INTREBARI PENTRU EXAMEN

1.Ce dispozitii cuprindeau normele de conduita ale geto-dacilor in materia

proprietatii,familiei si contractelor?

R: In materia proprietatii aceasta era comuna ,dar de la Herodot aflam ca fiii puteau sa
ceara parintilor partea lor,ceea ce face ca proprietatea sa fie privata. In materia
familiei,exista opinii cu privire la monogamia sau poligamia geto-dacilor. Stralon scria ca
barbatii obisnuiau sa aiba 10-12 femei,iar cel care avea 4-5 femei era considerat
burlac,nenorocit.Totusi poligamia se pare ca apartine unei perioade mai vechi si doar
dacilor nobili. In privinta femeilor,stim ca poligamia nu a fost admisa , Horatiu amintind
despre fidelitatea sotiilor geto-dace. In mareria contractelor ,acestea se realizau
obligatoriu cu ajutorul juramantului.Partile care se invoiau turnau intr-o cupa vin
impreuna cu cateva picaturi din sangele lor. Apoi inmuiau in acest amestec sagetile si
celelalte arme ale lor,pentru ca la final sa bea din continutul cupei.

2.Ce forma de guvernamant a existat la geto-daci in perioada statala si cine se afla

la conducerea politica a statului geto-dac?

R:Forma de guvernamant a statului geto-dac era cea monarhica ,puterea suprema in stat
fiind detinuta de un rege(Burebista). O a doua functie importanta era aceea de vicerege
exercitata,de obicei,de marele preot,care,in egala masura avea atributia de judecator
supreme(Deceneu).

3.Ce regim juridic aveau persoanele in Dacia?

R: Desi statul dac n-a fost in esenta sa un stat sclavagist,nici n-a exclus existenta sclaviei.
Persoanele din Dacia se imparteau in doua categorii: oameni liberi si scalvi. Oamenii
liberi la randul lor erau impartiti in : -tarabostes sau pilleati ,avand capacitatea juridical
deplina -comati sau capillati ,avand capacitatea juridical restransa

4.Ce dispozitii cuprindeau normele juridice ale getodacilor in ceea ce priveste

proprietatea,familia sau sistemul penal?

R:In ceea ce priveste familia ,Herodot,Horatiu si Ovidiu arata ca aceasta era

monogama,monogamia fiind pazita cu strasnicie.De asemenea se mentioneaza caracterul
patrilocal si patrilinear al familiei geto-dace. Cat despre casatorie ,potrivit acelorasi
marturii,aceasta putea fi incheiata prin cumpararea sotiei,probabil,la un pret fictiv de la
parintii ei. Odata cu incheierea casatoriei sotia aducea bunuri dotale necesare viitoarei
familii,cunoscute sub denumirea de ³zestre´,termen,care si azi se
pastreaza in vocabularul limbii romane. Se pare ca ,asa cum precizeaza si Horatiu in
³Carmina´principala zestre a femeii la daci era virtutea. In cazul proprietatii se distingea
intre proprietatea comuna si proprietatea private asupra pamanturilor, sclavilor si vitelor.
In materia penala se aplica principiul razbunarii sangelui,iar in mod concret ,nu e sunt
furnizate informatii decat despre pedeapsa cu moartea aplicata femeii(sotiei) adulteriene.

5.Care a fost organizarea administrative-teritoriala a provinciei Dacia ?

R:Pana la moartea lui Traian ,Dacia a fost constituita ca o provincie militara ,fiind
condusa de catre un guvernator,reprezentant al imperiului cu titlul de legatus Augusti pro
praetore. Imparatul Hadrian ,reorganizeaza Dacia ,impartind-o in doua provincii
distincte:Dacia Superioara si Dacia Inferioara.
.Dacia Superioara era condusa de un legatus Augusti pro preatore,care facea parte din
randul membrilor ordinului senatorial dar avea,de data aceasta rang pretorian si nu rang
consular.
Dacia Inferioara era organizata ca o provincie procuratoriana ,la conducerea sa aflandu-
se un procurator Augusti sau un procurator prezidial. .
Mai tarziu , in anul 123 d.Chr.,provincia cunoaste o noua organizare in :Dacia Superior
,Dacia Inferior si Dacia Porolisensis.
O ultima organizare are loc in anul 168-169 d.Chr. la initiativa imparatului Marc Aureliu
in urma unei rascoale din anul 168 d.Chr.Prin aceasta reorganizare ,Dacia Porolissensis
ramanea in vechile granite si se forma Dacia Apulensis prin contopirea Daciei Superior
cu Dacia Inferior si,respectiv,Dacia Malvensis,din care facea parte Oltenia si vestel
Munteniei. Fiind la grnitele imperiului ,se afla sub supravegherea directa a imparatului al
carui reprezentant era un legatus Augusti pro praetore Daciarum trium.Acesta era ajutat
in provincie de catre un administrator financiar numit procuratores.

Alaturi de guvernatorul provinciei ,avand mai mult un rol de intretinere a cultului

imparatului,se afla si o adunare provinciala numita Concilium Provinciarum Daciarum
Trium ,formata se pare din 100 de cetateni. In ceea ce priveste organizarea locala a
provinciei,ca in intreg Imperiul Roman si Dacia a fost impartita in doua categorii de
asezari:urbane si rurale. Localitatile urbane erau impartite in colonii si municipii ,iar
cele rurale in pagi si vici.

6. Cine se afla la conducerea oraselor?

R:La conducerea oraselor se afla un consiliu numit ordodecurionum alcatuit din 30 pana
la 50 de membrii din randul cetatenilor romani.Din randul acestora erau alesi magistratii
superiori pentru o perioada de 1 an: -duumvirii-> in colonii
-quatorvirii->in municipii Acestea erau atriburii de natura executiva si judecatoreasca.

7.Ce categorii sociale existau in provincia Dacia din momentul cuceririi si pana in
momentul adoptarii constitutiei lui Caracalla din 212 d Hr.?

R:Pana la Constitutia lui Caracalla din anul 212 exista o delimitare clara intre diferentele
categoriei de oameni liberi ,pe teritoriul Daciei cetatenim latini si peregrini. .

8.Ce drepturi au stability normele juridice romane cetatenilor, latinilor si

peregrinilor?

R:Cetatenii se bucurau de toate drepturile civile si polotice. Ei beneficiau de ius

commmercium (dreptul de a incheia acte juridice), de ius connobium (dreptul de a
incheia o casatorie valabila), de ius millitae(dreptul de a face parte dintr-o legiune), de ius
suffragiu (dreptul de a allege) si de ius honorum (dreptul de a fi ales intr-o magistratura).
Latinii aveau un regim juridic inferior cetatenilor, ei beneficiind doar de ius
commercium. Peregrinii reprezentau majoritatea populatiei, ei erau autohtoni si strainii,
carora li se aplicau cutumele locale si dreptul gintilor.

9. Ce erau peregrinii deditici si ce conduita juridical aveau acestia?

R: O categorie aparte erau peregrinii deditici care erau locuitori ai cetatilor distruse de
catre romani. Acestia nu puteau sa obtina cetatenie romana si nici nu aveau dreptul sa se
duca la Roma. Incalcarea unei asfel de prohibitii ducea la pierderea libertatii.

10. Ce diferenta exista intre servii publici in comparatie cu majoritatea sclavilor?

R: In general ,regimul lor era cel cunoscut ,adica de unelte vorbitoare.O ameliorare a
acestui regim o aveau cei care lucrau in administratie-servi publici-care puteau sa-si
agoniseasca o avere (peculium),pe care sa o lase mostenire.Sclavilor aflati in proprietatea
cetatenilor romani,le erau aplicabile normele dreptului roman ,in timp ce acelora ai caror
proprietari erau peregrinii li se aplicau cutumele locale.In plus ,in cadrul obstilor geto-
dace ,sclavia isi mentinea caracterul sau patriarhal,eliberarile de sclavi facandu-se dupa
obiceiurile peregrine.

11. Cum erau impartite impozitele?

R: Impozitele se clasificau in: directe si indirecte. Din impozitele directe: impozitele pe

terenuri, capitatia (un impozit pe persoana platite atat de cetateni, cat si de peregrine),
precum si aurum negotiatorium, un impozit special, platit de negustori.u Din categoria
impozitelor indirecte faceau parte impozitele pe mosteniri, pe eliberarile de sclavi, pe
vanzarile de sclavi si pe alte vanzari.

12. Ce cateogorie de taxe erau percepute in provincie?

R: Infara de impozite,alte taxe percepute erau taxele percepute la vama pentru produse si
calatori la intrarea in orase, pentru trecerea peste poduri sau pentru folosirea principalelor
cai de comunicatii.

13. Ce forme de proprietate au existat in Dacia Romana si in ce conditii au aparut

fiecare dintre forme?

R: In epoca veche a dreptului roman era o singura forma de proprietate, si anume

proprietate quiritara. Mai tarziu, acesteia i se alatura alte 3 forme:
-proprietatea pretoriana
-proprietatea provinciala
-proprietatea peregrina
Proprietatea pretoriana a aparut spre finele republicii ca o consecinta a dezvoltarii
comertului si, in mod special, a vanzarilor de sclavi. Proprietatea peregrina a aparut in
scopul usurarii tranzactiilor comerciale dintre cetateni si peregrine. In ceea ce priveste
proprietatea provinciala, aceasta avea ca obiect terenurile si a aparut pentru a defini forma
de proprietate pe care o aveau autohtonii asupra pamanturilor.

14.Cum poate fi caracterizata proprietatea provinciala si care era modul de

transmitere acestei forme de proprietate?

R:Proprietatea provinciala avea ca obiect terenurile,iar modul de transmiterea al acesteia

era atat prin ,,mortis causa´ iar prin acte ,,intervivos´ singurul mod te transmitere a
proprietatii era traditiunea.

15.Cum putea fi aparata proprietatea provinciala?

R: Proprietatea provinciala putea fi aparata printr-o acctiune in rem pe care posesorul

peregrine deposedat o putea indrepta impotriva celui care detinea bunul.

16.Ce este praesscriptio longi temporis si ce deosebire exista intre aceasta institutie
si uzucapiune?

R: Desi uzucapiunea nu duce la dobandirea proprietatii provinciale,inspirandu-se din

dreptul grec,romanii au creat o institutie similara acesteia numita praescriptio longi
temoris posesorul peregrin nu putea dobandi proprietatea dupa trecerea termenului
legal.Dar printr-o posesie de 10 ani intre prezenti si , respectiv,20 de ani intre absenti
putea fi respinsa actiunea in revendicare intentata de reclamant impotriva posesorului.

17.Ce prevedeau normele juridice romane in materie de casatoriei?

R: In materie de casatorie dispozitiile aplicabile erau diferite in functie de situatia

juridica a persoanelor. In cazul cetatenilor stabiliti in Dacia, institutia familiei era
subordonata normelor dreptului roman. La fel se intampla si pentru casatoria dintre
barbatii romani si femeile dace care primisera ius conubii. De asemenea, in mod
paradoxal era valabila
casatoria in care un cetatean / cetateanca roman/a se casatorea cu o femeie sau un barbat
dac, crezand ca au cetatenie romana. Copiii rezultati din aceasta casatorie aveau cetatenie
romana. Asa cu arata Gaius ,casatoria dintre peregrini nu urma regulile romane ci
normele locale (secundum leges moresque peregrinorum),iar in cazul peregrinilor deditici
,li se aplica dreptul gintilor.

18.Ce dispozitii erau aplicabile in cazul casatoriei dintre peregrini?

R: Casatoria dintre peregrini nu urma regulile romane, ci normele locale, iar in cazul
peregrinilor deditici li se aplica dreptul gintilor.

19. Ce exceptie exista potrivit dreptului roman in privinta mostenirii succesorale a

peregrinilor?

R: Prin exceptie, peregrinii puteau veni la mostenirea cetatenilor romani. Forma de

testament utilizata de peregrini erea cea orala numita mai tarziu ,,limba de moarte´.

20. Ce categorie de contractecuprindeau tripticele din Transilvania?

R: Tripticele descoperite la Rosia Montana intre anii 1786-1855 cuprindeau contracte
referitoare la vanzare-cumparare, sclavi, locatiune,contracte de imprumut, de societate, de
deposit, precum si contracte ce nu vizeaza materia obligatiilor, ci un proces verbal, o
lista, etc.

21. Cum se desfasura procesul in conditiile procedurii formulare, respective extra-

ordinem?

R: Pe baza primului sistem partile, cetatenii romani, se adresau guvernatorului pentru

redactarea formulei,in prima faza a procesului (in iure) ,pentru ca apoi guvernatorul sa
trimita,in faza a doua(in iudicio),cauza spre solutionare unui judecator. In cazul
procedurii extraordinem, guvernatorul putea judeca personal pricinile.

22.Cine putea pronunta pedeapsa capitala in procesele penale?

R:In material penala guvernatorul avea dreptul de a condamna la moarte in cazul unor
delicte grave, cetatenii putand face apel la Roma. Daca era vorba despre un fruntas din
randul popoarelor supuse ,pedeapsa capitala nu putea fi pronuntata decat de imparat. In
ceea ce ii priveste pe geto-daci ,care continuau sa traiasca in obsti ,neintelegerile dintre ei
se rezolvau dupa obiceiurile stravechi.

23.Cine facea parte din cadrul obstei teritoriale?

R: Organele de conducere ale obstei erau: adunarea megiesilor,oamenii buni si batranii si

juzii.

24. Ce dispozitii cuprindeau normele de conducere ale obstei in ceea ce priveste

organizarea muncii in comun?
R: Normele privind organizarea muncii in comun cuprindeau prevederi referitoare la: -
repartizarea campurilor de cultura pentru membrii obstei -stabilirea felului culturii pe
fiecare camp -timpul de desfasurare al muncii -impartirea produselor intre membrii obstei

25.Ce dispozitii cumprindeau normele de conduita ale obstei in materia proprietatii,

familiei, contractelor si in sistemul penal si procesual?

R: In ceea ce priveste proprietatea, coexista proprietatea devalmasa sau de-a valma

asupra padurilor, apelor si pasunilor cu proprietatea individuala asupra casei si curtii
anexe sau chiar a unor terenuri arabile repartizate pe locurile familiilor din obste. Un rol
important l-au avut in cadrul obstei relatiile de familie bazate tot pe ideea de munca in
comun a ambilor soti si a copiilor in gospodarie si pe aceea de intretinere reciproca a
membrilor familei. In cadrul contractelor acestea se incheiau deobicei sub forma verbala
prevaland buna-credintapentru valabilitatea lor. Respectarea acestora putea fi garantata
prin depunerea unui juramant.Cele mai raspandite contracte erau vanzare-cumaprare,care
spre deosebire de epoca romana avea un caracter solo consensu si schimbul , dar fiind
caracterul natural al economiei la acea vreme. In ceea ce priveste conflictele acestea se
rezolvau in cadrul obstei avand la baza ideea de solidaritate a rudelor, prin legea
talionului si a compozitiei. In dreptul penal, cel mai des intalnite erau cele impotriva
persoanei, furturile fiind rare. Instantele de judecata erau formate din jude si sfatul
oamenilor buni si batrani. Probele admise in acea perioada erau juramantul cu brazda ,in
cazul divergentelor privind hotarele si juratorii care,in anumite situatii ,depuneau
marturie iar alteori dadeau si hotarari.

26.Cine se afla la conducerea statelor medievale romanesti?

R Primele formatiuni politice romanesti erau conduse de

juzi,cnezi,voievozi,jupani.Originea denumirilor era diferita;jude provine de la latinescul
iudex,desemnand pe cei care ,in cadrul obstei,aveau atributii judecatoresti si militare . In
feudalismul dezvoltat,denumirea de jude a fost data celor cu atributii judecatoresti si
administrative dar si acelora care aveau situatia taranilor liberi(judec).Cneazul era tot un
conducator militar ,avand atributii judecatoresti.Termenul are fie origine latina,cuneus,fie
origine slavona,kenezii.Cnezii erau ,in egala masura,tarani liberi, mai tarziu ,uni dintre
cnezi devenind boieri. Avand aceleasi atrributii militare si
judecatoresti,voievozii,conduceau o confederatie de cnezi.Numele are origine slava
,numai ca la slavi,
voievodul nu avea atributii judecatoresti si situatia sa era inferiora cneazului. Originea
denumirii de jupan este ilirico-traca si a reprezentat un titlu de noblete dat boierimi dupa
formarea statelor feudale.

27.Cum putea fi caracterizata institutia domniei?

R: Despre institutia domniei se poate afirma, ca are un caracter original negasindu-si

correspondent in celelalte state. Titulatura domnului cuprinde in majoritatea situatiilor
formula´mare voievod si domn´.Titlul de voievod ,reprezentand elemental traditional din
formula,desemneaza ,in continuare,pe conducatorul oastei si judecatorul supreme.In plus
,termenul´domn´,provenind de la latinescul dominus si avand semnificatia de ³stapan de
domenii´, promoveaza calitatea acestuia de monarh absolut ,de stapan al intregului
teritoriu al tarii,ce nu recunoaste nici o alta autoritate superioara.

28. Ce conditii trebuia sa indeplineasca pretendentul la domnie?

R: Pentru a deveni domn al TArilor Romane trebuiau respectate anumite conditii,si

anume: -pretendentul trebuia sa fie ³os domnesc´,adica potrivit sistemului ereditar care a
functionat pana in secolulal XVI-lea ,candidatul la domnie trebuia sa faca parte din
familia domnitoare.Oricare dintre fi legitimi sau nelegitimi puteau revendica scaunul
domnesc.La domnie puteau veni si fratii domnului sau descendentii acestora; -femeile
erau excluse de la domnie ,cu alte cuvinte ,candidatul trebuia sa fie barbat; -legea tarii
mai stabilea ca pretendentul la scaunul domnesc sa fie roman si crestin orthodox; -alta
conditie era aceea ca pretendentul ³sa nu fie insemnat´,adica sa se bucure de integritate
fizica.

29. Ce prerogative avea domnul in domeniul politico-administrativ, legislative,

judecatoresc, militar si religios?

R: Atributii politico administrative. Domnul era seful puterii administrative, avand

atributii in: -asigurarea si pastrarea ordinii in interiorul tarii; -numirea si revocarea
dregatorilor; -organizarea administrative-teritoriala a statului; -stabilirea si incalcarea
darilor; -dreptul de a bate moneda;
Pe plan extern,domnul reprezenta tara in relatiile cu alte state avand drept de : -a incheia
tratate comerciale sau de alianta; -a declara razboi; -a incheia pacea;
-a trimite si primi soli.
Atributii legislative Se exercitau prin emiterea de hrisoave ,de obiceiuri dupa
consultarea Sfatului Domnesc si in situatii exceptionale ,dupa consultatea cu Marea
Adunare a tarii.Erau recunoscute si de catre turci.Ele au incetat prin Regulamentele
Organice. .
Atributii judecatoresti Domnul era judecatorul suprem ,el judeca in ultima instanta
,pricinii civile (referitoare la dreptul de propietate asupra pamantului), pricini
penale(putand condamna la moarte ,confisca averi sau putand exercita dreptul la
gratiere). Domnul putea sa delege dregatorilor dreptul de a judeca si uneori putea sa
confere acest drept marilor boieri sau manastirilor pentru populatia aflata pe domeniile
respective.
Atributii militare Domnul era comandantul suprem al armatei, avand dreptul sa: -
conduca armata; -numeasca dregatorii military(hatman,spatar); -recruteze si sa
mobilizeze oastea.
Atributii in materie religioasa -Dreptul de a hotari infintarea mitropoliilor, episcopiilor
si manastirilor ; -Dreptul de a numi si revoca ierarhii bisericii, alaturi de patriarhi; -
Dreptul de a reglementa competenta de judecata a instantelor judecatoresti; -Dreptul de a
reglementa acctivitatea in tara a cultelor straine.

30. Ce era asocierea la domnie?

. R: Sub influenta bizantina a functionat in Tara Romaneasca si Moldova asocierea la

domnie cu scopul de a impiedica luptele pentru tron.De asemenea ,in acest mod se realiza
si o initiere a succesorului la tron in problemele domniei.Tot pentru a evita eventualele
framantari legate de vacantarea scaunului domnesc,domnii,care isi presimteau sfarsitul
din cauza batranetii sau a bolii obisnuiau sa-l desemneze pe succesorul la tron.

31.Ce reprezenta locotenenta si regenta domneasca si ce diferente exista intre ele in

privinta emiterii de acte?

R: Locotenenta domneasca era o institutie exercitata ori de cate ori domnul era fie
bolnav,fie in imposibilitatea de a conduce tara ,fie ca era plecat de la resedinta sau ca era
mazilit. Locotenenta domneasca exercita toate prerogativele domnului,exceptandu-le pe
cele personale.
Locotenenta domeneasca era formata din unul pana la sapte membri,cel mai adesea ,trei
sau cinci membri.Loctiitorii domnesti exercitau toate prerogativele domnului ,
exceptandu-le pe cele personale(danii). Actele emise de locotenenta erau date si semnate
in numele fiecaruia dintre membri. Daca se intampla ca domnul ales sa fie minor
prerogativele acestuia erau exercitate de cate o regenta ,pana cand aceste devenea
major(15 ani). Spre deosebire de locotenenta ,actele regentei erau emise in numele
domnului.

32.Ce rol aveau sfatul domnesc si marea adunare a tarii?

R: Sfatul domnesc ca organ central al statului avea rol consultativ;Principalele atributii

ale acestuia fiind legate de functiuniile sau prerogativele domniei.Sfatul domnesc avea
atributii politice ,judecatoresti, financiare, bisericesti si militare.Sfatul domnesc era
obligat sa il informeze pe domn despre situatia si starea de spirit a tarii, pe plan intern, iar
pe plan extern , il asista pe domn la incheierea tratatelor de alianta, vasalitate si
comerciale. Marea adunare a tarii a mai fost denumita in documente si ³sobor´, ³mare
sobor´, ³sfat de obste´,´adunare obsteasca´,´sfat a toata tara´. Adunarile erau convocate de
domn fie la initiativa acestuia fie la initiativa grupurilor interesate.In functie de obiectul
hotararilor, ce trebuiau luate adunarile puteau avea caracter intern sau extern.

33.Care era numarul si componenta participantilor la sfatul domnesc si la Marea

Adunare a tarii?

R:Numarul membrilor Sfatului domnesc era de 12,Sfatul domnesc avand in componenta

boierii fara dregatorii. Marea Adunare a tarii era alcatuita din reprezentanti ai claselor
sociale care nu erau reprezentati in mod direct in Sfatul tarii (mozilii). Numarul
membrilor era de maxim 150-200 si minim 30,in cazul adunarilor restranse.

34.Care sunt principalele trasaturi caracteristice ale dregatoriilor centrale?

R:Dregatoriile centrale aveau in sinteza urmatoarele trasaturi caracteristice: -domnul

putea delega un dregator ,sarcini care puteau intra in atributiile altor dregatori. -pana la
reforma lui C-tin Mavrocordat dregatorii nu erau salarizati ,fiind rasplatiti prin danii ,prin
acordarea de privilegii ,prin concedarea unor venituri domnesti etc. -a existat o ierarhie a
dregatorilor in fruntea ei aflandu-se cei cu atributii legate de administratia tarii -dregatorii
erau numiti ,confirmati si revocati de domni.

35.Care sunt clasificarile dregatoriilor centrale?

R:Dregatorii puteau fi clasificati dupa mai multe cristerii: a.)Dupa importanta
dregatoriei:-dregatori mari -dregatori mici b.)Dupa participarea la Sfatul domnesc:-boieri
de sfat -boieri de divan c.)Dupa natura atributiilor:Bania Craiovei ,marele Vornic,marele
Logofat.marele Vistier,marele Postelnic,marele Portar,marele Usar,etc.

36.Care era organizarea administrativa a Tarilor Romane?

R:Transilvania era formata din 7 comitate,scaunele sasesti si secuiesti,precum si din

districte. Tara Romaneasca era formata din Bania Craiovei si Muntenia. Moldova a fost si
ea impartita in 2 regiuni: Tara de Sus si Tara de Jos. In afara acestei impartiri in Tara
Romaneasca sunt cunoscute ca unitati administrativ-teritoriale judetele,orasele(targurile)
si satele,iar in Moldova tinuturile ,orasele si satele.

37.Cine facea parte din conducerea judetelor,tinuturilor,iar in Transilvania din

conducerea scaunelor ,comitatelor si districtelor?

R:Judetele erau conduse de cate o capetenie cate purta numele de judet sau sudet.
Tinuturile erau conduse de judeti,sudeti,parcalabi si starosti. Comitatele erau conduse de
cate un comite ale de catre rege sau de catre voievodul Transilvaniei. Scaunele erau
conduse de un jude regal cu atributii asemanatoare comitelui. Districtele erau conduse de
cnezi,voievozi si juzi.

38.Cine facea parte din aparatul administrativ al oraselor?

R:Din administratia oraseasca ,faceau parte 2 categorii de organe: -unele reprezentante

ale orasenilor(un judet si 12 pargari in Tara Romaneasca,un soltuz si 12 pargari in
Moldova) -celelalte reprezentante ale domnului(vornicul de
targ,starostele,pristavul,vamesul)

39.Ce atributii aveau judetul/soltuzul si cei 12 pargari?

R:Judetul respectiv soltuzul impreuna cu cei 12 pargari se ocupau de repartizarea in

functie de avere a cislei,aveau competenta judecatoreasca ,judecand anumite pricini civile
si penale. De asemenea ,soltuzul asigura linistea publica. Aveau,in egala masura,si
atributii notariale.

40.Cum se clasificau satele si cine se afla la conducerea lor in calitate fie de

reprezentant al domniei,fie de reprezentant al stapanirii acestora?
R:Satele se clasificau astfel:
-sate libere:->conduse de un reprezentant al obstei ales de sateni ,care se numea parcalab
Tara Romaneasca si vataman in Moldova.
-sate aservite:.
a.) sate domnesti
b.)sate boieresti->reprezentate de un parcalab in Tara Romaneasca si de un vornic in
Moldova.
c.)sate manastiresti->reprezentate de un parcalab in Tara Romaneasca si de un dregator in
Moldova,care lucra impreuna cu un vataman. In Transilvania,satele erau administrate de
un cneaz sau jude.

41.Ce categorie de dari erau percepute dupa intemeierea statelor medievale

romanesti?

R:In functie de anumite crieterii ,darile puteau fi grupate pe categorii: a.)Dupa principiul
asezarii lor:-dari in repartitie -dari de cotitate b.)Dupa foma in care se plateau:-dari in
natura(sex) -dari in munca -dari in bani

42.Care au fost principalele dari in natura si in munca?

R:Darile in natura se numeau ,,zeciuiala´in Tara Romaneasca si ,,deseatina´ in

Moldova.Din aceasta categorie ,cele mai importante erau :oieritul,gostina,dijma stupilor
si vinariciul. Darile in munca erau prestatii in munca facute in interes public sau al
domniei.Oamenii indeplineau munci la cetati ,iazuri,drumuri,poduri,mori sau efectuau
transporturi cu carul.

43.Cum erau darile in bani si care erau categoriile sociale ce plateau bir?

R:Darile in bani erau in general dari de repartitie aplicate la un moment dat tuturor
claselor sociale ,in functie de potentialul lor economic. Paturile inferioare se confruntau
cu o fiscalitate excesiva,in timp ce boierii,manastirile si clerul inalt au fot scutiti total sau
partial.

44.Ce regim juridic aveau potrivit normelor dreptului cutumiar romanesc ,boierii
,clerul si orasenii?

R: Legea tarii nu a fixat cu strictete statutul politico-juridic al boierilor.In general ei

beneficiau de toate drepturile publice si private , iar fata de domn aveau atributii politice
si militare.Pozitia boierilor in tarile romane era determinata de autoritatea domnului.
Clerul, in general si in mod special , Clerul inalt reprezenta una dintre starile privilegiate
care se puteau bucura de privilegii si imunitati de ordin administrativ, fiscal si
judiciar.Inaltii prelati participau la Sfatul domnesc si Adunarea Tarii
Orasenii.Statutul acestora era stabilit ( noaptea faceau sex )pe de-o parte prin dreptul
cutumiar iar pe de alta parte hrisoave ale domnului .Astfel , potrivit dreptului cutumiar ,
strainii nu se puteau aseza in oras fara acordul targovetilor sau al domnului.Locuitorii
oraselor percepeau taxe la intrarea marfurilor in orase si cu ocazia vanzarilor.

45.Care erau diferentele dintre taranii liberi si taranii aserviti?

R:Taranii liberi spre deosebire de cei aserviti ,aveau o multime de drepturi ,fiind de fapt
aceia care au dus mai departe traditia vechilor obsti satesti.

46.Cum se facea iesirea din rumanie?

R:Iesire din aceasta stare se facea,in general, cu acordul stapanului prin iertare sau
rascumparare din rumanie.

47.Ce statut aveau taranii aserviti?

R:Statutul taranilor aserviti a fost stabilit in functie de dreptul pe care-l avea stapanul
pamanturilor asupra acestora,din moment ce proprietarul putea sa-l vanda ,sa-l doneze
,sa-l dea zestre cu sau fara mosia pe care traiau. Cat priveste drepturile taranilor
dependenti , acestia aveau asupra pamantului pe care-l lucrau numai folosinta , avand fata
de proprietari obligatii in natura, munca si bani.

48.Ce statut aveau robii si cum se facea iesirea din robie?

R: Robii erau considerai mai mult obiecte decat subiecte de drept. Robii puteau fi
eliberati de stapanii lor prin acte intre vii sau mortis cauza.

49.Ce categorie de robi existau in Tara Romaneasca?

R:Robii erau grupati in 3 categorii:robi domnesti,robi boieresti si robi manastiresti.

50.Ce regim juridic aveau strainii pe teritoriul Tarii Romanesti?

R: In functie de religie ,strainii beneficiau de un tratament diferit. Daca erau crestini se

bucurau de un regim tolerant,iar daca erau musulmani nu se puteau stabilii in tara,nu
puteau dobandi mosii si nici construi geamii.

51.Cum se incheia casatoria potrivit normelor dreptului cutumiar romanesec?

R:Casatoria la romani ,pastrand pe de o parte elemente de origine daco romana si

preluand influentele bisericii ortodexe,era precedata de o logodna. Parintii baiatului
trimiteau petitori la familia fetei,iar daca primeau un respuns afirmativ ,logodna se
desfasura in fata preotului,se schimbau inelele si avea loc o petrecere.
Pana la inchierea castoriei , li se permitea tinerilor sa se viziteze si sa discute.De
asemenea , se purtau discutii asupra averii mirelui si a zestrei miresii.In general
casatoriile se incheiau timpuriu.

52.Ce conditii si ce impedimente stabilea legea tarii la casatorie?

R:In privinta varstei,o regula era aceea ca mirele sa fie mai mare decat mireasa. Erau
interzise casatoriile intre rude pana la al 7-lea grad de rudenie(naturala,spirituala sau prin
alianta). La casatorie , sotia venea cu o dota compusa atat din bunuri mobile, cat si din
bunuri imobile care, pe intreaga durata a casatoriei , constituia proprietatea acesteia.

53.Ce dispozitii existau in materia divortului?

R:Biserica crestin-ortodoxa admitea divortul pentru motive bine intemeiate : imoralitatea

,erezia,nebunia,dusmania barbatului sau rudelor sale fata de sotie. Dupa desfacerea
casatoriei erau partajate bunurile commune, iar in privinta copiilor,fetele ramaneau la
mama,iar baietii la tata.

54.Ce criterii de clasificare a proprietatii au existat si cum a fost clasificata

proprietatea in functie de aceste crietrii?

R: In legea tarii proprietatea primeste o reglementare amanuntita si diferentiata , facandu-

se distinctie intre proprietatea ce are ca obiect bunuri mobile si bunuri imobile, intre
proprietatea nobiliara si cea taraneasca , intre proprietatea comuna si cea individuala si,
respectiv , intre proprietatea alodiala si cea conditionata de indeplinirea anumitor obligatii
si servicii fata de domn. Clasificare: -Proprietatea domneasca -Proprietatea boiereasca -
Proprietatea bisericeasca -Proprietatea taraneasca

55.Care era dominium eminens si ce prerogative avea domul in virtutea lui?

R:Dominum eminens era proprietatea eminenta pe care o avea domnul asupra intregului
teritoriu al tarii, in afara de cea personala .Domnul aproba toate actele juridice , avea
dreptul de retract succesoral in cazul proprietatii donative, domnul putea sa dispuna de
bunurile ramase fara stapan si avea dreptul de a culege succesiunile vacante.

56.Ce era dreptul de retract al domnului si in ce caz era intalnit?

R: Bunurile ce formau obiectul donatiei se intorceau la domn fie in cazul in care

donatorul murea fara sa fi lasat mostenitori , fie in cazul in care acesta era acuzat de
tradare.
57.Ce forma de rudenie a fost intalnita in dreptul cutumiar romanesc si cum poate fi
caracterizata fiecare forma?

R:Rudenia naturala era legatura de sange, iar in legea tarii rudele apropiate se socoteau
pana la gradul al 7-lea , acest fapt avand importanta pentru determinarea interdictiilor la
casatorie. Rudenia prin alianta si spirituala , mentalitatea religioasa punea pe acelasi plan
rudenia naturala cu rudenia prin alianta si rudenia spirituala.La rudenia prin alianta ,
socrul sau soacra erau asimilati cu parintii. Rudenia spirituala avea semnificatii profunde,
fiind socotiti ³mai de seama decat cea trupeasca´ Alte doua forme de rudenie sunt infierea
si infratirea . Infierea se facea cu acordul parintiilor , copilul infiat primind numele
infietorului si avand in familia acestuia acelasi drepturi cu ale copiilor naturali. Infratirea
reprezinta o institutie ale carei radacini sunt stravechi , fiind atestata la triburile celti,
raspandita si la geto-daci

. 58.Ce clase de mostenitori au existat in materia(mostenirii) succesiunii legale?

R:-Mostenitorii legitimi, formati din descendenti , ascendenti si colaterali , precum si

copii infiati fata de averea parintelui sufletesc sau parintele sufletesc fata de averea
copiilor infiati. -Copilul din afara castoriei in raport cu averea mamei sale si a rudelor
acesteia si invers. -sotul supravietuitor si vaduva saraca. -autoritatea de stat.

59.Ce principii au functionat in Tarile Romane in ceea ce priveste vocatia

succesorala a descendentilor?

R:In Moldova ,referitor la vocatia succesorala a fetelor,functiona principiul egalitatii

sexelor,iar in Tara Romaneasca pe langa acesta,functiona privilegiul masculinitatii.

60.Ce feluri de testamente au fost cunoscute si ce conditii trebuia sa indeplineasca

testamentul pentru valabilitatea testamentului?

R:Trestamentul putea fi oral(,,limba de moarte ³) sau scris(,,carte´ ,,zapis´). Pentru ca

testamentul sa fie valabil intocmit trebuia ca testatorul sa se afle in deplinatatea
facultatilor mintale .De aseamenea, tot pentru valabilitatea testamentului era ceruta
prezenta martorilor.In cazul in care testamentul era semnat de catre testator , prezenta
martorilor nu mai era obligatorie.

61.Ce este ,, substitutia fideicomisara ´?

R:Din dorinta ca bunurile succesorale sa ramana in familie,testatarul impune celui

instituit prin terstament sa pastreze bunurile indicate de acesta.Testamentul putea sa
cuprinda mai multe substitutii de acest fel ,aceasta institutie numindu-se,,substitutie
fidiecomisara´ ?

62. Ce era dreptul de preemptiune?

R:Dreptul de preemptiune reprezinta dreptul de cumparare, respective rascumparare.

63. Care au fost principalele contracte reglementate in dreptul cutumiar romanesc?

R: Cele mai raspandite contracte erau vanzarea-cumpararea,donatia, inchirierea,

schimbul, imprumutul.

64. Cum se incheia contractul de vanzare-cumparare si cum putea fi viciat acordul

de vointa al partilor?

R: Contractul de vanzare-cumparare se realiza cu acordul elementelor contistitutive:

consimtamantul, obiectul si pretul. Consimtamantul se materializa prin ,,darea mainii´
gest ce simboliza realizarea acordului de vointa. Acordul de vointa trebuia sa fie liber
exprimat, sa nu fie viciat de eroare si surprins de dol sau sila, in caz contrar , contractul
era anulat.

65. Ce interdictii stabilea legea tarii in materia vanzarii?

R: Existau si unele prohibitii in materie de vanzare, cum ar fi: -intrainarea vecinilor fara
mosia pe care erau asezati, a robilor domnesti, a bunurilor furate. Strainii de asemenea,
nu puteau compara imobile rurale.

66. Ce era adalmasul?

R: Prin adalmas se organiza o mica petrecere cu bautura la care lua parte partile si cei
care fusesera martori la incheierea contractului. Avea rolul de a asigura publicitatea
actelor de vanzare-cumparare.

67. Sub ce forma era intalnit contractul de inchiriere?

R: Se putea prezenta sub forma inchirierii unor lucrari ,a fortei de munca si a lucrurilor.O
forma a contractului de inchiriere intalnita mult mai tarziu era arenda carea vea ca obiect
livezi,terenuri arabile, crasme ,pasuni etc. Des intalnita era intelegerea intre taranul
aservit si boierul proprietar numita contract de suhat, prin care boierul ii permitea
taranului sa pasuneze pe mosia boierului in schimbul unor sevicii.

68. Ce obiect avea contractul de schimb si ce conditii erau necesare pentru

valabilitatea acestuia?

R: Contractul de schimb avea ca obiect sate, mosii , robi , tarani dependenti ,

etc.Schimbul se facea prin zapis .Partiile contractate isi predau reciproc actele de
proprietate ale bunurilor schimbate. Uneori contractul de schimb cuprindea stipulatii
privind garantia de evictiune,sanctionarea partii care ar revoca unilateral
contractul,indatorirea de a preda bunul la o anumita data etc.

69. Ce obiect avea donatia si care erau partile contractului de donatie?

R: Donatia avea ca obiect bunuri mobile, bunuri imobile sau chiar patrimonii intregi
.Donatorii puteau fii domnul sau diferiti particulari iar beneficiarii erau boierii ,
manastirile sau alte lacasuri de cult.

70. Ce trasaturi specifice avea donatia in comparate cu celelalte contracte?

R: Scopul donatiilor erau fie rasplatirea boierilor pentru ³credincioasa slujba´, fie
filantropice , in caul donatiilor facute manastirilor.Persoanele particulare faceau donatii
bisericilor pentru a fi scrise in pomelnic sau in schimbul intretinerii pana la moarte.

71. Ce dispozitii stabilea legea tarii in privinta contractului de imprumut?

R: Daca imprumutul nu putea fii restituit la termen, instantele de judecate si chiar domnul
puteau acorda un termen de gratie a carui nerespectare ducea la excutarea silita a
debitorului.

72. Ce erau chezarii si ce era zalogarul?

R: Chezarii si zalogul erau forme ale obligatiilor in cazul contractelor, chezasii fiind o
forma de garantie personala, iar zalogul o forma de garantie reala.

73. Cum functiona raspunderea solidara in material penala,fiscala si in relatiile

internationale?

R:In temeiul raspunderii solidare cei ramasi in sat trebuiau sa plateasca impozitul datorat
de cei fugiti, cu posibilitatea de a se despagubi din bunurile celor fugiti sau aflati in
imposibilitatea de a plati. In relatiile internationale exita ³despagubirea de la altul´.Astfel,
daca un creditor roman avea o creanta pe care n-o executase , creditorul putea cere
suveranului dreptul de a-si executa creanta impotriva oricarui conational al debitorului
aflat in trecere prin tara. In materie penala infractiunile erau judecate pe principiul
compozitiunii voluntare, infractorul cazand la intelegere cu victima sau familia acesteia,
putea plati o despagubire.

74. Cum erau clasificate infractiunile si ce tip de sanctiune se aplica pentru fiecare
in parte?

R: Infractiunile erau clasificate astfel:

1)infractiuni impotriva statului:
*Hiclenia ±Cel vinovat era pedepsit cu moartea si confiscarea averii/
*Osluhul- Era pedepsita cu moartea sau hatalam , o amenda in vite sau luarea ocinilor.
*Lezmajestatea-Pedeapsa era data ³dupa voia judetului´
*Calpuzania ±Pedeapsa a fost stabilita mai tarziu in Pravile si era decapitarea urmata de
arderea cadavrului si confiscarea bunurilor
2)infractiuni impotriva religiei:
*Erezia-Nu au fost sanctionate de biserica si cu atat mai mult nu au fost sanctionate de
domni.
*Apostazia-Initial calugarul era ³afurisit´, iar daca dupa un an nu se intorcea era din nou
afurisit in cele din urma daca persista era predat instantei laice , pedeapsa fiind lasata la
latitudinea judecatorului.
*Ierosilia-Era pedepsita cu moartea
*Vrajitoria-Pedepsele pentru vrajitorie erau mai drastice in Pravile si mai blande in
dreptul cutumiar.In general magia alba nu era pedepsita.
3)infractiuni impotriva persoanei:
*Omorul-Pedeapsa care era aplicata in general, era moartea dar exista si posibilitatea
rascumpararii vinei , constand intr-o amenda pe care infractorul o platea rudelor victimei.
*Ranirile si lovirile-De obicei , pedeapsa sa era amenda: gloaba sau hatalmul, iar in cazul
ranirilor grave pedeapsa era ca pentru omor.
*Defaimarea-Pedeapsa putea fii cu moartea

4)infractiuni impotriva proprietatii

*Talharia- era pedepsita prin spanzuratoare dar putea fii si rascumparata prin ³plata
capului´
*Furtul- Furtul mare putea fii pedepsit cu moartea. Furtul in general putea fii pedepsit
prin ocna, mutilare , bataie , surgiun, gloaba, confiscare, dublul valorii lucrului furat.
*Incalcarea hotarelor-Pedeapsa era hatalmul , pentru stramutarea pe furis a hotarului si
pedeapsa corporala daca stramutarea era facuta prin violent
*Incendierea-Cei care din razbunare ardeau case, holde sau fac le era aplicata pedeapsa
cu moartea . Celor care ardeau pomi sau gardul viei , pedeapsa aplicata era infierarea,
bataia sau plata indoita a pagubei.
5)infractiuni impotriva familiei:
*Rapirea de fete-pedeasa aplicata era cea cu moartea cu posibilitatea rascumpararii.
*Seductia-Era pedepsita dupa voia giudetului.
*Sodomia-Pedeapsa aplicata era cea capitala
*Desfranarea- era pedepsit cu gloaba
*Incestul-Pedepse: moartea,taierea nasului ,gloaba, bataia.
*Adulterul-Pedeapsa aplicata era cu moarte , si posibiltatea rascumpararii.
6)Infractiuni impotriva justitiei
* Falsul ±Pedeapsa aplicata era una usoara :mustrarea sau gloaba.
*Juaramntul mincinos-Pedeapsa era gloaba.

75.Ce categori de pedepse erau reglementate in dreptul cutumiar romanesc?

R: Pedepsele aplicate in acea perioada sunt numeroase si pot fi grupate in mai multe
categorii: -pedepse corporale -pedepse privative de libertate -pedepse pecuniare -pedepse
accesorii sau complementare -pedepse religioase

76. Ce erau juratorii, juramantul cu brazda si ordariile?

R:Juratorii erau persoane, care initial, faceau parte din aceeasi categorie sociala cu partea
pentru care jurau, iar mai tarziu, boieri. Juramantul cu brazda era un mijloc de proba
folosita in procesele referitoare la stabilirea hotarelor. Ordariile constituiau o modalitate
de probatiune, constand in supunerea partilor, la incercari pline de cruzime cum ar fi
proba fierului rosit, a apei clocotite, duelul judiciar.

77.Ce izvoare au fost folosite la redactarea pravilelor bisericesti?

R:Cea mai importanta sursa a fost Sintagma lui Matei Vlastares scrisa in greceste si
aparuta in 1335 la Salonic. Alte izvoare au fost: Legea agrara bizantina, Cartea
Romaneasca de invatatura si indreptarea legii, Ecloga Prohiron si Epanagoga,
Basilicalele, precum si unele Nomocanoane ale ,,Parintilor Bisericii´.

78. Care au fost principalele pravile redactate in limba romana?

R:Cele mai importante pravile scrise in limba romana au fost: -Pravila Sfintilor Apostoli
-Pravila de la Govora -Pravila Sf. Parinti -Pravila aleasa -Pravila Logofatului Eustratia

79. Ce dispozitii cuprindeau pravilele bisericesti in materia casatoriei si a rudeniei,

in materia succesiunii contractelor, infractiunilor si pedepselor?

R: In materia casatoriei,logodna era consideranta un contract avand efectele unei

semicastorii.Impedimentele la casatorie vizau rudele de sange , prin alianta sau spirituale.
De asemenea nu se puteau casatorii nici dezrobitul cu fosta stapana.Divortul era admis. In
dreptul civil principalele contracte reglementate erau : vanzareacumpararea,emfiteoza,
imprumutul , zalogul, depozitul,iar in privinta succesiunilor, pravilele contineau dispozitii
referitoare la clasele de mostenitori, procedura de impartire a bunurilor succesorale,
cazurile de dezmostenire etc. Infractiunile incriminate erau omorul , insulta , calomnia ,
vrajitoria etc. Pedepsele erau fizice sau duhovnicesti.

80. Care au fost pravilele laice redactate la jumatatea secolului al XVII-lea, in Tara
Romaneasca si Moldova?

R:-Cartea Romaneasca de invatatura (1646) Moldova- Vasile Lupu -Indreptarea legii

(1652) Tara Romaneasca-Matei Basarab

81. Ce dispozitii cuprindeau acestea in materia persoanelor, familei, bunurilor,

obligatiei dreptului penal?

R: Problema drepturilor, respectiv, clasificarea , exercitiul,dobandirea si pierderea

acestora este abordata prin prisma conceptiilor de clasa,ca rezultat al ierarhizarii sociale.
In materia persoanelor erau reglementate raporturile dintre boieri si taranii aserviti fiind
stabilite drepturile boirerilor si obligatiile taranilor.Exercitiul drepturilor cunostea , in
general limitari datorate clasei sociale , religiei, varstei, sexului , starii mintale a
persoanelor. In relatiile de familie sunt preluate reglementari din pravilele anterioare. In
materia proprietatii , se facea in primul rand , o clasificare a bunurilor in mobile si
imobile , precum si intre bunurile laice si cele ³sfante´. Privitor la obligatii si contracte ,
apar noi reglementari ce completeaza materia. Sunt mentionate ca izvoare ale obligatiilor
contractul si delictul.
La inchierea contractului vointa partilor putea fi viciata prin :violenta sau dol. ?

82. Ce deosebiri existau intre reglementarile celor 2 pravile laice si dispozitiile

dreptului cutumiar romanesc?

R: Per total nu exista mari deosebiri, deoarece pravilele bisericesti nu fac altceva decat sa
completeze dispozitiile dreptului cutumiar romanesc.

83. Ce elemente noi erau cuprinse in materia penala in cele 2 pravile laice sub
influenta tratatului lui Prospero Farinacci?

R:Sunt introduse dispozitii moderne, cum ar fi notiunea de infractiune flagranta (,,vina de

fata´) dar si notiuni evaluate cum ar fi: tentativa, concursul de infractiuni, complicitatea si
recidiva.Erau prevazute in plus,faptele care inlatura raspunderea penala precum si cele
care micosreaza pedeapsa.Erau reglementate in pravile :hiclenia, calpuzania,
omorul,paricidul,ranirea,furtul , marturia mincinoasa,rapirea, incestul,
adulterul,bigamia,erezia,sodomia,hotria.

84.Ce prevedea asezamantul lui Mihai Viteazul?

R: Prin acest hrisov se crea o noua categorie de rumani si anume ,,rumanii de legatura´,
acestia fiind oamnei liberi pe care Legatura lui Mihai ii prinsese in acel moment asezati
pe o anumita mosie. Prin Asezamantul lui Mihai Viteazul taranii fugiti inainte de
adoptarea acestuia nu mai puteau fi urmariti de fostii lor stapani, fiind obligati sa ramana
aoclo unde se aflau ³care pe unde va fi, sa fie vecin pe veci ³

85. Ce dispozitii cuprindea Statutul Tarii Fagaras?

R: Era redactat in limba latina, si cuprindeau intr-o forma nesistematizata , dispozitii de

drept civil, familiei , penal si procesual.

86. Ce transformari au avut loc in Tara Romaneasca si Moldova in timpul lui C-tin
Mavrocordat in domeniul administratiei, social, fiscal si judecatoresc?

R:In domeniul administratiei, Mavrocordat numeste in fruntea judetelor/tinuturilor 2

ispravnici, avand atributii fiscale, administrative, judecatoresti, politionisti. Prin reforma
fiscala s-a inceracat o mai buna asezare a darilor. Unele dari au fost suprimate iar altele
au fost unificate intr-o dare anuala, platita in 4 rate trimestriale. Deosebit de importante
sunt schimbarile infaptuite de Mavrocordat in domeniul justitiei.In primul rand ,a incercat
impiedicarea abuzurilor cauzate de aplicarea si interpretarea subiectiva a obiceiului
pamantului.In acest sens, a incercat sa impuna egalitatea in fata legii.In al doilea rand,a
fost create institutia moderna a judecatilor de profesie,realizat de catre stat. De
asemenea,a fost introdusa procedura scrisa.
 87. Ce categori de instante erau institutie prin reforma lui Constantin Mavrocordat
si ce competenta aveau?

R: Instantele stabilite prin reforma lui Mavrocordat au fostispravnicia si judecatoria de

judet din tara romaneasca -ispravnicia si judecatoria de tinut in Moldova avand
competenta generala in materie civila si limitata in domeniul penal -instante de apel:
divanul domnesc in tara romaneasca si divanul extraordinar in Moldova, care judecau
plangerile indreptate impotriva hotararilor civile pronuntate la instanta de fond precum si
principiile penale grave.

88.Care au fost principalele instante instituite prin reforma lui A. Ipsilanti si ce

competenta avea fiecare?

R: Prin reforma lui Ipsilanti instantele de judecata sunt organizate intrun sistem ierarhic:
a.) prima instanta era Judecatoria ,,dupa la judete´ fiind compusa dintrun ispravnic si un
judecator si judeca in prima faza pricinile civile si unele pricini penale;
b.) urmau apoi doua departamente civile si unul penal Departamentele civile erau
compuse din 7-8 judecatori Departamentul penal avea competenta in materie penala.
c.)departamentul velitilor boieri ± era compus din boieri in functie si 3 mazili veliti si
judeca pricinile in care partile erau boieri.
d.) Divanul domnesc reprezinta instanta suprema si era compus din boieri veliti prezidati
de domn avand competenta generala
e.) alaturi de aceste instante mai functionau si instante speciale, un pe langa spatarie si alt
pe langa agie. Acestea aveau competenta penala.

89. Care sunt principalele coduri generale si de ramura adoptate in cea de-a 2-a
perioada a domniei turco-fanariote?

R:Cele mai importante dintre acestea sunt: -Pravilniceasca Condica-Codul lui Calimach -
Legiunea Caragea -Manualul juridic a lui Andronache Donici -Condica Criminaliceasca a
Moldovei.

90. Ce izvoare au fost folosite la redarea urmatorului cod: Pravilniceasca

Condica,Codul lui Calimach, Legiunea Caragea? Cine a participat la redactarea
acestora?

R: a.) Izvoarele folosite la redactarea codului Pravilniceasca Condica au fost obiceiul

romanesc, jurisprudenta, unele dispozitii Basilicalele si doctrina juridical moderna. Cel
mai important rol in redactarea acestor legiuni l-a avut Enachita Vacarescu.
b.)Autorii legiunii Caragea au folosit ca sursa de inspiratie basilicalele obiceiul
pamantului, Pravilniceasca Condica si intr-o mica masura Codul Civil Francez.
Cei care au redactat aceasta legiune au fost boierii: Atanasie Histopol si logofatul Nestor
Craiovleci, iar spre final Stolnicii Constantin si Ionita Balaceanu c.)Codul Calimach s-a
inspirit din obiceiul pamantului, dreptul bizantin, codul civil francez si codul civil
austriac. La realizarea lui au participat juristi renumiti si anume Andronache Donici,
Christian Flechtenmacher si Anania cusanos, iar pentru versiunea in lb. Romana Petrache
Aeschi Christian Flechtenmacher si Damaschin Bojinca. ?..

91.Cum au fost structurate si care au fost principalele dispozitii ale codurilor

Calimach si Caragea?

R:Legiunea Caragea este structurata pe 6 parti si are un continut heterogen, cuprinzand

norme de drept civil, penal si de procedura. Codul Calimach este structurat pe 3 parti si
cuprinde 3032 de articole.

92. Cand au fost adoptate Regulamentele Organice?

R: Regulamentele organice au intrat in vigoare 1 iulie 1831 in T. Romaneasca si in

1ianuarie 1832 in Moldova.

93. Ce trasaturi caracteristice avea institutia Domniei conform regulamentele

organice?

R:Potrivit regulamentelor organice domnia era elective, nobiliara si viagera. Atributiile

domnului erau legislative, executive si judecatoresti.

94. Ce dispozitii reglementeaza Regulamentele Organice, referitor la divanul

domnesc, adunarea obsteasca extraordinara si adunarea obsteasca extraordinara?

R: Divanul domnesc pastreaza numai anumite atributii judecatoresti ca instanta suprema.

Adunarea obsteasaca extraordinara numara in Tara Romaneasca 190 de membrii iar in
Moldova 132. Aceasta avea atributia de al alege pe domn. Adunarea obsteasca ordinara
era formata din 42 de membrii in Tara Romaneasca, si 35 de membrii in Moldova. Acesta
avea rolul de a vota legile, intocmea bugetul si executa controlul asupra cheltuielilor si
veniturilor.

95.Ce transformari au avut loc in domeniul administrative si fiscal conform

Regulamentelor Organice?

R:Prin Regulamete Organice prerogativele domnului in materie fiscala sunt transferate

adunarii obstesti ordinare. Regulamentele mai prevedeau separarea vistierei de camara
domnului. Referitor la organizarea administrative-teritoriala, schimbarile au privit mai
mult denumirile conducatorilor, unitatilor administrative teritoriale si atributiilor acestora.
A fost desfintata totodata impartirea in 2 mari regiuni: Tara de sus si Tara de jos, precum
si desfintarea caimacania Craiovei.

96.Care au fost principalele instante conform Regulamentelor Organice?

R: Organizate ierarhic pe 3 trepte de jurisdictie instantele instituite prin regulamentele

organice erau urmatoarele:
-In Tara Romaneasca ± judecatoria de judet - divanurile judecatoresti - inaltul divan –
In Moldova ± tribunalul de tinut -divanurile de apelatie - divanul domnesc

Judecatoriile de judet sau tribunalele de tinut erau instante de prim grad sau de prima
concentrare. Erau compuse dintr-un presedinte si 2 membrii la care se adauga un procurer
si judecau toate pricinile civile, penale si comerciale.
Divanurile judecatoresti sau divanurile de apelatie reprezentau a 2-a treapta de jurisdictie.
In tara romaneasca existau unul la Bucuresti si altul la Craiova.
In Moldova existau unul in Tara de sus, iar celalalt in Tara de jos. Inaltul divan sau
divanul domnesc erau instante de apel impotriva hotararilor pronuntate de divanuri sau de
judecatoriile comerciale.

97.Ce prevedea statutul Conventiei de la Paris?

R: Prin Conventia de la Paris principatele ramaneau sub suzeranitatea Portii, sub numele
de ,,Principatele Unite Moldova si Valahia´ Potrivit Conventiei de la Paris au fost numiti
trei caimacani in fiecare dintre cele doua tari , care aveau misiunea de a pregati si efectua
alegerile pentru adunarile elective.Intrucat textul Conventiei de la Paris nu stipula ca
domnii din Moldova si Tara Romaneasca sa fie diferiti ca persoana , romanii au profitat si
l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza in ambele tari , si astfel au aplicat ³politica faptului
implinit´.

98.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului civil si care au fost principalele
dispozitii ale acestuia?

R: Cel mai important izvor folosit la redactarea codului civi a fost Codul Civil Francez de
la 1804.

99.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului penal?

R: In vederea elaborarii codului penal au fost folosite ca izvoare codul penal Prusian din
1851 si codul penal francez din 1810.

100. Care au fost principiile cuprinse in constitutia de la 1866?

R: Publicata la 1 iulie 1866, in Monitorul Oficial, Constitutia structurata pe 8 titluri si

continand 133 de articole proclama: - Principiul suveranitatii nationale - Principiul
guvernamantului reprezentativ
Principiul separatiei puterilor in stat Principiul monarhiei ereditare Principiul
irevocabilitatii monarhului Principiul iresponsabilitatii ministeriale Principiul rigiditatii
constitutionale Principiul suprematiei constitutiei

101. Cum erau alesi deputatii potrivit prevederilor constitutiei de la 1923?

R: Deputatii erau alesi prin vot universal, egal, direct, obligatoriu, si secret pe baza
reprezentarii minoritatii.

102. Cine facea parte din categoria senatorilor alesi si din categoria senatorilor de
drept?

R: Din categoria senatorilor alesi faceau parte: -mostenitorul tronului de la varsta de 18

ani -mitropolitii -episcopii -epatrioti ai bisericilor ortotoxe romane si greco-catolice. -
presedintele Academiei Romane -sefii confesiunilor recunoscute de stat Din categoria
senatorilor de drept faceau parte: -fosti presedinti de consiliu -fosti ministrii -fosti
presedinti ai corpurilor legiuitoare -fosti senatori si deputati -generali de rezerva, etc. -
fosti presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si AlbaIulia. -fosti
presedinti ai Inaltei Curi de Casatie si Justitie.

103.Ce dispozitii cuprindea legea de la 1926 cu privire la Camera Deputatilor si

Senat?

R: Prin Legea electorala din martie 1926 era reglementat pe larg dreptul de a intelege si a
fi ales , desfasurarea alegerilor, structurata Adunarii deputatilor si a Senatului.In alegerile
pentru adunarea deputatilor a fost instituit sistemul primei majoritare .Potrivit acestui
sistem totalizarea voturilor pentu fiecare partid se facea la scara intregii tati.Partidul care
obtinea 40% din totalul voturilor pe tara,beneficia de prima majoritara primind 50%din
mandate.

104. Care au fost legile prin care s-a rezolvat ratificarea unirii de la 1918?

R: Decretele legii din: 26 decembrie 1918; 1 ianuarie 1919; 29 dec. 1919.

105. Ce prevedeau in domeniul administrativ legile din 4 aprilie 1920, 2 august

1929, 14 iunie 1925?
R: Prin legea din 4 aprilie 1920, au fost dezvoltate formele regionale de
conducere:Consiliul Diregent al Transilvaniei precum si Directoratele si Secretariatele de
servicii din Basarabia si Bucovina. Prin legea din 2 august 1929 a fost creat un cadru
general de organizare a ministerelor. Prin legea din 14 iunie 1925 teritoriul Romaniei se
impartea din punct de vedere administrativ in judete si comune.

106. Care au fost principalele legi care au dus la completari ale codului civil,
respective codului de procedura civila?

R: Codul civil: -Legea actelor de stare civila din 1928 -Legea asupra contractelor de
munca din 1929 -Legea privitoare la ridicarea incapacitatii femeii maritate -Legea privind
organizarea sindicatelor din 26 mai 1921 Codul de procedura civila: -Legea din 19 mai
1926 -Legea din 25 iunie 1924 privind organizarea judecatoreasca.

107. Care au fost principalele dispozitii cuprinse in codul penal si codul de

procedura penala intrate in vigoare la 1 ianuarie 1937?

R: In ceea ce priveste codul penal de la 1937, acesta a mentinut clasificarea tri-partida a

infractiunilor in crime, delicte si contraventii. Pedepsele erau grupate si ele pe 3 categorii:
pentru crime, pentru delicte si pentru contraventii. Pe langa pedepsele principale mai erau
reglementate si pedepsele complementare si accesorii.