuieşte bilanţul Dozele de azot se

elementelor nutritive reduc la nivelul
(N.P.K, humus) bilanţului
Pentru azot se pleacă de la Nmin (Berca M. - 2011). Se stabileşte nivelul de consum în

dinamica la soiurile premium care se cultivă, precum şi cantitatea de azot care se aduce
în sol prin fixarea asociativă dintre cultura grâului şi bacteria Azospirillum brasilense.
Dinamica lunară a consumului de azot la o cultură de grâu Premium, funcţie

de producţia planificată
Dacă procesele sunt bine conduse biologic şi ecologic, pe acest sol pot fi
economisite cel puţin 50% din îngrăşămintele cu azot ce se aplică în agricultura
clasică.
Dinamica cumulată a azotului fixat asociativ în rizosfera soiului de grâu Capo

în sol ecologizat
Atenţie!
Managementul fixării biologice a azotului este foarte diferit de

la un sol la altul şi se corelează şi cu cantitatea de bacterii Azospirillum
existentă în sol, dar şi cu cunoştinţele fermierului legate de acest
fenomen. Dacă planta va primi azot înainte de instalarea asociaţiei (>
4-5oC în sol), atunci planta nu va mai comunica cu bacteria şi fixarea
va fi inhibată.

Nivelul 5 al algoritmului reconstrucţiei solului la Ferma Agrovet
Nivel 5 Pentru evitarea rezistenţei la boli şi

dăunători.
Se modifică managementul Pentru reducerea presiunii de poluare.
protecţiei plantelor Pentru eliminarea micotoxinelor.
Se trece la tehnologii de
precizie în fermă. Senzori
+ GPS
Se continuă introducerea de
materie organică în sol
Se introduce şi consolidează
un nou management al
mentenanţei maşinilor

Efecte:
 Producţia de grâu se stabilizează în jur de 6000 kg/ha
 Producţia de mazăre se stabilizează în jur de 4000 kg/ha
 Producţia de rapiţă se stabilizează în jur de 3500 kg/ha
 Producţia de floarea-soarelui se stabilizează în jur de 3000 kg/ha.
 Costurile de producţie au fost reduse cu 40% iar productivitatea muncii a crescut

de 8 ori în 5 ani. Ferma obţine o rată a profitului net de 30%.
 Invesţiile necesare: circa 1,1 mil Euro - amortizabile în 3 ani.
 Nu s-a apelat la proiecte UE.

În etapa următoare se trece la semănatul direct în mirişte sau în mulci

pentru că s-a atins pragul de pregătire biologică a solului care nu mai
solicită lucrări convenţionale sau reduse, ci minimum tillage.
Efect:
Reducerea preţului lucrărilor solului de la 250 lei/ha la 41

lei/ha. Producţia obţinută conţine 16% proteine, fără
micotoxine şi fără infecţii cu amiloenzime obţinându-se un
preţ cu 40-50 euro peste preţul standard al pieţii.

Producţiile pentru culturi sunt aproape duble, pentru aceleaşi condiţii

climatice şi anume:
 circa 6000 kg/ha la grâu şi orz;

 4000 kg/ha ± 10% la mazăre pentru boabe – furaj;
 3500 kg/ha ± 10% la rapiţă, în condiţiile în care nu apar geruri sub -15 – -20oC
pe fond de lipsă de zăpadă (riscul este calculat la 40%);
 3000 kg/ha ± 10% la floarea-soarelui, folosind soiuri mai timpurii pentru a se
evita riscul de secetă din timpul înfloririi;
 11000 kg boabe/ha la hibrizii semitimpurii de porumb în 2011, la 14% umiditate,
fără irigaţii şi fără necesitatea uscării.
Costurile de producţie au fost reduse cu 40%, iar productivitatea muncii a

crescut de 8 ori în 5 ani. Ferma obţine o rată a profitului net de 30%.
a
Investiţiile necesare, cca 1,1 mil. Euro se pot amortiza în 3 ani.

Atenţie!
Reducerea lucrărilor solului prin renunţarea la plug, freză şi

alte unelte care mobilizează agresiv solul şi înlocuirea lor cu sistemul
propus prin algoritm, a căpătat denumirea de „sistem conservativ de
lucrare a solului”, iar în cazul semănatului direct „No tillage”.
Concomitent, se reduc şi inputurile agresive (îngrăşăminte

de sinteză cu azot, pesticide toxice) şi se înlocuiesc, pe cât mai mult
posibil, cu modele naturale. Agricultura care reiese din aceste
modificări tehnologice de substanţă a căpătat denumirea de
„AGRICULTURĂ CONSERVATIVĂ”. În ultimul capitol al acestei cărţi
vom discuta în detaliu noţiunea şi conţinutul ei.

Diferenţa între infiltrarea apei pe terenuri cu stări ecologice diferite:

Stânga – teren în curs de ecologizare (anul 2)
Dreapta – teren lucrat convenţional cu plugul
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA (Foto originală 10.11.2007) 91
Parametrii care diferenţiază starea

ecologică a unui sol lucrat convenţional
(stânga) şi ecologizat (SMM) – dreapta
apă
8% aer
aer
apă 25%
9%
25%
humus alte
3% organisme
2%
schelet
2% humus C
3%
materie
argilă
minerală humus
+loes +
loes+argilă condensat
schelet
78% 3.8%
41.2%
Starea solului înainte de inovaţie Starea solului după inovaţie

Paralelă între profilul solului în secţiune transversală, în stânga pentru sistemul

convenţional neecologizat şi în dreapta pentru cel care a parcurs întreg algoritmul

Calitatea parametrilor ecologici se reflectă ulterior în nivelul producţiilor şi al calităţii lor.
kg/ha înainte
Kg/ha după Diferenţa
Cultura de Calitate Calitate
implementare în plus
implementare
foarte
Grâu 3600 bună 6100 2600
bună
foarte
Rapiţă 2100 bună 3500 1400
bună
foarte
Mazăre 890 satisfăcătoare 4050 3160
bună
Floarea- foarte
1600 satisfăcătoare 3000 1400
soarelui bună
Paralelă între sistemul convenţional de lucrare a solului şi de practicare a agriculturii

de câmp şi sistemul de management al mediului (SMM) implementat la nivelul
solului şi culturilor (agricultură conservativă)

Funcţia model în formă concentrată de

implementare a inovaţiei de reconstrucţie a solului
P = p + ∆p
în care:
P = producţia şi calitatea ei după implementarea inovaţiei
p = producţia înainte de implementarea inovaţiei (vezi tabelul precedent)
∆p = sporul de producţie adus prin implementarea managerială
a inovaţiei şi invenţiilor.
Modelele tip funcţie tridimensională ale relaţiilor

dintre producţie, apă şi indicele ecologic
p = f(x1…xn)
în care: x = nivelul şi calitatea factorilor de producţie
∆p = f(x1 + ∆x1) + f[(x1+∆x1 +….. (xn +∆xn)]

în care: ∆x = suplimentul de factori cantitativi şi calitativi obţinuţi prin inovare
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA vezi Berca M. – 2011 95

Modelul concentrat al algoritmului original
refacerii ecologice a solului în Alimente sănătoase, oameni sănătoşi
platoul Burnasului
Producere produse Management special al
Cercetare-dezvoltare-
agricole mentenanţei utilajelor
eco-inovativă
Intervenţii cu
Bactofil
microorganisme
Biovin
(bacterii +
Algoritm Model natural de ciuperci)
specific eco- valorificare superioară
inovare a inputurilor
1. Scarificare 2. Refacere fluxuri 3. Creşterea inputurilor naturale 4. Reducere azot de sinteză

distrugere hardpan pe profil sol la grâu (N, P2O5, K2O) Conservare humus
Reduce N în bilanţ
cu 30-90 kg/ha N
după
înainte Refacerea asociaţiei Materie organică
grâu-azospirillum
(curbă consum,
curbă acumulare azot) Îngrăşăminte
Bilanţul azotului.
verzi
Reconstrucţia optimă a
raportului apă-aer Gunoi grajd,
Reconstrucţia structurii
Reconstrucţia humusului
compost
Reconstrucţia biodiversităţii
Reducerea lucrărilor Monitorizarea Efect final: dublarea producţiei la cereale

asupra solului calităţii solului şi reducerea cu 40% a costurilor
-Scoaterea plugului
-Înlocuire cu gruber (tiger) Microorganisme 8x
Utilaje -Reducere tiger Râme → 30 buc/m2 Stabilizarea solurilor
Renunţare
PROF.UNIV.DR la plug
MIHAI BERCA -Introducere mulch 96
Imagine din elicopter privind modelul funcţionării Legii lui Baer pe râul Dâmboviţa
80 74
70
61
60 53
49 56
50
40
30
20 15
10 3
6
0
Mirişte arsă Mirişte Mirişte mulcită Fără arătură
încorporată
Pierderi sol (t/ha) Scurgeri (mm)
Pierderea de sol pe o pantă de 13% din Darling Downs – Australia. Datele au fost
culese în perioada 1978-1989 şi publicate în 2009 de către guvernul provinciei
Queensland
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.derm.qld.gov.au 98
Relaţia dintre gradul de acoperire a solului cu ierburi

şi scurgerile de apă şi sol, pe o păşune din Australia
Tratament A B C
Procentaj acoperire 87 69 6
Eroziune prin scurgere (mm) 1.5 14 38
Procent de precipitații scurse 3 26 70
Pierderi de sol (t/ha) 0.03 0.3 22
Adâncimea pierderii de sol (mm) 0.002 0.02 1.7
Concentrația de sedimente (g/L) 1.5 1.9 63
Azot îndepărtat (Kg/ha) 0.14 1.9 15.3
Fosfor îndepărtat 0.02 0.26 4.3
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Queensland Guvernment, 2009 99

Protecţia contra eroziunii pantelor din Nicaragua, folosind modelul biologic

Mucuna (Mucuna pruriens)
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.nicaliving.com/files/imagesmucuna.preview 100
Soluri conservate şi distruse în perimetrul comunei Malu cu Flori.

Formele de eroziune existente în zonă
Sol neerodat. Sol erodat
O secvenţă pe o prin spălare la
păşune bine suprafaţă şi
întreţinută din ravene la Malu cu
nordul jud. Flori, judeţul
Dâmboviţa Dâmboviţa
(Robescu V.O., (Robescu V.O.,
2009 2009
a b
c Formele de manifestare ale procesului de eroziune:

- Eroziunea prin spălare la suprafaţa solului,
- Eroziunea de adâncime care după stadiul de dezvoltare se deosebesc următoarele
Eroziunea se poate exprima forme :
în diferite feluri, ajungând să
creeze răni foarte adânci în Rigolă Ogaş Ravenă Torent
scoarţa pământului, apele
putând transporta până la
100.000 to/an sol fertil din
ecosistemele naturale şi Torentul reprezintă un curs de apă,
ADÂNCIME ADÂNCIME ADÂNCIME
antropice ale României. 20-50 cm 50 cm – 2 m 2 -3m cu debit permanent, având o reţea
hidrografică şi bazin de recepţie
propriu şi care se caracterizează
(Nijloveanu Daniel, Teză de doctorat, oct.2011) printr-un anumit regim hidrologic
Dealul de la ieşirea din comuna Malu cu Flori. Eroziune avansată prin rigole (original)
cu un an înainte de începerea algoritmului modulatoriu

Algoritmul începe cu plantarea cătinei (Hippophae rhamnoides) în anul 1

(faza 1 a algoritmului)

Faza 2 (anul 2) – cătina începe să ocupe, uşor, suprafaţa solului prin începerea apariţiei
unor lăstari din puternica rădăcină drajonantă subterană. Rămân, însă, foarte vizibile
rigolele, dar scurgerea de pământ se reduce cu 15%, acoperirea fiind de circa 18-20%,
însă domină plantele graminee atrase de azotul fixat biologic.

Faza 3 (anul 3) – plantele de cătină cresc în înălţime şi se extind pe orizontală, ocupând

în jur de 60% din suprafaţă. Rămân încă vizibile rigolele, o mare parte a suprafeţei fiind
ocupată cu graminee, insuficient înrădăcinate.

Faza 4 (anul 4) – plantaţia avansează atât în plan orizontal, cât şi vertical şi acoperă o
suprafaţă de 65-70%. Eroziunea este practic redusă până la 80%, deşi mai sunt încă
suprafeţe erodabile.

Faza 5 (anul 5) – cătina este bine dezvoltată pe plan vertical şi orizontal. S-a realizat
acea întrepătrundere între rădăcinile de cătină şi cele ale plantelor ierboase perene şi
anuale încât s-a format la suprafaţa solului un strat foarte greu de distrus. Protecţia este
oferită pe 98% din suprafaţă, iar eroziunea este practic stopată (>95%).

Faza 6, anul 6 – finalul algoritmului de control a eroziunii dealului Malu cu Flori,

Dâmboviţa. Se constată maturizarea modelului biologic şi instalarea durabilităţii
protecţiei 100%

Oportunitatea implementării a 3 modele de conservare biologică şi de control a

eroziunii în arealele naturale din Bazinul Superior al Dâmboviţei
Panta terenului
> 10 10 - 20 20 - 40 40 - 60 > 60
s1 s2 s3 s1 s2 s3 s1 s2 s3 s2 s3 s3
Modul 1 asociaţie 5 3 - 4 3 - 2 2 1 1-2 1 1

gramineae
Modul 2 asociaţie 5 3 - 5 4 - 3 2 1 2 1 1
gramineae + trifollium
Modul 3 asociaţie
arboriscicole model 5 5 - 5 5 - 5 5 5 5 4 3-4
Hippophae
s1 = sol cu orizont A
s2 = sol cu sub 50% orizont A
s3 = sol fără orizont A şi chiar fără B (rocă mamă)
1 = implementare imposibilă
2 = implementare dificilă
3 = numai parţial
4 = implementare bună
5 = implementare foarte bună
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Robescu O.V., 2009 109
Dealul carstic, la limita dintre judeţele Dâmboviţa şi Piteşti, este protejat de eroziune
până la pante de 60-70% cu mare succes de către un ecosistem pe bază de populaţie de
cătină şi ierburi perene – model de inspirație
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA foto autor din elicopter 110
Casetă privind dificultăţile naturale de implementare a proiectelor de control a

eroziunii în partea de sus a Bazinului Dâmboviţei
Dacă ne referim strict la cele trei module antierozionale studiate în nordul

bazinului râului Dâmboviţa, în aprecierea greutăţilor implementării trebuie
ţinut cont de următorii factori:
a) panta terenului
b) starea terenului (solului în momentul deciziei de reconstrucţie ecologică)
c) regimul de precipitaţii şi îndeosebi frecvenţa plilor cu intensitate mare.
d) alţi factori antropogeni, printre care disponibilitatea unei decizii politice şi

sociale.

Parametrii de clasificare şi clasificarea alunecărilor de teren

Clasificarea alunecărilor
de teren
După poziţia După

După forma
de rupere faţă grosimea După sensul
suprafeţei de
de stratificaţia materialelor de extindere
rupere
rocilor care alunecă
- alunecări consecvente - alunecări superficiale (1,5 m) - alunecări circulare - alunecări deplasive
- alunecări insecvente - alunecări medii ca profunzime - alunecări de translaţie - alunecări detrusive
(1-3 m)
- alunecări asecvente - alunecări dezordonate
- alunecări profunde (> 3m)
- alunecări mixte
- alunecări retrograde
După natura După gradul După viteza de

rocilor de activităţi deplasare
- alunecări care afectează deluviul - alunecări stabilizate - alunecări extrem de rapide

- alunecări la limita deluviului - alunecări parţial stabilizate - alunecări foarte rapide
- alunecări deluviu şi rocă mamă - alunecări active - alunecări moderate
- alunecări lente
- alunecări extrem de lente
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA prelucrare după Sorică N. - 2001 112
3.4.1. Reperarea alunecărilor de teren sau cum putem

recunoaşte pe teren o alunecare de teren
 o conformație neregulată a versanților;
 o suprafață vălurită sau în trepte;
 discontinuități, diferențieri, dar și disfuncționalități mari pe

Din acest punct de spații restrânse;
vedere, conform mai
multor autori, printre  crăpături în secțiune orizontală și verticală, care
care și Sofică (2001), sugerează deplasarea;
distingem:  depresiuni mici, frecvent ocupate cu ochiuri de apă, dar și
de vegetație corelativ higrofilă
 copacii înclinați entropic în toate direcțiile (Sindromul

pădurii bete).

Versant cu discontinuităţi în trepte, care sugerează o viitoare alunecare de teren
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA foto autor 114

Versant cu crăpături în secţiune orizontală, care

sugerează decuparea şi alunecarea de teren

Decupare delimitată orizontal şi transversal, care sugerează de asemenea decuparea

Ochiuri de apă înconjurată de vegetaţie higrofilă, care sugerează pe

versanţi, de asemenea, iminenţa alunecărilor de teren

Model de pădure beată (sus) şi alunecări de teren (jos)
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Bejenar D. şi colab. (2010) 118

Factorii antropici:  intervenția și activitatea uneori negândită sau

rău intenționată a omului;
Factorii climatologici:  generați mai ales de modificările climatice

care antrenează schimbări importante în
comportamentul circuitului apei și al
energiilor. Alunecările ghețarilor antrenează
cantități mari de rocă;
Factorii mecanici naturali:  sunt cei generați mai ales de cutremurele de

teren sau alte forțe torsionare în interiorul
geologicului scoarței;
Factorii de natură biotică:  generează efecte mai ales pe versanții

abrupți din zona montană prin dislocarea și
căderea rocilor. Ele pot antrena cantități mari
de sol.

Modele de investigaţii în raport cu factorii biologici distructivi în alunecările de teren

Despăduririle, un adevărat dezastru pentru ecosistemele naturale şi o

cauză majoră a distrugerii arealelor, inclusiv alunecării de teren
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Berca M., 2006 121

Schemă a unei zone din Munţii Ciucului, supusă unui complex proces de
eroziune de suprafaţă de mare intensitate şi unor alunecări de profunzime
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Berca M., 2006 122

Dintr-un Proiect UE am aflat că în Suceava, o adevărată calamitate,

Studiu de caz determinată de circuitul apei de infiltrare, ameninţă să distrugă tot
versantul de nord cu cladiri şi facilităţi economice, dar mai ales sociale.
în Suceava Mai jos este descrisă amploarea fenomenului şi necesitatea efectuării
unui proiect care să stăpânească, să controleze situaţia creată.
Subiectul : De 7 ani grave alunecări de teren în zona Zamca, care face legătura cu zona Şcolii
“Filadelfia” şi cu terasa platoului Scheia.
Risc : Tot arealul este în pericol. În zonă sunt sute de locuinţe şi obiective culturale.
Cauza : Creşterea debitului şi modificarea fluxului apelor subterane din straturile nisipoase
aflate sub un pachet de argilă.
Necesitatea Foarte mare şi urgentă, pentru că întreg platoul poate pleca la vale cu case şi
intervenţiei :
obiective sociale şi culturale.
Măsuri : Executarea unui proiect concret de către specialişti privind stabilizarea taluzului de
la partea superioară a versantului pentru recâştigarea stabilităţii terenului din aval.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA prelucrat după ziarul Evenimentul zilei 123

Menţionăm că modelul de rezolvare al cazului nu a fost unul biologic.

Studiu de caz Nici n-ar fi fost posibil din cauza densităţii construcţiilor. În aceste
în Suceava condiţii s-a trecut algoritmic la analiza fluxurilor apei subterane şi s-au
proiectat şi implementat măsuri concrete de control a fenomenului.
 amenajarea a 9 chesoane
 construirea a 2430 de drenuri colectoare
 261 metri de conducte de transport

Elemente concrete
ale măsurilor luate :  261 m.l. de canal deschis pentru transportul apei
 construcţia de geocelule pe o suprafaţă de 8615 m2
 protecţie prin ranforsare a 2685 m2
Durata de efectuare a = 26 luni

investiţiei :
Costuri : = 5,7 mil. lei = 1,5 mil. euro
Solicitare legislativă : LEGEA SOLULUI
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA prelucrat după ziarul Evenimentul zilei 124

3.4.4. Pe scurt despre măsuri preventive şi

reconstructive în zona alunecărilor de teren
Întâlnim 2 categorii de măsuri şi anume:

 cele destinate protecţiei populaţiei şi a habitatelor umane;
 cele destinate protecţiei arealelor şi a zonelor de producere a hranei.
Principiul de bază al măsurilor este următorul:
Conservarea solului, reconstrucţia lui ecologică, evitarea

eroziunii şi a alunecărilor de teren este o problemă de
securitate naţională şi este necesar să fie tratată ca atare.

3.4.5. Acţiuni de prevenire, protecţie şi intervenţie în

etapa predezastru
Aceasta este o etapă în care implicarea autorităţii locale şi centrale devine

obligatorie. Enunţăm câteva dintre ele, inspirate după Sorică N. (2001):
1 Se elaborează regulamentele şi reglementările privind prevenirea intervenţia şi

înlăturarea alunecărilor de teren. Se înţelege că aceste regulamente îşi propun să
instituie şi un sistem de disciplină al comunităţii în vederea uşurării şi eficientizării
intervenţiilor de salvare.
Se asigură funcţionarea în permanenţă a unui sistem informaţional pe plan local

2
pentru alarmare în caz de dezastru.
3 Se alcătuiesc planuri de apărare împotriva dezastrelor şi speciale pentru alunecări de

teren la nivelul instituţiilor responsabile, inclusiv la nivelul unor mici comunităţi.
Informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potenţial, a

4
iminenţei producerii alunecărilor de teren şi a efectului acestora. Cunoaşterea
portofoliului de măsuri luate şi care în continuare mai este necesar a fi luate.

3.4.5. Acţiuni de prevenire, protecţie şi intervenţie în

etapa predezastru
Programe de cercetare speciale, studiu şi teme în domeniul prevenirii şi apărării

5
împotriva efectelor alunecărilor de teren. Cercetarea adeseori devine inutilă
dacă nu este efectuată la timp.
Redactarea şi disponibilizarea unor materiale cu caracter educaţional. Şcolile au

6
obligaţia să-şi educe copiii de la cele mai fragede vârste despre pericolele
eroziunii şi alunecările de teren.
7 Este obligatorie, la nivelul administraţiilor locale, inventarierea şi supravegherea

surselor potenţiale de producere a alunecrilor de teren.
8 Necesitatea creerii unor bugete speciale pentru executarea lucrărilor specifice de

prevenire, asemănătoare celor prevăzute în studiul de caz.

3.4.6. Acţiuni de prevenire, protecţie şi intervenţie

pentru perioada dezastrului
Odată pornit dezastrul, măsurile disponibile sunt relativ reduse, dar foarte
importante:
1 Evitarea apariţiei efectelor complementare precum incendii, explozii, intoxicări etc.
Alarmarea populaţiei din zona de dezastru, dar şi a instituţiilor de intervenţie

2 (pompieri, salvare etc.).
Organizarea şi managementul evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate

3
sau în curs de afectare din zona de dezastru.
4 Monitorizarea dezastrelor, culegerea informaţiilor şi cedarea lor către

departamentul de cercetare pentru procesare şi utilizare în cazuri similare în
viitor.

Principalele măsuri de prevenire a

alunecărilor de teren în ecosisteme şi areale
 lucrări tehnice complexe pentru prevenirea surpării galeriilor miniere, a

carierelor exploatărilor de orice fel, dezafectate
 folosirea unor culturi care îmbracă mai bine solul şi previn formarea
crăpăturilor (culturi dese, de preferinţă perene)
 renunţarea la arături, lucrarea solului în plan vertical
 împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, îndeosebi cu plantaţii de nuci

(sistem radicular pivotant)
 controlul periodic al suprafeţelor, acoperirea cu pământ a crăpăturilor

pentru a evita pătrunderea rapidă a apei
 interzicerea defrişării pădurilor silvice, a amplasării de construcţii şi

depozite grele, trasarea de căi de comunicaţii, efectuarea de săpături la baza
versanţilor vulnerabili

CAPITOLUL 4
MANAGEMENTUL APEI

CAPITOLUL 4 – MANAGEMENTUL APEI
La nivelul UNESCO se vorbește foarte frecvent despre disponibilitatea

resurselor de apă dulce, cantitatea de apă dulce care stă la dispoziția unei persoane
și, în funcție de acest parametru, introducerea altor noțiuni, ca „insuficiența apei”, „lipsa
apei”, „necesitatea existenței apei” și „criza apei”.
Managementul apei se ocupă cu expertizarea resurselor de apă și

disponibilizarea lor către zone unde criza de apă a început să se manifeste, dar și cu
relațiile dintre apă și alte resurse ale ecosistemului și arealelor, care pot afecta solul,
biodiversitatea, securitatea alimentară și socială în plan zonal, regional și global. Modul
cum este gestionată apa unui râu ține tot de managementul apei.

Râul Dâmbovița necesită un management special de regularizare și control

Pe Pământ există circa 1.4 miliarde km3 apă. Din aceasta,
- doar 2.5% este apă dulce și, mai departe,
- mai mult de 2/3 din apa dulce se află în gheţari,
- alți 30% se află în subsol (sub formă de apă freatică),
- 1% se află în sol (formând umiditatea solului),
ceea ce înseamnă că numai 0.3% sau 0.008% din total apă pe Pământ este
relativ ușor accesibilă, depozitată în lacuri, fluvii și râuri. Asta înseamnă
aproximativ 100 000 Km3.
La nivel mondial se consumă, însă, numai 4000 Km3 apă dulce, din care:
- 70% în sectorul agricol;
- 20% în industrie (inclusiv producție de energie);
- 10% în domeniul casnic.

Schema diminuării cantităţii de apă uşor disponibilă omenirii (după FAO)
1.4 miliarde Km3 apă pe Pământ
2.5% = 35 milioane Km3 apă dulce
23 milioane Km3 în gheţari (66%)
11.5 milioane Km3 - rămân

-30% în ape de subsol(3.45 milioane Km3)
6.96% rămân
Alte înmagazinări (sol, zăpezi, vegetaţie etc.)
0.3% din apa dulce

0.1 milioane m3 = 100 000 Km3 =
0.0008% din toate apele uşor de consumat
1.4 miliarde 100 000 Km3
Sectorul agricol mai primeşte 6400 Km3
100% 0.0008% apă din ploi direct în câmp.
Turkmenistanul are rezerve moderate de apă, dar consumă 5319 m3/cap locuitor.
Consumul este cerut mai ales de plantaţiile de orez, care consumă foarte multă apă. De
fapt, toate ţările din sudul fostei Uniuni Sovietice consumă cantităţi foarte mari de apă,
peste 2000 m3/cap locuitor.
Cantitatea de
apă extrasă per
cap locuitor în
toate sectoarele,
exprimată în m3.
Situaţia în 2010.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA FAO, AQUASTAT – http://www.bpb.de/cache/images/2/52732 135

Disponibilitatea apei potabile pe Terra în raport cu continentele
Factorul Apă (%) Populaţie (%)

Continentul
Asia 36 60
America de Sud 26 6
America de Nord şi 15 8
Centrală
Africa 11 13
Europa 8 13
Australia + Oceania 5 <1
Sursa: Calcule UNESCO

Model de formare a resursei de apă

pornind de la apa totală pe planetă
1,4 miliarde km3 de apă total pe planetă
35 milioane km3 apă dulce
Numai 213.000 km3 sunt relativ ușor

disponibili omenirii
→ colectări
45 000 km3 în lacuri și râuri → zăpadă

→ gheață
→ apă freatică
Rest:
→ gheață subterană
→ bazine de apă subterană
→ rezerva solului

Necesarul global de apă. Atât extragerea, cât şi

consumul, cresc logaritmic
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: UNEP, 2002 138

Paralelă între consumul de apă din 1930 şi 2002 şi

perspective spre 2020
O creștere de 3 ori O dublare a consumului
a populației de apă
1930 - 2002
Creşterea continuă cu o cerere logaritmică: în 2020, un litru de apă

utilizată, va impurifica 8 litri de apă curată (mai ales în lumea a treia).
Apa potabilă va deveni o marfă foarte scumpă.

4.1 Necesarul de apă în diferite Aşa cum am arătat anterior, numai o

domenii casnice şi de producţie cantitate mică de apă dulce, chiar
foarte mică, este disponibilă oamenilor.
Câţiva indicatori care sunt necesari

managementului apei pentru proiectele de viitor
3 litri – pentru mâncare și băutură

1. Un cetățean european
consumă zilnic: 150 litri apă
(Lebeth F. - 1994) -întreținerea locuinței;
-grădină;
2. Un cetățean vienez -auto;
158 litri apă Restul:
consumă zilnic:
-spălat rufe;
3. Un cetățean indian -spălat veselă;
25 litri apă
consumă zilnic: -igienă personală.

Ce se poate face pornind de la aceste cifre?
1 Dacă în condiţii de criză ne propunem să reducem cantitatea de apă consumată de un

individ, reţinem că aceasta nu poate scădea sub 4-5 litri/zi, consideraţi limita de
supravieţuire. Nu se pune problema niciunei forme de confort, ceea ce este imposibil
de acceptat de către umanitatea civilizată.
2 Între 1940 şi 1990, necesarul de apă la nivel mondial s-a mărit de 4 ori, în timp ce
populaţia mondială s-a dublat.
3 Numai 1/5 din populaţia mondială trăieşte în locuinţe racordate la apă şi canalizare.
4 1.1 miliarde oameni nu dispun nici măcar de 20 litri apă/zi.
5 > 2 miliarde oameni nu au acces la apă curată de băut.
6 > 450 milioane oameni trăiesc în ţări în care resursa de apă este extrem de critică.
7 Reţinem că stat sărac în apă este acela care nu poate asigura mai mult de 2.74 litri
apă/cap locuitor (conform WorldWatch Institut).
8 Cel puţin jumătate din numeroasele boli prezente în ţările în curs de dezvoltare sunt
generate de apele murdare. Printre ele: diareea, holera, Typhus, atacul endo- şi
ectoparaziţilor şi bolile de ochi.
9 3-4 milioane copii mor anual de bolile de diaree şi infecţii cauzate de apele insalubre.
Fenomenele mai sus prezentate se amplifică odată cu creşterea

Atenţie!
populaţiei. Managementul apei câştigă, deci, în importanţă.
pot fi
aprovizionaţi pot fi
100 nomazi aprovizionate
şi 450 bucăţi 100 familii
vite timp de rurale timp de
3 ani 4 ani
se poate iriga un
ha de orez (de
Ce se poate face cu
aici şi consumul
mare de apă în 15 000 m3 apă
ţările Asiei)
pot fi
necesar a 100 aprovizionate
oaspeţi ai unui 100 familii
hotel de lux timp urbane timp
de 55 zile de 2 ani

Consumurile de apă necesare producerii şi aducerii din câmp a unor

produse destinate alimentaţiei
Exemple produse Necesar apă (l)
1 l suc de portocale 22 l apă
1 Kg banane 1.000 l apă
1 Kg tomate 120 l apă
1 Kg grâu 1.500 l apă
1 Kg carne vită 15.000 l apă
1 Kg carne oaie 10.000 l apă
1 Kg carne pasăre 6.000 l apă
1 Kg alte fructe 1.000 l apă

Industria este şi ea destul de mare

consumatoare de apă:
Pentru fabricarea unui autoturism sunt

necesari
400 000 litri apă

Circa 23% din sursele de apă dulce ale lumii sunt folosite de către industrie.
ca solubilizant pentru curăţenie
Apa este
folosită:
pentru răcit pentru clătit
pentru încălzit

Riscurile care ameninţă acum sănătatea resursei de apă
Apa este un foarte bun diluant
Poluarea cu nitraţi, foarte discutată
Poluarea cu metale grele fizică

Poluarea cu suspensii
Poluarea cu substanţe chimice (inclusiv pesticide)

Bacterii
Poluarea cu material biologic
Alte organisme, amoebe, artropoode
Există numeroase forme de poluare, de îmbolnăvire a apei, care o fac practic

de nerecuperat sau de recuperat cu preţuri foarte mari. Printre acestea, cităm:
poluarea cu substanţe
poluarea cu poluarea cu
chimice, mai ales
metale grele nitraţi
pesticide organice
Se calculează, în aceste zile, că 1 litru de apă poluată

poate polua alţi 8 litri de apă, făcând-o de neutilizat.

Disponibilitatea Apa nu
apei – premiză cunoaşte Utilizarea
a dezvoltării graniţe resursei de apă
economico- necesită
sociale limitări
semnificative
Probleme manageriale la
nivelul apei
Aspectele
economice legate
de apă Este influenţată
de factori de
Depinde de
mediu social-
precipitaţii
economici

Este o cheie a succesului supravieţuirii în secolul XXI
Managementul
Consumul de apă s-a dublat în ultimii 50 de ani
durabil al apei
Modificări esenţiale ale disponibilităţii datorită:

 creşterilor economice din ţările emergente
 modificărilor climatice
 creşterilor populaţiei pământului (7 miliarde, în prezent)
Apa joacă un rol din ce în ce mai mare în zona concurenţei

economice
47% din populaţia lumii trăieşte în “High Water Stress”
Soluţii sunt greu de găsit pentru această jumătate din

populaţia globului
Şi, totuşi, nu-i este nimănui interzis să gândească !

Analiza datelor privind De aceea sunt necesare

extragerea apei pentru Întreprinderile se
strategii pentru diminuarea
consum industrial și implică timpuriu în
și controlul mai ales al
casnic arată posibilități normele și
secetei, dar și al polarizării
tot mai mari de riscuri strategiile așteptate
fenomenelor
climatice
O bază de date solidă și

o analiză particulară pun
Argumente pentru un
la dispoziția
management durabil al apei
întreprinderii informații
asupra posibilităților de
reducere a costurilor
* Notă:
În toată lumea, întreprinderile reacționează mai repede decât decidenții politici în problema managementului apei

Două mari strategii în

managementul apei
Proiectarea unor Recâștigarea căldurii

staţii de epurare din apa evacuată din
după un software întreprinderi sau
performant habitat

Soluţie tehnică propusă de managementul apei pentru captarea apei de

ploaie şi utilizarea ei în gospodărie
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA (Sursa: TerraSoft - 1999) 152

Deviz privind costurile şi veniturile prin utilizarea unei instalaţii

- model de captat apa de ploaie
Investiții: Costurile întregii instalații 3550 euro

Alte costuri 0
TOTAL 3550 euro
Costuri Costuri de purificare 2,43 euro

specifice de Costuri cu apa evacuată 2,89 euro
funcționare: Întreținere 0,00 euro
Curent electric 0,15 euro
TOTAL 5,41 euro
Costuri evacuare apă de ploaie 0,00 euro
Costuri întreprindere pentru
curent și întreținere 1,96 euro
Câștig generat de economisirea apei de băut 311 euro
Câștig în primul an 134,25
Amortizare 24 ani
Ce face Europa pentru managementul apei ?

Directiva Apelor [2000/60/EC]
În primul rând
redactează, în
urma unor
amănunţite
cercetări asupra
mediului,
DIRECTIVA APEI
în anul 2000
[2000/60/EC], o
abordare extrem
de ambiţioasă şi
inovativă în
domeniul
Managementului
Apelor

Pe scurt, Directiva Apelor implementată şi în România

cuprinde şi elementele legislative cheie pentru:
protejarea tuturor apelor, indiferent de tipul acestora (râuri, lacuri, ape maritime,
ape costiere, ape subterane);
identificarea şi realizarea de proiecte şi obiective care să conducă la atingerea

obiectivului de APE BUNE până în 2015, pentru toate modelele de apă;
deoarece apa nu are frontiere, este necesară şi reglementată cooperarea între

toate ţările implicate în gestionarea resursei (Bazinul Dunării, al Tisei etc., în
care este implicată şi România);
verificarea participării active şi responsabile în managementul resursei de apă

a întregului aparat politic, economic şi social;
crearea şi implementarea de politici financiare pentru valorificarea superioară şi

eficientă a apei. Implementarea normei „Poluatorul plăteşte”.

Putem, deci, afirma că „ÎN EUROPA APA ESTE AMENINŢATĂ, ATÂT CEA PENTRU
BĂUT, CÂT ŞI CEA PENTRU ALTE FOLOSINŢE”
Funcţiile şi riscurile asociate apei în zona europeană
 reducerea creșterii economice

 reducerea pescuitului economic
 producerea de energie
Unele funcţii ale apei sunt în pericol
 industria prelucrătoare
 transportul și turismul
 activitățile recreative
 riscuri ridicate de secetă,

alternativ cu inundaţii, mai ales în
deceniile viitoare
Apa este esenţială pentru  cererea de apă este din ce în ce

ecosistemele naturale şi pentru mai mare în toate domeniile
reglarea climei:  calitativ, apa este în pericol
datorită poluării
 este necesar ca apa să fie folosită
cu grijă şi protejat
Efectul timp de reacţie ecologică al emisiilor industriale asupra calităţii

În portofoliul de condiţii şi precizări al UE sunt cuprinse şi opţiunile pentru unitatea

măsurilor, a strategiilor manageriale la nivel european, elaborate pe bazine
hidrografice pentru uşurinţa implementărilor.
Precizări ale DCA privind Managementul Apei la nivel de bazin hidrografic
râurile nu se opresc la frontierele naţionale;

instituirea unui management pe bazinele hidrografice conduce la cea mai bună
metodă de gestionare a apei;
măsurile izolate de îmbunătăţire a calităţii apei nu pot fi încununate de succes;
din contră, managementul la bazinele hidrografice acoperă toate problemele
necesar a fi rezolvate la nivelul corpului de apă;
Europa are 110 districte hidrografice;
s-au alcătuit planuri de gestionare a tuturor bazinelor hidrografice (PGBH)
participarea publică este determinantă în implementarea planurilor DCA

Definirea şi clasificarea stării ecologice a apelor în viziunea DCA
 abundența florei acvatice și piscicole,

 disponibilitatea nutrienților,
Definiția stării  salinitatea,
ecologice are în vedere:
 temperatura,
 poluarea cu chimicale.
DCA clasifică starea
ecologică a apelor de
suprafață în cinci categorii:
 stare foarte bună (nota 1)
 stare bună (nota 2)
 stare medie (nota 3)
 stare slabă (nota 4) Marcarea calităţii apelor conform DCA
 stare foarte slabă (nota 5)

Implicarea publicului în programele DCA sub sloganul „Apa şi Societatea”.

Rezultatele în exteriorul nucleului UE rămân încă modeste.
Implicarea publicului este crucială
informare,
Este nevoie de: educație,

gândire,
participare
Progresele sunt, însă, mici. Rămân foarte numeroase proiecte de efectuat și

implementat
 implementarea gândirii proiectelor reieșite din Directivă are loc în cicluri

recurente de 6 ani (primul, 2009-2015)
 între timp, se analizează riscurile unor suprafețe de ape de a nu îndeplini

condițiile, obiectivele până în 2015
 au loc monitorizări și corecții.

Obiectivele urmărite de Directiva Cadru a Apei (DCA)
1. Prevenirea deteriorărilor ulterioare ale apelor. Protecţia şi îmbunătăţirea

ecosistemelor acvatice şi a tuturor zonelor umede periferice ecosistemelor
acvatice sau a celor de nişă
2. Promovarea unei utilizări DURABILE A APELOR, planificând pe termen

lung resursele disponibile de apă
3. Proiecte privind protecția avansată a apelor, a îmbunătățirii mediului

acvatic. Proiectele vor conține măsuri speciale privind:
– reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de
substanțe
– încetarea și eventual blocarea treptată a evacuărilor și
– emisiilor directe de substanțe periculoase și foarte periculoase

Obiectivele urmărite de Directiva Cadru a Apei (DCA)
4. Reducerea continuă, progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea

poluării ulterioare.
5. Furnizarea unei ape potabile în cantități necesare, suficiente și de bună

calitate, indiferent de natura sursei.
6. Protecția apelor teritoriale și marine.
7. Realizarea acordurilor internaționale pentru protecția apelor terestre și

marine.

Pentru managementul ulterior al reconstrucţiei calităţii apei este necesar să se

cunoască factorii importanţi ai poluării resursei la scară globală sau punctuală.
Canal de deversare a apelor

poluate cu reziduuri petroliere în
Mains
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA sursa: Thomasarchive.de 163

Enumerăm încă o dată factorii majori poluatori ai apei, care

preocupă întreaga omenire, mai puţin pe cei care poluează.
Principalele forme şi conţinuturi ale poluării apelor de tot felul
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA sursa: www.bildwoerterbuch.com 164

- poluează mările, oceanele, râurile, lacurile, solurile cu apa lor

Petrolul
cu tot;
- de regulă, sunt aruncate clandestin pe fundul oceanelor, în

containere speciale;
Reziduurile
- sub influența apei sărate acestea, în timp, se vor deschide,
radioactive
poluând masiv apele marine ale planetei;
- viața este în primejdie;
- ape uzate, hidrocarburi, diverse chimicale, detergenți, metale

Reziduurile
grele, metaloizi, săruri bazice și alcaline, alte substanțe
industriale foarte
organice în soluție sau suspensie;
numeroase ca
- poluează râuri, lacuri, ape marine, ape freatice, soluri cu
proveniențe
apele lui etc.;
- se consideră că evoluția agriculturii spre cea intensivă a fost

una din marile greșeli ale omenirii în tentativa ei de a obține
Agricultura
alimente multe și ieftine;
intensivă
- au ieșit alimente multe și de calitate foarte slabă, la care s-a
adăugat distrugerea solurilor și a apelor.

Agricultura intensivă înseamnă prea multe îngrăşăminte cu azot fixat

industrial (Revoluţia Verde) în detrimentul celui natural. Mai înseamnă arderea
humusului şi plecarea în atmosferă a CO2. Înseamnă, de asemenea, pesticide
organice, necorelate cu capacitatea de neutralizare a ecosistemelor.
Poluarea cu nitraţi şi pesticide a apelor subterane este cel mai grav fenomen
de poluare, care afectează pe termen lung rezervele strategice de apă ale planetei
(sursa: wasserverschmutzung)
Poluarea apelor cu nitraţi poate veni şi din crescătoriile intensive de animale,

atunci când deversările apelor nu sunt trecute prin staţiile de epurare şi când gunoiul
de grajd nu este fermentat în instalaţii speciale (Biogaz).
Deversarea apelor menajere ale oraşelor direct în râurile limitrofe ale

localităţilor este, de asemenea, o crimă ecologică la adresa apelor (cazul capitalei
Bucureşti, al Mangaliei şi al majorităţii oraşelor costiere, dar şi al altora).
Gropile de gunoi neizolate şi unde resturile menajere nu se procesează

permit ploilor să antreneze în subsol, spre apele freatice, cantităţi mari de nitraţi,
toxine proteice şi microorganisme dăunătoare. Poluarea apelor freatice este multiplă
şi extrem de păgubitoare.

Câteva politici şi strategii care vizează direct

Managementul Apei aduse de DCA 2002
1. Întocmirea planului de management al apelor la nivel de bazin hidrografic
2. Bonitarea și încadrarea apelor în cinci categorii de calitate, ținând cont de

dimensiunea biosului din ecosistemul acvatic
3. Definirea și caracterizarea “stării prezente” a apelor de suprafață
4. Definirea “stării bune” a apelor
5. Definirea și încadrarea apelor cu regim ridicat de modificări antropice (o

nouă categorie de ape)
6. Conceptul de reabilitare a râurilor și măsurile necesare

Evaluarea stării ecologice a apelor pornind de la modul de agragare

a elementelor care exprimă calitatea factorilor determinanţi
Parametrii
Valorile estimate pentru Parametrii Apele se clasează
DA fizico-chimici DA
elementele de calitate hidromorfologici DA în categoria „stare
corespund sau nu
biologică corespund sau corespund sau nu foarte bună”
unei stări bune?
nu referinţelor unei stări bune?
(standardelor)? NU
Condiţiile Apele se clasează

NU DA
fizico-chimice: în categoria „stare
a) asigură bună”
Valorile estimate pentru funcţionarea
elementele de calitate ecosistemului?
Apele se clasează
biologică diferă uşor faţă b) respectă normele NU
în categoria „stare
de valorile standard? NQE* (NCM) pentru
mijlocie”
poluanţii specifici?
NU DA
Diferenţele sunt Apele se clasează
medii? în categoria „stare
Se clasează în funcţie de mai mult
DA mediocră”
distanţa între valorile decât atât
elementelor de calitate Apele se clasează
Diferenţele sunt mari mai mult decât atât
biologică cu cele asociate în categoria „stare
standardelor
(remarcabile)? proastă”

Fiecare element de calitate surprins este descris în

rubrica „elemente ale calităţii”, într-o fişă care detaliază
şi modalităţile de monitorizare a lor.
1. foarte bun;
Fiecare dintre cele
3 grupe de factori 2. bun;
poate avea 5
calificative, aşa 3. mediu;
cum s-a arătat
4. mediocru;
anterior şi anume:
5. slab (prost).

Cele 3 categorii de factori care determină „starea ecologică”
Stare ecologică
Elemente de calitate
Elemente de calitate
fizico-chimică care Hidromorfologie
ecologică
susţin biologicul
calitate fitoplancton
calitate temperatură
calitate macroalge
calitate salinitate
calitate angiosperme
calitate transparenţă calitate hidromorfologie
calitate nevertebrate
calitate exigen dizolvat
bentonice, substrat moale
calitate nutrienţi
calitate peşti
Note 1-5 Note 1-5 Note 1-2

Cele 3 grupe de avantaje obţinute prin implementarea DCA
Îmbunătățirea protecției apelor și a ecosistemelor acvatice

Beneficii
de mediu Utilizarea rațională și eficientă a resursei
Management eficient și durabil mediului acvatic
Calitate ridicată a cercetărilor și informațiilor pentru societate

Beneficii
sociale Dezvoltare durabilă a serviciilor legate de utilizarea apelor
Creșterea nivelului de trai, de confort și bunăstare
O abordare corectă cost-eficiență-prețuri pentru apă
Un echilibru între necesitățile sociale, economice și de mediu

Beneficii
Creșterea calității managementului apei și a implicării lui în viața socio-economică
economice
Creșterea nivelului de cunoaștere și evoluare a necesarului de implicare
Creșterea valorii serviciilor ecologice oferite, pe fondul dezvoltării durabile:

recreere, sănătate, bunăstare
Instrumente manageriale oferite de Directiva Cadru a Apei pentru o apă

foarte bună la nivelul Europei
Un domeniu amplu de instrumente pentru monitorizarea și

clasificarea apelor în scopul evaluării stărilor ecologice.
Un sistem de autorizare și înregistrare a acumulărilor de apă

pentru protejarea stării ecologice a apelor.
Un sistem oficial de planificare la nivel de bazine hidrografice și

de aplicare a unor măsuri eficiente pentru limitarea poluării difuze
a apelor.

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde 7 subsisteme,

fiecare dispunând de metodologii specifice. Este vorba de:
1.subsistemul râuri
2.subsistemul ape de tranzit
3.subsistemul ape marine litorale
4.subsistemul ape puternic modificate şi artificiale
5.subsistemul ape subterane
6.subsistemul ape uzate
7.subsistemul ape diverse.
monitoringul de supraveghere
Directiva Cadru în
domeniul apei sistemelor
monitoringul operaţional
naţionale oferă 3 tipuri
de monitoring şi anume:
monitoringul de investigare

Monitorizarea calităţii
ecologice presupune:
 existenţa unui personal de

buni specialişti, motivat şi
implicat în aplicarea
procedurilor DCA;
 dotarea cu aparatură de
observaţii, măsurători şi
prelevarea probelor, precum şi
accesul la laboratoare
moderne în vederea realizării
analizelor solicitate, a
interpretării şi evaluării calităţii Prelevare de probe la Societatea Ardusat
după criteriile prezentate. pentru monitorizarea calităţii apei
http://www.infomm.ro/monitorizare-la-ardusat-privind-calitatea-apei
Sistem instituit de Ordinul

1072 al MADR privind
etapele de efectuare a
actului de monitorizare a
apelor înainte de apariţia
completă a DCA
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://www.dsclex.ro/legislaţie/2004/ianuarie2004/imagini/71/71.jpg 175

Fără apă nu există viaţă !
Sloganuri utilizate
de UE în
Fără apă curată nu putem promovarea
avea o viaţă sănătoasă ! strategiilor DCA
Calitatea apei depinde de

comportamentul fiecăruia
dintre noi faţă de apă !

Model de implementare a Directivei Apei şi a protecţiei mediului în general
Scara geografică
Zonal
european
Țara
Politica = Planificare
Regiuni de
dezvoltare
Judeţ
Biocenoză Management = Gestiune
Plante
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA (www.scristube.com) 177

Un asemenea studiu de caz l-a constituit şi proiectul intitulat

„Proiect pentru creşterea calităţii apei în Bazinul Hidrografic Transfrontalier Siret”
Model de prezentare a studiului de caz din Bazinul Hidrografic Transfrontalier Siret

Cele 3 grupe de obiective specifice studiului de caz

Bazinul Hidrografic Transfrontalier Siret
Modernizarea sistemului de monitorizare a

1
Bazinului Hidrografic Transfrontalier Siret
Instruirea personalului tehnic din cadrul

2 instituțiilor specializate
Creșterea nivelului de informare al agenților

3 economici, al administrației și al locuitorilor
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://www.apesiret.usv.ro/index.html#n 179

Grupul ţintă vizat de Proiectul Bazinul Hidrografic Siret
70 persoane din Zona Transfrontalieră a

județelor Suceava-Cernăuți (50+20)
10 persoane - APM 30 persoane – Administrațiile

Publice Locale
20 persoane – Administrațiile 10 persoane –

Naționale ale Apelor Stațiile de epurare

Modelul de difuzare a informaţiilor către grupele de interes în zona de

implementare a Proiectului Bazinul Hidrografic Transfrontalier Siret
4000 persoane – Judeţul Suceava

Locuitori
1000 persoane – Cernăuţi
Total 5000 de persoane
20 de firme – Suceava
Agenţi economici
10 firme – Cernăuţi
Total 30 de firme
16 instituţii – Suceava
Oficialităţi
19 instituţii – Cernăuţi
Total 35 de instituţii
1. Alegerea strategică: persoanele care vor fi

instruite ocupă funcții cheie la nivelul central și
Motivele care au stat la nivel de departamente tehnice în cadrul
instituțiilor din cadrul cărora provin, care la
la baza alegerii rândul lor sunt actori cheie în gestionarea și
monitorizarea calității apelor
grupului țintă
2. Delimitarea geografică: grupul de lucru a fost
ales din cadrul ariei geografice eligibile
Modelul
motivaţional al 3. Pregătirea insuficientă a grupului țintă la nivelul
alegerii standardelor europene privind managementul, asigurarea
calității și controlul calității apei
grupului ţintă
pentru
4. Inerția responsabililor privind aplicarea legislației
proiectul europene și noi metode de analiză
Bazinul
Hidrografic 5. Necesitatea efectuării de aplicații practice în
Transfrontalier laboratoare moderne
Siret 6. Necesitatea cunoașterii și însușirii legislației europene
privind managementul resurselor de apă
7. Plasarea problematicii poluării apelor în problematica

generală de poluare a mediului
Populația județului Suceava Statul român și cel
(688.435 locuitori), județul ucrainean, prin
Botoșani (454.023 locuitori) diminuarea costurilor
și ai Regiunii Cernăuți de reducere a poluării
(913.275 locuitori) prin prevenție
Beneficiarii proiectului
sunt:
Comunitățile de pescari din zona transfrontalieră, prin

regenerarea cantității și calității piscicole

Un model insuficient cuantificat de

prezentare a rezultatelor tehnice obţinute Rezultate
în Proiectul Transfrontalier Bazinul Siret obținute
Factori de risc Indecise, necunatificate
Sursele punctiforme de poluare semnificative sunt: menajere, industriale și agricole
Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de:
Îngrășămintele chimice utilizate în agricultură, care au fost de 1,61 kg P/ha și 10,01

kg N/ha (media în Bazinul Dunării este de 5,9 kg P/ha și respectiv 31,4 kg N/ha)
Pesticidele utilizate pentru combaterea dăunătorilor, care au fost de 0,9 kg /ha (mai
puțin decât 1,39 kg/ha – media a 7 state din Bazinul Dunării)
Animalele domestice din spațiul hidrografic Siret au o densitate de 0,41 vaci
echivalent/ha, mai mică decât media în Bazinul Dunării, care variază între 0,45 -
0,55 animale echivalent/ha. În mediul rural cele mai importante surse de poluare
difuză sunt situate în perimetrele localităților din zonele vulnerabile
Aglomerările umane din mediul rural și mediul urban, având în vedere procentele
mici de racordare a populației la rețeaua de canalizare de 75,4% în mediul urban și
3,28% în mediul rural.
Un model elaborat al rezultatelor obţinute în plan logistic pentru

Proiectul Transfrontalier Bazinul Siret
Rezultate
1 sistem de monitorizare modern al apei în cadrul Departamentului de Analiză

Complexă a Mediului din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava
1 acord de parteneriat pe termen lung
70 persoane instruite
5000 locuitori informaţi
30 firme informate
35 primării
1 studiu de mediu
1 site Internet cu bază de date
1 seminar

Modelul schematic al Directivei Cadru pentru Apă (DCA) a Uniunii Europene

văzut ciclic şi politic

CAPITOLUL 5
MANAGEMENTUL AERULUI

CAPITOLUL 5 – MANAGEMENTUL AERULUI
Parametrii fizico-chimici ai aerului
Produsele gaze de bază în

78,084% azot (N)
compoziția aerului. Luate
20,948% oxigen (O2)
izolat, fiecare dintre ele
0,934% argon (Ar)
reprezintă veritabile resurse
Compoziție: 0,033% bioxid de carbon (CO2) economice și bio-ecologice
Se mai
găsesc, sub
formă de
urme: Neon (Ne)
Heliu (He) Pot deveni poluante și
Kripton (Kr) dăunătoare dacă depășesc
Dioxid de sulf (SO2) doza. Contribuie la procesul
Metan (CH4) de încălzire al atmosferei.
Hidrogen (H2)
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Wikipedia în limba română 188

Masa moleculară relativă : 28,98 mol Greutate aer : 1 dm3 = 1,293 g
Densitatea aerului
oC Kg/m3 960 Kg/m3
lichid (la -192oC) :
Densitatea aerului - 25 1,424
uscat la temperaturile: 0 1,2929
20 1,2047 Temperatura de - 192oC
225 0,7083 fierbere :
Căldura specifică „CP” = 1,011 Kg/Kg K

Aer lichid = aer obţinut la
în intervalul de
-140,7oC şi 38,4 atm
temperatură 0-100oC la presiune normală
(1 atm = 101325 Pa)
Coeficientul de dilatare termică

Căldura specifică „CV” = 0,8382 Kg/Kg K
pentru intervalul [0-100oC]
= 3,67 x 10-312-1
Masa moleculară a aerului 28,96443 g/mol
Prin managementul aerului înţelegem acea activitate ştiinţifică, tehnică

şi comercială care se ocupă cu gestionarea resursei de aer.
1. Aerul înseamnă viaţă

 calitatea lui influenţează sănătatea
oamenilor
 influenţează sănătatea
întreprinderilor şi a economiei
 nu se poate face economie
sănătoasă în medii murdare
Managementu  primul obiectiv este, deci, sănătatea
l aerului are aerului, puritatea lui, aşa cum se
două obiective întâmplă şi în cazul apei
2. A doua direcţie a managementului este

folosirea corectă şi eficientă a resursei de
aer şi a subresurselor componente ale
aerului (N, O2, CO2, Ar etc.)
Al doilea obiectiv este unul cu nuanţă pur economică. Omul n-ar

mai fi om dacă n-ar vedea în aer şi mari interese economice,
prin utilizarea directă a subresurselor, componentelor lui:
Azotul (N) este folosit direct Oxigenul (O2) este Bioxidul de carbon
în fabricarea îngrăşămintelor extras direct prin (CO2) din aer este sursă
cu azot prin intermediul îndepărtarea pentru biosinteza organică
sintezei chimice (Haber- celorlalte prin cunoscutul proces al
Bosch). Retur, răsplata este componente ale fotosintezei. El poate fi
aceea a poluării profunde a aerului şi folosit în folosit şi în industrie. În
mediului, inclusiv a aerului. foarte numeroase exces, în aer, este poluant
Folosirea nepoluatorie a N domenii industriale, şi contribuie la modificările
din aer se poate realiza prin dar şi în sănătate climatice prin creşterea
fixarea biologică (simbioză, şi în reconstrucţii efectului de seră. CO2
asociativ, liberă). ecologice. este substanţa de
referinţă a poluării aerului.

Potenţial de încălzire globală al diferitelor emisii în atmosferă (CO2 = 1)
Potenţial de încălzire la nivel

global
HFC = 140-11.700
CO2 = 1
(hidrofluorocarburi)
CH4 = 21 PFC = 6500-9200

(metan) (perfluorocarburi)
N2O = 310 SF6 = 23.900

(peroxid de azot) (sextafluoridă sulf)

Natural, dacă vulcanul devine activ el aruncă în aer uneori milioane de tone de
gaze şi pulberi, ucigaşe pentru tot ce e viu. Un management specific al
controlului activităţii vulcanice nu există încă.
Poluarea naturală
provocată de
craterul Vulcanului
Chinginagak din
Alaska.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://landscaperx.squarespace.com/storage/blog-images/natural-pollution/ 193

Poluarea antropică a aerului cu emisii sesizabile şi insesizabile, toate dăunătoare
În aer pot apărea noxe periculoase,

care practic nu se fac simţite,
precum:
⇒ NOx (oxizi de azot)
⇒ SOx (axizi de sulf)
⇒ COx (oxizi de carbon)
⇒ NH4 (amoniac)
⇒ Ps (pulberi toxice, uneori
încărcate cu ioni de metale
grele, mercur în mod special)
⇒ M (microorganisme, care pot
transmite boli)
Apar hidrocarburi sau aerosoli ai altor substanțe chimice, care chiar dacă
își fac simțită prezența, atacă sănătatea oamenilor și creează mari
probleme sociale.
Poluarea aerului are efecte dramatice asupra

sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor
Poluarea biologică, îndeosebi cu bacterii, dar și cu alți patogeni: spori de

ciuperci, polen alergic, pulberi de silicați care provoacă silicoze, etc.
Efectul poluării aerului asupra oamenilor, animalelor, plantelor și atmosferei
Asupra sistemului Asupra sistemului Asupra atmosferei

Asupra plantelor
epidermic respirator
 arsuri  studii clinice asupra SO2 - arsuri  modifică dinamica

- distrugerea
căilor respiratorii HFl atmosferei
bobocilor şi a florilor
 iritații  arsuri, iritații, răni NO2 - desfrunzire
 modifică
 blocaje respiratorii procesele de radiații,
 răni ozon - arsuri foarte mari
 inflamații ale plămânilor de deplasare,
etilenă
acumulare și reflecție
 depinde de concentrația poluantului
 depinde de tipul de expunere

Emisii industriale dense într-o zonă industrială din India
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: idw-online.de 196

Calitatea aerului este o problemă mare a Managementului de Mediu
Poluarea cu mirosuri adeseori insuportabile și

periculoase, cum ar fi amoniacul, acizii sulfurici.
Pentru amoniac și mirosurile lansate în aer de
grajdurile insalubre, legile românești nu au norme
concrete.
Poluare prin zgomote transmise prin aer și care

afectează grav sănătatea umană de la un anumit
număr de decibeli.
Consecințe:
 Înrăutățirea stării sănătății umane și a ecosistemelor.

 Modificări climatice.
 Dereglări economice și sociale.

Poluarea cu suspensii solide foarte mici, de natură biologică, microbiologică şi abiotică
0,001 µm 0,01 µm 0,1 µm 1 µm 10 µm 100 µm
Dimensiuni ale poluării aerului atât de mici pot fi înlăturate cu instalații speciale
Spori de ciuperci
Bacterii
Păianjeni
Virusuri și bacterii Praf
Fumul de țigaretă Polen

1 µm = 0,001 mm
Sporii de ciuperci ajunşi în aer sunt extrem

de periculoşi pentru sănătate

Schema generală, care redă principalii factori de

poluare a aerului atmosferic în viziunea
dicţionarului francez Visuel
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.ikonet.com/fr/ledictionnairevisuel/images/qc/pollution-de-air 200

Măsuri manageriale de control al calităţii aerului
⇒ filtre contra emisiilor de orice fel

Măsuri de prevedere
contra poluării aerului ⇒ tehnologii care să nu producă emisii și
nici zgomot
⇒ extragerea din aer a unor gaze periculoase

⇒ CO2 prin fotosinteză
Măsuri curative ⇒ NOx oxidare
de refacere a aerului ⇒ plantații păduri
⇒ terenul permanent verde
⇒ perdele forestiere

Normele de emisii propuse de UE pentru autoturisme în UE
Monoxid de carbon Oxizi de azot Hidrocarburi Particule aerosoli

Norme de emisii (CO) (NOx) (HC) (PM)
și legislație [mg/km] [mg/km] [mg/km] [mg/km]
aferentă
Benzină Motorină Benzină Motorină Benzină Motorină Benzină Motorină
Euro 1 (1992):
2720- 2720-
autoturisme și - - - - - 140-180*
3160* 3160*
camioane ușoare
Euro 2 (1996):
2200 1000 - - - - - 80-100*
autocare
Euro 3 (2000):
2300 640 150 500 200 - - 50
toate vehiculele
Euro 4 (2005):
1000 500 80 250 100 - - 25
toate vehiculele
Euro 5 (2009):
autoturisme și 1000 500 60 180 100 - 5 5
utilitare ușoare
Euro 6 (2014):
autoturisme și 1000 500 60 80 100 - 5 5
utilitare ușoare
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA adaptare personală după http://diselnet.com/standards/eu/ld.php 202

Purificator de aer pe bază de schimbător plasmatic de ioni
UN NOU PURIFICATOR DE AER
SCHIMBĂTOR PLASMATIC DE IONI
ARC HIBRID SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ
Polen Fum de țigară Acarieni mici Sporuri,

şi morți ciuperci
Detalii asupra funcţionării purificatorului de aer pe bază de

schimbător plasmatic de ioni

Pentru cei mai puţin avizaţi, un nanometru

(nm) este o lungime egală cu o miliardime
dintr-un metru sau o milionime dintr-un
milimetru:
1 nm = 10-9 m = 10-6 mm = 10-3 μm

În purificarea aerului nanotehnologiile se aplică de relativ puţină vreme şi

demonstrează importanţa pe care lumea ştiinţifică şi tehnologică o acordă
susţinerii managementului mediului. Sistemul nano de curăţire a aerului se
bazează pe 3 componente de bază:
1. un dispozitiv de ionizare
2. un filtru prealabil (prefiltru)
3. nanofiltru.
Schemă a unei instalaţii de purificare aer cu nanofiltru

Comparaţie între diferitele sisteme de purificare a √ = problemă rezolvată

aerului puse la dispoziţia managementului aerului X = lipsă de răspuns
Sisteme Consum Oxidare

NCCO Filtru Hepa Ozon Anioni Raze UV
Activitate activ fotocatalică
Suspensie,
√ √ X limitat limitat X X
praf şi aerosoli
Distrugerea √ √
suspensiilor X √ X parţial √
bacteriene
Deodorizare √ √
X parţial temporar X X
redusă
transformare
Efect dăunător sistemul
X X uşoară în X piele şi ochi X
asupra omului respirator
ozon
- locaţia - locaţia - tipul de B
- calitatea lui TiO2
Factori de poluantului nivelul nivelul poluantului - temperaturi,
X - debit flux aer,
instabilitate - nivelul ozonului anionului - nivelul - debitul
umidităţii umidităţii - nivel umiditate
fluxului de aer
-instabilitate,
-
instabilitate, - - foarte - suprafaţă TiO2
- poluare
instabilitate, costisitor, adesea poluată,
poluare - usturime secundară
Dezavantaje X - are loc - tipuri secifice - timp mare pentru
secundară uşoară, - salubrizarea de germeni,
contaminare oxidare,
- filtrului
a oxidantului - pot fi trataţi - eficienţă redusă
insalubritate
la aerul în mişcare
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Prelucrare după Nano AIR NCCO (2011) 207
Purificarea aerului de bacterii dintr-un spaţiu infectat

utilizând filtrele nano
Nivel 2 = calitate bună a aerului

Nivel 1 = calitate excelentă

 eficienţă ridicată
 nivel redus de risc
 o durată îndelungată a filtrului
 schimbarea filtrului simplu şi rapid
 garanție pentru filtrul înlocuitor
Din tabelul precedent  materialul filtrului este reciclabil
 sigur şi simplu în utilizare
rezultă că Sistemul Nano
 ocupă puțin loc şi este simplu de instalat
AIR are o serie de avantaje
 este compact şi robust
de care managementul  nu dezvoltă zgomote
este necesar a ţine cont şi  consum redus de energie
anume:  100% ecologic
 costuri reduse de întreprindere
 satisfacție foarte ridicată la utilizatori
 24 luni garanție
 patentat în lumea întreagă
 conform CE, GS, RoHS
Cele 8 procedee tehnice utilizate în eliminarea pulberilor din aer în marile întreprinderi
3. Arderea
1. Arderea calorică 2. Arderea termică 4. Filtru carbon
regenerativă
interioară interioară (TNV) activat
ulterioară
 procese de uscare  eliminarea legăturilor  aerul contaminat este  adsorbția aerului

 procese de lăcuire organice pe bază de împins de un ventilator în contaminat are loc într-un
siliciu interiorul unui arzător de pat format din slic cu
 procese chimice
 se recuperează gaze tip reactor, cu carbon activ
 industria farmaceutică temperatura reglată
căldura reziduurilor  filtrele sunt foarte
 industria de prelucrare  gazele sunt diferite, de la paturi mici
a metalelor  se optimizează
arderea fiecărei
transformate în CO2 + H2O până la paturi mari,
 instalații de acoperire  căldura este recuperată industriale
substanțe poluante
chimică (protecţie) și folosită la preîncălzirea  filtrele sunt schimbate
 procese de uscare
 industria alimentară curentului de aer ce se după îmbibare
 industria de energie  procese de lăcuire impune purificării
solară (spălări)  numeroase procese Avantaje:
 industria de mase chimice Avantaje:  costuri mici de investiții
plastice  procese de acoperire  costuri reduse ale  folosire universală
 industria de reciclare chimică energiei
 construcție modulară
 domenii de cercetare  industria alimentară  durabilitate
 ideal pentru
 procese de asanare  curățirea biogazului  aplicare universală întreprinderi în serii
paralele

Cele 8 procedee tehnice utilizate în eliminarea pulberilor din aer în marile întreprinderi
5. Consum activ 6. Oxidarea

regenerabil catalitică a 7. Autocorectarea 8. Biofiltru
amoniacului
 util în decontaminarea  cu ajutorul unui  procese de  se utilizează în zonele cu

percloretilenului în doză catalizator gaze puțin poluate
de 0,5-20 g/N m3 concentrare
 mirosuri, concentrații mici
 -3NH3 H3 + H2O
de poluanți
 nu se formează NOx Însușiri biofiltru:
 filtre cu carbon activ  adsorbție și oxidare  o bună degradare biologică a
 se folosește în
cu regenerarea aburului substanțelor poluante
industria care emană catalitică
mult amoniac  concentrații de poluanți până
la 0,5 g/m3
 2-3 paturi complet  se mai folosește în:  polaritate ridicată a
automate din C activ, cu  absorbție + sistem de poluantului (solubil în apă)
 procese de uscare
comandă electrică dirijare a aerului + proces  capacitate bună de absorbție
 procese de producție pe masa filtrantă
chimică de suflare + curățare
Utilități:
 procese de absorbție - catalitică + izolare +  zone cu fum de țigări
 acoperiri chimice
desorbție complet măsuri de siguranță +  crescătorii animale
controlate  industria alimentară  diferite procese industriale
procesare date
 absorbții și desorbții  instalații epurare

Rezultă o instalaţie complexă destul de scumpă, dar care oferă o protecţie completă
împotriva poluării atmosferei cu gaze toxice, de către marile întreprinderi. Procedeul
este larg folosit în Germania şi în toate ţările din nordul Europei.
Managementul controlului curăţirii aerului prin folosirea procedeului Pratner
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.prantner.de 212

Fabrica de ciment Medgidia, aparţinând societăţii franceze Lafarge Romcim

SA provoacă adevărate catastrofe ecologice în Dobrogea
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.uups.ro/wp-content/uploads/2009/07/poluare-lafarge-medgidia 213

Topul primilor 10 poluatori ai României (după Ministerul Mediului)
Compania Emisiile de CO2 Proprietarul

(tone)
ArcelorMittal Galați 7.586.062 ArcelorMittal
CE Turceni 7.449.622 Ministerul Economiei
CE Rovinari 5.853.872 Ministerul Economiei
Electrocentrale Deva 3.536.943 Ministerul Economiei
Romag Termo 3.293.554 Ministerul Economiei
CE Craiova - Ișalnița 3.264.421 Ministerul Economiei
CE Craiova - Craiova II 2.257.591 Ministerul Economiei
Lafarge Medgidia 1.702.616 Lafarge Franța
Arpechim Pitești 1.536.295 Petrom
Elcen București 1.386.335 Ministerul Economiei
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.fin.ro/uploads/modules/news/36441/21.jpg 214

Termocentrala Turceni în amintirile unui turist străin în România
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://static.nikonisti.ro/images/sunt-ghid-de-calatorie/romania 215

Topul primilor 22 de
poluatori ai atmosferei
româneşti
Sursa:
http://economie.hotnews.ro/stiri-
companii-10810585-complexul-
energetic-turceni-este-locul-6-topul-
poluatorilor-industriali-din-uniunea-
europeana.htm

Complex multiplu de instalaţii pentru depoluarea aerului şi a apei freatice din

solurile şi subsolurile infectate cu poluanţi (nitraţi, săruri diverse, petrol etc.)
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: PRANTNER 217

CAPITOLUL 6
ATMOSFERA ŞI EFECTUL DE SERĂ

CAPITOLUL 6 – ATMOSFERA ŞI EFECTUL DE SERĂ
Relaţia energetică între Soare şi Pământ
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.ucar.edu/learn/images/radiate.gif 219

Bilanţul dezvoltat al energiei solare în Radiaţia

raport cu atmosfera Terrei solară primită
prin atmosfera
clară este de
343 W/m2, din
care net 240
W/m2.
O parte din
radiaţie este
reflectată de
atmosferă şi
suprafaţa
pământului
(103 W/m2).
Sursa: www.our-
energy.com/pictures/stati
c_content/global_warmin
g/greenhouse_effect
Pornind de la afirmaţia iniţială, cum că emisiile de gaze în atmosferă au două

provenienţe, sistematizăm:
Emisii de gaze în atmosferă
Naturale Antropice
 vulcani  de natură industrială (aerosoli) + gaze toxice
 gheaţă arctică  de natură agricolă
 vegetaţie  transporturi
 descompuneri  habitate umane
 animale  habitate animale
 gaze naturale  schimbarea utilizării terenului
 variaţii orbitale  creşterea cantităţii de vapori
Forme de emisii de gaze în atmosferă

Cele mai importante gaze cu efect de seră
Gazele cu efect de seră sunt acelea dintre ele care absorb şi emit radiaţia în infraroşu.
Cele mai importante gaze cu efect de seră care se găsesc în atmosfera Pământului sunt
următoarele (Wikipedia):
vaporii de apă dioxidul (bioxidul) de carbon metanul oxizii de azot ozonul
Concentraţia atmosferică a gazelor de seră în atmosferă se determină prin balanţa

surselor de emisie - emisii antropice (EA), emisii ale sistemelor naturale (EN), conversia
diverşilor componenţi chimici (EC). [IPCC (2007)]. Adică:
GAZE ATMOSFERĂ = (EA + EN) - EC

(rămase)
Gazele rămase în atmosferă se mai numesc şi AIRBORNE FRACTION (AF), adică

fracţia de aer care induce efectul de seră.

Contribuţia principalelor 4 gaze poluante

în inducerea încălzirii
Gazul Formula Contribuţia %
Vapori de apă H2O 36-72
Dioxid de carbon CO2 9-26
Metan CH4 4-9
Ozon O3 3-7
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: IPCC - Wikipedia en 223

Iacon (1999) defineşte durata de viaţă „T” a unei molecule atmosferice

(„X”) într-un model tip cutie ca fiind timpul mediu în care o moleculă X rămâne
în această cutie.
Matematic, „T” apare ca fiind un raport între „M” - masa gazului (Kg) existent
în cutie până la rata sa de îndepărtare, care este suma curgerii lui „X” din cutie (Faux),
pierderea chimică a lui „X” (L) şi depunerea lui „X” (D), toate exprimate în kg/sec.
Deci:
M
T=
Faux + L + D
Durata de viaţă în atmosferă a sortimentelor de gaz măsoară, de fapt,

timpul necesar pentru a restabili echilibrul după o creştere sau descreştere bruscă
a concentraţiei sale din atmosferă.

Durata de viaţă şi potenţialul de încălzire globală

raportat la CO2, la diferite orizonturi de timp
Numele gazului Formula Durata Potenţial global de încălzire (GWP)

chimică de viaţă pentru orizontul de timp dat
(ani) 20 ani 100 ani 500 ani
Bioxid de carbon CO2 95 1 1 1
Metan CH4 12 72 25 7,6
Oxid azotos N2O 114 289 298 153
CFC - 12 CClF2 100 11000 10900 5200
HCFC - 22 CHClF2 12 5160 1810 549
Tetrafluoretan CF4 50000 5210 7390 11200
Hexafluoroetan C2F6 10000 8630 12200 18200
Hexaflorură de sulf SF6 3200 16300 22800 32600
Triflorură de azot NF3 740 12300 17200 20700

Puterea de încălzire globală a principalelor gaze
GWP / PIG GWP / PIG GWP / PIG

Gazul
20 ani 100 ani 500 ani
CO2 0,273 0,273 0,273
CH4 16,9 6,3 1,9
N2O 75,1 81 42,6
HFC 12 - 2550 3 - 3300 1 - 2700
CFC 1350 - 2800 1250 - 3800 437 - 4450
1 Kg carbon = 3,66 Kg CO2

Nivelul unor gaze cu efect de seră în dezvoltare istorică (AR4)
Creştere în Putere
Nivelul Nivelul
Gazul raport cu anul radioactivă
preindustrial curent
1750 (W/m2)
Dioxid de
280 ppm 393 ppm 113 ppm 1,46
carbon
Metan 700 ppb 1745 ppb 1045 ppb 0,48
Oxid azotos 270 ppb 314 ppb 44 ppb 0,15
CFC - 12 0 533 ppt 533 ppt 0,17

Concentraţia de CO2
măsurată în gheţari şi
direct din atmosferă
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Wikipedia en 228

Emisiile de carbon în epoca modernă. Ele conduc la creşterea

temperaturilor atmosferice şi la manifestări climatice diverse

Emisiile
sectoriale ale
gazelor cu efect
de seră la nivelul
anului 2000
pentru 8
sectoare
economice şi
sociale

Bilanţul simplificat al ciclului carbonului în anii 2000. Deversările

în atmosferă nu pot fi compensate decât de dezastre
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.les-crises.fr/climat-4-cycle-carbone/, după Durand F., 2007 231

Teoria lui Raggam şi modificările climatice
Luăm în considerare faptul că întreg consumul de energie al lumii în 2001 a

fost echivalent cu circa 13,3 miliarde tone carbon.
Acesta este echivalent cu:
420 ΣJ (Σ = 1018)
11,7 x 1013 kW/h
12,7 miliarde tone petrol
Şi dacă presupunem că vrem să acoperim acest consum numai din surse

fosile, atunci depozitele fosile prezentate în poziţia 6, tabelul următor, ar putea fi
suficiente pentru 1,13 miliarde ani.
În epuizare sunt însă resursele fosile ieftine (rândul 4).

Înmagazinarea CO2 în diferite locaţii ale pământului
Nr. Carbon depozitat (C) în

Locul de depozitare
crt. miliarde tone (109)
1 În atmosferă, ca CO2 (1989) ~ 700
În biomasă (legat organic) (în zona de deasupra solului, în plante,
2 ~ 560
animale, alge etc.)
3 În humus (legat organic) ~ 3000
4 În depozite fosile sub formă de gaz, petrol şi cărbune ~ 4000
În mare, ca:
5 a) Hidrocarbonat de calciu [CaH(CO3)2] ~ 42.000
b) CO2 - solubilizat fizic (în funcţie de temperatură şi pH)
6 Depozite organice (fosile) total [ca 1/5 din (8)] ~ 15.000.000
7 Sedimente pe bază de carbon [ca 4/5 din (8)] ~ 60.000.000
8 Cantitatea totală de carbon în atmosferă la începuturi ~ 75.000.000
9 Corespondenţa pentru o cantitate totală iniţială de CO2 în atmosferă ~ 275.000.000
Câtă energie este astăzi transformată - cantitatea totală de energie
10 ~ 13,5
utilizată pe an (WEU) pentru 2001
Când se va dubla cantitatea de CO2 din atmosferă?
11 în 53 ani
Rândul 1 / rândul 10
Câtă vreme ar putea ajunge depozitele fosile?
12 1,13 milioane ani
Rândul 6 / rândul 10
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Die Globale 233
Reacţii generate de creşterea CO2
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Raggam, 2006 234

Repartiţia CO2 şi O2 în timp
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Raggam, 2006 235

Răcirea prin evaporare acum 3 miliarde de ani
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA viziune autor 236

Cele trei coloane ale ecosistemelor pământului
Condiţiile asigurate prin evoluţie de către natură au condus la formarea

unor excelente ecosisteme terestre care în modul cel mai cumsecade şi cuprinzător
aprovizionează cu resurse specia Leader.
Aceasta poate fi uşor intuită din modul lor de funcţionare care poate fi
apreciat perfect. Nimic nu a funcţionat atât de bine în diferitele sisteme ale existenţei
umane, ca ecosistemele.
Formarea solului, şi în mod special a humusului
Existenţa fotosintezei, Existenţa raportului

a cărei biomasă consum apă total CTA
formată serveşte în /consum formare
procent de 95% din legături CH -
producţia anuală biomasă (CAB), care
nutriţiei
Ele, ecosistemele, se sprijină este de 700/1
microorganismelor însă pe trei coloane, şi anume:
CTA
solului (îndeosebi a ( = 700)
bacteriilor) C AB

Fenomenul de
degradare a
solului natural
şi efectele lui
Procese: Procese:
- cantitatea de humus se conservă - afânarea fizică- aratul permite intrarea
la valori ridicate; oxigenului în exces deci oxidare accelerată;
- microorganismele şi - reducerea cantităţii de humus până la
macroorganismele procesează 95% dispariţie;
din biomasă.
- dispare structura;
- dispare capacitatea de reţinere a apei;
QAS = cantitate de apă evaporată la nivel sol - dispare regularitatea ploilor şi a rouăi;
QAM = cantitate de apă evaporată la nivelul mării - este afectată recolta şi calitatea ei;
QVS = greutatea organismelor vii - după ploi cooperarea la suprafaţă este mai
mare decât la nivelul apei mării.
Plantele primesc din sol de 700 de ori mai multă apă comparativ cu
hidrogenul necesar pentru construcţia biomasei proprii (legături CH)
La un conţinut de apă de 7% hidrogen în biosferă plantele au nevoie de

0,63 litri apă pentru a produce 1 kg biomasă.
7% H → 0,63 l apă → 1 kg biomasă
Într-un an bun în care creşterile sunt optime, la o biomasă de:
a) 20 to/ha sau 2 kg/m2 sunt necesari 1,3 l apă/m2/an adică 1,3 mm

precipitaţii;
b) Pentru răcire prin evaporare plantele au nevoie de 0,27 l apă/m2 şi oră
însorită, adică între 400-700 l/m2/an deci circa 500 mm precipitaţii. Prin
comparaţie, necesarul de apă de băut pentru noi, oamenii, este de neglijat.

Putem afirma deci că în decursul evoluţiei plantele au învăţat să aibă un

consum risipitor, şi anume de 700 de ori mai multă apă decât au nevoie, pentru ca pe
fiecare m2 să se dezvolte acelaşi sistem de evaporare – răcire ca la nivelul mării.
Sistemul de răcire al plantelor şi solului este mult mai costisitor decât biosinteza
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA viziune personală 240

Modelul de producţie, răcire şi conservare în

ecosistemele Terrei
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA viziune personală 241

Evoluţia temperaturilor medii la nivelul planetei în intervalul

1880-2010 (abatere în raport cu media 1951-1980, 0,01oC)
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.les-crises.fr/climat-6-rechauffement-global 242

Strategii manageriale de control al

modificărilor climatice
grupa măsurilor de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de
seră;
grupa măsurilor de extragere

din aer a CO2.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.les-crises.fr/climat-6-rechauffement-global 243

Direcţiile strategiilor manageriale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

CAPITOLUL 7 - DURABILITATE
în SISTEMELE DE MANAGEMENT
SUSTENABILITY - NACHHALTIGKEIT
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

245
CAPITOLUL 7 – DURABILITATE ÎN SISTEMELE DE MANAGEMENT
Dezvoltarea durabilă –
definiţie
Prin dezvoltare durabilă putem înţelege totalitatea activităţilor

şi a metodelor de dezvoltare economică, socială şi de mediu care
conduc la realizarea unui echilibru între cele 3 sisteme.
O definiţie plastică a dezvoltării durabile a fost oferită de Comisia

Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în Raportul Brundtland:
Dezvoltarea durabilă este acea evoluţie a sistemelor care urmăreşte

satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi.
(Wikipedia în limba română).

În 1992 are loc, la Rio de Janeiro, Summit-ul Pământului, la care au fost

prezente 170 de state. Acolo s-a afirmat cu duritate faptul că Pământul este în pericol
din motive antropice demonstrate. Cu această ocazie au fost adoptate mai multe
convenţii, şi anume:
 Convenţia privind modificările climatice - cu programul concret de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi îndeosebi metan şi
bioxid de carbon;
 Convenţia asupra conservării diversităţii biologice, a stopării
defrişărilor masive şi a înverzirii suprafeţelor;
 Convenţia plan, care a selectat câteva elemente de susţinere a
dezvoltării durabile;
 Adoptarea Agendei 21.
Zece ani mai târziu a avut loc, la Johannesburg, o Conferinţă specifică

dezvoltării durabile. Summit-ul a reunit 104 conducători ai statelor lumii şi s-a finalizat
cu:
 Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă;
 Un plan de implementare a Summit-ului privind dezvoltarea durabilă.
Implementarea planului şi-a propus să urmărească măsuri concrete la nivel politic,

administrativ şi civil, întărirea cooperării internaţionale în baza responsabilităţilor comune,
dar zonal diferenţiate, exprimate în Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio şi integrarea celor
3 piloni ai dezvoltării durabile.
Expresia simbolică
a celor 3 sfere ale
sustenabilităţii
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Universitatea din Michigan, Evaluarea sustenabilităţii 248
eradicarea sărăciei;
modificarea sistemelor, a modelelor de

producţie şi consum;
Rezultatul eforturilor
acestei implementări ar protejarea sănătăţii oamenilor, a
trebui să conducă la:
ecosistemelor şi a naturii în general;
protejarea şi conservarea resurselor

naturale prin introducerea şi practicarea
unui nou management al relaţiilor între
economic, social şi mediu.

Pornind de la aceste considerente putem, în

opinia noastră, aborda dezvoltarea durabilă ca o
nouă gândire reieşită dintr-o nouă atitudine faţă
de mediu şi resursele lui care să conducă la
modele noi de producţie, consum şi
comportament uman, în vederea reconstrucţiei
ecologice şi a refacerii echilibrelor distruse, în
scopul relansării dezvoltării umane.

Convenţia privind biodiversitatea menţionează, în acest sens, următoarele:
 „Utilizarea durabilă constă în folosirea componentelor biodiversităţii într-o manieră şi

cu o viteză care să nu conducă la declinul pe termen lung al resurselor biologice,
menţionând, în consecinţă, potenţialul acestora de a îndeplini necesităţile şi aspiraţiile
generaţiilor prezente şi viitoare”;
 Noi concepte ca cel de „dematerializare economică” sau de „creştere a eficienţei

resurselor” vin azi în sprijinul dezvoltării durabile prin utilizarea cantitativă redusă, dar
pe termen lung, inclusiv a resurselor nebiologice. Conceptul de reducere a
consumurilor nu se referă numai la economie, ci şi la societatea civilă, la viaţa socială.
Alimentaţia moderată şi sănătoasă, reducerea pierderilor de alimente de la producător
la supermarket şi gospodăria fiecăruia sunt factori care conduc la durabilitatea
sistemelor şi la asigurarea hranei şi sănătăţii unei unei societăţi umane tot mai
numeroase;
 Filozofic, dar aproape religios, dezvoltarea durabilă dezvoltă un nou concept prin care
ne însuşim realitatea cum că „natura nu este o moştenire de la înaintaşi, ci un
împrumut de la copii”.
În rezumat:
durabilitatea mediului asigură

durabilitatea vieţii pe planetă şi
continuarea existenţei societăţii umane.

Durabilitatea sau sustenabilitatea se sprijină pe un model format din 3 coloane

- elemente de management -
Sustenabilitate Sustenabilitate Sustenabilitate

ecologică economică socială
Rescrie dimensiunile Se postulează teoria conform • Dezvoltarea unitară a

scopului naturii şi căreia managementul societății
mediului pentru economic va fi astfel orientat • Toți participanții merg pe
generaţiile viitoare, cu încât să creeze condiţiile același drum, care să
referire la: pentru o economie curată, faciliteze acțiunea comună
- diversitatea verde, în măsură să transmită • Fenomenul include o
speciilor acest postulat generaţiilor egalizare la nivel ridicat a
- protecţia climei şi a următoare, cu obligaţia de a forței sociale pusă în slujba
solului reveni spre modelele naturale creațiilor eco-durabile spre
- reconstrucţia iniţiale. binele viitorului societății.
ecosistemelor şi Economie sănătoasă în medii Schimburi necesare:
menţinerea lor în sănătoase, cu tehnologii - mentalitate
condiţiile în care s-au inovatoare sănătoase. - educație
format iniţial O mare importanţă deţine aici - iubirea naturii şi a
- întreţinerea protecţia economică a oamenilor
culturilor şi a zonelor resurselor naturale, în manieră - conservarea sănătății şi
rurale în acelaşi sens ecologică. a binelui, a satisfacției.
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Prelucrare originală a modelului sustenabilităţii 253

Prezentare schematică a 2 modele de ferme.
Ferma 1 este distrugătoare

de ecosisteme din cauza
nerespectării legilor
biodiversităţii.
Ferma 2 imită ecosistemul

natural prin încorporarea
unei biodiversităţi ridicate
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Fig. modificată după Vandermeer şi Perfecto - 1995 254
Există extrem de numeroase exemple în susţinerea

acestei afirmaţii demonstrate deja ştiinţific:
1. monocultură + inputuri de sinteză în cantităţi mari = distrugerea

agroecosistemului în maximum 10 ani;
2. asolament de 4 ani + plantă amelioratoare + inputuri naturale

completate cu foarte puţine inputuri de sinteză prelungeşte viaţa
agroecosistemelor la sute de ani;
3. cultivarea plantelor perene în păşuni şi pajişti şi utilizarea lor prin

fâneţe şi păşuni în mod ştiinţific conduce la optimizarea fenomenului
de sustenabilitate - culturile rămân permanente, la fel ca în
ecosistemul natural.

Reconstrucţia ecosistemelor şi orientarea lor spre modele primare, în care

autoreglarea factorilor s-a bazat în primul rând pe legile ecologiei sau legile
naturii, este foarte greu de realizat. Şi dacă, totuşi, ne propunem acest
deziderat, el este necesar să înceapă cu reconstrucţia pădurilor, pornind de
la un management sustenabil al acestora. Ori, managementul sustenabil al
pădurilor (MSF) este o componentă a sustenabilităţii dezvoltării (sustainable
development).
În definiţia dată de FAO, MSF este următoarea:
Administrarea şi utilizarea pădurilor şi a terenurilor forestiere în

aşa fel şi cu o asemenea rată încât să menţină biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea şi potenţialul
acestora de a îndeplini, acum şi în viitor, funcţii ecologice, economice şi
sociale la nivel local, naţional şi mondial şi care să nu conducă la
deteriorarea altor ecosisteme.

Repartiţia suprafeţelor împădurite în România. Dezastru

naţional este în sudul ţării, dar şi în est şi vest
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.riscograma.ro/wp-content/uploads/2010/01/cartograma-harta-paduri-romania.png 257

Model de abordare a rezultatelor obţinute dintr-o dezvoltare durabilă a pădurilor

australiene. Modelul se bazează pe un ciclu de îmbunătăţire continuă a pădurilor,
cu procese şi practici specifice unui management al mediului corect
Declaraţia politică a
Există ţări, printre
Regiei Naţionale a
Iniţiative şi Pădurilor Conservarea şi care şi Austria, care
raportări utilizarea şi-au implementat
internaţionale durabilă a
standarde viabile de
mecanismelor
management al
mediului, printre
Îmbunătăţiri
Acorduri forestiere
care şi 14.001 şi
Criterii şi indicatori regionale şi sisteme
ai sustenabilităţii
continue - de rezervă care au preocupări
Sisteme de majore la toate
Practică
nivelurile privind
Standardul Forestieră
SUSTENABIL managementul
Silviculturii
pădurilor.
Australiene
Verificare şi Acreditare
Certificare
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Stuart şi colab, prelucrare după Rumbo (2003) 258
Managementul păşunilor şi fâneţelor presupune un

algoritm inteligent de îmbunătăţire a acestora prin:
1. optimizarea balanţei de apă a solului;

2. optimizarea relaţiilor dintre plantele ecosistemului şi biotopul lor prin:
 reducerea salinităţii sub limita de dăunare;

 fixarea azotului atmosferic prin semănarea amestecurilor de
leguminoase şi gramineae pentru evitarea folosirii îngrăşămintelor
de sinteză;
 utilizarea târlirii şi altor forme de îngrăşăminte organice şi
bioactivatori ai solului;
3. un management de asemenea inteligent al utilizării păşunilor şi
fâneţelor (păşunat corect, recoltare la maturitatea optimă a fâneţelor);
4. eliminarea oricăror forme de vegetaţie care alterează păşunea:
buruieni, arbuşti neconformi, fără ca prin aceasta să se aducă daune
ecosistemelor naturale învecinate.

Un exemplu de management simplu pe o păşune

destinată cailor
Păşunat înalt
(12-15 cm înălţime)
Grăpat şi
Păşunat cu caii
supraînsămânţat
Cosit uniform Păşunat

(3-5 cm înălţime) (3-5 cm înălţime)
Fâneaţă şi păşunat Scoaterea cailor

cu vitele
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.livinglegends.org.au/images/health_management_pasture_plan 260

Corelaţia dintre presiunea economică exercitată asupra ecosistemului

şi indicatorii ecologici (densitatea cerbului) în cazul de faţă
Valoarea obţinută din Venituri din valorificarea

vânătoarea cerbului lemnului
Venituri din valorificarea lemnului cu luarea în considerare a

managementului spaţiului
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: Millington, 2009 261

Ce oferă şi ce primeşte mediul de la economie în faza iniţială a lipsei durabilităţii
MEDIU
Energie Căldură
Materii
ECONOMIE Deşeuri
Servicii ale Poluare

mediului
MEDIU
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.brainwareknowledgehub.com (modificat) 262

Corelaţia dintre creşterea PIB şi indicatorul ecologic al arealului
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.population-growth-migration.info/essays/kus3.gif (prelucrare) 263

Creşterea economică iniţială a condus la degradarea mediului, însă

investiţiile în noile tehnologii, mai ales în zona energetică, dar şi în
cea de consum şi în agricultură au ajutat şi ajută la reconstrucţie
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA prelucrat după http://canadatransportation.blogspot.ro 264

Aplicaţie sub formă de triunghi integrator

Sustenabilitatea socială
în viziunea actuală nu
poate fi separată de
celelalte două forme ale
sustenabilităţii cu care
alcătuieşte modelul
durabilităţii.

Toate planurile manageriale în acest domeniu extrem de important vor

începe din mijloc, acolo unde subiecţii pot cerceta şi gândi echidistant proiectele
sustenabilităţii.
Aceste proiecte, gândite tot pe modelul triunghiular, creştere, eficienţă şi
stabilitate economică, se pot obţine numai în integralitate cu mediul, prin
conservarea resurselor şi evitarea poluării.
Aplicaţie sub formă

de triunghi
integrator
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.eoearth.org 266

Aplicaţie sub formă de triunghi integrator
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.emeraldinsight.com 267

Performanţa este o rezultantă a schimbării permanente a tehnologiilor,

urmare a unei noi cercetări în domeniile de susţinere a sustenabilităţii
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA www.emeraldinsight.com 268

Modele economice de azi şi de mâine
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA ENEA- ENTE per le Nuove Technologie, l’Energia et l’Ambiente, Italia 269
Diagnosticarea durabilităţii reţelei de agricultură
devine absolut necesară pentru că:
1. În orice moment este necesar să constatăm dacă durabilitatea persistă

2. Sistemele de agricultură sunt plasate în medii diferite privind relaţia lor cu resursele naturale
şi atunci este necesară o diagnosticare, respectiv evaluare, a stării şi evoluţiei fiecărei resurse
care participă la funcţionarea sistemului:
 apă;
 aer;
 sol;
 alte influenţe conexe.
3. Prin diagnosticare se obţin informaţii asupra:
 stării ecologice a culturii şi a întregului sistem;
 stării ecologice a resurselor abiotice şi biotice, ca şi a factorilor de influenţă de
natură biotică şi abiotică;
 calităţii inputurilor;
 rezultatelor obţinute din sistem, producţii agricole, parametri ai mediului şi resurselor
specifice.
Diagnosticarea durabilităţii reţelei de agricultură
devine absolut necesară pentru că:
4. Diagnosticarea serveşte la reluarea studiilor şi reproiectării aspectelor negative,

care pot să apară în fenomenul stabil al sustenabilităţii. Scopul durabilităţii constă în
îmbunătăţirea parametrilor de performanţă sustenabilă a sistemului.
5. Diagnosticare se poate face pentru un grup de firme, pentru o exploataţie, pentru o

naţiune sau chiar pentru Terra.
6. Pentru ce serveşte diagnosticarea durabilităţii? Cu siguranţă ea serveşte la

evaluarea sustenabilităţii formate din cele 3 coloane principale.

Durabilitatea economică (DE)
D.E.
1. Eficacitatea 2. Autonomie 3. Sensibilitate 4. Autonomia

economică Marjă Globală Brută economică financiară
Valoare adăugată / / Producţie 2 sub-indicatori Anuitate / Excedent
Producţie Brut Consolidat
5. Eficienţa 6. Remunerarea
capitalului muncii 7. Vulnerabilitatea
Valoare adăugată / Venit + Mână lucru / Cel mai mare client /
Capital de Val. adăugată + Producţie
exploatare Intervenţii

Aceşti 7 indicatori utilizaţi de RAD (Reţeaua Agriculturii Durabile) sunt bonitaţi cu note
de la 0 la 5, fiecare cifră reprezentând un anumit barem. Cu cât cifra este mai mare, cu atât
contribuţia fiecăruia dintre cei 7 parametri ai durabilităţii economice este şi ea mai mare.
Cu ajutorul lor se alcătuieşte o voletă care formează coloana dezvoltării economice. Într-
un ghid special vor fi prezentaţi în detaliu aceşti indicatori.
Aceste volete pot fi alcătuite de fiecare agricultor prin calcularea parametrilor înscrişi în
ghidul de diagnosticare a durabilităţii.
Exprimarea
voletică a
Durabilitatea, durabilităţii. Ea
sustenabilitatea, priveşte în
reprezintă un indice egală măsură
viaţa
complex, care se economică,
sprijină pe cei 3 socială şi de
indicatori prezentaţi: mediu şi se
obţine cu
economic;
ajutorul
social; parametrilor
sau
mediu. indicatorilor de
diagnosticare
(7 la număr)
Obiectivele diagnosticului de durabilitate pentru exploataţiile agricole
Ca şi în medicină sau în alte domenii, principalul obiectiv al diagnosticului este acela

de a preciza la momentul efectuării starea pacientului, în cazul de faţă a durabilităţii
mixului celor 3 sisteme care interferează în realizarea ei (economic, social şi mediu).
Cele 4 obiective ale operaţiunii de diagnosticare:
Obiectivele operaţiunii de
diagnosticare a durabilităţii:
Să pună la dispoziţie Capitalizarea Credibilizarea sistemelor Fixarea obiectivelor

un instrument vizual rezultatelor de agricultură durabilă necesare atingerii în
şi cu realizare exploataţiilor într-un pentru a putea comunica timp mai lung sau mai
rapidă, dar cât mai demers spre mai bine asupra intrărilor scurt a ameliorări
complet posibil agricultura durabilă şi ieşirilor durabilităţii exploataţiilor
E necesar un instrument de monitorizare a evoluţiei durabilităţii prin

folosirea sistematică a acestui instrument (parametru)

În procesul de lucru, „timpul” înseamnă de fapt „fapte

concrete” prezentate sub formă de parametri care să conducă apoi
la realizarea unui indicator unic.
Parametrul reprezintă realitatea, modelul şi el poate fi

obţinut prin procente de realizare a lui sau prin note de la 1 la 10
(sau de la 1 la 5, după caz şi după cercetătorii care au realizat
diagnosticarea).
Pornind de la cele 3 coloane de sustenabilitate se

analizează următorii parametri care, în funcţie de mărimea lor sau, în
unele cazuri, de dimensiunea lor redusă, ne oferă informaţii corecte
despre participarea fiecărei coloane la susţinerea actului, a
demersului de sustenabilitate.

Principalii indicatori ai SUSTENABILITĂŢII ECONOMICE
Eficacitatea Va Valoarea adăugată Autonomia MBG Marja brută globală

= =
economică Pr Producţia obţinută economică Pr Producţia obţinută
Niveluri de Venituri brute producţie principală Sesizează sensibilitatea

specializare Producţie + drepturi de plată unice întreprinderii faţă de condiţiile
economice. La note mari, atât gradul
de specializare al activităţii
principale din cadrul fermei, cât şi
Sensibilitatea Intervenţii
dependenţa pentru intervenţii se
faţă de intervenţii Profit alătură susţinerii durabilităţii.
Oferă o clasificare a strategiei de

Autonomia Anuitate (fără termen) investiţii economice în raport cu
financiară Excedent brut consolidat excedentul brut consolidat.
Exprimă capacitatea agricultorilor de a

Valoare adăugată (Va) obţine venituri pornind de la capitalul
Eficienţa
investit inclusiv în conservarea mediului
capitalului Capital de exploatare (Cex) şi susţinerea durabilităţii.


Eficacitatea economică
Indicator Barem Puncte
< 20% 0
20-30% 1 Indică eficacitatea economică a
Valoarea adăugată / 30-40% 2 exploataţiei şi independenţa sa
Producţia obţinută 40-50% 3 faţă de furnizori.
50-60% 4
>60% 5
Autonomia
< 55% 0
55-60% 1 Indică dependenţa faţă de
achiziţiile din exterior (a cumpăra
Marja Globală Brută 60-65% 2
concentrate sau nu,
/ Producţia obţinută 65-70% 3 autoconsum...)
70-75% 4
>75% 5

Sensibilitatea faţă de condiţiile economice
Niveluri > 80% 0

de Venituri brute ale 80-75% 1 Indică gradul de specializare
specializare producţiei principale 75-70% 2 al activităţii principale din
/ [Producţie + cadrul fermei.
Drepturi de plată 70-65% 3
unică] 65-60% 4
< 60% 5
Sensibilitatea > 100% 0

faţă de 100-80% 1
intervenţii Indică dependenţa pentru
Intervenţii / 60-80% 2
intervenţii.
Profit 40-60% 3
20-40% 4
< 20% 5

Autonomia financiară
> 60% 0
60-50% 1 Oferă o prezentare a strategiei de
Anuitate (fără 50-40% 2 investiţii în raport cu excedentul
terenuri) / Excedent brut „consolidat” generat.
Brut Consolidat 40-30% 3
30-20% 4
< 20% 5
Eficienţa capitalului
< 15% 0
15-20% 1 Capacitatea agricultorului de a
Valoarea adăugată/ 20-25% 2 obţine venituri pornind de la
Capital de capitalul investit.
exploatare 25-30% 3
30-35% 4
> 35% 5

Remunerarea muncii
< 30% 0
30-40% 1 Obiectivul este acela de a vedea
Venit + Mână de partea care munceşte, mai
lucru / (Valoare 40-50% 2
degrabă decât capitalul.
adăugată + 50-60% 3
Intervenţii)
60-70% 4
< 70% 5
Vulnerabilitatea comercială
> 70% 0
60-70% 1
Exprimă dependenţa exploataţiei
Cel mai mare client / 50-60% 2
în raport cu oportunităţile sale.
Producţie 40-50% 3
30-40% 4
< 30% 5

Principalii indicatori ai SUSTENABILITĂŢII SOCIALE

Calitatea vieţii
Puncte Acest criteriu subiectiv este o autoevaluare. De fapt,

0 noţiunea de calitate a vieţii nu este similară pentru toată
Calitatea vieţii 1 lumea. Agricultorul îşi atribuie o notă, precizând cuvintele
(la locul de cheie asociate cu calitatea vieţii.
2
muncă şi în Prin calitate a vieţii putem face referire la numărul şi
particular) 3 frecvenţa vacanţelor, condiţiile şi timpul de lucru, poziţia
4 geografică a fermei, stress-ul... Dacă sunt mai multe
5 active, se estimează o medie.
Puncte
Formarea permanentă (lecturi de specialitate, formare,
schimb de experienţă)
Disponibilitatea de lucru Exprimă
Participarea la viaţa profesională agricolă (asociaţii, dependenţa
sindicate de promovare şi apărare) exploataţiei în
raport cu
Posibilitatea de a lucra în ajutor reciproc (troc)
oportunităţile
Primirea vizitatorilor la fermă sale.
Participarea la viaţa socială din teritoriu
Total puncte (maxim 15 puncte)
Total din 5
Viabilitatea socio-economică
Se referă la eficienţa economică
< 0.4 SMIC 0 a unei ore de lucru în comparaţie
0.4-0.8 SMIC 1 cu salariul minim. Atenţie la
Venituri disponibile / comparaţiile timpurii...
Active / Ore lunare 0.8-1.2 SMIC 2
Totuşi, acest criteriu are meritul
de lucru în % din 1.2-.16 SMIC 3 de a ridica problema timpului de
SMIC lucru, de care nu se ţine cont
1.6-2.0 SMIC 4
întotdeauna.
> 2 SMIC 5
* SMIC = Salaire minimum interprofessionnel de croisance =
= Creşterea salariului minim
Transmisibilitatea
> 190 K€ 0
160-190 K€ 1 Exprimă evaluarea sumei de
Capital circulant
(fără terenuri) / 130-160 K€ 2 recuperare pentru un eventual
Unitatea de muncă 100-130 K€ 3 cumpărător.
umană (UTH)
70-100 K€ 4
< 70 K€ 5
Multifuncţionalitate
Indicatori Puncte
Valorizarea şi întreţinerea patrimoniului construit Se referă la locul de
Producţia la fermă şi transformări desfăşurare al

Primirea turiştilor activităţilor care nu
Vânzări directe au legătură directă
Deschidere în teritoriu: primirea şcolarilor, cu producţia
grupurilor agricole, uşi deschise...
agricolă.
Total puncte
Contribuţia la angajare
1 0 Exprimă capacitatea fermei de a
Mijloacele de 0,95-1 1 genera locuri de muncă în
producţie / funcţie de dimensiunea
0,90-0,95 2
Echivalent PAD = economică a echipamentelor de
Proiectul Agricol 0,85-0,90 3 producţie (raportat la ceea ce
Departamental 0,80-0,85 4 este prevăzut în PAD)
< 0,80 5
Principalii indicatori ai SUSTENABILITĂŢII MEDIULUI
Echilibrul (bilanţul) azotului în sol

> 100 0 Importanţă globală a
80-100 1 excedentului de azot printr-un
Unităţi de azot pe ha 60-80 2 echilibru între intrări şi ieşiri,
de Suprafaţă
Agricolă Utilă (SAU) 40-60 3 adică eficacitatea utilizării
20-40 4 azotului în sistemul de producţie
< 20 5
Pesticide
> sau = 1 0
Indicele de frecvenţă 0,75-1 1 Reliefează gradul de poluare
al operaţiunilor de 0,50-0,75 2
indus prin cantitatea de
prelucrare (al pesticide răspândite la nivelul
tratărilor la nivel de 0,25-0,50 3 fermei
exploataţie) 0-0,25 4
0 5

Suprafaţa lineară a gardurilor vii
< 20 m 0
Suprafaţa ocupată cu 20-40 m 1 Exprimă locul ocupat de către
garduri vii (m/ha) din 40-60 m 2 gardurile vii în fermă sau de către
suprafaţa agricolă 60-80 m 3 plasa de gard viu
utilă (SAU) 80-100 m 4
> 100 m 5
Biodiversitate
Puncte
Prezenţa grupărilor interculturale
Plivitul mecanizat al gardurilor vii
Fără cultură modificată genetic La fiecare
Prezenţa raselor de animale ameninţate cu dispariţia la nivel local întrebare
puneţi 0
Prezenţa în asolament a speciilor vechi de legume
pentru nu şi 1
Cositul târtiu al pârloagei şi/sau al benzilor dintre culturi pentru da
Evitarea culturilor mai mari de 6 ha
Total puncte (maxim 10 puncte)
Total din 5
Gestiunea solurilor
Sub-indicator Barem Puncte

Expune importanţa levigării şi
> 20 % 0
eroziunii terenului.
% din suprafaţă 15-20 % 1
ocupat de teren gol / 10-15 % 2
Scoateţi un punct dacă araţi
Suprafaţa agricolă 5-10 % 3
superior la 15 cm profunzime, cu
utilă 0-5 % 4 excepţia solurilor argiloase.
0% 5

> 30 % 0
Acest criteriu ne permite să
25-30 % 1
% al aceleiaşi culturi înţelegem mai bine
20-25 % 2
pe suprafaţa de managementul culturilor
teren arabil
15-20 % 3 exploataţiei.
10-15 % 4
< 10 % 5


Dependenţa de energie
Energie
Cantitate Total EQF = echivalent litri
Natura intrării consumată pe
utilizată combustibil
unitate
Combustibil din rezervor 0 1,14 EQF/litru 0
Electricitate 0 0,27 EQF/litru 0
Îngrăşăminte azotate 0 1,47 EQF/litru 0
Turte de soia 0 0,16 EQF/litru 0
Turte de rapiţă şi floarea-soarelui 0 0,1 EQF/litru 0
Compuşi concentrate - făini 0 0,12 EQF/litru 0
Compuşi concentrate - granule 0 0,1 EQF/litru 0
Lapte praf 0 1,21 EQF/litru 0
Ambalaje 0 2,27 EQF/litru 0
TOTAL 0
Total EQF/SAU
> 600 EQF 0 Acest criteriu permite
Arată calcularea consumului de
500-600 EQF 1 dependenţa energie fosilă, directă
Total litri combustibil /
ha Suprafaţă Agricolă
400-500 EQF 2 fermei în raport (petrol, gaz, electricitate) şi
Utilă 300-400 EQF 3 cu energiile indirectă (alimente, materii
200-300 EQF 4 fosile plastice, îngrăşăminte).
< 200 EQF 5
Prin însumarea punctelor tuturor indicatorilor şi sub-

indicatorilor se obţine un PUNCTAJ INDICATOR GENERAL, care
permite evaluarea gradului de sustenabilitate (IG):
IG = r * N
în care r = nr. de indicatori şi sub-indicatori;

N = nota de bonitare obţinută.
Dacă IG este un multiplu de note de 4 şi 5, atunci se

evaluează că procesul de sustenabilitate este realizat.

CAPITOLUL 8
BILANŢUL DE MEDIU

CAPITOLUL 8 – BILANŢUL DE MEDIU
Bilanţul de mediu este un instrument care pune la

dispoziţia specialistului şi mai ales a societăţii un
instrument de evaluare corect privind raportul dintre
întreprindere şi mediul natural şi social în care lucrează.
Un cap de tabel al unui asemenea Bilanţ arată astfel :
Indicatori Cantitatea de Capacitatea de

Cantitatea de
Nr. poluanţi emişi degradare a
poluanţi rămasă
crt. de mediului de
Poluanţi în mediu
întreprindere proximitate
1 Gaze
2 Deşeuri
3 Ape uzate
Total echivalent
IP integrat sau IPI

Cantitatea de poluanţi rămaşi în mediu se bonitează individual în procente

şi apoi se transformă în note de la 0 la 5:
 Nota 0 = lipsă de poluare
 Nota 1 = 20% poluare
 Nota 5 = 100% poluare.
Prin 100% poluare înţelegem că noxa respectivă depăşeşte pragul

tolerat în mediu. Dacă o noxă (gazele, de exemplu) depăşesc pragul admis
(tolerat), atunci se atribuie Nota 5. Indiferent câte noxe au depăşit pragul, se
atribuie tot Nota 5. Valorile standard (limite) sunt date de nota 1.
Dinamica IPI în zona Shanghai odată cu începerea dezvoltării

urbane şi după luarea măsurilor de combatere a poluării
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Junying Wang şi colab., 2008 292

După aceiaşi autori, în figura precedentă, se constată următoarele:
 În zona cu coeficientul maxim de urbanizare, IPI se apropie de

valorile lui maxime. Luarea primelor măsuri eficiente de
management al mediului a condus la reducerea poluării, fără ca
aceasta să scadă sub limitele tolerate.
 În zona suburbană valorile IPI sunt de peste 5-6 ori mai mici în anii
de maximă poluare. Distanţele dintre cele două zone se reduc odată
cu dezvoltarea managementului de mediu.
 O parte din urban este transferată în ruralul adiacent, fără însă a fi

depăşite limitele standard admise.

Evaluarea impactului de
mediu după indicele integrat
al poluării în Shanghai
metropolă, în suburban şi în
zona rurală adiacentă
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Junying W., 2008 294

Bilanţul
Dacăde
nemediu
referim, însă, la Bilanţul mediului la nivel global e bine să
recunoaştem că în momentul de faţă balanţa este înclinată în defavoarea planetei şi
în avantajul negativ al speciei umane.
Omul înclină balanţa de

mediu în defavoarea planetei
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://enviromentworld.blogspot.ro/2010/09/need-of-environmental-balance 295

Prezentare simbolică a
bilanţului de mediu
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://imagesx.files.wordpress.com/2010/12/environmental-balance 296

apă;
a afectat puternic aer;
resursele naturale: biodivers
itate;
sol;
a pus în pericol siguranţa alimentară
În momentul în
care balanţa s-a
dezechilibrat,
antropicul a creat a creat condiţii pentru sărăcirea populaţiei şi pentru
un volum de reducerea nivelului de educaţie şi cunoaştere
intrări prin
poluare care:
a redus sistematic, dar gradual diferit, serviciile
oferite de ecosisteme
bi
a redus periculos ol
sustenabilitatea sistemelor: og
ic;
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA ec 297
Comparaţii colective între amprenta ecologică şi

bunăstarea socială în diferite zone ale Globului
Global Fooprint Network 2008 report (2005 data)

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA UN Human Development Index 2007/08 298
Indicatori de performanţă ai mediului (IPM)

(EPI - Environmental Performance Index)
Ţinând cont de raportul dintre întreprinderi şi mediu, elementele de bilanţ

capătă următoarea formă :
intrări în întreprinderi = ieşiri din ecosisteme
ieşiri din întreprinderi = intrări în ecosisteme
sau
Întreprinderi Ecosisteme

Ceea ce intră în întreprinderi a căpătat denumirea de resurse naturale (IRN).

Ele se obţin din activitatea productivă şi regenerativă a ecosistemelor (CRE).
IRN > CRE => degradare a ecosistemului
Dacă, însă, managementul mediului intervine eficient prin reducerea ieşirilor

din ecosistem sub nivelul producţiilor (PE) sau al capacităţii de regenerare,
IRN < CRE (PE) => Sustenabilitate (S),
atunci este asigurată durabilitatea atât a sistemului natural, cât şi a celui

economic şi social.

Indicatori EPI

Corelaţia dintre depoluarea mediului prin legislaţie din ce în ce

mai bună şi creşterea mediei de vârstă în SUA (1960-2009)
http://cwanamaker.hubpages.com/hub/The-Environmental-Economic-
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA and-Social-Components-of-Sustainability 302
Există 4 obiective ce se urmăresc atent,

susţinute de grupe de indicatori şi anume:
Politici şi Politici şi
Indicatori care indicatori
influenţează legaţi de
sănătatea Politici şi schimbările
Calitatea şi
mediului Indicatori care climatice
evoluţia
descriu şi
resurselor
influenţează
naturale
vitalitatea
productive
ecosistemului
Nu uităm în niciun moment faptul că aceste politici vizează îmbunătăţirea

indicatorilor pentru a servi managementului sustenabilităţii.

Principalii indicatori ai
unui mediu sănătos
Indicatori care influenţează

A sănătatea mediului
Presiunea bolilor Efectul poluării apei asupra Efectul poluării aerului

asupra mediului sănătăţii oamenilor asupra sănătăţii oamenilor
4. Poluarea aerului în interior

1. Presiuni de 2. Sanitaţie adecvată
5. Specificul urban
infecţie 3. Apă potabilă 6. Ozon local
Efectul apei asupra sănătăţii oamenilor se manifestă prin 2 subindicatori:

1. apa să fie potabilă, adică curată şi activă energobiologic;
2. sistemele de protecţie sanitară a apei să fie active şi eficiente.
Indicatorii legaţi de vitalitatea

B ecosistemului
Poluarea aerului Apa Biodiversitatea
9. Indexul de calitate a 11. Riscul conservării

7. Ozon regional
apei 12. Conservarea efectivă
8. Emisii de SO2 13. Protecţia habitatelor
10. Stresul apei
14. Zone maritime protejate
Vitalitatea ecosistemului este considerată de cercetători ca acea forţă a

naturii capabilă să menţină sustenabilitatea şi, eventual, să-i imprime o
dinamică ascendentă.

C Resurse naturale productive
Silvicultură Piscicultură Agricultură
16. Indexul trofic marin 18. Stresul lipsei de apă

15. Stoc în creştere 17. Intensitatea 19. Subvenţiile agricole
pescuitului 20. Culturile intensive
21. Zonă teren deşertificat

D Schimbări climatice
23. Emisii / cap 24. Emisii per electricitate 25. Intensitatea carbonului
locuitor generală industrial
emisii pe cap locuitor emisii datorate producţiei de energie sugerează că în atmosferă

(gaze, apă poluată) electrică - în acest caz ne gândim în este cu mult mai mult cărbune
mod deosebit la emisiile enorme de decât cel emis de industrie.
CO2, SO2, NO2 etc. lansate în Alte surse de carbon vin din
atmosferă de centralele electrice pe sol, din agricultură şi alte
cărbune, în primul rând din Valea industrii necesare. Carbonul
Jiului şi apoi din alte zone europene se află în apa mărilor sau
şi mondiale. Amintim aici că Polonia oceanelor sub formă dizolvată
deţine, de asemenea, mari unităţi sau sedimente. El se află, de
producătoare de energie electrică asemenea, în biomasa
din cărbune fosil organică, fixat prin fotosinteză.
Modelul de aplicare a
sustenabilităţii în 8 paşi

Câteva concluzii punctuale:
Am stabilit 25 de indicatori reieşiţi din analiza indicelui central EPI. El ne arată cât de
sensibilă şi dificilă este obţinerea durabilităţii în sistemele naturale economice şi
sociale.
S-a stabilit un algoritm din 8 paşi, care aplicaţi cu responsabilitate ar putea, într-o
perioadă mai mare sau mai mică de timp, în funcţie de voinţa politică şi resursele
financiare, ar putea realiza trecerea de la dezvoltarea convenţională nesustenabilă,
nedurabilă, la o economie verde, durabilă, pe termen lung.
În fond, aşa cum am arătat, durabilitatea este strâns corelată cu evoluţia sistemelor
umane şi nu mai are “timpi de aşteptare”. Următoarea etapă ar fi pierderea sistemelor,
inclusiv a celui socio-uman. Acest model de construcţie managerială a sustenabilităţii
poate fi aplicat diferit, în funcţie de gradul de evoluţie al unei organizaţii sau al unei
naţiuni pe seama dezvoltării sustenabile.
Există ţări, precum Canada, care pe lângă Guvernul Federal deţin o instituţie cunoscută
ca SFDD (Strategii Federale de Dezvoltare Durabilă) şi care dispune deja de toate
datele algoritmului. În acest caz, într-o ţară precum Canada, dar mai sunt şi altele, mai
ales în nordul Europei sau Australia, banca de date se completează numai cu ceea ce
apare nou, mai ales în modificările climatice, după care se trece la planificare, execuţie,
control şi ameliorarea implementării în teritoriu.
Managementul menţinerii sustenabilităţii pe 4 poziţii algoritmice în Canada (SFDD)

Criteriile SMART necesare implementării sau

ameliorării măsurilor de sustenabilitate
pecific
S Măsurile este necesar să fie clare pentru oamenii având cunoştinţele de bază asupra
subiectului, a programului sau ca iniţiatori. E necesară exprimarea clară, bine definită şi
centralizată.
ăsurare
M Este necesară determinarea în care este posibilă finalizarea sau realizarea noilor
măsuri. Cu ajutorul aceleiaşi metode şi a aceleiaşi educaţii, informaţii (ideal
necuantificabile), concluziile este necesar a fi reproduse.
tteignable (realizabil)
A Măsuri realiste, practice şi realizabile în funcţie de constrângerile operaţionale, în funcţie
de disponibilitatea resurselor, de cunoştinţe şi de scadenţă.
ealiste
R Este necesar să fie corelate cu priorităţile mandatului guvernamental şi să ajute la
atingerea rezultatului dorit, care să contribuie la dezvoltarea socială, economică şi de
mediu a naţiunii.
emporale
T Implementarea măsurilor e necesar să aibă termene clar definite.

un model de reconstrucţie a unei resurse de

sol din România prin analiza conţinutului în
Model care indică
materie organică din sol, din momentul
sustenabilitatea resursei sol
publicării primelor date asupra conţinutului
solului în humus şi până azi.

Am demonstrat pe experienţe proprii (Berca M., 2009-2010) că există posibilităţi

reale de refacere ecologică a resursei de sol dacă se vrea a se aplica,
implementa măsurile ce reies din cercetare, aşa cum sunt cele 11 măsuri:
1. Scoaterea plugului, afânarea solului şi refacerea circuitelor, respectiv a fluxurilor pe profil

2. Aplicarea principiului pământului în permanenţă verde, pentru a se acumula o contitate cât mai
mare de bioxid de carbon sub formă de humus în sol (readucerea carbonului din aer în sol)
3. Folosirea asolamentelor complete de 4-5 ani, cu plante amelioratoare, sub formă de leguminoase
4. Folosirea a cât mai puţine treceri pe teren pentru evitarea tasării lui – utilizarea maşinilor la
momentul optim de umiditate a solului
5. Bioactivarea solului utilizând produse biologice pe bază de micorize şi bacterii. Reintroducerea
râmelor în sistem
6. Creşterea biodiversităţii, acceptarea unei anumite îmburuienări, mai ales cu leguminoase
7. Introducerea în sol a unei cantităţi cât mai mari de biomasă (paie, resturi organice)
8. Folosirea gunoiului de grajd acolo unde este posibil
9. Reîmpădurirea, refacerea perdelelor de protecţie
10. Conservarea oricărei forme de apă. Irigarea doar prin picătură sau la suprafaţă
NU ASPERSIUNII!
11. Evitarea prin orice măsuri a fenomenelor de eroziune
Introducerea arăturii cu plugul la aceeaşi adâncime, atât în IAS-uri, cât

şi în CAP-uri, mişcarea orizontală a solului şi aducerea humusului
prin oxidare şi eliminarea lui sub formă de CO2 în aer.
Reducerea biodiversităţii active, alcătuită din biomasă sălbatică de

stepă-câmpie, formată din specii anuale de perene şi leguminoase. La
un moment dat sparceta şi trifoiul alb au fost considerate buruieni.
Distrugerea masivă a pădurilor, schimbarea ciclurilor şi reducerea

regimului hidric.
DE CE S-A
DISTRUS
SOLUL ? Distrugerea vegetaţiei drenante şi apariţia fenomenelor de sărăturare.
Nerespectarea regulilor agrotegnice în agricultura în continuă

extensie (lipsă asolamente, neaplicare îngrăşăminte organice sau alte
forme de materiale organice).
Folosirea uneori excesivă a îngrăşămintelor chimice, mai ales a celor

cu azot, apariţia hardpanului, a tasării solului şi a distrugerii
structurii.
Deteriorarea raportului apă/aer în sol, dominanţa fenomenelor

anaerobe, dispariţia râmelor, reducerea accentuată a activităţii
biologice a solului, sărăcirea până la deşertificare în unele zone.

Relaţia dintre Întreprinderi – Societate – Guvern – Mediu
Întreprinderi Societate Guverne Mediu
1. Educaţie + 1. Educaţie 1. Educaţie

mentalitate 2. Modelarea consumului 2. Inteligenţă
- reducere 3. Gândire
2. Tehnologii
- calitate 4. Cercetare
moderne
- strictul necesar 5. Politici
3. Utilităţi pentru pentru confort complet 6. Analize
protecţia mediului - lipsă risipă 7. Programe
4. Buget pentru - optimizare 8. Politici noi de mediu
protecţia mediului consumuri energie 9. Comunicare
3. Model de călătorii de 10. Cooperare
5. INVENŢII vacanţă 11. Organizare
6. INOVAŢIE - de afaceri 12. Planificare
- de familie 13. Stimulare
7. Analize
- sănătate 14. Control
8. Programe 4. Reducerea costurilor 15. Pedepse
9. Proiecte sociale individuale 16. Management politic performant
Scop SUSTENABILITATE - DURABILITATE

Relaţia dintre Întreprindere (Economie) – Inputuri – Mediu

Întreprindere
Proces producţie Proces producţie Relaţia cu

Relaţia cu mediul
intrări ieşiri societatea
1. Energie convenţională 1. Diverse produse utile: nesustenabile sustenabile

- curent - nepoluate
- combustibil - parţial poluate 1. Consumuri prea mari 1. Tehnologii performante,
- cărbune - poluate de resurse consumuri reduse
convenţionale - - de energie
Relaţia cu autoritatea
- altele 2. Diverşi poluanţi
- fum, pulberi poluante - de materii prime
2. Apă industrială (dematerializare economică)
nepoluată - gaze; căldură 2. Resurse prea mari de
- abur origine naturală 2. Produse performante
3. Materii prime 3. Epuizare resurse - consumuri reduse
- apă uzată
- de origine naturală: 4. Lipsă instalaţii - disponibilitate ridicată
- uleiuri uzate - reciclabilitate
lemn, produse agricole,
- ambalaje uzate curăţire aer
petrol (rafinării), produse 5. Lipsă staţii epurare 3. Instalarea tuturor utilităţilor
chimice diverse - deşeuri diverse de protecţia mediului
- mirosuri 6. Lipsă reciclare
- lut, argilă - geologie - epurare (staţie)
- zgomote 7. Lipsă măsuri sanitare - pulberi (instalaţii)
- biomasă material verde 8. Lipsă educaţie
- materii biologice - filtre biologice
9. Lipsă performanţă - transport ecologic
- depozitare ecologică
- educaţie şi performanţă
Costurile variabile sau de investiţii nu se pot reduce prin neglijarea
managementului de mediu. Iniţial, se poate obţine un avantaj, care însă se
pierde foarte repede. Neglijarea măsurilor de mediu conduce repede la faliment.

Listarea resurselor naturale utilizate ca inputuri pentru industrie
Din ecosisteme Din ecosisteme agricole

naturale
1. Lemnul
Produse primare Produse secundare
2. Reziduurile de lemn
3. Fructe de pădure 1. Cereale
4. Ciuperci 1. Lapte
2. Plante uleioase
5. Biomasă pentru sănătate 2. Ouă
3. Plante pentru zahăr
6. Biomasă pentru furaj 3. Carne
4. Plante pentru proteine
7. Biomasă pentru zahăr şi 4. Piei
5. Plente pentru furaj
5. Lână şi altele similare
alte substanţe dulci 6. Plante pentru fibră
8. Biomasă pentru uleiuri 7. Alimente directe 6. Grăsimi
9. Biomasă pentru proteine - fructe 7. Miere
10. Biomasă pentru fibră - legume 8. Ceară şi produse derivate
11. Biomasă pentru coloranţi - verdeţuri
12. Biomasă pentru răşini - pepene Servesc în acelaşi timp şi
13. Biomasă pentru cauciuc - dovleac industriei alimentare
şi mase plastice Agroecosisteme poluate =
14. Extracţie vitamine producţii mici, calitate slabă
DA
Ecosisteme poluate = Este nevoie de management de coreţie?
producţii mici, calitate slabă NU
Relaţia între indicele de poluare integrată şi nivelul

valoric mediu al producţiilor şi serviciilor din ecosisteme

CAPITOLUL 9
O SINTEZĂ DESPRE
DURABILITATEA MEDIULUI
ŞI SERVICIILE ADUSE DE
ECOSISTEME

CAPITOLUL 9 – O SINTEZĂ DESPRE DURABILITATEA MEDIULUI ŞI SERVICIILE ADUSE DE ECOSISTEME
Principii şi definiţii
fizic
Mediul poate fi înţeles
natural  pământul
 apa
- Dinamica socială  climatul
- Dinamică culturală
Specific uman  plantele
- Dinamica economică
- Dinamica spirituală
 animalele
 habitatele
Mediu fizic + Mediu viu Stilul de viaţă uman este

(biotop) (bios) diferit de cel al altor
Mediu fizic + Mediu natural specii
hrană
Ce ne oferă mediul medicamente şi alte derivate SERVICII ALE
natural, simplificat carburant combinate ECOSISTEMELOR
îmbrăcăminte

Serviciile aduse de ecosisteme
Valori utilizabile Valori neutilizabile
Valori utilizabile Valori utilizabile Valori Valoarea Valoare

direct indirect opţionale altruistă intrinsecă
Valori de piaţă care moştenită
rezultă din utilizarea Valori derivate direct din Valoare
Satisfacţia care derivă
directă a produselor serviciile ecosistemelor, standard, Valoare de evitare a
din cunoaşterea faptului
din mediu în mod cum ar fi mediul de dorită în folosirii resurselor de
reglementare şi control al că natura pur şi simplu
direct şi care sunt viitor, mediu, în favoarea
fluxurilor de inundaţii există.
utilizate ca materii care viitorului umanităţii, al
prime pentru industrie (apă), gaze, energie etc., presupun generaţiilor care vin.
sau direct ca alimente. al circuitelor elementelor e un
în natură. mediu
complet
Avem de-a face cu o Aceste valori nu pot fi Problemă încă în
sănătos. Este o ipoteză puţin Este o valoare
vânzare directă a unor vândute direct pe piaţă, discuţie în lumea credibilă şi are la bază amăgitoare dacă nu se
părţi din mediu, la a dar succed direct ştiinţifică
Exemplu: şi doar scenarii, cunoaşte forţa de
căror realizare noi, realizările primelor şi politică.
utilizarea cunoscut fiind conservare şi
oamenii, nu avem creerea condiţiilor de Ar putea fi, însă,
resurselo comportamentul reconstrucţie umană,
nicio contribuţie existenţă a vieţii. o soluţie sigură.
r genetice instabil şi ciudat al pentru diferite tipuri ale
omului. cunoaşterii şi resurse.

Bunuri şi servicii oferite Bunăstarea Schimbări indirecte

de ecosistem umană
 demografie
Bunuri, servicii de Servicii culturale  economie
aprovizionare Material de  socio-politic
- hrană, fibre şi combustibili - valori spirituale, religioase
bază pentru  ştiinţă şi
- resurse genetice, biochimicale, - sisteme de cunoaştere
bunuri tehnologie
inclusiv medicamente, apă - educaţie şi inspiraţie
necesare  cultură şi religie
proaspătă şi altele - valori recreative şi estetice
vieţii: Schimbări directe
Servicii de reglementare Servicii de suport - sănătate  schimbări climatice
- securitate  încărcătura de
- rezistenţa la invazii
- producţia primară nutrienţi
- păşunat - relaţii sociale
 schimbarea utilizării
- furnizarea de habitate - libertatea de a
- polenizare terenului
- dispersia seminţelor
- ciclul nutrienţilor alege şi acţiona  introducerea de
- formarea şi fixarea
- regularizarea climei specii
solurilor
- regularizarea dăunătorilor  supra-exploatarea
- producţia de oxigen
- regularizarea bolilor
atmosferic
- protecţia contra hazardului BIODIVERSITATE
- ciclul apei
natural
- număr
- regularizarea eroziunii
- purificarea apei - abundenţă relativă
- compoziţie
- interacţiuni
Bunurile şi serviciile puse la dispoziţie
de ecosisteme pentru satisfacerea FUNCŢIILE ECOSISTEMULUI
bunăstării umane
Algoritmul menţinerii
durabilităţii pornind
Biodiversitate Costuri de de la biodiversitate
- gene mentenanţă și
- specii restaurare,
- abundenţă
reconstrucţie
Procese / Funcţii
- distribuţie - fotosinteză
Valori
- producţia de lemn
+ - circuitul apei Servicii economice și
sociale
- evaporarea etc. - protecţie împotriva
inundaţiilor
- funcţiile pădurii
- polenizarea
culturilor
- recreerea
moderaţiei climatice
Valoarea
Costuri bunăstării umane
- dorinţa de a plăti
Politici pentru conservare /
restaurare sau pentru
Flux informaţii produse recoltabile
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA (Prelucrare după Stanford Green Idea Lab) 323
Prin durabilitate a mediului reţinem însuşirea acestuia de a-şi menţine funcţiile,

cantitatea şi calitatea resurselor la acelaşi nivel ca în momentul primordial.
Momentul primordial se suprapune peste momentul atingerii maturităţii dezvoltării
lui, după creaţia divină (sau maturarea naturii).
Relaţia între mediu şi sărăcie

resurse + sărăcie
populație + timp

Câțiva dintre factorii care conduc la curba 2 din figura precedentă sunt:
1. Cultivarea foarte intensivă a terenurilor, care conduc la scăderea randamentului

culturilor, reducerea humusului şi a nutrienţilor din sol, creşterea fenomenului e
deşertificare.
2. Cererea foarte mare de apă a condus şi conduce rapid spre reducerea şi apoi
secarea lacurilor şi reducerea debitelor de apă ale râurilor. Creşterea populaţiei ridică
corelativ consumul de apă.
3. Industria, prin poluarea ei, conduce semnificativ şi permanent la reducerea

durabilităţii ţi îngreunarea procesului de reconstruire sustenabilă. Lacurile, fluviile,
mările şi oceanele de azi sunt complet diferite, mai ales ca şi conţinut, biochimie şi
biodiversitate, de cele primordiale.
4. Principiul gravei inechităţi:

2 % bogaţi 50 % din bogăţia domestică a lumii
50 % din cei mai săraci 1 % din bogăţia domestică a lumii

1
Honduras
Eroziune costieră
Studiile de caz realizate pe
această temă sunt foarte 2
România
numeroase, tocmai de
aceea vom prezenta numai
Eroziune pe dealurile
despădurite
câteva dintre ele:
3
România
Deşertificare

Consumul excesiv al resurselor, care conduc la fabricarea bunurilor, a

devenit însă principalul motor al actualei crize. Noul sistem de dezvoltare a
societăţii umane va primi cu siguranţă un alt nume.
Rezultatele sondajului de opinie (2011)
⇒ Nu sacrificăm costurile uzuale pentru Sărbătoarea Crăciunului

27,7 % (270)
⇒ Reducem costurile din raţiuni bugetare

30,8 % (300)
⇒ Reducem costurile pentru a evita supraconsumul

32,4 % (316)
⇒ Fără opinie
9,1 %

Sondaj în Elveţia în 2007 privind poluarea mediului prin consum
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Quelle – ecointesys 2007. 328

Cea mai mare cantitate de energie, cele mai mari emisii CO2 şi cele mai ridicate
costuri sunt legate de călătorii, urmate de ambalaje, de transport şi comercializare
produse. Pentru creşterea durabilităţii sistemului, elveţienii vor acţiona în acest
domeniu.
Bilanţul energiei primare, al CO2 şi al costurilor

1. Integrarea dezvoltării economice și a protecției mediului

Utilizarea echității ca principiu de bază, atât în sânul țărilor cu
2.
dezvoltare asemănătoare, cât și în relația țări sărace – țări bogate
Ameliorarea cunoștințelor științifice și tehnice referitoare la dezvoltarea
3.
durabilă
Condiţiile Guvernele au obligația protejării cetățenilor, de agresiunea mediului. Să

4.
studieze cauzele și să le elimine științific, tehnic și politic
necesare
realizării 5.
Poluatorul este obligat să plătească pentru repararea pagubelor aduse
dezvoltării mediului
durabile Studiile privind impactele asupra mediului se vor face înainte de a se
6. întreprinde proiecte și investiții susceptibile de a avea consecințe
negative asupra mediului
7. Recunoașterea rolului:
⇒femeilor, care joacă adesea un rol vital în gestiunea
mediului și a gestiunii lui
⇒tineretului, interesat tot timpul de viitorul lor și de condițiile în
care vor trăi
⇒populației locale, care deține un bagaj foarte mare de
cunoștințe și o practică tradițională referitoare la gestiunea
mediului
Resursele de mediu şi durabilitatea
Resursele vitale au nevoie de conservare și refacere
Apa Solul Biodiversitatea Aerul

- o mare problemă a viitorului - garant al stabilității vieții prin: - biomasă, îndeosebi - preia ciclic poluările și le
- lipseşte pe spații mari, mai suport, factor de producție, interesează rolul și funcțiile transferă în troposferă
ales apa potabilă relații diverse care susțin pădurilor - atenție, folosește la respirat !
- apar probleme grave de ecosistemul - 2/3 din păduri, inclusiv în - oferă resursă pentru
sănătate - atenție la conținutul în humus România, au fost distruse fotosinteză și spațiu pentru
- apare în exces sau în - atenție la conținutul în materie - s-a schimbat regimul hidric obținerea apei de ploaie
deficit, în funcție de crizele organică și al circulaţiei aerului - oferă azotul pentru sinteze
climatice - atenție la starea fizică și la - cauze climatice: exces de biologice
- are și efect distructiv relațiile plantă/sol, apă/sol CO2 și lipsă de apă - măsuri pentru aducerea
- atenție mare la calitatea - atenție la biodiversitatea - refacerea funcției de conținutului de gaze în zona
apelor freatice și de suprafață solului întreținere a sănătății normală
- atenție mare la nivelul - atenție la stabilitatea lui în faza - reducerea stabilității solului - spațiul de manifest are
consumurilor, dar și al eroziunii și a pierderii fertilității - biodiversitatea sub formă de vizibilă a modificărilor climatice
pierderilor de apă - înțelegerea solului are o mare pășuni și fânețe stabile este
- atenție mare la poluarea importanță pentru stabilitatea la fel de importantă
apei lumii vii și a durabilității ei – - biodiversitatea și resursele
- dacă problema apei nu este FĂRĂ SOL NU EXISTĂ genetice
bine înțeleasă, în curând o DURABILITATE
vom pierde

PROGRAMUL INTERNAŢIONAL DE MANAGEMENT AL

RESURSELOR MONDIALE OFERITE DE PĂDURI
Importanţa masivă a prezenţei lor în mediu pentru existenţa umană:

 reglează circuitele (ciclul) apei, acţionând ca un burete
 controlează inundaţiile, eroziunea şi alunecările de teren
 habitate naturale pentru animale şi plante
 sursă de hrană, oxigen şi energie.
Mai sunt 30 % suprafeţe cu păduri, în ultimii 300 de ani s-a defrişat 50 %. S-au
distrus pentru lunci.
Impact:
 asupra climatului local, contribuie la distribuţia regională a ploilor şi la
ridicarea umidităţii aerului
 asupra climatului general al Terrei:
- 15-20 % mai multe gaze
- se stochează mai puţin C
- rămâne mai mult CO2 în atmosferă

PROGRAMUL INTERNAŢIONAL DE MANAGEMENT AL

RESURSELOR MONDIALE OFERITE DE PĂDURI
Principalele elemente care fac obiectul

managementului durabil al pădurilor:
⇒ întinderea pădurilor, a resurselor forestiere
⇒ sănătatea pădurilor
⇒ diversitatea biologică
⇒ funcţiile productive ale resurselor forestiere
⇒ funcțiile protectoare ale resurselor forestiere
⇒ funcțiile socio-economice ale resurselor forestiere

IMPORTANT PENTRU
MANAGEMENT
- din cele 30 % suprafețe ocupate cu păduri, 36 % sunt păduri primare, virgine
- plantaţiile noi forestiere, deşi sunt în creştere, nu reprezintă decât 5 % din

suprafaţa totală
- numărul de specii forestiere oscilează de la 3, în Islanda, la 7780 în Brazilia
- cantitatea totală de C stocată în 2005 = 283 gigatone, la nivel mondial
- cele mai mari cantităţi, în ordine: America de Sud, Africa, Europa, America de
Nord, Asia şi Oceania
- 84 % din pădurile lumii sunt proprietate publică
- 11 % din pădurile lumii sunt sub regim de conservare (parcuri naturale) – 300
mil ha sunt destinate conservării solului şi apelor

Pentru un management performant al durabilităţii

pădurilor sunt necesare 7 studii tematice (FAO - 2005)
Incendiile în păduri –
Plantarea de noi
Mangrove Bambus management al
păduri pierderilor
- o problemă - vegetația confluentă - o specie extrem de - pierderi de
costisitoare între uscat și apă utilă în lemn, celuloză, suprafețe
- e mai ușor să tai necesită un medicație, calculatoare - pierderi de oameni
decât să plantezi management specific etc. - costuri foarte mari
- perioada de așteptare - o diversitate enormă - necesită cunoștințe și - pierderi de
e lungă de populații management de cultură durabilitate
- efectele se văd în - foarte importante care se întâlnește mai
timp pentru sănătatea greu în zona lui de
planetei. creștere
- e nevoie de îngrijire
Dăunătorii pădurilor Pădurea și apa Proprietatea asupra

management special management de elită pădurilor și resurselor
- se pierde sănătatea - apa se regenerează - uneori este o problemă

pădurii biologic și biofizic în grea de management,
- se pierde eficiența pădure mai ales în țări sărace și
pădurii - pădurea conlucrează dezordonate (vezi
- se diminuează cu apa într-un mod România)
funcțiile pădurii extrem de eficient

Mangrovele reprezintă un ecosistem de interferenţă între păduri şi

ape, de cea mai mare importanţă pentru sănătatea ecosistemelor şi a
planetei. Nimic nu se compară cu complexitatea lor existenţială
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa: http://s.ngm.com/2007/02/mangroves/img/mangroves-615.jpg 336

Planta cu 1000 de întrebuinţări. Cultivarea lui poate reduce mult din

defrişarea pădurilor. Aproape că nu există domeniu economic şi
social în care să nu se aplice
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA Sursa:http://blogseneslau.files.wordpress.com/2011/05/vista-bambus 337

Incendiile de pădure sunt considerate plaga nr. 1 a ecosistemelor şi

resurselor forestiere. Ele implică pagube de tot felul, inclusiv pierderi
umane, emanaţii de CO2, dereglarea circuitelor, reduc drastic
durabilitatea. Managementul lor este unul foarte costisitor şi specific
PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA http://www.europafm.ro/&files/charts/poze_stiri/australia-fires-thumb-250-0-18 338

STUDIU DE CAZ
O MODALITATE DE REFACERE A RESURSEI FORESTIERE
Proiect MARDI Algoritmul refacerii resursei forestiere:

Mangement Integrated ⇒ Stoparea tăierii arborilor de către agricultori (se
Development Project solicită tot mai mult teren arabil şi lemn)
(MIDP) ⇒ MIDP a promovat o practică care permitea sursei de
arbori să se repauzeze, recupereze şi să devină
productivă
Activitate în regiunea
MARDI NIGERIA ⇒ Agricultorii au fost încurajaţi să lase 5 lăstari pe
fiecare arbore şi să taie unul singur în fiecare an,
lăsându-i pe ceilalţi pe arbore
Faza de distrugere ⇒ Prin tăierea unei crengi, frunzele au fost lăsate pe
sol, ceea ce a permis reducerea eroziunii şi
ameliorarea fertilităţii. Din primul an a existat suficient
Faza de gândire lemn pentru nevoi curente
⇒ În anul al doilea, ramurile au dezvoltat suficient
material lemnos pentru a se trece la vânzare
Faza de proiectare ⇒ Aceiaşi arbori au furnizat furaje din fructele păstăi,
precum şi lemn pentru construire
⇒ Prezenţa arborilor a redus vântul, eroziunea şi a
Faza de implementare refăcut microclimatul
Astăzi, populaţia agricolă consideră arborii ca un
element esenţial al agriculturii durabile, mai mult
Noua normalitate
decât necesar.

Curs Managementul Mediului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Managementul Mediului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL

PROF.UNIV.DR. MIHAI BERCA

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA

CAPITOLUL 1 - DESPRE MANAGEMENT ŞI MANAGEMENT AL MEDIULUI

CAPITOLUL 2 - MANAGEMENTUL DE MEDIU ÎN RELAŢIA CU ÎNTREPRINDERILE

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 2

CAPITOLUL 3 - RESURSA DE SOL

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 3

CAPITOLUL 4 - PROBLEME PRIVIND MANAGEMENTUL APEI

CAPITOLUL 5 - MANAGEMENTUL AERULUI

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 4

CAPITOLUL 6 - ATMOSFERA ŞI EFECTUL DE SERĂ

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 5

CAPITOLUL 7 - DURABILITATEA (Dezvoltarea durabilă) ÎN SISTEME DE MANAGEMENT

CAPITOLUL 8 - BILANŢUL DE MEDIU

CAPITOLUL 9 - O SINTEZĂ DESPRE DURABILITATEA MEDIULUI ŞI SERVICIILE ADUSE

DESPRE MANAGEMENT ŞI MANAGEMENT AL MEDIULUI

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 11

1.1. Definiţii Cuvântul „management” este un neologism care a înlocuit

Consultând dicţionarele mai răspândite, ajungem la ceea ce arătam mai sus:

DEX ’98: Managementul este activitatea şi arta de a conduce. Ansamblul

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 13

managementul cuprinde mai multe activităţi

1. Planificarea, apare ca prioritară. Cu ajutorul ei se iau deciziile necesare a se desfăşura în

1.3. Roluri de bază

Interpersonal: roluri care implică coordonarea şi interacţiunea cu angajaţii

Informaţional: roluri care implică manipularea, depozitarea şi analiza informaţiilor

Decizional: roluri care necesită luarea deciziilor

Managementul  Politic: este utilizat pentru a construi o bază a puterii şi a

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 15

1.4. Managementul de mediu

Există câteva principii care e necesar a fi incluse şi respectate:

1. nu se pot efectua acţiuni manageriale, economice, sociale sau politice în

2. toate activităţile manageriale includ relaţia cu mediul; prin integrare în acest

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 16

1.4. Managementul de mediu

Rezultă că managementul de mediu, în integralitatea lui, costă bani. Banii vin

Cunoaştem acum că managementul, în general, este elaborat din subsisteme:

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 17

1.5. Sisteme de management Reprezintă o noţiune sistemică aplicată

În îndeplinirea funcţiilor managementului de mediu există câteva

1. Protecţia mediului este necesar să înceapă cu actul de prevenire a poluării

2. Poluarea nu are graniţe. În acest caz e foarte greu de identificat poluatorul.

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 18

1.5. Sisteme de management

Tehnologii Tehnologii Tehnologii

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 19

1.5. Sisteme de management

Aceste principii, la care se mai pot adăuga şi altele, stau la baza

!!! De reţinut !!!

Mediul este alcătuit din subsisteme şi resurse, care necesită fiecare

Este vorba de resursele Terrei: APĂ, AER, SOL, BIODIVERSITATE.

Fiecare dintre ele, în conexiune cu întreprinderea sau în afara lor,

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 20

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 21

Managementul de mediu (MM) este creat din 2 cuvinte:

Poate că în cursurile de ecologie noţiunea de mediu este prea simplist

PROF.UNIV.DR MIHAI BERCA 22

SCHEMĂ GENERALĂ A CURSULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Definiţii şi concepte Managementul Definiţii şi concepte

AREALE ŞI DEZVOLTAREA LOR - dezvoltare rurală

9 Areale naturale 10 Areale agricole 11 Habitate rurale 12 Areale industriale

13 PROBLEME ŞI REZOLVAREA LOR