Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Idr 1
Idr 1
R: In materia proprietatii aceasta era comuna ,dar de la Herodot aflam ca fiii puteau sa
ceara parintilor partea lor,ceea ce face ca proprietatea sa fie privata. In materia
familiei,exista opinii cu privire la monogamia sau poligamia geto-dacilor. Stralon scria ca
barbatii obisnuiau sa aiba 10-12 femei,iar cel care avea 4-5 femei era considerat
burlac,nenorocit.Totusi poligamia se pare ca apartine unei perioade mai vechi si doar
dacilor nobili. In privinta femeilor,stim ca poligamia nu a fost admisa , Horatiu amintind
despre fidelitatea sotiilor geto-dace. In mareria contractelor ,acestea se realizau
obligatoriu cu ajutorul juramantului.Partile care se invoiau turnau intr-o cupa vin
impreuna cu cateva picaturi din sangele lor. Apoi inmuiau in acest amestec sagetile si
celelalte arme ale lor,pentru ca la final sa bea din continutul cupei.
R:Forma de guvernamant a statului geto-dac era cea monarhica ,puterea suprema in stat
fiind detinuta de un rege(Burebista). O a doua functie importanta era aceea de vicerege
exercitata,de obicei,de marele preot,care,in egala masura avea atributia de judecator
supreme(Deceneu).
R: Desi statul dac n-a fost in esenta sa un stat sclavagist,nici n-a exclus existenta sclaviei.
Persoanele din Dacia se imparteau in doua categorii: oameni liberi si scalvi. Oamenii
liberi la randul lor erau impartiti in : -tarabostes sau pilleati ,avand capacitatea juridical
deplina -comati sau capillati ,avand capacitatea juridical restransa
R:Pana la moartea lui Traian ,Dacia a fost constituita ca o provincie militara ,fiind
condusa de catre un guvernator,reprezentant al imperiului cu titlul de legatus Augusti pro
praetore. Imparatul Hadrian ,reorganizeaza Dacia ,impartind-o in doua provincii
distincte:Dacia Superioara si Dacia Inferioara.
.Dacia Superioara era condusa de un legatus Augusti pro preatore,care facea parte din
randul membrilor ordinului senatorial dar avea,de data aceasta rang pretorian si nu rang
consular.
Dacia Inferioara era organizata ca o provincie procuratoriana ,la conducerea sa aflandu-
se un procurator Augusti sau un procurator prezidial. .
Mai tarziu , in anul 123 d.Chr.,provincia cunoaste o noua organizare in :Dacia Superior
,Dacia Inferior si Dacia Porolisensis.
O ultima organizare are loc in anul 168-169 d.Chr. la initiativa imparatului Marc Aureliu
in urma unei rascoale din anul 168 d.Chr.Prin aceasta reorganizare ,Dacia Porolissensis
ramanea in vechile granite si se forma Dacia Apulensis prin contopirea Daciei Superior
cu Dacia Inferior si,respectiv,Dacia Malvensis,din care facea parte Oltenia si vestel
Munteniei. Fiind la grnitele imperiului ,se afla sub supravegherea directa a imparatului al
carui reprezentant era un legatus Augusti pro praetore Daciarum trium.Acesta era ajutat
in provincie de catre un administrator financiar numit procuratores.
R:La conducerea oraselor se afla un consiliu numit ordodecurionum alcatuit din 30 pana
la 50 de membrii din randul cetatenilor romani.Din randul acestora erau alesi magistratii
superiori pentru o perioada de 1 an: -duumvirii-> in colonii
-quatorvirii->in municipii Acestea erau atriburii de natura executiva si judecatoreasca.
7.Ce categorii sociale existau in provincia Dacia din momentul cuceririi si pana in
momentul adoptarii constitutiei lui Caracalla din 212 d Hr.?
R:Pana la Constitutia lui Caracalla din anul 212 exista o delimitare clara intre diferentele
categoriei de oameni liberi ,pe teritoriul Daciei cetatenim latini si peregrini. .
R: O categorie aparte erau peregrinii deditici care erau locuitori ai cetatilor distruse de
catre romani. Acestia nu puteau sa obtina cetatenie romana si nici nu aveau dreptul sa se
duca la Roma. Incalcarea unei asfel de prohibitii ducea la pierderea libertatii.
R: In general ,regimul lor era cel cunoscut ,adica de unelte vorbitoare.O ameliorare a
acestui regim o aveau cei care lucrau in administratie-servi publici-care puteau sa-si
agoniseasca o avere (peculium),pe care sa o lase mostenire.Sclavilor aflati in proprietatea
cetatenilor romani,le erau aplicabile normele dreptului roman ,in timp ce acelora ai caror
proprietari erau peregrinii li se aplicau cutumele locale.In plus ,in cadrul obstilor geto-
dace ,sclavia isi mentinea caracterul sau patriarhal,eliberarile de sclavi facandu-se dupa
obiceiurile peregrine.
16.Ce este praesscriptio longi temporis si ce deosebire exista intre aceasta institutie
si uzucapiune?
R: Casatoria dintre peregrini nu urma regulile romane, ci normele locale, iar in cazul
peregrinilor deditici li se aplica dreptul gintilor.
R:In material penala guvernatorul avea dreptul de a condamna la moarte in cazul unor
delicte grave, cetatenii putand face apel la Roma. Daca era vorba despre un fruntas din
randul popoarelor supuse ,pedeapsa capitala nu putea fi pronuntata decat de imparat. In
ceea ce ii priveste pe geto-daci ,care continuau sa traiasca in obsti ,neintelegerile dintre ei
se rezolvau dupa obiceiurile stravechi.
R: Locotenenta domneasca era o institutie exercitata ori de cate ori domnul era fie
bolnav,fie in imposibilitatea de a conduce tara ,fie ca era plecat de la resedinta sau ca era
mazilit. Locotenenta domneasca exercita toate prerogativele domnului,exceptandu-le pe
cele personale.
Locotenenta domeneasca era formata din unul pana la sapte membri,cel mai adesea ,trei
sau cinci membri.Loctiitorii domnesti exercitau toate prerogativele domnului ,
exceptandu-le pe cele personale(danii). Actele emise de locotenenta erau date si semnate
in numele fiecaruia dintre membri. Daca se intampla ca domnul ales sa fie minor
prerogativele acestuia erau exercitate de cate o regenta ,pana cand aceste devenea
major(15 ani). Spre deosebire de locotenenta ,actele regentei erau emise in numele
domnului.
R:Judetele erau conduse de cate o capetenie cate purta numele de judet sau sudet.
Tinuturile erau conduse de judeti,sudeti,parcalabi si starosti. Comitatele erau conduse de
cate un comite ale de catre rege sau de catre voievodul Transilvaniei. Scaunele erau
conduse de un jude regal cu atributii asemanatoare comitelui. Districtele erau conduse de
cnezi,voievozi si juzi.
R:In functie de anumite crieterii ,darile puteau fi grupate pe categorii: a.)Dupa principiul
asezarii lor:-dari in repartitie -dari de cotitate b.)Dupa foma in care se plateau:-dari in
natura(sex) -dari in munca -dari in bani
43.Cum erau darile in bani si care erau categoriile sociale ce plateau bir?
R:Darile in bani erau in general dari de repartitie aplicate la un moment dat tuturor
claselor sociale ,in functie de potentialul lor economic. Paturile inferioare se confruntau
cu o fiscalitate excesiva,in timp ce boierii,manastirile si clerul inalt au fot scutiti total sau
partial.
44.Ce regim juridic aveau potrivit normelor dreptului cutumiar romanesc ,boierii
,clerul si orasenii?
R:Taranii liberi spre deosebire de cei aserviti ,aveau o multime de drepturi ,fiind de fapt
aceia care au dus mai departe traditia vechilor obsti satesti.
R:Iesire din aceasta stare se facea,in general, cu acordul stapanului prin iertare sau
rascumparare din rumanie.
R:Statutul taranilor aserviti a fost stabilit in functie de dreptul pe care-l avea stapanul
pamanturilor asupra acestora,din moment ce proprietarul putea sa-l vanda ,sa-l doneze
,sa-l dea zestre cu sau fara mosia pe care traiau. Cat priveste drepturile taranilor
dependenti , acestia aveau asupra pamantului pe care-l lucrau numai folosinta , avand fata
de proprietari obligatii in natura, munca si bani.
R: Robii erau considerai mai mult obiecte decat subiecte de drept. Robii puteau fi
eliberati de stapanii lor prin acte intre vii sau mortis cauza.
R:In privinta varstei,o regula era aceea ca mirele sa fie mai mare decat mireasa. Erau
interzise casatoriile intre rude pana la al 7-lea grad de rudenie(naturala,spirituala sau prin
alianta). La casatorie , sotia venea cu o dota compusa atat din bunuri mobile, cat si din
bunuri imobile care, pe intreaga durata a casatoriei , constituia proprietatea acesteia.
R:Dominum eminens era proprietatea eminenta pe care o avea domnul asupra intregului
teritoriu al tarii, in afara de cea personala .Domnul aproba toate actele juridice , avea
dreptul de retract succesoral in cazul proprietatii donative, domnul putea sa dispuna de
bunurile ramase fara stapan si avea dreptul de a culege succesiunile vacante.
R:Rudenia naturala era legatura de sange, iar in legea tarii rudele apropiate se socoteau
pana la gradul al 7-lea , acest fapt avand importanta pentru determinarea interdictiilor la
casatorie. Rudenia prin alianta si spirituala , mentalitatea religioasa punea pe acelasi plan
rudenia naturala cu rudenia prin alianta si rudenia spirituala.La rudenia prin alianta ,
socrul sau soacra erau asimilati cu parintii. Rudenia spirituala avea semnificatii profunde,
fiind socotiti ³mai de seama decat cea trupeasca´ Alte doua forme de rudenie sunt infierea
si infratirea . Infierea se facea cu acordul parintiilor , copilul infiat primind numele
infietorului si avand in familia acestuia acelasi drepturi cu ale copiilor naturali. Infratirea
reprezinta o institutie ale carei radacini sunt stravechi , fiind atestata la triburile celti,
raspandita si la geto-daci
R: Existau si unele prohibitii in materie de vanzare, cum ar fi: -intrainarea vecinilor fara
mosia pe care erau asezati, a robilor domnesti, a bunurilor furate. Strainii de asemenea,
nu puteau compara imobile rurale.
R: Prin adalmas se organiza o mica petrecere cu bautura la care lua parte partile si cei
care fusesera martori la incheierea contractului. Avea rolul de a asigura publicitatea
actelor de vanzare-cumparare.
R: Se putea prezenta sub forma inchirierii unor lucrari ,a fortei de munca si a lucrurilor.O
forma a contractului de inchiriere intalnita mult mai tarziu era arenda carea vea ca obiect
livezi,terenuri arabile, crasme ,pasuni etc. Des intalnita era intelegerea intre taranul
aservit si boierul proprietar numita contract de suhat, prin care boierul ii permitea
taranului sa pasuneze pe mosia boierului in schimbul unor sevicii.
R: Scopul donatiilor erau fie rasplatirea boierilor pentru ³credincioasa slujba´, fie
filantropice , in caul donatiilor facute manastirilor.Persoanele particulare faceau donatii
bisericilor pentru a fi scrise in pomelnic sau in schimbul intretinerii pana la moarte.
R: Daca imprumutul nu putea fii restituit la termen, instantele de judecate si chiar domnul
puteau acorda un termen de gratie a carui nerespectare ducea la excutarea silita a
debitorului.
R: Chezarii si zalogul erau forme ale obligatiilor in cazul contractelor, chezasii fiind o
forma de garantie personala, iar zalogul o forma de garantie reala.
R:In temeiul raspunderii solidare cei ramasi in sat trebuiau sa plateasca impozitul datorat
de cei fugiti, cu posibilitatea de a se despagubi din bunurile celor fugiti sau aflati in
imposibilitatea de a plati. In relatiile internationale exita ³despagubirea de la altul´.Astfel,
daca un creditor roman avea o creanta pe care n-o executase , creditorul putea cere
suveranului dreptul de a-si executa creanta impotriva oricarui conational al debitorului
aflat in trecere prin tara. In materie penala infractiunile erau judecate pe principiul
compozitiunii voluntare, infractorul cazand la intelegere cu victima sau familia acesteia,
putea plati o despagubire.
74. Cum erau clasificate infractiunile si ce tip de sanctiune se aplica pentru fiecare
in parte?
R: Pedepsele aplicate in acea perioada sunt numeroase si pot fi grupate in mai multe
categorii: -pedepse corporale -pedepse privative de libertate -pedepse pecuniare -pedepse
accesorii sau complementare -pedepse religioase
R:Juratorii erau persoane, care initial, faceau parte din aceeasi categorie sociala cu partea
pentru care jurau, iar mai tarziu, boieri. Juramantul cu brazda era un mijloc de proba
folosita in procesele referitoare la stabilirea hotarelor. Ordariile constituiau o modalitate
de probatiune, constand in supunerea partilor, la incercari pline de cruzime cum ar fi
proba fierului rosit, a apei clocotite, duelul judiciar.
R:Cea mai importanta sursa a fost Sintagma lui Matei Vlastares scrisa in greceste si
aparuta in 1335 la Salonic. Alte izvoare au fost: Legea agrara bizantina, Cartea
Romaneasca de invatatura si indreptarea legii, Ecloga Prohiron si Epanagoga,
Basilicalele, precum si unele Nomocanoane ale ,,Parintilor Bisericii´.
R:Cele mai importante pravile scrise in limba romana au fost: -Pravila Sfintilor Apostoli
-Pravila de la Govora -Pravila Sf. Parinti -Pravila aleasa -Pravila Logofatului Eustratia
80. Care au fost pravilele laice redactate la jumatatea secolului al XVII-lea, in Tara
Romaneasca si Moldova?
R: Per total nu exista mari deosebiri, deoarece pravilele bisericesti nu fac altceva decat sa
completeze dispozitiile dreptului cutumiar romanesc.
83. Ce elemente noi erau cuprinse in materia penala in cele 2 pravile laice sub
influenta tratatului lui Prospero Farinacci?
R: Prin acest hrisov se crea o noua categorie de rumani si anume ,,rumanii de legatura´,
acestia fiind oamnei liberi pe care Legatura lui Mihai ii prinsese in acel moment asezati
pe o anumita mosie. Prin Asezamantul lui Mihai Viteazul taranii fugiti inainte de
adoptarea acestuia nu mai puteau fi urmariti de fostii lor stapani, fiind obligati sa ramana
aoclo unde se aflau ³care pe unde va fi, sa fie vecin pe veci ³
86. Ce transformari au avut loc in Tara Romaneasca si Moldova in timpul lui C-tin
Mavrocordat in domeniul administratiei, social, fiscal si judecatoresc?
R: Prin reforma lui Ipsilanti instantele de judecata sunt organizate intrun sistem ierarhic:
a.) prima instanta era Judecatoria ,,dupa la judete´ fiind compusa dintrun ispravnic si un
judecator si judeca in prima faza pricinile civile si unele pricini penale;
b.) urmau apoi doua departamente civile si unul penal Departamentele civile erau
compuse din 7-8 judecatori Departamentul penal avea competenta in materie penala.
c.)departamentul velitilor boieri ± era compus din boieri in functie si 3 mazili veliti si
judeca pricinile in care partile erau boieri.
d.) Divanul domnesc reprezinta instanta suprema si era compus din boieri veliti prezidati
de domn avand competenta generala
e.) alaturi de aceste instante mai functionau si instante speciale, un pe langa spatarie si alt
pe langa agie. Acestea aveau competenta penala.
89. Care sunt principalele coduri generale si de ramura adoptate in cea de-a 2-a
perioada a domniei turco-fanariote?
R:Cele mai importante dintre acestea sunt: -Pravilniceasca Condica-Codul lui Calimach -
Legiunea Caragea -Manualul juridic a lui Andronache Donici -Condica Criminaliceasca a
Moldovei.
Judecatoriile de judet sau tribunalele de tinut erau instante de prim grad sau de prima
concentrare. Erau compuse dintr-un presedinte si 2 membrii la care se adauga un procurer
si judecau toate pricinile civile, penale si comerciale.
Divanurile judecatoresti sau divanurile de apelatie reprezentau a 2-a treapta de jurisdictie.
In tara romaneasca existau unul la Bucuresti si altul la Craiova.
In Moldova existau unul in Tara de sus, iar celalalt in Tara de jos. Inaltul divan sau
divanul domnesc erau instante de apel impotriva hotararilor pronuntate de divanuri sau de
judecatoriile comerciale.
R: Prin Conventia de la Paris principatele ramaneau sub suzeranitatea Portii, sub numele
de ,,Principatele Unite Moldova si Valahia´ Potrivit Conventiei de la Paris au fost numiti
trei caimacani in fiecare dintre cele doua tari , care aveau misiunea de a pregati si efectua
alegerile pentru adunarile elective.Intrucat textul Conventiei de la Paris nu stipula ca
domnii din Moldova si Tara Romaneasca sa fie diferiti ca persoana , romanii au profitat si
l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza in ambele tari , si astfel au aplicat ³politica faptului
implinit´.
98.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului civil si care au fost principalele
dispozitii ale acestuia?
R: Cel mai important izvor folosit la redactarea codului civi a fost Codul Civil Francez de
la 1804.
R: In vederea elaborarii codului penal au fost folosite ca izvoare codul penal Prusian din
1851 si codul penal francez din 1810.
R: Deputatii erau alesi prin vot universal, egal, direct, obligatoriu, si secret pe baza
reprezentarii minoritatii.
102. Cine facea parte din categoria senatorilor alesi si din categoria senatorilor de
drept?
R: Prin Legea electorala din martie 1926 era reglementat pe larg dreptul de a intelege si a
fi ales , desfasurarea alegerilor, structurata Adunarii deputatilor si a Senatului.In alegerile
pentru adunarea deputatilor a fost instituit sistemul primei majoritare .Potrivit acestui
sistem totalizarea voturilor pentu fiecare partid se facea la scara intregii tati.Partidul care
obtinea 40% din totalul voturilor pe tara,beneficia de prima majoritara primind 50%din
mandate.
104. Care au fost legile prin care s-a rezolvat ratificarea unirii de la 1918?
106. Care au fost principalele legi care au dus la completari ale codului civil,
respective codului de procedura civila?
R: Codul civil: -Legea actelor de stare civila din 1928 -Legea asupra contractelor de
munca din 1929 -Legea privitoare la ridicarea incapacitatii femeii maritate -Legea privind
organizarea sindicatelor din 26 mai 1921 Codul de procedura civila: -Legea din 19 mai
1926 -Legea din 25 iunie 1924 privind organizarea judecatoreasca.