N ffieANrc

CH
$l PRoBLEME
TESTE
ALEGERE
cu nAsPuNsuRl LA
DE
PENTRU CONCURSUL

ADMITER,E
FAculrAille oe
LA
*eoi3iiiA $r FAR'MAcrE

- Edilie revizuiti -
20t6
 ANDREI ANOHET

AIIRIANA KAYCSA EDWARD $ECLIMAN

I}AN CIUB()TARU DAN Dn"AG0$

CHIMIE ORGANICA
TESTE $l PROBLEME
CU RASPUNSURI LA ALEGERE
PENTRU CONCURSUL DE

ADMITERE
coLECTtA
GHIDURI $t iNDRUMAronne DE LABoRAToR LA FACULTAilLE DE
MEDICINA $I FARMACIE

- Edilie revizuiti -
20t6

Editura,,Victor Babeg"
TimiSoara, 20L5
''xllFl*u'

ldlturu VICToR BABE$

Plata Eftimie Murgu 2, cam.316, 3OO04j. Timigoara
Tcl,/ Fax0256 4gs 21.0
e-mail: evb@umft.ro
www.evb.umft.ro
Dlrector general: prof. univ. dr. Dan V. poenaru
Director: prof. univ. dr. AndreiMotoc

colectia: GH|DUR| gt 1NDRUMATOARE DE TABORATOR

Coordonator colectie: Conf. univ. dr. Adrian
Vlad
Referent gtiintific: prof. univ. dr. Dan V. poenaru

lndicativ CNCSTS:324

@ 2016

Toate drepturile asupra acestei editii

sunt rezervate.
Reproducerea parliald sau integrald a
textului, pe orice
suport, fdri acordul scris al autorilor este
interzisd gi se va
sancfiona conform legilor in vigoare.

Descrierea Clp a BiblioteciiNationale

a Romdniei
ANDREI
Chimie organici : teste gi probleme iu
rispunsuri ta
alegere pentru concursur de admitere
ra facurtdtire de
medicini gifarmacie Andrei Anghel, Adriana
/ Kaycsa,
Edward gecldman, ... - Ed. rev. - Timigoara
: Editura Victor
Babeg, 2016
Confine bibliografie
tsBN 978-606_8456_96_6
l. Kaycsa, Adriana Doina
ll. $ecl5man, Edward
547
 INTRODUCERE

in vederea asigurSrii unei bune pregStiri a concursului de

admitere la Universitatea de Medicind 5i Farmacie ,,Victor
Babeg" din Timi5oara in sesiunea din iulie 2016, conducerea
Universitdlii a asigurat tipSrirea testelor care vor sta la baza
acestui concurs.
fi suslinut in baza acestor teste, din care
Concursul va
vor fi extrase, aleator, un numir dat, care vor constitui
subiectele de concurs. corectarea acestora se face pe bazS
de gril5, pe loc, in sal5, de cdtre doui cadre didactice, in
preienla candidatului care a elaborat teza 9i a altor doi
candidali, in calitate de martori. lmediat dupi corectare
candidatii afli punctajul 9i nota obtinuti'
Prin aceasta se doregte ca toli candidalii sE se afle in
condilii egale, existand o transparenld totali a concursului.
Tn cazul in care candidalii sau cadrele didactice care
parcurg aceste teste au unele obieclii sau observalii, rugim a
le comunica la Universitatea de Medicina 5i Farmacie ,,Victor
Babeg" din TimiSoara, in scris, pe adresa: Piala Eftimie Murgu
nr. 2, cod 300041Timigoara, nu maitdrziu de 20'05'2016'
Acceptdm orice observalie din partea candidatilor 5i
profesorilor de specialitate, urmirind ca testele care pot
prezenta neclaritSli si fie corectate. Prin aceasta vor putea fi
excluse din baza de date testele care prezinti ambiguititi'
Comisia de admitere igi rezervd dreptul de a face modifi-
cSri ulterioare testelor care vor constitui subiecte de concurs.
Reamintim ci Universitatea de Medicind 5i Farmacie
,,Victor Babe5" din Timi5oara va asigura tuturor
candidatilor
Jin provincie admigi, cazare in cdminele Universitdlii 5i masi
contra cost. Preciz;m cd toate ciminele au fost renovate 5i se
aflS in conditii oPtime de cazare'
Conducerea U niversititii
 TESTE.VARIANTA I

intrebiri cu complement simplu

1.1. STRUCTURA 9r COMPOZTTTA COMPU$ILOR ORGANTCT. |ZOMERTE

l, Ohidocarburi cu 4 atomi de carbon poate avea in struclure:

A, numai atomi de carbon nulari
B, numai atomi de carbon primari
C, numai atomi de carbon te4iari
D, toate tipurile de atomi de carbon
E, clcluri aromatice

i. Combustia unei hidrocarburi va produce obligatoriu:

A, SO, B.CO2 C.CO D.9O. E. NO2

!. ln urma oxiddrii substantelor organice, in diveree condilii catalitice, in vederea analizei

llementare cantitative, hidrogenul din acestea apare ca:
A, hldrogen elementar B. metan C. hidrogen atomic D. api
E, amestec de hidrogen gi metan

l. ln scheletul redat:
I

tt-c-
-c-c-
tt
I

oxlBtA n atomi de carbon primari:

A,n=0 B.n=1 C.n=2 D.n=3 E.n=4
t.ln catena aciclicd:

rtr-f- -
I
--a

i-f
-f-
txlsE n atomi de carbon cuatemari:
A,n=0 B.n=1 C.n=Z D,n=3 E.n=4
t, Catena:

ttllll
c-
rlrrll
-c-c-c-c-G-
con$ne n atomi de carbon secundari:
A.n=3 B.n=4 C.n=0 D.n=2 E.n=1

7, Legiturile covalente din molecula propanului sunt in numer de:

A, 12 B. 11 c, 10 D.9 E.8
 8. Este corecte afirmalia:
A. Clorhidratul de anilind congne o legefurd
ionicd.
ll, Un acid carboxilic aciclic cu masa moleculare 118 Si cu 54,24 o/o
oxigen conline un numAr
E. rn suDstantele organice nu apar legdturi lh rlomi de carbon egal cu:
ionice.
,:t*6.I"9a-Jirirr punerea in comun a c6te 2 erectroni A,l 9.2 c.3 0.4 E.5
" ,9iI:
5;|Tl""f::gt3-r:lt:
fiqale atom participant ta tegaturn, cre
D. ll. Ncsaturarea echivalenld a oleodipalmitinei este:
h:y"n*-g=*li'i;fft;-J
E. orbitaliiatomurui de carbon i; -
#'!,t'a
-' un p,o"",
Frw- deus hibridizare
lrerr.,rzaret' A,3 8.5 C.4 D.6 E.7
asigurd intrepdtrunderea maxime
necesara r,'-irii r6^ar,,.il^"
necesera formdrii ]:gr,::^llJamentatd
legdturilor covalente stabile.
I, Antrachinona congne:
9. Cate dintre substante pot congne atomi de carbon 4,C.80,77o/o H=2,85% O=16,38%
CzHe; CeHzN; Jjfr$::*" nurari: cHzo; czHeo; cHsr; E,C.75% H=3To O=22%
A.3 B. 1 c.2 D.4 E.5
4,C.80,77o/o H-3,857o
8,Q.77,77o/o H=2,85o/o
O=15,38%
O= 19,38%
10, Analiza elementari calitativi
urmiregte fn final: C,C.82J7o/o H=1,85o/o O=15,38%
A. aflarea formulei moleculare.
B. separarea gi identifrcarea substanlei
respective. ll. Fenilacetilena contine:
C. transformarea substantei respective
in alti comousi.
A,lrtomCcuaternar B.6 atomi C terliari
u. ,oentficarea speciilor atomice care 0,3atomi Ccuaternari D.5 atomi C tertiari
irb"tanlei org"nice studiate.
corespund Yewqrrr
E. nici o afirmalie A - D nu este corecta. --F-'!{ C, I rlom C cuaternar gi 7 atomi C tediari

11. Formula brutii reprezinti: ll, ln dnilacetiteni atomii de carbon sunt hibridizati:
f. tipul 9i raportul masb al atonilor dintr_o
moleculi.
A, $r tl sp2 B. sp3 9i sp C. sp2 9i sp D. spt E.sp
B. numdrul atomilor din substanla ---'-'
respectivd.
c' tipur $ raportul numeric ar atomiror'dponenti F, ln fenilacetilen5 atomii de carbon sunt hibridizali:
ai substantei respective.
D. felut gi numerul atomilor din molecula
u*i,rd.LnrJ* A, rp! 9i sp2 B. sp3 ii sp C. sp2 9i sp D. sp' E.sp
E. cota de participare a fiecarui
d"rrleniin'fin-,ioioi=.r0.,"n6.
ll. Acldul glutaric are nesaturarea echivalenti:
atomulde carbon prezinH urmdtoarele 4,1 8.2 c.3 D,4 E,5
1r:i?-t"r"{"-:le
A.sp' B.sf C. sp2, sp3 D.sp
tipud de hibridizare:
E. sp3, sd, sp tl, Fenilacetilena con$ne un numdr de atomi de carbon hibridizali sp2 de:
13. Atomul cle carbon cu tripli legdturd are hibridizarea: A,t 8.2 c.4 D.6 E.8
A.sp' B.sp' c. sp2 g sp3 D.sp E. sp, spz 9i sp3 tl, Care dintre urmdtorii compugi prazinti atomi de hidrogen hibridizati sp2?
14' o merodd de identificare. a azoturui, in cadrur anarizei erementare carihtive, A, CsHoO B. CzHoO
cons*r C, CcHeN D. CeHsOgS
E, nld unul dintre cofiipu$ii de la variantele A-D
$Slli#f"Xti3:ji;,T::X,.ng#',*;*,#i,"iobgnurecu:
B. o sotuge de (cHrcoo),pb, ca"d
s"
C. o solulie de BaClz, cilnd se rormeari
f#;;;'Iffipit"t n"gru.
?. Pentru metan, unghiurile dintre legdturile covalente din moleculd au valorile:
un preciprtat alb.
D, o sotuge acidi de FeSO, si pecr.,
canO' S[#;; ;" precidtat atbastru. A,00' B. 105' C. '109"28' D.90'9i 105' E. 90'si 180'
E. o sotuge de H2o2
$i Fect3;ce"c J! ro*""J"" priliiii" ll, Num{ru| minim de atomi de carbon continut lnb-o cicloalcheni ce are in molecula sa toate
"lu.
15. ldentificarea sulfului in compugii
organici, prin procedeul mineralizirii ilpurllc de atomi de carbon (exdusiv nular) este:
transformarea lui in: cu sodiu, are la bazd 4,6 B. 5 c.4 D.7E.8
A. sulf elementar B. ioni de sulfure C. dloxid de sutf
D. trioxid de sulf E. ioni de tiosulfat ll. Are numai atprni de carbon primari:
A, metanul B. acetilena C. etanul D. propanul E. metilciclohexanul
16. Cifia de nesaturare a substanlei rezullate prin
hidrogenarea totald a unei cicloalcadiene
este: 10. Este un radical aromatic:
4.3 8.2 c.4 D.5 A, CeHrr B. GHs-O- C. - C6H13 D. CH3-C6H4- E' C6H5-CH2-
E.1
17. Formula procentuaE a acidului crotonic
este:
ll. Bromofenantrenul are nesaturarea echivalenta egale cu:
1 9=99-71 H=5,55% o=44,45% A, 10 8,9 c.8 D,7 E.6
!.9=99v" H=8,00% O=sz,Oot" !2, Sublimarea poate lt folosite ca mebda de separare in cazul urmdtorului amestec:
9.8- 17,|4% H. 7.14o/o O = 38,'02%
D.C=55,817o H=6,91% O=3712% A acld benzoic + ape B. naftalind + NaCl C. fenol + alcool etilic
E.C= 54,540/o H=9,100/o o=36,36% l), rniline + abool etilic E. amidon + celuloza
 33. Distilarea poate fi forositd ca mebde
fi.
llpl "'
de soparare in cazur urmitorurui amestec: Cerc dintre urmetoarele substante igi modilici culoarea in timp, in contact cu aerul?
A. gt'cogen + cetutozd e. a"iO *rzot C. naftatine + NaCt A nrllallna B. fenolul C. acidul oxalic D. alanina E.zaharoza
D. acrtona + acid acetic E. proteine *'tenof'-
"

34' Separarea unui component dintr-un amestec

ll, Uraca a fost oblinuH penbu prima chE din cianat rl de annniu, a c&ui formr.ild molecularA esle:
a treco prin incdlzire, direct in faza gazoasa,
solid oafecare pe baza proprietilii acestuia
de A GllroNz B^ CH2ON2 C. C2H4ON D. C2H4O2N E. CzHrOzNz
fgrj a se top, se numegte:
- c.ffiil;'-'
A' cristarizare B' decantare o. oistilard ll, Eubllmarea poate fi folositA ca metoda de separare in cazul urmatorului amestec:
E- extraclie
A rold benzoic + naftaline B. naflafine + acetone C. fenol + alcool etilic
35' separarea unor @mponente dintr-un ame$tec
de lierbere ale componenlilor --'*
-- oarecare pe baza diferenlelor dintre punctele
este posibil5 prin:
E fnlllnd + alcool etilic E. acid benzoic + NaCl
A. extractie B. distilare C. iuniir"r" D. decantare ll, Dlntro urmdtoarele substianle, nu se dizolvi ?n apd: (l) naftatina, (il) etanolul, (lll) trioleina,
E. cristalizare
36. in cinci creuzete se introduc cristare lM ohrcoza, (V) amilopectina, (Vt) acidul gtutamic:
(4) naftalind $i respectiv (5) glicind"
de: (1) acid stearic, (2) acid benzoic, (3) aci<!
ftaric,
A l, |il,vt B. t, ilt, v c. il, tv, tv D. t, tv E. v, vt
cr"ur"t"ri l"'inieizesc
crisiatete se evapord, tera ilrece in pr""r"i,iiin-riiajrcnica ta flacdre. ln care dintre creuzete
|[,
3 : -"b..i,3il r Acldul succinic are nesaturarea echivalentd egald cu:
A" z ei 3 B. 2 eia c. E. 5 A,t B. 1 C.3 D.0 E.4
eprubete $e introduc cete 5 ml solvent organic
ll;,l!f]*' (de exemptu benzind), apoi se lF, Pnrlntd atomide carbon hibridizag
A hcxrnul, cisteina, anilina
sp2:
B. dodecanul, benzenul, acidul formic
eprubeta 1 - ceteva cristale de naffalina
-;["" 2 - I ml ape € buladlena, trioleina, anilina D. ciclopentanul, acidul stearic, acidul oleic
eprubeta s
*b,"n"iis-i;;il';ff;"riile
de acid oxatic 9pruPela
eprubeta4- 1mldicloroetan E, prntanolul, etilamina, acetilena

A.1ei3 B.2ei3 ----;;;i';*

Eprubetere se agit6 usor. in care dintre
ere substanra adeugat, nu se dizorvd I, Prcrlntd atomi de carbon hibridizag sp:
c.t E.1ei5
?
A, mldul olelc B. acidul stearic C. acidul crotonic
eprubete se introduc qat6 5 ml solvent F, roldul clanhklric E. acidul acrilic
::;ftf'*' organic (de exemptu benzind), apoi se
eprubeta 1 - ceteva cristale de naftalind ll, Dlntre lzomerii cu formula moleculard c4H11N, contin atomi de carbon te4iari un numdr de:
eprubeta I -.ai""".ri.t"fi ue
urarru
oxalic de deru
acid
eprubeta 2 - 1 ml apa A 7 Eomeri 8.6 izomeri
C. 4 izomeri D. 3 izomeriE. izomeri i
eprubeta S - f ,""f eprubeta 4 - 1 ml dicloloetan
oiI'J
Eprubetele se agitd ".iJugor. in care dintre ele substanta ll, Formeazd un singur compus mononitroderivat:
4.1$i4 8.49i5 C.2si3 -D.G;';* adeugatii se dizolvi ?
E.1,4$i5
A o-xllenul B. m-xilenul C. tr-xilenul
[l o'xllcnul gi m-xilenul E. nici unul
(r) hexan, (rr) hepteni, (nr) retracrorure
:-1^!|:f,;.jl]i:""T,:FrTfff'te: de carbon, (rV) ll, Fonnuloi moleculare C5H12O ii corespund un num6r de alcooli te4iari egal cu:
A. lgi lll B. Igi ll c.n$i 1t D.t9i tv Alt 8.6 C.4 D.2 E.1
E.'9i tV
d-e sodiu ra +5 mr de (r) branor, (il)
lf, Formulei moleculare cTHeN ii corespund un numir de amine izomere, conlinend un nucleu
l1ff"ifti$t;:,&lifgig api, (il) acid acetic, (rv)
A r ei rir " -8. *'udli;;ooo'"-i:iiiiTlirt'""*'""I:i:;Tl5ij;id;, 3€mellc, ogal cu;
A' 5 C.6 D.7 E.8
ruii' B.

de ac€titene in api gi asigurarea condigilor.adecvate ll, Clll lzomeri aciclid sunt posibili pentru formula molecular6 CaHs ?
l];,ff.i1,x"*.rea se obline o substanld: A6 4.4 c.3 D.2 E. nici unul
c. cu miros de mere verzi
E. nici unul din rdspunsurile A-D nu este
B.lX ilittr 13
misdale amare
ll, Nurndrul izomerilor cu formula molecuhre CzHre, core contin cel pulin un atom de carbon
corect' Htal*nar, este:
42' Barbotarea de aceljren5 intrc solulieamoniacarS A3 8.3 c.4 D.5 E.6
A. saz ' de azotat de a€int duce ra fonnarea de
a. cororiii" ioqi*r:or"ta
:

C. precipitat alb-gilbui D. nu se observ6 nici o modifrcare

ll, Compusul ciclic care prezintd 5 atomi de carbon secundari in molecule gi are brmula
E. precipitat amorf mlheulare CzHre €st€;
- rogu
A nulll-ciclopentan B. metil-ciclohexan
d3' ln cinci epfubete se introduc cate 2 mr reactiv a.: l,?-dlmetilciclopentian D. 1 -rnetil-l -etil-ciclobutan
barboteaza (unde este cazul):
Toilens, apoi se adauge, respectiv se F I rnetil-2-etil-ciclobutan
eprubeta 1 -etan eprubeta2*etenj eprubeta 3_acetilend S,
^eprubeta4
-acetaldehidd eprubeta 5 _ etanol A:I
NrrrnArul lotal de hidrocarburi aromatice cu formula moleculard CgHra €st€:
8.4 c.5
ln care dintre eprubete se formeazd D.6 8.8
pi*,p,at g;ii;rz
A. 1 B. z c. 3 ",i b. +'-'--" r. s
5
 cu formula mobcutard crHroo care dau ardehide
ll",.S[1fr]-j61lrilor prin oxidare cu ll Dlnlre lzomerii cu formula moleculard CqHs nu adigoneazi hidrogen un numir de:
4. 1 8.2 c.3 D.4 E.5
" A,t 8.2 c-3 D.4 8.6
60' Numdrur izomerih aromatici, cu ta, Frln oubslituirea a trei atomi de hidrogen de la nucleul benzenic cu trei substituenli de doud
A.s 8.4 c.3 'ri.z'*'-"-
formura czHao gi care nu reaqbneaze qr
NaoH este:
e.r iluil rc poate oUgne un numdr de izomeri egal cu:
A, g 8.4 C.5 D.6 E. I
61' Numsrur izomeriror aromatici de pozilie
3 B.4 -D.;-
'
corespunzdtori *-."
formurei morecurare c6H40Br2 este:
A. c.5 E. 7
7t' Prln tubstituirea a trei atomi de hidrogen de la nucleul benzenic cu trei substiluenti identici
n portc obtlne un numdr de izomeri egal cu:
62. Alchenele pot prezenta: A, t 8.4 C.5 D.6 E.8
A. izomerie de catenA
B. izomerie de Dozitie
C. izomeri€ geometrici
D. izomerie Oe bateiri, de pozige gi geomehicd tf, Ptln substituirea unui atom de hidrogen de la benzen cu un substituent de ordinul ll se
E. nu prezintA izomerie €Bilna un numdr de derivati monosubstituili egal cu:
A,t 8,2 c.3 D.6 E.9
63' NumArur ardehideror cu nucree benzenice
4.8 8.7 s --;; *'""""'
care @respund formurei morecurare
ceHao esre: D, Numlrul izomerilor ciclici corespunzetori fomulei moleculare CaHs care conlin cel pulin un
c. .. , lbth dr carbon tediar este:
acizilor carboxiiici cu nucree benzenice
care corespund formurei morecurare A,I 8.2 c.3 D.4 E.5
fil.[iT3[']
A. 12 B. 11 c.5 l0' Numlrul lzomerilor aromatici ce corespund formulei C6H:(CH3)3 este de:
D_4 E.2
A,t B. 1 c.3 D.4 E.6
65. Numirul esteflor care corelpund
formulei
- -Dmoleculare C4HgO2 este:
4.6 8.5 c.t t---'-,- ll, Numtrul de alcooli terliari care corespund formulei moleculare CaHeOH este:
E.2
A, nlol unul 8.4 c.3 D.2 E. I
66. Numdrul de izomeri de ooziliepe
A.7 i.+. - ";.J'-""'"" E.2
care ii prezintd nihonaftalina este:
B.s ll, Numlrul de alcooli terliad care corespund formulei moleculare CsHj2O este:
67. Numdrul de izomeri stiabili aciclici
A,l 8.2 c.3 o.7 E. nici unul
A. 1 c.3 - oli'''"*,-.
cu formula moleculard
8.2 C2HaO2 este:
e. o ll, Numlrut esterilor ce contin nucleu aromatic !i corespund formulei moleculare csHaoz este:
68._Numdrul de alcooli stabili cu formuJa
A,t 8.2 c.3 D.4 E.6
10 B.5
CaHsO este:
- "D.;* ,
A. c.4 E.z ll, tl dlu lormulele:
89. Numdrul de izomeri aromatci de pozitie
(l) CHTCH"CHz (ll) CHTCHTCH=CHz (lll) CH3-4H=CF1-CH=CH-CHz-CHg
4.2 . 8.3 c.4 '- ;; -- *"
cu formula eHsOs este:
8.6 (M CHt-gH=gH-Ct. M CHgCH=C-CHz-CH3 (Vl) CHr,C=g-CHr
7'.'urndrur compu$irof dr brmura more*hrs
c6H13Q carc au qi
rlt
CHe HsC CHe
abrnl de hidrogen cupringi in gupe
A. Fn:lnll lzomeri geometrici cornpugii:
1 8.2 c.3 D.4 Ab$ B. numai lV C. numai lll D. I, ll, lll E. lll, lV, V
E.5
o1t3 archinerer, cu rormura morecurard ll, Dlntre alcadienele de mai jos, prezintd izomerie geometricd:
Il;IlT,il'lifffi:Tl;'.,l'-"
' -- GH,o, care dau, prin
A 1 -""''H de dubrd dehidroharosena*
B;* n:l;;;iFG ii'lii#l'li!' A t-rnltll-l,,+-pentadiena B, 3-metit-1,3-pentadiena
E l,$dlmetil-l,3-butadiena E. 2-€til-1,3-butadiena
C. 4-metil-1,3-pentadiena

ilf,r&'J, fli[9r'jilffiiaromatici,
avdnd formuta morecurard coH,o, nu por rorma punri de ll, Dlnlro cei dci izomeri de pozitie ai n-pentenei prozintd izomerie cis-trans:
4.3 A numal 1*pentena B. numai 2-pentena
8.4 c.5 D.6 G rut l-pentena cat 9i 2-pentena D. nici l-pentena gi nici 2-.pentena
E.8
73. Alcanii Cr * E nlcl una din afirmaliile de la A- D nu este corectd
Co prezintd izomerie de;
A. catefle B. pottie C. geometricd D. opticd ll, Olnlre 2,3-dimetil-2-butena (l);z-pentena (ll) gi 3-hexena (ltl), prezide izomeri geometrici:
E. funcliune
7tl. Au formula generald CnHz.rO: A ilumel I B. numai llC. numai lll
D. ll 9i lll
E. toate trei
carboxilici
A. acizii
B. amidele ll,
D. peracizii C. aldehidele aromatice Irrodugii monocondensdrii crotonioe mixte dintre butanoni gi propanal pot prezenta un
E. dioiii nelaturafi nrxnAr do izomeri geometrici egal cu:
A I 8.2 C.3 o.4 E. 6

7
 89. Numdrut maxim posibit-_d-:
lrolll .geometrici, coresprnzetori compusitor oblinug I.2. HIDROCARBURI
@ndensarea amestecului de propanond
4.2 8.3 'c.'4 -"Sl U-utanoni'este
-6.;'-*.. egal cu,
E.6 l, Care este numdrul minim de atomi de carbon al unui alcan, pentru ca in utma reacliei de
90' ceti dintre izomerii aromatici, av6nd ormare se rezulte gi butend:
A.6 s s
formura morecularS ceHroo, pot reacrona
cu NaoH? A. I eloml B. 7 atomiC. 6 atomi
D. 5 atomi
E. 3 atomi
B. c. D;;** E.24
91. Num6rul de izomen geornebici
ai 3_cloro_1,3J_hexatrienei este:
t, 8c arde complet un alcan. in Grre caz raportul de combinare dintre volumul de hidrocarbure
;loxlgenestel:5?
A, mctan B. etan C. propan
92. Numdrul izomerilor care coresrund D, problema nu are solu[ii E, butan
A. s 8.4 - .-d
formulei moleculare CaHdOH)
i este:
c. i'-'"-"'-' e, r L Alcanul cu M = 72, care prin clorurare formeaz6 gase izomeri monoclorurali, este:
Djltp_cgmnugii cte maijos pot prezenta forna mezo: A, n-pentan B. izopentan C. neopentan
f3.
2-hidroxiorooionic
A. acidut
e. Z,f-Oiamino'Oi,iJnuf D, clclopentan E. 2-metil-propan
D.3-amino-2-butanotut e. i,i-oinioi"i6.i.nrr
C. Z,3-dimetilbutanul
l, 8e poate prepara propanul, avdnd ca materie prime clorula de izopropil, prin:
94. Prezintd izomerie optici un derivat
monohidroxilat
- - metalic B. incelzire la
A, ltttare cu sodiu 700"C C. hidrolizd
A. n-butanutui d. izobutanutui
al:
t.;;opentanului 0, oracare E. dehidrohalogenare, urmatd de hidrogenare cataliticii
D. etenei E. metanului
l. Prln aditia acidului clothidric la 1-metilciclohexend rezultd:
95' Numdrur maxim de com.pygicafe prezintd

^&" '&"
activitate optici, rezurtati in urma
monocondensare mixte. a'oticd_9i
A.6 8.7 c.
'- oiiii";rlnona
;.;'.'" """ E. 10
8 ".t_i.e, gi propanal,
reaqiiror
este de: cc I cHs
"d"
00, Numdrul minim de atc
prezintd activitate opu..a
A. 8 8.7' ".ilif,"
c.6
carbon al unui compus cu formula general6
D. 5 E.4
CnH2*2

E. nlcl unul din compugii de mai sus

U
97. NumErul de izomeri acictici^cprespunzatori
A. s 8.6 c.7 formulei moteculare CsHro €ste de:
D.; --.,,," e. s
L
A,2
Numdrul de hidrocarburi din clasa dienelor care formeazd prin hidrogenare 2-metilbutan este:
B.3 c.4 D.5 E.6
98' Numdrur de diene riniare acidice
4.2 B, 3 c.4 - '""""
carc corespund- formulei moreculare
coHo este: 7. l.Butlna aflate in amestec cu 1-propina se poate recunoa$te prin reaclia:
D3 ,. u A, cu Brz B. cu solutia slab bazicd de KMnO,c C. de hidrogenare
99. Cag izomeri ai hexanutui co]ltl, O, cu reec:tiv Tollens E. prin nici una din reacliile A-D
cel pugn un atom de carbon te4iar;
4.1 8.2 c.3 '-" ;;"''"* e.5 l, Care dintre proprietetile enumerate se referd la AgzCz ?
lfi). - ;.1-'-"-
Numdrul de alchene izor
*-'nere care co"or|T" A rolubll in apd B. culoare rogie
A. 1 hidrogenare ta 2,5.dimetit-hexan
este; C, rub actiunea apei suferi hidrolize D. explodeazi la lovire
E, mhoo nepldcut

l. Considerend readia de clorurare a toluenului, la lumind, ftira prezenld de catalizator (FeClg)

ll lc precizeze produsul de reac'lie:
A, m<lorotoluen
E, numai orlorotoluen
C, numal p-clorotoluen
D cloruradebenzil
F o-clorotoluen gi p+lorotoluen

10. Se dau formulele:

?H, 9H, ?F3 9F3

(, ,
ff,','9 fu
cHi cHs cHr
r,p,'",'P'iJ,
cHs
 Ele reprezintd:
A. cinci izomeri de pozilie ai trimetilbenzenului ll. Care diend formeazd numai dioxid de carbon 9i api la oxidarea cu permanganat de
B. I gi ll.sunt aceea$i substanld, iar lll, lV gi V sunt izomeri pohllu
ai sei Si acid sulfuric?
I I !l
ttl sunt aceeasi subsranl5 iar lt, tV qi V J;t izomeri ai sei A ?,3"dlmetil-1,3-butadiena B. izoprenul C, 1,2-butadiena
D. I, ll.9i lll sunt aceeagi substanli, iar lV gi V
sunt izomeri al gi fr 1,3-butadiena E. 3-metil-1,z-butadiena
E. roale cinci structuri reprezinti aceeagi substanli
ll,Cere dintre urmdtoarele diene consumd cel mai mic volum de solulie de permanganat de
11. Meta-nitroclorobenzenul se obline prin:
Pgbelu ln mediu de acid sulfuric?
A. clorurarea catalitici a benzenului urmatd de mononftrarea
produsului. A 2,3-dlmetil-1,3-butadiena B. izoprenul C. 1,2-butadiena
B. mononitrarea benzenului urmati de clorurareal"to"ii*i.a. Q 1,3-butadiena E.3-metil-1,2-butadiena
C. mononitrarea benzenului urmati de clorurar"
cAtitiaa'
D. clorurarea fotochimici a benzenului urmatd
de,ononitr"r". ll, l.pentina gi ciclopentena sunt izomeri de:
E. nu se poate ob$ne ca atare. A porlge B. geometrici C. optici
O mtond E. fun{iune
12. Ruperea legdturii covalente simple C_C din
alcani se poate face printr-o reaclie de:
A. substituge e. aOilie C. etiminare
ll, Care dlntre afirma[iile referitoare la antracen este corecti?
D. izomerizare E. condensare A, Conllne trei cicluri benzenice izolate.
E, Con$n€ trei cicluri benzenice condensaie.
13. lzomerul cu formula CsHrz,,c?r€ prin oxidare C l.e lncilzire sublimeaz6.
formeazd $i o cetond, este:
A. 2-hexena B.4_metil_2_hexena C. g-metil_1-p;ntena D, Fllnd aromatici, nu se poate oxida cu permanganat in mediu acid.
D.4-metit-2-pentena E.Z-metil_l_pentena E Nu ae dlzolvi in toluen.
14' care dintre urmitoarere archine formeazi
o ardehidd in urma aditiei de apd? ll. Care este numdrul minim de atomi de carbon ai unui alcan, pentru ca in urma reacllei de
f. Propina B. l-butina C. etina Gtrcero 8e rezulte gi butan:
D. 1-pentina E.2_butina A6 rtomi B. 7 atomi C.5 atomi D.6 atomi E. 3 atomi

15. cu ce compus trebuie archirattenzenur pentru a obtine o hidrocarburd 17, Le 250C Ai 1 atm, se gisesc in stare lichidd alcanii care au in molecula un numir de atomi
cu raporrur de masr
C:Hde9:'t? da carbon cuprins intre:
A. clorure de metil B. clorurd de izopropil C. etend A3pl13 8.49i11 C.69i18 D.5Si15 E.3Si12
D. propan E. clorurd de etil

t8. Din reaclia benzenului cu clorurd de benzoil rezulte:

ll, lrr uma cracdrii alcanilor rezultS:
A, doar alti alcani B. doar alchene C. doar Hz Si CO
A. difenil B. difenilmetan C. difenilcetona D, ilchene gi alcani E. alcani si hidrogen
D. clorure de benziliden E. benzilfenilcetond

17. Care dintre urmetorii compugi aromatici se

ll. Alcanii liniari nu pot participa la reaclii de:
toluenul nitreazi in poziga meta? A ldrlle B. dehidrogenare C. oxidare
A. B. exilenul C. fenolul D, rubettutie E. descompunere termici
D. anilina E. benzatdehida
10, ln s€ria etan, eten6, acetileni, variatia caracierului acid al legaturii C-H este:
18' Care dintre urmdtorii compu$ aromatici se nitreaze
in poziriire orto $i para? A, olan > etenA > acetilene B. etene > etan > acetileni
A. acidul benzoic B- o-xilenul '
C. acid Ueniensuffonic (i, etena > acetilene > etan D. acetilend > eten6 > etan
D. nitrobenzen E. benzaldehida
E acetileni > etian > etend
19. Care dintre urmetoarere arene este reactiant
in obtinerea hidroperoxidurui de cumen? t'1. Dlnlre afirmatiil€ referitoare la acetilura de cupru este falsi:
A- totuenul B. stirenul C. ir6propilGnzJnrf
-' -
D. xilenul E" fenilacetilena
A 56 obtine ca precipitat, in solu$e apoase, din acetibna 9i clorur6 diaminocuproasd.
H lncdlzitd in stare uscatd sau lovitd, explodeazi violent.
(:. Aclzii tari o descompun, regenerdnd acetilend.
gintre^urmatorii compusi cu formura morecurard c6H,a formeazd prin
?0. ?rg
doar 2 alchene?
dehidrogenare l) Poate servi la recunoagterea calitative a acetilenei in amestec cu alte gaze.
A. 2,3-dimetilbutanul B. n-hexanul C. 2-metilpentanul
t lrr apd hidrolizeazi.
D. &metilpentanul E. 2,24imetilbutanut
U, Dintre urmitoarele alchene are trei pozitii alilic€:
21. Alegeli hidrocarbura cu cel mai mare numdr A 4-{otil-2-pentena 8.2-hexena C. 2-+til-1-butena
de atomi de carbon cuaternari:
A.neopentanul B. fenilacetilena C. trimetilbenzenul
l) 3-metil-2-pentena E. 3{etiF-l-pentena
D. 2,2,3,3-telrametilbutanul E. stirenut
ll, Prin amonoxidarea metanului se obline:
A nogru defum B. acid cianhidric C. dioxid de carbon 9i apd
ll oxid de carbon qi hidrogen E, oxizi de azot
10
11

r-
 34. se barboteazi un arcan gi o archeni gazoase printr-o
sorurie arcarind de permanganat de ill,Afirma$a falsd referitoare la alcani este:
potasiu. Ce se observi ?
A. nici o schimbare A, Alcanli gazogi nu au miros.
B. solulia se lnchide la culoare masei moleculare.
decoloreaze
C. solutia se B, ln rOrlile om6toage punctele de topire cresc cu cregterea
D. se formeaza un precipitat atO
E. se prcduce o explozie 6, Alcenli lichizi au densitate mai mare dec6t apa.
6, ln rerlte omoloage punctele de fierbere cresc cu cregterea masei moleculale'
35' Cracarea unei hidrocarburi conduce la formarea altor doud, fiecare E, Acanll solizi au densitate mai mici decdt cea a apei
fiind a doua din seria
omoloagd din care face parte. Hidrocarbura cracatd estei
n-butan ll, Alchena care p1n ofdare cu dicromat de potasiu/acid sulfuricformeaze 9i acid acelic este:
A. B. izobutan C. n-pentan
D. propan E. etan
A, 2-metll-2-butena B. 3-hexena C. 2-metil-2-pentena
0, t,3dlmetll-2-butena E. l-butena
36' Numarur de compugi organici safurali care se produc ra descompunerea termicd a
n-pentanului, presupunAnd ci se rup legdturi carbon-carbon gi carbon_hidrogen, este:
ll, Prln oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu, in mediu bazic, se formeaza:
B. aldehide C. cetone
4.2 B. 3 c.4 D.5 E.6
A, rclzl carboxilici
E. acizi carboxilici 9i cetone
D, dloll
37. La descompunerea termici a n-butanurui se pot forma un
Alchenele pot participa la reactii de: oxidare (l); aditie (ll); ardere (lll); substitutie
numir de compugi organici egar (lv);
cu: l?,
A,4 8.5 c. 6 D.7 E. I gv'8.t,ttlgi
mllmcrlzars U).
M
c. ll 9i lll
D. l, ll, lll, lvgi V
E-l9i ll
A, l, lt
38. un alcan cu mai murt de trei atomi de carbon in morecuri poate
da reacJii de: aditie (r) ll. Densltatea butanului fale de cea a acetonei (la 250C 9i 1 atm) este:
oxidare (ll) substitutie (il1) reducere (lV) izomerizare (V):
lt 'ri. rorte B. mult mai mare C' mult mai mici
A. r 9i B. il, ilt, 9iV C. irr,-rv 9iv t, tV 9i V
E. il, n 9i tV
A,
9, lorrte apropiate E. nu exist6 o posibilitate de a le compara
39. Privitor la aditia apei ra o archine marginari, cu peste pe l6ngd
trei atomi de carbon in morecu6, se
poate afirma: ll, Prln oxidarea energice a unei alchene cu formula moleculari CsHro se formeazd
produgt Si dioxid de carbon' Alchena oxidati este:
A. Conduce la o dialdehidi. ' dil
B. Conduce la o cetoni simetrici. CH2:Cg-g11r-CE2-C]Fr FJ CH3-CH:CH-CH2-CH3 (tr)
C. Nu are loc o asemenea reaclie.
D. Conduce la metil-alchil-cetone. CH3-CH: (E) cHr:c11-?E_cE3 (IV)
E. Se produce o izomerizare la aldehida corespunzdtoare. t-"*t
CH: cHr
4.0. La arderea unui mol de metilciclopentan se obtin: ffit-t:cs-cH3 (v)
A. un mol de apd B. gase moli de api C. gapte moti de ap6
D. cinci moli de ape E. nu se formeazi apd cHr

'11. Alcanur care prin cracare termice trece in computii p gi c, compusur B fiind primur, iar c A, lilll B. l$i lV C. ll 9i lll D. lll 9i lV E'lVgi V
ar
doilea din seriile omoloage respective, este:
A. propan B. butan C. pentanD. izopentan E. hexan 10, Sr dau urmdtorii comPugi:

42. Denumkea corecE a alcanului cu formula: CH3-CH2-CII:CH2 (I) CH3-CH = CH-CH3 (tr)
,I
CHrC-CH-CH3 (E)
cH3-cHz-
?t' ?Fr,
cllr
?-cHr-?H-cH.-?-cu, Fotmeazi prin oxidare cu KzCrzOz in solutie de HzSOr, numai acid acetic:
CzHs cH(cHrz
CH(CH.)" cHs
cH, A, I B. ll C- lll D. ll ti lll E' lgi lll

este: ll.Alchena care prin oxidare cu K2cr2o7 $i acid sulfudcformeaza numai acetond este:
A. 6-etil-4izopropit-2,2,6-trimetiloctan B. tbutil-3-etil-3-metil-7,7_dimetiloctan A. 2-metil-2-butena B. lhexenaC. 2'3-dimetil-2-bdena
9 ?*li$gq s-izopropitoctan D. 6€tit-2,2,7-trimelit-4_izopropitocran 0, 2-metil-2-pentena E. l-butena
E. 6-etil-3,7,
7, 7-tetrametil-S.izopropilheptan

rl3. Numirul minim de atomi de carbon ai

It' Prln tratarea 1-butenei cu o solutie acidd de KMnor se formeaza:
unui alcan, pentru ca in urma cracdrii sd rezulte A. 1,2-butandiol B. oxid de butilend
gi
pentan, este: C bulanal D, acid propionic ai acid formic
A.4 8.5 c.6 D.7 E. 8 E rcld propionic, 691 9i HO

12 13
 53. La oxidarea unei alchene cu KzCrzOt, in prezenli de acid sulfuric, se obline un
acid 9i dioxid ll, Care dlntre urmdtorii alcooli dau prin deshidratare butradiene cu duble legdturi conjugate?
de carbon. in acest caz atomii de carbon legali prin iegdtura dubl6 sunt: A, 1,2-butandiolul B. 1,1-butandiolul C. 1,4-butandiolul
A. secundari B. unul secundar, unul cuatemar D z,2-butandiolul E. a€t 1,1-butandiolul cdt 9i 1,4-butandiolul
C. ambii terliari D. ambii cuaiernari
E. unul secundar, altul te4iar ll. Dcgpre diene se Poate afirma:
A, Sunt izomere cu cicloalcadienele.
54. Prin oxidarea energici a unei alchene sg formeazA butanoni, dioxid de carbon E. '1,3-Pentadienele nu prezintd izomerie cis-trans.
Si apd.
Alchena care a rea4ionat este: 0, Nu gunt solubile in solventi nepolari'
A. 1-butena 8.2-metil-1-butena C. i-pentena D, Dlonele cu duble leg5turi conjugate au minim 3 atomi de carbon'
D.2-pentena E. 2-metil-2-butena E, Dlcnele cu duble hgeturi cumulate au minim 3 atomi de carbon'

55' Prin oxidarea ciclopentenei cu dicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric

rezulld: Jt. Plln aditia apei, in prezenli de HzSOr, la primul termen din seria de omologi ai dienelor,
A. acid glutadc B. acid hexanoic nrulu:
C. acid adipic D. ciclohexanona A. lcolond B. 2-hidroxipropend C- alcool vinilic
E. acid butanoic, dioxid de carbon gi api D. mctll-vinll-eter E. 1,2-propilenglicol
56. lzobutena este izomer de catend cu:
A. etena B- 2-metil-2-butena C.2-butena 17, Dlena cu formula moleculari CsHro care fonneaze prin oxidare energic6 9i compusul
D.2-pentena E. propena cH3-c-fi- cH3

57. Substanta cu urmetoarea formuld se numegte:

CH2: q CII2- CII2
oo
rl-CEt-
cII3
ttlcr
A 1,5-hexadiena B. 2,4-hexadiena C. 2,3-dimetil-1,lbutadiena
czlls
0, 2,3-dlmetil-1,2-butadiena E. nici unul din compugii A-D

A.5-etil-2-metil-1-pentend 8.2-meti-5_etil-1_pentene
C.6-metil-&.heptend " D.2-metil-1_heptenil
lf. Un amestec de doi moli acetilure disodicS, un mol acetilura de cupru gi doi moli acetilure de
E. 1 -etil*4-metil-4-pentene rrylnl, formeazi prin hidrolizi;
A, 3 moli acetilend
58. Oxidarea 1-butenei cu permanganat de potasiu, in mediu bazig conduce la: 6, nu hldrolizeazi
C, I mol acetileni + 2 moli acetilurd
acetic
A. 2 molecule de acid B. 2 molecule de acetaldehide
D ? moli acetilene + 1 mol acetilurd monosodica
C.2,$butandiol D. l,2-butandiol
F 2 moll acetibne + 3 moli acetilurd
E. acid propionic, dioxid de carbon gi api

59. La oxidarea 2,3-dimetil-2-butenei cu KzCrzOzin mediu acid se obgn: ll.Oxldarea totaH a alchinelor cu 02 conduce la:
A dloll B. dc,i acizi C. CO2 + H2O
A. 2cetone B. o cetone gi un acid C.2 acizi D, u-dlcetone E. cetone + COz + HzO
D. CO2 + H2O E. o cetond

60'_Din diferitele metil+idopentene pot rezulta un numdr maxim de 70. Pdn adltia apei la propini rezulti:
A. 1 8.2 C. 3 D. 4
acizi dicarboxilici egal cu: A CHs-CHTCH=O B.CHa-CH=CH-OH C. CH3-C=QH2
E. nici unut E. CHs-CH-CHe
D, CH3-C-CH3 I

61. Prin oxidarea 2-metil-1-butenei cu permanganat de potasiu in mediu

acid rezult6:
I I
OH
A. acid acetic B. un diol geminal
o OH
C. o cetond, dioxid de carbon gi apd D. doi dioli izomeri
E. dioxid de carbon gi rcirl propanoic tl.Dlntre compugii de mai jos pot da readii cu sodiul metalic, la cald:
proplna (l); 1-butina (ll); 2-butina (lll); 3'metil-1-butina (1V); 4'4dimetil-2-pentina (V)'
I
62. Este adevaratd afirmatia: A tqi il B. l9i lll c. ll 9i lV lV
D. I, ll 9i E.lll'lvii v
A. Etena este izomer de functiune cu etanul
1:4:
B. Etena nu dd reactii de substituge atilicd. 72, Se ard complet propina 9i propadiena. Raportul molar dintre hidrocarburd 9i oxigen este
A ln ambele cazuri B. la arderea propinei C. la arderea propadienei
C. Alchenele sunt izomeri de caten! cu cicloalcanii.
D. lzomerii cis-trans ai alchenelor sunt izomeri optici. l.l, ln nici unul din cazuri E. arderea complete nu poate avea loc dec6t la alcani
E. Alchenele nu sunt solubile in solvenli organici.
7!. Acetilena, oblinute din rea4ia carbidului cu apa, se poate culege intro eprubetd pline cu
03. lzoprenul se obgne prin dehidrogenarea: apl gl cufundafii intr-un cristalizor plin cu apd, datoritd urmatoarei proprietili a acetilenei:
A. izopentanului B. neopentanului
n sre Ooi atomi de carbon B. este un gaz incolor 9i inodor
C. n-pentanului (: 6sto foarte solubili in acetond D. are solubilitate scdzutA in ape
D. 2,3{imetilbutanului E. 2-metilpentanului
t . o$lo instabiE la presiuni mari
15

h-
 il. Prln dltla acidului acetic la acetilend rezulte acetatul de vinil. Formula acestuia este:
A B. clr3- coo- B, tr dru formulele:
-cH3 D CE3-COO-CHc =
cH c coo
= - cH (ll3 S{l o+
C, CIII: Q11-"OO-Cq :CH2 o!. I I
t-'r*l-
E, CHr: g,g
I

coo
()
T
/'r1\
ll tvt
(il) l{ }/ (!il)
Y'* 6.Y ),-,/J clL
(vl
-cH3 cls clls clts
75, Factorul determinant al comportiirii chimice a acetilenei este:
A. dispoziga geomebici liniare a atomilor de carbon. lh nprezlntA:
B. hibridizarea sp2 a atomilor de carbon. A,olnol lromeri de pozitie ai trimetilbenzenului
C. distanB dintre cei doi atomi de carbon. l, l;l ll eunt aceeagi substaqe, iar llt, lV gi V.sunt izomeri ai s5i
D. hibridizarea sp3 a atomilor de carbon. C, I ;l lll eunt aceeaqi substanld iar ll, lV 9i V sunt izomeri ai sdi
E. tripla legdturi care imprime mobculei un caracter nesafurat pronunlat. D, I, ll tl lll sunt aceeagi substanti
l, Torie clnci formulele reprezinte aceea$i substanle 1,2,4-tnmetilbenzenul sau trimetilbenzenul
76, Prin trimerizarea propinei rezulE: allmstric.
A. benzen B. o-xiten C, p-xilen
D. 1,2,}.trimetlbenzen E. 1,3,5-trimetilbenzen ll. ln urma amestecirii de benzen cu butan are loc:
A, lormare de CeHs-CHz-CHz-CHz-CHg B. formare de CoHs-CH-CH2-CHs
77. Ce denumire are substanla cu formula: I

H CHg
I
C, un proces fizic D. formare de CHs
HsCe-C-CoHs I

I
CeHs-C-CHg
GHs I
A. tribenzometin B. trifenilmetil C. trifenilmetan CHs
D. trifenilmetilen E. tribenzometil
E, o r€actie chimiicd
78. hidrogenarea pa4iaE a naftalinei se obline compusul cu formula
fri.n
acestui @mpus este:
C16H12. Denumirea !t. Sulfondnd benzenul se fonneazi ca produgi principali acizii benzen disullonici, cu formulele;
A. tetmhidronafralind B. diciclohexan C. hexahidronafialind
D. odahidronaftalind E. decahidronaftalini
sorH
79. Prin oxidarea antraoenului (tgCr.r}, * CH3-COOH) se obgne:
A. hidrochinona
fialici
D. anhidrida
B. antrachinona
E. acid tereftalic
C. difenilcetona
(t)
d.*, d'
(ilt)

sosH
80. Formula moleculard a fenantrenului este: Centilatea cea mai mare se va forma din:
A- CrzHr+ B. CraHro
C. C16H1a D. ClaH1a E. Cr+Hro A.l B" ll C. lll D. l;i lll
E. Se vor forma cantititi aproximativ egale din l, ll 9i lll.
8l' La hidrocarburile cu mai multe nuclee benzenice condensate in structurd,
caracterul
aromatic este: 88. Pozigile cele mai reactive din antracen, in rea{ia de oxidare, sunl:
A. mai pronunBt dec6t la benzen A. atomii d€ carbon ai antracenului sunt echivalenti, ca 9i cei ai benzanului.
B. mai pugn pronuntat decet la benzen B. pozitiile 9 ii 10 C. pozitiile 1, 4, 5, 8
C. idenUc cu cel al benzenului D. pozitiile 2,3,6,7 E. pozilia 1
D. caracter aromatic prelntd doar benzenul
E' caracterur aromatic nu poate fi discutat in funclie de numerur 87, Rezulti toluen din reactia:
d6 nucree benzenice (n)
82. Se dau urmitorii compugi: A. C6H5 + CHa
CsHrr-CHg (l); C5H5-CH=CHz (ll); CoHs-CH=CH-CH2-CH3(il1); (NaoH)
1-Qfl=Q11-CHa (lV). B.C5H6+CHrCl
C6H1 ---+ (Alcl3)
C.C6H'+CH3C; €
Care dintre ei nu formeazi prin oxidare acid benzoic ?
A. I B. l9i ll
C. tgi tV D. CGH5-COOH * *r .#
D. I, ll 9i lV E. toli
- (cdldurd)
E. C6H5-COOH
 (Atct3) 98. Se niheazi toluenul:
88. Din reaclia C6H6 + 611r-69C1 ---> se formeazi: A. Rezul€ un singur compus mononitrat.
_ HCt B. Rezulti un amestec de doi compugi mononitra$'
C. Este o reactie de aditie.
A. CoHs-CHz-COCI B, C6H5-CH-CH3 D. Este o reaclie de condensare'
I E. Este o reactie de eliminare.
OH
c. c5H5-co-cH2-cH3 D. C6H5-CO-CH3 99. Este incorecti afirmatia:
E. reactia nu este posibile A, Toluenul se nitreaze mai ugor dec6t benzenul'
B. Naftalina se oxideazi mai greu decat antracenul'
89, Din toluen 9i cloruri de metil in exces, in prezenta AlCl3 anhidrd, rezultd: C. Benzenul se oxideazi mai ugor decAt antraccnul'
A. o-rrilen gip-xilen B. m-xilen C. 1,2,+_trimetilbenzen D. Arenele suntsolubih in abani.
D.1,3,5-trimetilbenzen E.hexametilbenzen E. Arenele sunt insolubile aPd.

90. Fie urmdtoarea reaclie a unei substanle aromatice:

t0o.Alegetiafirmaliacotec{6.Vo|umuldesolu$edepermanganatdepotasiuinmediuacid'
necesar oxiddrii, este:
C6H16 X+;1, A. diferit, in cazul oxidlrii propenei Si vinilbenzenului'..
B. mai mare in cazul vinilbenzenului, comparativ cu xilenul'
Substanla X este:
C. mai mic in cazul toluenului, comparativ cu anfacenul'
A. etilbenzen B. o-xilen antracenul'
C. m-dimetilbenzen O. mai mare tn cazul vinilbenzenului, comparativ cu
D. stiren E. reaclia este imposibile E. egal, in cazul vinilbenzenului li xilenului'
-
g1.-Solutia bazicd de KMnO4 nu
este decoloratd de ameslecul urmdloarelor substanle:
f. QoHo Si CHr B. C2H2 9i C2Ha C. CrHr Si CHr r.3. ALCOOLI9IFENOLI
D, CzHz gi caHo E. c6H6;i caH4

92. Prin oxidare cu lGCr2OlCH3COdx formeaze compusi carbonitici:

l. Hidroperoxidul de cumen are formula:
A. orto-xilenul B. etena C.'aniracenul
D. naftalina E. alcoolul terl-butilic ?'.
93, Se oxideazi cel mai greu:
A. Cel-ls-?-ot B. c6H5-cH2-
?H-cH3
A antracenul B. nafialina C. benzenul D. toluenul E. xilenul CHs oHc c6H5-cH2-?H-CH3
QHa
Itl.
Dintre afirmatiile urmatoare referitoare la benzen este falsi:
A. Nucleul aromatic prezintd gase electroni n(pi).
I
E. c6H5-cH2-oH
o-oH
B. Se poate obtine din gudronul de cdrbune.
D.CtHs-Q-O-oH
I
C. Dd reacgi de substitutie . CHg
D. Este stabil fati de agengi de oxidare ai alchenetor.
E, Fiind o ciclohexatriene, are caracter nesaturat pronunlat. 2. Pentru a obtine eterul meflic alfenolului, fenoxidul de
sodiu se tIateazA cu:
A. cbrurd de metil B' alcool metilic C clorurd de metilen
95. Numdrul de hidrocarburi aromatice cu formula moleculare croHrq car€ conduc pdn D. iodurd de etilmagneiu E. nici unul din compuiii A-D
mononitrare cataliticd la un singur produs 9i pot fi oxidate cu o soluge acioe
de permanganat oe
potasiu este:
3. Fenoxidul de sodiu nu reaclioneazi cul
A. 1 B.3 c.4 D.2 E.5 A. HzCOs B. CHrl c. cH2o D. CH3COCI E. CH3OH

96. Raportrl molar fenantren : hidrogen la hidrogenarea compbte a fenatrenului r[. La incilzirea fenolului cu acid sulfuric concentrat se ob$ne:
este:
A. 1:1 B. 1:2 C. 1 :3 O. t:S E. 1:7 n. *iJ s_hidrri_benzensu$onic d. acid +-hidroxi-benzensulfonic c. sutfat de fenil

97. Se supun oxiddrii cu aer,-in prezenla V2O5, la tempeEturd inalE, dou6 cantititi
D. benzen E. acid benzensulfonic
egale de
benzen, respectiv ortGxilen, ln vederea oblinerii anhidridelor respective. Necesitd 5, Alcoolii hidroxibenzilici se obl n prin condensarea:
I
cintitate
mai mici de aer: n. f"nofufri cu acetaldehida B. benzenului cu formaldehida
A. oxidarea benzenului C. i"norrfui cu formalclehida D benzenului cu clorura de acetil
B. oxidarea orto-xilenului E, fenolului cu metianolul
C. ambele procese necesiti aceeagi cantitate de aer
D. ortc.xilenul nu se oxideaze in aceste conditii 6. Din reac$a a doi kilomoli crezol cu hidroxid
- de sodiu rezull5:
E. prin oxidarea ortoxilenului rezultd acid fialii in aceste condilii A. 2 kmoli Hz B. 32 ks ;pA C' i r<mori apa D' 44'8 I H2 E' 22'4 m3 H2

19
 7. Succesiunea de rea4ii prin care se obtin
naftolii, pornind de la naftalini, este:
A. nitrare, reducere, sulfonare, topire alcJline l?, Pentru transformarea unui alcool primar in acidul corespunz6tor se folosegte:
B. sulfonare, topire alcalind, alcalinizare A, orldarea cu permanganat de potasiu in mediu slab bazic.
C. nitrare, reducere, diazotare, cuplare E, oxldrrea cu permanganat de potasiu in mediu acid.
D. sulfonare, alcalinizare, topire alcalind,
acidulare E. oxltlarea cu dicromat de potasiu in mediu acid.
t. atat metoda A cat Si B sunt corecte E. orldarea cu reactiv Tollens.
E, oxldarea cu reactiv Fehling.
8. La nitrarea fenolului se poate obtine:
A. 3-nitrofenol ll, Clll alcooli te4iari izomeri corespund formulei C6H.4O?
D. 2,4,6{rinitrofenot
B. 3,s_dinitrofenol
E. 3;4-dinitrofe;;i
C. 2,3dinitrofenot AI 8.2 c.3 D.4 E.5

9. Compusul 4-clorofenol se poate obtine prin: ll, Prln oxidarea neopentanolului se obtine:
' A, un acid carboxilic la oxidarea cu permanganat de potasiu in mediu bazic
A. reaclia fenotutui cu ctorul in mediu ipod.
B. reactia clorobenzenului cu apa la caid €, un acld carboxilic la oxidarea cu dicromat de potasiu in mediu acid.
C. reaclia fenolului cu clorul la iumind 0, rcldul z,2-dimetilpropanoic la oxidarea cu permanganat de potasiu in mediu acid,
D. reaqia clorului cu fenolul in prezenti de clorurd D, rcldul 2-metilbutanoic la oxidarea cu permanganat de potasiu in mediu acid'
ferici.
-
E. reaclia diclorobenzenutui cu apa E, Fllnd alcool tediar nu se poate oxida.
iniaport,"i.i f ,i.
10. Legiturile intramoleculare pe care le prezintd 10. La fermentalia glucozei, raportul molar glucoze : etanol : dioxid de carbon este:
A. legituri ionice fenolul
B. legeturi ,iou.-f"ni"-
- sunt: - A, 1:1:2 B. 1:2:2 C.2:2:1 D. 1:1:3 E. 1i1'.4
C. legeturi coordinative
D. legdturi de hidrogen e. redaturi ,"n i"i'ft""r"
ll. Glicerina se transforme in gliceraldehide prin:
11. Legeturire intermorecurare cere mai puternice pe A, oxldare Si deshidratare B. reducere gi eliminare
- -
care re prezintd metanorur sunt:
A. legdturi ionice B. tegAturicovab;d- C. legdturi coordinative
C, reducere D. deshidratare E. oxidare
D. legdturi de hidrogen E, tdeturi v;n;eiwaars
12, Prin deshidratarea substanlei (Cft)3C-CHOH-CH3 se formeazd preponderent:
12. intre moleculele de etanol A. 2,2-dimetil-2-butend B. 3,3-dimetil-2-butend
9i a.pd se stabilesc: D. trimetil-1-buten6 E- 3,3dimetil-1 -pentena
A. legdturi covalente gi van der Waals C. 3,3dimetil-1-buteni
B. legdturi ionice gi de hidroqen
C. legaturi de hidrogen 23. Care dintre izomerii corespunzitori formulei molecular€ CaHroO nu reactioneazi cu
D. legdturi van der Waals hldroxidul de sodiu?
E. legituri van der Waals gi de hidrogen A. CH3(CH2)2CHrOH B. CH:CHOHCHUCHg
c. (cH3)3coH D. HOCHzCHzCHzCHg E. toti compu$ii A'D
13. ln fenoli, hibridizarea atomitor este:
A. sp,in cazulcarbonului gi sp3-in cazul oxigenului. 24, Care dintre izomerii corespunzetori formulei moleculare CrHroO readioneaze cu
tr. sp- tn cazut carbonului sp" in cazul hidrooenului. hldroxidul de sodiu?
Si
u. sp In cazul carbonului 9i sp3 ln cazul hidrooinului. A. (CH3)2CHCHTOH B. CH3CHOHCH2CH3
rp;Jn cazul carbonului gi sp3 in cazul oxiginului. c. (cH3hcoH D. CH3CH2CH2CHTOH E. nici unul dintre izomeri
9.
E. sp- In cazut carbonului,i spz in cazul oxigenului.
26. Care dintre urmdtorii compusi reactioneazA cu hidroxidul de sodiu?
14. Prin reducerea butandionei rezultil: A. C6H4(oH)2 B. C6H12(OH)2
l,2-butandiol
A. 8.2_butanol C. 2,3-butandiol
c. HocH2c6H4cH3 D-HOCHzCoHTCHzOH E.CH3C6H4CH2CH2OH
D.3-butanol e. t_Uutanoi
26. Alcoolii au un ca.acter acid slab pentru c6:
15. Alcoolii se pot obtine prin: A. reactioneazi cu bazele.
A. hidroliza compu$ilor dihatogenag geminali B. reaclioneazi cu metalele.
B. oxidarea in mediu acid a alcnenit6r. C. pot fixa un proton la perechea de electroni neparticipanti de la oxigen.
C. reactia aldehidelor cu reactiv follens. D. gruparea -OH este legata de radicali alifatici respingAtori de electroni-
D' reactia archeneror cu oermanganat de potasiu E. rea{ioneaze cu acizi slabi.
- in mediu apos srab bazic,
E. reducerea acizilor carboxilici.
27. Pentru a obtine hidrogenul nec€sar reducerii aldehidelor se folosegte sistemul alcoolNa,
15. Alcoolul benzilic se poate obline: Volumul cel mai mare de hidrogen se obtine in cazul:
A. din benzen prin metoda cumenului. A, unui alcool primar.
B. din benzaldehidd prin reducere. B. unui alcool secundar.
C. din acid benzoic prin reducere. C. unui alcool terliar.
D. prin reaclia dintre benzen gi melanol. D. alcoolii nu reaclioneazl cu sodiul.
E. prin oxidarea vinilbenzenuiui cu permanganat E. Se obtine acelagi volum, indiferent de alcool.
in mediu apos.

20
21
 28. Este un alcool secundar:
A. (CHd2cH(oH)cH3 B. CH3CH20H c. cH3cH(oH)CH3 I, Lr rddugarea de hidroxid de potasiu cregte solubilitatea in ape in cazul:
D. (CHJ3COH E. CH3CH(OH)CHCH3 A lmolulul, nafiolului, hexanolului"
5 rcldului benzoic, anilinei, fenolului.
29. Cicloheranolul se poate obtine prin: B, olclohoxanolului, acidului ftalic, fenolului.
A. reducerea cataliticd a ciclohexanalului. 0, onzolului, naftolului, acidului benzoic.
B. reducerea cataliftA a ciclohexanonei. €, malanolului, fenolului, ciclohexanolului.
C. reducerea pa(iald a fenolului.
D, hidrolaza clorobenzenului. lf, Erle substantd solidi la temperatura camerei:
E. hidroliza clorohexanului. A, propanolul B. naftolul C- tetbutanolul
0, lcldul acetic E. eterul metilic
30. Alegeli afirmalia corede referitoare la fenol:
A. Are constanta de aciditate mai mare decet nitrofenolului. .10, Nu este posibile reactia:
a
B. Nu se oxideazd in prezenla aerului. A, bnol + metoxid de sodiu
C. Are proprietdli identice ce cele ale alcoolilor. E, bnoxid de sodiu + clorurd de acetil
D. Formeazi un ester aromatic cu clorura dJbenzil. 0, bnoxid de sodiu + formaldehidi
E. Formeazi un compus ionic cu sodiul. D, lcnoxid de sodiu + acetilend
l, lcnol + anhidride acetice
31. ln reaclia chimic6:
l'1, La oxidarea 1,4-pentadienei cu permanganat de potasiu ln mediu apos se formeazA:
C6H5OH + A-----+ CsHsOCOCHg + CH3COOH A, COz + HzO B. CO2 + HrO + HOOC-CH2-COOH
0, H(cH2)5oH D. HO-CHTCHOH-CHTCHOH-CHz-OH
Subsbnla A este: E, CH3-CHOH-CHOH-CH3
A" acidul acetic 8. acidul benzoic C. clorura de acetil
D. anhidrida aceticd E. acidulacetoacetic ll. Care dintre urmetoarele afirmalii referitoare la fenol nu este adevdratd:
A, Egte caustic.
32. Care dintre compugii de maijds are cel mai B, Are solubilitate mici in aPd.
slab caracter acid?
A. fenolul B. gnitrofenolul C. crezolul
C, Are proprietliti reducetoare.
D. m-nitrofenolut E.2,4,6trinitrofenotut O. Egte substantd solidd la temperatura camerei.
E. fue solubilitate mare ln apd.
33. Prin olidarea cu permanganat de potasju a p_xilenului
A. acidul fiatic B. acidui tereftali;'
- -
- se obtine: l!, Un diol saturat ciclic este izomer cu:
G. acidul benzoic B. un acid carboxilic saturat C. un difenol
D. acidul hidroxibenzoic E. benzatdettlO{'- A. o dialdehide
D. un ester nesaturat E. un dieter saturat
34. Eterul cu formula moleculari CsHroO se obline
din reaqia:
A. funol + alcoolvinilic B. alcool 6"nriti" *
frl, Referitor la alcooli, alegeti afirma$a corede:
C. dimetilfenol +etanol D. fenoxid Oe soOiu"t"not
+ ctorure de alil A. Alcoolii sunt compugi hidroxilici stabili in care gruparea funcJionald (-OH) este legatd de un
E. 2-fenil-1 -etanol + metanol atom de carbon affattn oricare din sterile de hibridizare sp", sp', sp.
g, in afcoofui afiff gruparea -OH este legatii de un atom de carbon in starea de hibridizare sp3.
35. Hexanolul nu reaqionelvd cu: C, Metandul are punclul de fierbere mai scizut decat clorura de metil deoarece are masa
A. acid acetic B. dicromat de potasiu in mediu acid molecular6 mai mir:d.
C, o bazd alcatind D. clorurd de benzoil D. Prin eliminarea intermoleculard a ap€i din alcooli rezulti alchene
E. acidul azotic E. La fermentalia alcoolici a 2 mol de glucozlrezullA2 moli de etanol.

45. Referitor la glicerin!, alegeti afirmalia falsS;

16.^lliTi,": lq .ompusii hidroxitici, ateseli atirmalia fatse :
A. Atcoolii dihidroxilici mononesaturati aciclci pot A. Glicerina are punctul de fierb€re ddicat datoritibgiturilor de hidrogen la nivelul celor fei
avea formula
' generali
B. Ciclopropanolul este izomer cu atdlhida prJplonice --
CnH2nO2. grupdri hidroxil.
C. Glicerina are gust dulce. B. Frin deshidratarea glicerinei in prezenla acidului sulfuric ae obtine o aldehida nesaturate.
C. Glicerina are proprieEti anticongelante.
3.Attrj'l;T#,l3ff $:fl S'lii'J":'"1liil:ig'3.!,'iT#i,l:tHffi '; D. Glicerina are gust dulce.
E. Glicerina este un alcool tertiar.
37' Prin amestecarea a 50 mr de arcoor etiric cu 50 mr
apd, ra temperatura de 00c, se obfine: pentu proprietetile lor antiseptice?
A. o reaclie chimicd. 46. Care dintre urmatoriifenoli sunt utilizati
B. o solulie cu caracter bazic. A. fenolul 9i naftolul B. crezolii gi pirogalolul
C. un amestec cu masa de 100 de grame. C. fenolul gi crezolii D. crezolii 9i hidrochinona
D. un amestec cu masa mai mic6 O6cat tOO E. hidrochinona 9i pirogalolul
de grame.
E. un amestec cu masa mai mare decat 100 d;;r;;;.
22
 47. Se poate obtine un fenot:
A. prin reducerea benzaldehidei B. prin reducerea antrachinonei ll, 6€ dau atcootii:
c. prin hidrotiza ctorobenzellrll
D. ;;;;;;""r, benzenutui
.Oe cum'Jn
.. .
E. prin descompunerea hidroperoxiOutui
(f) CHFCHTCH2-{,HTOH
il8, Care dintre urmlfo61gls-grupuri (ll) c H,-cHrcH rCHrCH|_CHz_CHTOH
de
_substanle conlin numai difenoli?
A. pirocatechina gi alcoolul htoroxibenzilic lllll I to*cHrcHoH-cHoH-cHon-cirotr_cnroH
u. rezorcina gi hidrochinona grdhoe cresc6toare a solubilitdlii
u. progalolul 9i l,2{ihictroxibenzenul lor in apA este:
u. ntdrochinona gi pirogalolul Ail,t,ilt 8.il,il,t cilt,t,['--d.l,rrr,I E.t,il,ilt
ts. crezolul gi hidrochinona
ll,Orre dintre urmdtorii compugi dd prin reducere 2_propanol?
Despre proprieEgb fenolilor A pfoprnslul B. propanona
b. acidul propanoic
'19, se poate afirma:
A. Fenolii au miros pldcut aromatic. propil
E. olorura de E. propena
ts. uunt substanle gazoase,
lichide sau solide la temperatura
u' rrrogarorur este un agent oxidgnl putemic, camerei. ll, l*Pentanolut este:
ni.Jrtiii.i,,
--,.--.," o".area oxigenului. A, un lrlalcool
: I9lojrJ".!" maisotubit in ape decer
sti;ri;;. c' unmonoarcoorcicric
E. Fenotut este acid mai tare onairr"ooirii""lili". €t.ilffi;r.*rsecundarsarura, E. xlil:l::itril",*T.
50. Rezulte 2 moli de aDd nrin_lr,alTea
cu hidroxid de sodiu a unui mol
ll, 6a dau urmdtorii alcooti:
eHroH (l) cH3-9H-cH3(il) cH3-cH2-cH2oH (lt )
A lqp] .
D. pirocatechine E.
e. JrcoorhidroxibenzitiJ
o.ror
de:
C. pirogalol I
OH
5l' cH. Etlr- (tv) cH.-?n-cH2-oH (v)
I fH-?H-cH3
Compusul cu formula CHa_C_OH cHg OH cHg
oste un:
I
6H5-CH2-OH (Vl )
CHs
f,ldlnff deecrescdtoare a pundelor lor de fierbere este:
A. alcool primar A l, Vl, ll, lll, lV, V
B. alcool secundar B. t, Vt, [, il, V, tV
D. enol
E. alcool cuatemar
C. alcool tegar B ll, m, r, vr, tv, v E. M, v, ri, rrj, vr, r
C. tV, V, ilt, il, Vl, I

52. Glicerina:
A. este un alcool tertiar.
I, Fdn.dllla apei ta 2-rnetil-2-buteni rezuttd:
B. cu acidul azotic formeazi
un nitroderivat"
u. pnn deshidratare se formeazd propadi;;e.
--
A |il, -cH-l" -.", f"'
u. tichid
3 esre un produsmaj vascos oecai apl.
E. ::j: al reacJiei de esterificare al cl{l oH
".nT"H2-crr3
acizilor gragi.
t- I'll5- (lllr-CH-CHr-611
P.^111,9:rllig*tarea
A. atcootul alilic
sticerinei se obtine:
B. aCrot'eina
D Ho-cH,-fH-lH-cH3
D' aldehida crotonice c' acidul acrilic I
E. clorura de alil cI{3 cH, oH
5,1. Se dau substantele: E nkrl unul dln alcoolii rcdag anterior

t0, Frl'oxldarea aerobd a etanorurui sub actiunea unor bacterii (Nicoderma

aceta) rezufte:
A rlrndtol B. acid acetic etene etilic
(I) cH;gH-cH,oH(rrr)
Hr
C. D. eter E. etan

6:) (rv) ll,

A
Frln oxldarea alcoolului izopropilic cu K2Cr2O7 in mediu
pnrpond 8.1,2-propandiof
- acid rezultd:
C.propa"oi--
B prr4ranond E. acid propanoic
Dintre acestea nu sunt alcooli:
A. l9i ll 8. il gi ilt principar obtinut ra oxidarea eranorului
C. 1t 9i tV D. lgi lV E. llgi M lhii;ilil cu dicromat de potasiu in prezentd de acid

A rlilengllcol B. atdehidiacetici C, acid oxatic

ll {ll.rrkl d6 carbon E. etanotuf rezisgla oxidare

24
25
 63' Compusul organic care trebuie redus pentru a obline un arcoor te4iar
este: l1 La oxidarea alcoolilor te(ari cu KzCrOz/H* se rupe catena.
A. o aldehidd B. o cetond C. un acid carboxilic
D. un amestec echimorecurar de cetond acid carboxiric F Alcoolii inferiori au Oensiiig mai mici dec6t 1g/cm3.
9i E. nu existe astret oL compugi

64. un alcool te(iar poate fi oblinut prin reducerea unuia dintre urmdtorii ll, lrln oxidarea 1-butenei cu KMnOr (in mediu bazic) se formeazS:
A. o aldehide alifatce cetone
compugi: A ? butanol 8.1,2-butandiol
D. o aldehidd aromatice
B. o C. un acid carboxilic
E. nici unul din rispunsurile A - D
l-i ncld formic Ai acid propanoic D. formaldehidd 9i acid propanoic
E dloxld de carbon, apd 9i acid propanoic
65. Tratend substanla cu formula:
?1, Dlntre urmabrii alcooli nu se deshidrateaze intramolecular:
( B. te4-butanolul C. izohexanolul
,HH A rnolanolul
E. sec--butanolul
lJ cldohexanolul
cu o soluge de dicromat de pobsiu in mediu acid. rezultd:
ll,Un compus X este oxidat la acid carboxilic in prezenla permanganatului de potasiu. Acelagi
0HO €armpus este oxidat la aldehidd, prin dehidrogenare. compusul prezinta, de asemenea,
gppilctAti slab acide atunci c6nd reactioneaz5 cu metiale adrve (de ex. Na), eliberdnd hidrogen

^&;"S COOH
COOH
grror. Compusul X este:
A o rmlnd primard
B o cctond primard
B. o cetone secundarA
E. un alcool te4iar
C. un alcool primar

71, l..a addugarea sodiului peste propanol se degaji un gaz' Gazul este:
65. solulia de dicromat de potasiu rn mediu de acid surfuric oxideazi C.Oz CaHe
secundari. Desfdgurarea reactiei este insotiE de urmetoarere
arcoorii primari 9i A C,l.{n B. Hz D. E' CO2
schimbdri:
A. soluga de curoare portocarie devine verde B. soruga de curoare verde devine portocarie 71. Frl6 alcool tediar
c. degajare de gaz D. se formeazd ,n pr."ipirri n"sr--" AI pentanolul
:

B.2-Pentanolul C. 2-metil-1-pentanolul
E. se formeazd un precipilat bruq
Dl motil-2-pentanolul E.3-metil-2-pentanolul
67. Moleculele de alcool in fazd gazoasd sunt:
tf, Allmalia corecti reftritoare la glicerine este;
A. disociate in R. + OH- B. asociate prin legeturi de hidrogen A, I rto un lichid incolor ugor solubil in benzen.
C. asociate p,in bgeturi van der Waals D. disociate in R-O + H* F (lu o solutie bazici de permanganat de potasiu se oxideaza la acid.
E. neasociate (l ttrln reac{ia cu acidul azotos se formeazi trinitratul de glicerind.
68' Raportul molar intre dicromatul de potasiu gi alcoolul izopropilic in cursul
0 86 doshldtateazd formind acidul acrilic.
in mediu acid, presupunand
reafliei de oxidare F I rlo un triol
ci reaclia decurge cantitativ, este:
A. 1:3 B. 1:2 C. 1:i D.2:'t E. 3:1 tl, Alcoolii se Pot ob$ne Prin:
A nducerea acillor carboxilici corespunzetori cu Na + CzHOH
69. un alcool cu formula moleculari csHrroH formeazi prin
oxidare bHndd o cetond. Formula H oxldarea alchenelor cu dicromat de potasiu.
structuralA a alcoolului respectiv esle:
tl hktrollza bazicA a deriv4ilor monoclorura$.
A. CH3-C|-12-QH-CH2-CH3 B. CH3-Qgr-QH2-CH2*CH2-OH 0 rdllla apei la arene.
t- F hdroliza compuqilor carbonilici cu H2lNi.
OH
c. CH3-CH2-?H-CH2-OH D.
?'.
cH3-?-.'t-ot tl, l{otsritor la alcooli, este adevdrati afimatia:
A Funt substanle gazoase, lichide sau solide.
H lamperatura de fierbere este mai mare decat la comBrgii cu alte grupe functionale
CHr CH3
E cHi-?H-cH2-cH2-oH nronovalente.
{. huolesc solu$a de fenolfialeini datoritd caracterului lor acid.
CHs t] f hnolul nu este toxic, indiferent de cantitatea ingera6.
F I )au reaclii de condensare cu fenolul.

Dj$re acizii de maijos nu formeazd esteri anorganid cu etanotut:

10.
A. acidul boric B. acidul azotos m, o Bolulie acidi de dicromat de potasiu nu se coloreazi in verde dacd se trateazd cu:
C. acidul sulfuric
D. acidul azotic E. acidul cetopropionic A I olll-l-ciclohexanol B,2-rnetit-1-pentanol C 1-hexanol
il ? butanol E. alcool neopentilic
71. Despre alcooli se poate afirma:
A' Nu sunt utilizali drept combustibili pentru ca la ardere produc
substanle toxice.
ll. lJn poliol are num|rul de grupiri hidroxil egal cu numirul atomilor de carbon. El nu poate
pot oOtin" prin hidroliza compugilor dihatogenag geminali. rlgltva de la
l.i"
C. ln urma reacliei cu hidroxid de sodiu formeazi comiugi ionizati. A hiltan
:

B. izobutan C" pentan D. izopentan E. neopentan

26 27
 82. intr-o eprubetd se introduc 5 ml alcool etilic, 5 ml acid sulfuric concentrat. La incekire se va
92. Se dau substanlele cu formulele: (l) C6H5-OH; (ll) CeHs-O-CHs: 0ll) CeHs-NHz.
degaja urmetorul gaz:
Ordinea crescAtoare a punctelor de topire este:
A. metan B. etan C. etene D. butan
E. butene ll
A. ilt, t, B. l, ll, lll c. lll, ll, I D. l, lll' ll
E- ll' lll, I

8i!. Hidrogenarea catalitica a unui mol de fenol cu doi moli conduce la:
H2
03. Dinlre urmetoarele reactii nu sunt posibile:
A. ciclohexanol B. ciclohexadienol C. ciclohexan (l) C6H5-OH + NaOH .+ C6H5-ONa + H2O
D. ciclohexanoni E. ciclohexanal
(ll) C2H5-OH + NaOH + qHs-ONa + H2O
&f. Etanolul se poate dizolva in apd ln urmdtoarea varianti: (lll) CoHs-OH + Na -----+ C6H5-ONa + 1/2H2
A. in orice propodie B- in raport volumetric de maxim 1:2 (lV) C:Hs-OH + Na C2Hs-ONa + 1/2H2
C. in raport de masi de maxim 1:1 D. in rapori de masd de maxim 1:2 A. ll 9ilV B. ll, lll 9i lV
-'----+ C. ll D. l, lllsi IV E. l9i lll
E. in raport volumetric de maxim ,l:1
g,f. Se dau compu$ii cu urmetoarele structuri:
85. Formeazi prin hidrolizd un alcool secundar:
?H2*cH2-oH ?n'
A. clorura de te4-butil B. clorura de neopentil C. clorura de alil

@,,,, d:I,
D. clorura de n-butil E. clorura de sec-butil

86' Topitura rezultati prin incilzirea la 300"C a benzensulfonatului de sodiu cu hidroxid de

sodiu (raport molar mai mic dec6t 0,5) conline:
A. Na2SO4 B. fenolat de sodiu C. ciclohexan OH
D. fenol E. p-difenol

87. Dintre compugii de maijos dau reaclie de culoare cu clorura fen:c6:

(lv) (v)
d:*,
CHz-CHs
OH
Reactie de culoare cu FeOlg dau urmitorii:

(, d:: ,',
A. toli B. l, lll, lV 9i v c. ll, lll, lV 9i Vl D. numai I 9i

95. Dintre urmitorii compugi reactioneaze cu solu[ie apoasd de hidroid de sodiu:

M E. nici unul

A. metanul B. ProPanolul C. fenolul

D. benzenul E. acetilena

A. toti B. nici unul C. I 9i ll D. t$i ilt E. ll 9i lll 96. prin eliminarea de api din 2 alcooli izomeri X 9i Y cu formula moleculara CeHreO se obtine
88, Formula structuralA a 1,2.ltrifenolului este: aceeagi alchena care oxidati cu KzCrOz 9i HrSOo formeazi a@tone 9i acid izovalerianic Cei
doi alcooli izomeri sunt:
A.X:2,5-dimetil-2-hexanol Y:2,5-dimetil-&hexanol
B, X:2,5dimetil-1-hexanol Y:2,5'dimetil-2-hexanol
C. X: 2,3-dimetil-1-hexanol Y: 2,3{imetil-2-hexanol
D.X: 2,3-dimetil-2-hexanol Y: 2,3-dimetil'3-hexanol
E. nici una din perechile de mai sus

97. Fenolul poate fi esterificat cu:

A. acetoni B. cloruri acide
89. Crezolii sunt: C. anhidride acide D. cu cloruri acide cat gi cu anhidride acide
A. ortG, meta- gi para- metilfenoli B. orto., meta- gi para-dimelilbenzeni E. cu oricare din substantele de la Ac
C. ortG, meta- $i para-difenoli D. 1,2,3-trifenoli
E. 1,3,5-trifenoli 98. Dintre urmebarele substanle poate ti un fenol:
(l) CoHisOH(ll) CoHtOH(lll) CeHs-CHzOH (lV) CHg-CoHa-OH
90. La obtinerea fenoxidului de sodiu se pornegte de la fenol
9i: A. I B. ll c. ill D.IV E. nici una
A. Na2SO4 B. NaHCOg C. NaHSOa D. NaOH
E. NaCt
99. Se poate deshidrata:
91, lndicag care dintre compugii de mai jos reaclioneazi cu mai mult de 2 moli de hidroxid de A. fenolul B. 3-fenil-1-propanolul C. alfa-naftolul
sodiu per mol de compus, la un mare exces de hidroxid: D. alcoolul benzilic E. orto+rezolul
A. hidrochinona B.pirogalolul C, para-crezolul
D. alcoolul orto-hidroxibenzilic E. alcoolul para-hidroxibenzilic 100. Nu se poate obtine prin nitrarea direct6 a fenolului:
A. orto-nitrofenol B. pata-nitrofenol C.3,${initrofenol
D. 2,rHinitrofenol E, 2,4,6-trinitrofenol (acid picric)

28 29
 1.4. ALDEHTDE
St CETONE ll. Prln hidrogenarea compusilor carbonilici rezulte:
1. Acetona gi benzaldehida; A, un clcool tertiar in cazul cetonelor.
A. pot reactiona cu hidroxidul de sodiu. F, un olcool primar in cazul cetonelor.
B. se pot condensa, benzaldehiOa €. un alcool te(iar in cazul aldehidelor.
tiini- metilenici.
i3l53l3l[ :fij1,[?"lflTffi ; ;iil; lil#;,s
"omponenta 9. un alcool secundarin cazul aldehidelor.
3 ill
e. tormeazd
ors a n ic E, un alcool primar in cazul aldehidelor.
intermolecular doar legdturi van-G'Waals.
ll, Se dau compugii: (l) acetaldehide, (ll) benzaldehide, (lll) formaldehide, (lV) acetone, (V)
2, Prin oxidarea cu dicromat.d-e potasiu gi bnll.m€tilcetone. Care dintre acegti compugi poate funcliona, in reaclii de condensare
acid sulfuric a produsului de condensare
a acetonei cu ea insigi rezultd: crotonice orclonicA, a€t ca gi componentd metilenicd c6t gi componentd carbonilicd?
A. propanond gi acid propionic B. acid celopropionic
A I,IV B. I, V c. [, ilt, v D. I, tv, v E. 1il, rv
c. propanal si acid orooionic Ai acid propionic
E. propanoni gi acid cetopropronjc . o. iii'rriira gi propanat
lt, CAli izomeri cu grupare functionaE aldehidice corespund formulei moleculare CsHroO?
4,2 8.3 c.4 D.5 E.6
3' Prin oxidarea cu dicromat d.e potasiu gi
acid sulfuric a produsului de condensare
propanalului cu el insugi rezulti: aldolice a 14, Celi izomeri cu grupare functionale cetonici corespund formulei moleculare CsH,oO?
A. acid 3-hidroxihexanoic B. acid 3-hiclroxi_2_metilpentanoic
4,2 8.3 c.4 D.5 E.6
C. acid 3-cero2-metitpentanoic D.]iii i-[ton"r.noi"
E. acid propionic Si acid cetopropionic It. ln urma reacliei unui compus A cu acid cianhidric rezultd compusul cu formula
molecuhre C8HTNO. Compusul A poate fi:
4. Acroleina se poate obtine prin: A. acelofenona B. benzaldehida C. octanona
A. condensarea formaldehidei cu D, clcloheptanona E. heptanal
acetaldehida.
B. condensarea a 2 motecule
u. oentorogenarea glicerolului.
d".*i;ft;id;.
10. ln urma reaqiei unui compus A cu acid cianhidric rezulti compusul cu formula
D. hidroliza 1, 1-dicloropropanului moleculard C6H8N2O2. Compusul A poate fi:
E.. oxidarea propanolului. . A. pentanona B. pentandiona C. bulanona
D. butandiona E. hexanal
5' Se dau compu$ii carboniricj: (r) aceto.t6,-(il)
2,2-dimetirpropanar, (ilr) formardehide, (v)
3,3-dimetit-2-buranond, (V) benzaroehide. 17. O cantitate de 10 grame din urmatorii compugi se oxideazd cu reactiv Fehling. Cantitatea
comp-onentd metitenici in reactia
d;"-il;;;;$tia
nu pot functiona drepr cea mai mare de reactiv Fehling se consumi in cazul:
*no"ni"r.".roioiL
A. l, lv, v B. t, r, v' a"
a. ilii, ;"
-'"."'il,,,,?
v E. lr, rv, v
A. formaldehidei B. acetaldehidei C. propanalului
D. butanonei E. acetonei
6. Benzaldehida se poate obline prin:
A. reducerea alcoolului benzilic. 18. O cantitate de 10 grame din urmetorii compu$i se oxideazi cu reactiv Fehling. Cantitatea
B. oxidarea cu dicromat de ootasiu in
mediu acid a alcoolutui benzilic. cea mai mici de reactiv Fehling se consumi in cazul:
C. hidroliza clorurii de benzii. A. formaldehidei B. aldehidei crotonice C. benzaldehidei
D. oxidarea cu reactiv Tollens a
alcoolului benzilic. D. propanalului E. pentanalului
E. reducerea acidului benzoic.
19. ln urma readiei de hidrolizl a compusului rezultat la aditia acidului cianhidric la
urmdtorii compugi carbonitici formeaz, benzaldehidi se obtine:
4 compu* prin autocondensare
3;?.iii"jit" A. acid 2-fenil-2-hidroxipropanoic B. acid 2-fenilacetic
A. 2-fenil-acetaldehicta C. acid 2-fenil-2-hidroxiacetic D. acid benzoic
B. butanona C. propanatul
0. butanalul E. neopentanalul E. fenil-metilcetond

de hidrosenare roratd a atdehidei 20, Care dintre urmitoarele afirmatii, referitoare la formaldehidi, este corecti:
t ;li:fi?"l" B'
croronice se obgne:
2-metilpropanol A. nu este toxici pentru organismul uman.
E. propanol c. butanol B. este lichidd la temperatura camerei.
E. 1,3-dihidroxibutan
C. este gazoase la temperatura camerei.
9' Prin oxidarea cu Dermandanat de potasiu D. se poate oxida numai cu reactiv Tollens sau Fehling.
A. acid acetic Ai acid oxatic
gi acid surfuric a ardehidei '--"
crotonice rezultd: E. are miros pldcut, putdnd fi utilizatd la obtinerea de parfumuri.
A. aciO 6utjnob C. acid acetic
D. acid acetic, Coz
Fiapd E. a;iJ;;iliacerond 21. Care dintre urmdtoarele afirmalii, referitoare la aldehide gi cetone, este corecl6:
t0. Benzaldehida: A. sunt solubile in apa.
A. este foarte solubil{ in aod. B. prezinte cel putin un atom de carbon hibridizat sp2.
B. formeazd legeturi de hidrogen intermoleculare.
C. se autooxideaze.
D. nu reaclioneazi cu HCl. C. prezinti gruparea -COOH in structure
E. prin reducere formeaz{ fenol. D. nu au utilizeri practice fiind toxice.
E. prezintd lenomenul de autooxidare.

30
31
 22' Compusul care prin adilia de acid clorhidric poate forma
2-cloro-2-hidroxi-3-metilbutan
este: 13. Se poate separa apa dintr-un amestec de apd - acetone prin:
A. izopentanona B. metil-izobutilcetona C. pentanona A sublimare. B. filtrare C. distilare,
D. dimetilcetona E. butanona l) oxidarea acetonei cu reactiv Tollens.
E. sicativare.

23, Care dintre urmetorii compu$i conline cel putin o grupare

aldehidice? ll, Nu dd reaclie de autocondensare:
A. glioxalul B. fructoia C. zaharoza A, butanalul B. acetaldehida C. benzaldehida
D. tripalmitina E. alanina I ), acstona E. nici unul din compugii A-D

24, Care dintre urmitorii compugi contine cel pulin o grupare

cetonice? tt. Care dintre urmf,torii compugi coloreazd in rogu solutia de fenolfbleind?
A. zaharoza B. fructoia C. tripalmitina A formaldehida B. acetaldehida C. benzaldehida
D. insulina E. glioxalul l). acetona E. nici unul din compugii A-D

25, intre moleculele de acetond se pot forma legdturi: li. La amestecarea acetonei cu apa are loc:
A. covalente B. ionice C. coordinative A obtinerea unei solutii. B. o reactie de substitutie. C. o reactie de eliminare
D. de hidrogen E. dipol-dipol l) doscompunerea acetonei. E. acetona nu se dizolvi in api.
26. compugii carbonirici au puncte de fierbere mai mici decat 17. Alogeti o dicetona nesaturatd din formulele de mai jos:
arcoorii cu mase molecurard
comparabild deoarece: A 06H12O2 B. CeHrsOz C- CzHroOz D. CzHtOz E. CoHrzO
A. formeaza intramolecular legeturi de hidrogen mai slabe.
B. formeazd intermolecular legituri dipol{ipol mai slabe
decdt cele de hidrogen dintre It, care dintre urmetoarele afirmalii, referitoare la compusul cu formula CoHoCOCHzCHT
moleculele alcoolilor. rtl6 corecte:
C' formeazi intramolecular legdturi van der Waals mai slabe A. ae poate oxida cu reactiv Fehling.
decdt cele dintre moleculele
alcoolilor. F ro poate reduce cu formarea unui bnol.
D. sunt compugi complet nepolari. (: nu 6e poate condensa cu acetona.
E. formeazd intramolecular legdturi covalente mai slabe U eo poate condensa cu formaldehida.
decet cele dintre moleculele
alcoolilor. F nu eo poate reduce cu etanol gi sodiu metalic.
27, Cianhidfinele sunt produgi de condensare cu acidul cianhidric
a: ll, earo este formula benzil-etil-cetonei?
cetonelor
A. aldehidelor 9i B. numai a aldehidelor A UqH.iCHzOCHzCHs B. C6H5CH2COCH2CH3
C. numai a cetonelor D. a compugilor halogenafi c (.inHncocHzcHg D. CH3CH2OCOC6Hs
E. a alcoolilor E (:ll,cH2oc6H5
28' ln.urma reactiei fenorurui cu formardehida in mediu acid, ra a0, oompusul carbonilic nesaturat, care prin oxidare energicd formeaz6 acetone, acid
rece se obtine:
-dihidroxidibenzen
A. o,o B. p,p,_dihidrofdifenitmetan {.bpropionic $i acid malonic, in raport molar 1:1:1 poate fi:
C. m,m'-dihidroxidifenilmetan D. alcool o_hidroxibenzilic A (lel'lldo B. 2,6-dimetil-2-hexen-l -al
E. alcool p-hidroxibenzilic ll (l ruHroO D. 2,6-dimetil-2,5-heptadien-1-al E. C8H12O

29. in.urma reactiei fenorurui cu formardehida in mediu bazic,

ra rece se obtine: tll, Cotonele nu pot participa la reactia de:
A. o,o'-dihidroxidibenzen B. p,p _dihidroxidifenilmetan A reducere cu etanol gi sodiu metalic.
C. m,m'dihidroxidifenilmetan O.-atloot o_hidroxibenzilic F adllle de acid clorhidric.
E. alcool m-hidroxibenzilic l, rubsiilulie cu acid cianhidric.
I I .,ondensare aldolicd.
30. in majoritatea compugilor carbonilici: E uorrdensare crotonici,
A. toti atomii de carbon sunt hibridizali sp2.
B. toti atomii de hidrogen sunt hibrictiiati so3. ll. Ar:otofenona nu poate participa la reactia de:
C. atomul de oxigen este hibridizat sp3. A rerhrcore cu etanol gi sodiu metalic.
D. atomul de carbon carbonilic este hibridizat so. F rdllio de acid clorhidric.
E. atomul de oxigen este hibridizat sp2. t; lrrbrtllulie cu acid cianhidric.
I I condonsare aldolice.
31. Un libu de solulie ce contine 1 16 g acetond are o concentralie de: F t:tr1ldsn5616 crotgnicd.
A. 1M B.2M C lmM D.2% E. 11,6%
ll, Aklehidele nu pot participa la reactia de:
32. La amestecarea a 66 g acetaldehidi cu 34 A rerlucere cu reactiv Tollens.
S_ap-e_:9 obline o solulie cu concentratia:
A. 1,5 M B. 1,5 mM e.,t,g4% D.66% E. 6,6% H arllgo de acid clorhidric.
t nrlttkr do acid cianhidric.
ll r.un(lensare aldolice gi crotonica.
E nrrkxrxidare.
32

E--
 44. Care dintre urmdtorii compugi poate
q-meillstiren
A.
forma 2 cetone la oxidare energici: ll, Prln condensarea crotonicd a doud molecule de acetaldehide rezulte:
B. 2_fenit_3-metil_2-butena B.CHg-CHTCHTCH=O C.CHTCH=CH-CH=O
C.2,3-dimetit-2-butena O. Z_mttif_Z-peniena
A, CHg-CF|Z-CH=O
E. 3-metil-2fentena
D,O-CH-CHr-CHz-CH=O E.CHg4H-CHTCH=O
45' Care dintre urmetorii compugi poate forma I
2 ardehide ra oxidare energice:
A. o-metilstiren B. 1,2-dimetit-1_ienit_prop"n.
OH
C. 2,3-dimetil-2-butena D. 2_metit-2_pentena
E. nici unul din compugii A-D ll, Prin adilia de acid cianhidric la propanond rezultd:

46. Rezultd o atdehid, la oxidarea: f"

B cH3-f-cH3
A. ciclohexanolului A Clrs-:H-tFI3 C. CH3-CO-CH;CN
B. fenolului
C. 1-butenei D. sec-butanolului CN OH
E. propanolului E. CH3-9H-CH3
D CHr-qH-CH2-CN
-ll
47. La condensarea a doud molecule de
butanal se obline: oH o-cN
A.4-octenal
c. +-rridioiocranar 3. ffXl-.t;l'"*i-hexanar lt, Prln adilie de apd formeazd meilletilcetona:
E. 2-etil-3-hidroxi-hexan A, numai 1-butina B. numai 2-butina C. propina
D, l-butina Si 2-iutina E. 1-pentina
48. Prin cotonizarea a doui molecule de
3-pentanon{ se obfine:
A. 5-etil-4-metit-4-hepten-3-ona B. 7-eiil_6_octen:g_ona Prln tratarea benzenului cu clorura de benzoil rezult5:
X,
u. r-eil-4-metiti4-hepten-5-ona D. 3-etil_3_octen_eona A QHrCO-CH-CoHs B. C6H5-CH6H4-CH3 C. CcHs-COo46H5
E. 6-etil-3-octen-6-ona
B,CoHo-CHoHi E.QHs4oHr4OCl
compueii'-T:liffr"[f"*nzardehida D, Formula acetilacetonei este:
i:i:ii$l
fD.ceHscooH e. c.r_lroCbtx,
%:[-,?.,:B,g:8,i""'
I CElr-coo-c-cll3 B. CII3-C-C-CE3 C. CII3-C-CI{2-C-CH3
il illl ll ll
5{1.Acetona se oxideaze total:
A. prin ardere
o oooo
C. cu reactiv Tollens
B. cu KMnOa ?n mediu bazic
I ClI3-c- CE2-CII1-C-CII3 E CII3-COO-CH2-C-CE
E. nu se poate oxida
D. cu KzCrzOz in mediu acid
ilil il
OO o
51' Prin tratarea benzenurui cu crorur5 de
acetir se formeazd ca produs principar:
A. fenilmetilcetond B. etilfenilcebnA
"-., V'qrr.rtrruEot'
C. difenilcetond
l!, Olntre e ubstantele de maijos nu rea{ioneaze cu reactivul Tollens:
D. acid benzoic g.
"aio """tic lll CHr{H=CX4H2OH (ll) CH44HZ-CHz-OH
52'o picdturi de benzardehida pusi pe o sticr' de ceas se acopere,
dupi un timp, cu cristare
(llllCHraH=CH-CHO (lV) CHrC{Hz-CH3
albe de acid benzoic. Acest fapt se explicl prin; il
A. reactia de deshidratare pe care o suferA'benzaldehida. o
tr. reaqia de polimerizare pe care o suferd
benzaldehida. A, ltlil B. l9i lV c. lllsilv D.llgilll E. lgilll
u. reaclia d€ adilie a H2 din aer, pe care o suferi
benzaldehida.
-"
D. reac$a de condensar€ pe care o subrA
Oenzaldehlda. ll, Numdrul maxim al izomerilor geometrici pe care ii pot prezenta produgii de condensare
E. reacth de oxidare spontand, cu 02 Jglonlcd ai unui amestec de acetaldehid6 9i propionaldehide este:
din aer, pe care o suferi benzaldehida.
A,T 8.6 c.5 D.4 E.2
53, Prin reducerea unei aldehide rezultd:
A. un alcool fimar B. un alcool secundar C. un acid calboxilic ll, Cu reactlvut Tollens, aldehidele suferi o reaclie <le:
D. un compus cu funcgune mixta
arcool_eioehidl A, orldrre B. hidrogenare C. reducere D. condensare
h. un compus cu funcliune mixte aciG€ldehide I nlol una din reacliile de mai sus

3f. Prin rcducerea unei cetone rezultil: ts, Acclofenona se obtine printr-o reac{ie Fdedel--Crafis din benzen 9i:
A. un alcoolprimar B. un alcool secundar C. un acid carboxilic A, olorura de metil.
D. un compus cu func$une mixti alcool_cetond E, obrura do acetil.
b. un compus cu funcliune mixte aci+{etone E rcld ac€tic.
E, Allt prtn metodele A 9i B c6t 9i C.
E, Fdn nlcl una din metodele de mai sus.

34 35
 6rl, strucfura aldolului rezultal prin condensarea a doud molecule de benzaldehidd
este: 7a. ln urma hidrolizei unui amestec de 1,1{iclorobutan gi 2,2-diclorobutan se formeazA:
A un alcool 9i o aldehidd cetond
"ed€-*tso "oH-d':"
B. un alcool Si o C. o aldehidd gi o cetone
ll doud cetone E. doud aldehide

lf,Prin oxidarea a 3 moli de butanal cu reactiv Tollens rezulte $i NH3. Numarul de moli de

.oJ;-6"
D. structurile A, B gi C
rmonlac rezultati va fi:
A2
ll,
8.4 c.6 D.8 E. 12

Prln oxidarea 1,2,4,5-tetrametil-1,ut+iclohexadienei cu K2Cr2O7 in mediu sulfuric rezultd:

A compusul fiind aromatic este stabil la oxidare
E. reactia nu poate avea loc
H 1,2,4, S-tetrametil-1,4-ciclohexadien-3,6-diond
( ) 2,4-pentandiond
55' Se adi$oneazd acid cianhidric la aldehida acetic6. Prin hidroliza totald a
cianhidrinei formate D ?,3-butandioni
se obline:
E rcld dlmetil{aleic
A. acid hidroxipropionic B. alfa-alanine C. amida acidului propionic
D. propilamind E. acid cetopropionic 77, Alchena care prin oxidare energici formeazd metil-fenilcetond este:
A rlla-melilstiren B. 2-fenil-1-buteni C. Ffenil-1-buten5
66. Dintre urmitoarele substante se transformd cel mai usor ln cetoni:
Ft lenilpropend

| -t
A. CHr=C11-611-911, B. CH3-CH2-CH-CH3 C. CHr_6p=g-46.
i-'"
E. stiren

?1, compu$ii carbonilkti care prin condensare crotonicd pot forma aldehida alfa{etilcrotonicd
OH OH
D. C6HJH-C6Hs
| -" -l
E. CoHs-CHTCH-GHs
OH lllnl
A. rlanal 9i propanal
[1 rlanal gi butanal
B. etanal gi propanoni
E. metanal 9i propanal
C. propanond gi propanal

oH oH
67. fn urma hidraterii unui amesteJ de 1-butini 2-buUne se formeazdl
ll, Valoarea minimd pentru n astfel ca o cetond de forma CnH2nO sA nu poatd func{iona drept
9i &nponontd metilenicd este:
A, un alcool B. o cetoni A3 8.5 c.6 D.8 E_9
C. doi.alcooli izomeri de pozitie D. doud cetone izomere de pozilie
E. o aldehidi 10, p Nilrofenil-fenilcetona se poate obgne din:
A nllrobenzen li cloruri de benzoil B. cloruri de benzoil 9i p-nitrofenol
68, Tratend aldehida butiricd cu sodiu alcool etilic rezultd:
9i E ubrurd de p-nitrobenzoil gi benzen D. acid Fnitrobenzoic Ai clorurd de benzil
A. l-butanol B. 2tutanol C. butirat de etil F dllonllcetond $i amestec sulfonitdc
D. butirat de sodiu E. reactia nu poate avea loc
ll, floactioneaze cu reactiv Tollens, formend oglinde de argint:
89. Alegeli substanta din care se poate prepara aldehida benzoici parcurgand
un numar minim A I butlna B. fenolul C. acidul acetic D. ac€tona E, acetaldehida
de etape.
A.C6HTCHTCI B. CoH+-CHBr, C. GHs_CHBrz ll, Raaclia dinke clorura de benziliden gi apd conduce la ob$nerea:
D.GHs-CH-CH3 E. C6Hs-O-CO-CH3 A unul dlol stabil B. acidului benzoic C. alcoolului benzilic
fi llen:aldehidei E. readia nu poate avea loc
70, Prin tratarea aldehidei crotonice cu reacliv Tollens rezultd:
A. acid crotonic B. acid acetic Ai acid oxalic C. acid 2,3_dihidroxibuurtc ll, (lero dintre urmetorii compugi formeazi cetone in urma reactiei cu benzenul?
D. acid acetic, CO2 9i H2O E. acid propanbic, CO2 gi H2O. A I doropropanul B. clorura de benziliden C. clorura de vinil
fl r:lrrura de alil E. clorura de acetil
71'-Pdn reaclia cu hidrogenul a produsului de condensare crotonice
a aHehidei bulidce cu ea
insigi rezulti: ll. llldrollza in mediu bazic a clorurii de metilen conduce la:
A. 1-octanol 8.2-etil-1-hexanol C.2-ctil_2_hexanol A nralanol B. formaldehidi C. acid formic
D.3-metil-1-heptanol E. 2-metil-2-heptanol [t r:krrurd de etilen E. clorurd de metil

72. Numfuul maxim de compugi posibili, oblinuii prin condensarea mixtd a benzaldehidei cu ll lrrln roaclia compu$ilor carbonilici cu acidul cianhidric se formeaz{:
propanalul este: A t:ornPugi saturati B. derivali monofunctionali C. amine
A.2 8.4 c.3 D.6 E.8 [l r,ornpugl cu functiune mixte E. amide

73. Prin aditia apei ta vinitacetilenA rezufte: ll llerrzofenona poate fl oblinute prin hidroliza , dar principala cale
A. metil-vinil-celond B. metil-etil-€tona de prc;rnrare este o reactie de tip Friedel-Crafts [n aceastd reaclie se trateazd benzenul cu:
C. acetil-acetilen,
D. 1,3-butadien-1-ol E. butanal A r.ll,()l B. CH3COC| c. c6H5-cocl
l! t;"t t"..cooct E. C6H5-CH2-COCI

36 37
 87. Penku a obtine difenil-cetona, clorura de benzoil se trateazd
cu:
A. acid benzoicB. funol C. benzen D. propanol l!. Se di ecualia reaqiei:
E, acetond
SS.rqcetofenona (fenil--metil-cetona) se obtine printr*o reaclie Friedel-crafts (mediu bazic)
din benzen 9i:
CH3-C|
A. B. C2H5_C| c. ci._booH A+H2O C6H5-CH=O+2HC|
D.CH3-CONH2 E.CH3COCI
Formula substanlei A este:
89' Aldehida benzoicd condenseazd in mediu bazic cu acetona cu eriminare
de api A,CoHs-Cl B. CoH5-CHC|2 C. GH5-CH2C| D. C6H5-CCb E. CaHqClz
oqinandu-se compusur A' prin oxidarea substanlei A cu reactiv Torrens se oofiril'-
A. acid benzoic ai acetond It. Dintre urmetoarele substanle nu se pot aditiona ta CHTCHO: (t) Clz; (ll) flCl; (lll) HCN;
B. acid benzoic ai acid oxalic (lV) He; (V) lz:
I - V lV pot aditiona
C. acid benzoic ai acid cetopropionic A, B, I 9i C. ll, lll, D. l, ll, ilt, tV
E. toate se
D. fenol gi acid propionic
E. nici una din substanlele precizate la A-D 17. Care din urmatoarele formule reprezinte compusul 3,3-difenilpropanal?
A, C!H5CH2CH(CsHdCHO B. CoHsCHzcHaCOCoHs
90. La oxidarea unei dicetone nesaturate rezurti acid arfa-cetobutiric gi
butandioni. Dicetona C, (CoHs)TCHCHTCHO D. (C6H5)TCHCH2COCoHo
era produsul condenserii crotonice dintre: l, (CcHs)zCHCHzCOCoHu
A. ac€tone 9i butandioni B. butanond 9i butandioni C. acetone Si etanal
D. butandione 9i etandial E. butandiond gi acroleini It. Care este numele corect al structurii (CH3)2C=CHCOCH3?
A, 2-metil-3-penten-4-one B. 4-metil-3-penten-2-oni
91. Se dau alchenele cu urmatoarele formule: C, l,3dimetil-2-pentenal D. lzopenlenoni
€. 6-metil-3-penten-2-oni
(l) CH3-CH=CH-CH3 (ll) CHg-C=CH-CHZ-CH3 (ilt) CHI-CHTCH=CH-CHz-CHg
I
ll. Care dintre urmdtoarele denumiri, corespunzdtoarestructurilor aliltur€lte, este corecLi:
. CH: A,CzHs-CO-CzH5 butanond
LCeHs-CO-CzH5 benzopropanond
(lV) OHg-CHTCH=CH, (v) cH.1=?-cH, (Vl) CH3-CH2-C=C-CHz-CH, C,CoHo-CO-C6H5 dibenzilcetoni
I D. CzHTCHO
propenal
HsC CHs E, CzHsCOCzHs dietilcetone
HsC CHTCHg
Dintre aceste substante, oxidate separat cu K2cr2o7 in prezenla 100. Acetaldehida se poate obgne prin:
acidului surfuric, conduce ra
un amestec de compugi carbonilici: A. adilia apei la etena.
A.Vl B. V gi Vt C. il, V, VtD. il, tV, V, Vt E. toate
E, reducerea acidului acetic.
C, oxidarea bl6ndi a etanolului.
92. Metilp_ropilcetona se poate obline prin aditia apei la: 0, deshidratarea etanolutui.
A. propind B. 1-butini C. z-butina E, oxldarea butadienei cu permanganat in mediu acid.
D. 1-pentini E. compu$ii C Ai D

93, in urmitoarea reaclie, compusul A este:

t.5. ACIZ| cARBOXtLtCt gt ESTER|. LtptDE
CII3-Cgr-g
= CH + A- CHj--CH2-CO
-CI{r
A.O, B. H2O2 C. O. D. H2O E. tOI
L Acidul formic are urmdtoarea proprietate chimicd caraderistice, spre deosebire de ceilal$
aclzl monocaboxilici saturati:
94. Se dd ecuatia reactiei: A, oste cel maislab acid B. are caracter redudtor
C, ore carader oxidant D. sublimeazd ugor
c6Hy-C
= CH + Irro S1-* [A]..---.-3 E, nu are nici o proprietate chimici deosebiE
.tLg)U4
Formula substanlei B este: i. ln cursul oxidirii benzenului, la temperaturd ridicatd $iln prezenta pentaoxidului de vanadiu,
A. C6H5-Q=Q6, ro brmeaza ca inlermediar urmStorul acid:
B. C6H5-611=61169
A, acid lauric B. acid lactic C. acid maleic
malonic
I

OH D, acid E. acid glutjaric

C. CcHs-CH-CHg D. C5H5-CO-CH3
t, Nu formeaz6 prin hidrolizA acizi carboxilici:
OH
I

ftlli,
t*,*;.Tou,1;',n'" (n); cetonere (rn), anh.dridere acide,,'il;ii"'" ,
E. C6H5-CHr-CH2OH 8f ,?liiilfr"

38
39
 rl. La incilzirea acidului malaic se formeazd ca produs principal: It. Dintre acizii urmetori: acid acetic (t), acid propionic(ll), acid benzoic (lll), acid rftalic (lV),
A. acidul fumaric B. acidul acetic C. acidul oxalic acld oxalic (V), acid formic (Vl), au caracter reducetor:
D. anhidrida fumarice E. anhidrida maleicd A, l9l ll B. l9i Vt C.ilt 9i V D.ilgi tV E.V$i Vt
5. Starea de agregare, 16 lsmperature obi$nuite, a acizilor dicarboxilici saturag este: 14, Alcoolul Cale Frin oxidare energicd fomeazi acidul izovalerianic are denumirea:
A. numai lichida B. numai solidi C. lichida sau solide A. 1-pentanol B. 3-rnetil-t-butanol C.2-metil-1-butanol
D. gazoase sau lichidi E' gazoasS, lichidi sau solidd 0.2-pentanol E. 3-.rnetil-2-butanol

6. Dintre acizii tereftalic, mabic gi fumaric, poate brma anhiddde acidd: It. Acizii dicarboxilici alifatici pot fi obtinug prin:
A. acidul tereftalic B. acidul fumaric C. acidul maleic A. oxidarea dialchilbgn2sn;br B. oxidarea cicloalchenelor
D. acizii tereftalic 9i maleic E' nici unul C, oxidarea monozaharidelor D. hidroliza mononitrililor
E, oxidarea alcoolilor secundari aciclici
7. Acidul acrilic poate fi oblinut din aqoleine prin tratare cu:
-
A. KaCrzOr in mediu acid B' KMnO4 in mediu bazic 10. Transformarea R-C=N la R{OOH se poate realiza cu:
C. KMnOr in mediu acid D. [Cu(NHj2lCt (l) HrO + 1'1.590 (1) HzO + HCt (11) KM6O4 + HzSOn
E. [Ag(NH3)r]OH
A. doar I B. doar ll C. doar lll D. I sau ll E. I,ll sau lll
L ldentificarea existenlei acidrrlui acrilic intr-{n amestec format din acid propionic $i acid acrilic
este posibile: 17. Acidul formic nu poate reacliona cu:
A. prin decolorarea apei de Stpm de cdtre acidul acrilic. A. zinc B. oxid de calciu C. hidroxid de potasiu
B. prin decolorarea unei soluliide KMnO4 de cetre acidul acrilic. D. sulfat de sodiu E. fenolat de sodiu
C. pe baza diferentei de solubilitate' in sensul c6 acidul acrilic este solubil in ape, iar cel
propionic nu. ,l8,
Compusul cu fonnulq. C6H'_C--OH $e numegte:
D. atilt prin metoda A cet $i B.
II
e. prin nici una oin reiooire de mdi sus' o
A. acid fenil acetic B. acid perbenzoic C. peroxid de fenil
9. Dintre cornpugii de maijos, formeazd in urma reactiei cu apa acizi carboxilici: D. acid fenoxiacetic E. acid benzoic
eterii (l); esterii (iD; anhidridelc acide (lll); nitrilii (lV); amidele (V).
A. toli B.'ll, lll, lv, v C. lll, lV, V
D. ll, lV, v
E. l, lll, V 19. Acidul glutaric este:
A. un acid cr(alfa)-amino-dicarboxilic
10. Se dau substanlele * ,r"ltoarele formule: B. acid a(alfaFamincl,4_ butandioic
CH3cHo (D;CHioOn (lr);CoHflcgHs (lll); CHzO (lv); HCOOH (V); CoHsCHo (vl);
C. acid l,Fpentandioic
CH3-CHZ-COOH (Vll); Ctt,-CO-cH3 (vlll); HOOC-COOH 0X). D. acid'l,rHutandioic
Au caracter reducitor: E. acid tr(alfaFamino-1,S_pentandioic
A. t, V1t, tX g. I, lll, lV, Vlll c. il, v, vil, tx
D. ilt, Vt, Vil, Viltf. I, tV, V, Vt, tX 20. Acidul adiptt:
A. are patru atomi cle carbon in moleculi
11. Formeazd ptin oxidare energicA,numai acid butiric: B. este un acid dicarboxilic nesaturat
A. 1_butena g,Z_bulena C.4-{ctena C. con$ne 43,83 % oxigen
D. aEt A cat ii B t. atet A cet Si C D. sunt adeverate atet A cet si B
E. sunt adevdrate atAt B catgi C
12. Se de fansbrmarea:
A+ 3[Ol + acid bufric
+ ]+entanone 21, Acidul maleic se deosebegte de acidul fumaric prin:
A. pozilia dublei leg5g1
Formula substantei A este: B. numdrul atomilor6s cafton
A. CH3-CH2-CH 7-CH=CH-CH*H2-CH2-CH3 B. CHTCHTC=CH-CHr-CHZ4H3 C. capacitatea de a forma anhidride
D. posibilitatea de hidrogenare
CHTCH: E. numirul atomilor de hidrogen

C. CHt4=911-gHr-CHr-CH3 D. CHg-CH2-CH=C Fl-..CHrCHu-CHz-€ Hg 22. Referitor la acidul acrilic, nu este adeverate afirmatia:
I A. are 5 atomi de carbon in mdecuE
CHs B. este un acid monocarboxilic
E. Cft-CH2-CH=C-CHrCHs C. este un acid nesaturat
I D. reaclioneazd cu hidroxidul de sodiu
CHTCH3 E. reaclioneaze cu amoniacul

11
23. Un compus organic A, ce contine oxigen, reactioneaze cu sodiul metalic degajand hidrogen, l)onumirea esterului cu formula CHTCOOC(CH3)3 este :
iar prin reactia cu alcoolul etilic formeazd un compus cu formula moleculari CaH6Oz. Compusul propionat de metil B, acetat de izoproPil C" acetat de te(-butil
A esle: hullrat de metil E. formiat de izoproPil
A. acid brmic B. metanol C. furmaldehide D. acid oxalic
E. acetaldehidi
l{, l{oaclia acidului azotic cu 1,2,3-propantriolul conduce la:
24. C6Hs-COOH se poate obline prin hidroliza: A rut oter B. un ester anorganic C. un nilroderivat
A. C6H5-CH2C| B. C6H5-CHCt2 c. c6Hrccl3 I t (, hldrocarbure E, nu reac{ioneazi
D, C6Hs-Cl E. C6H11-CCl3
ll, t,n oster provenit de la un acid monocarboxilic saturat $i un monoalcool mononesaturat
25. Hidroliza cloroformului in mediu bazic conduce la: *,hjto, are formula generalS:
A. clorure de metil B. metanol C. clorurd de metilen A (:,,1 1r,,O2 B. C"Hz*zOz C' CnHnOz D. CnHen*zOz E' CnH+nOz
D. formaldehidd E. formiati
ll, I)lntre formulele de mai jos corespund la structura de ester:
26. Hidroliza feniltriclorometanului conduce la: LelluOr (l); CeHzOsN (ll); CeHzOz (lll); CsHeOz (lV).
A. un diol stabil B. un triol stabil C. benzaldehid6 A lll lll B. l, ll 9i lll C. lll 9i lV D. l, ll, lV E l' ll' lllgi lV
D. alcool benzilic E. acid benzoic
ll.t jrr ester cu 5 atomi de carbon provenit de la un acid monocarboxilic saturat 9i un alcool
27. Se dau urmdtorii compugi organici: formiat de etil (l); acid formic (ll); alcool eftic (lll) nnnohldroxilic mononesaturat aciclic, con$ne N procente carbon.
Ordinea descrescitoare a punctelor de fierbere este: A N-80% B.N=65% C.N=700lo
A. I, il,ilt B. il, l[, Ic. ilt, il, I D. t, ilt, il E. il, t, ilt [f N nu poate fi calculat E. N = 40 %

28. Se dd ecuatia reacgei: ll, l)h reaclia clintre anhidrida ftalici 9i metanol in exces, in prezenld de HzSOr, rezulti:
A rllrnoillftalat B. metilfialat C. acid flalic
tr r(rld }-rnetil-1,2-benzendicarboxilic
F rr:kl 4+netil-1,2-benzendicarboxilic
A+B-
G"-l-.n, +C
$tiind c6 A este cel mai simplu compus hidroxilic arcmatic ai C este al doilea termen in seria de
ll. lllrtroliza in mediu bazic a compusului
/p
*-"-dro* conduce la:

omologi a acizilor monocarboxilici saturati, rezu[a cJ substanta B esie:

A. clorura de acetil B. acidul acetic
B.
,f
H.C-C\ .^ C. CzHsOH
C. anhidrida aceticd D. oricare din substantele A, B sau C A {:rll,,OriH
d"Na
E. nici una din substantele enumerate
o
29. Pentru a deplasa reaclia de echilibru: //
ll r/il1 (.
R-COOH + R'-OH-R-COO-R + H2O 'ol8N.
E. CzHsOl8Na

in fuvoarea fi)rmerii esterului se poate recurge la:

A. ridicarea presiunii B. indepdrtarea apei din sistem
rl0. I a roactia de esterificare dintre un alcool 9i un acid carboxilic:
C. diluarea solutiei D. folosirea in exces a unuia dintre reactan$
A r..klul elimine hidrogenul din gruparea -OH
E. atet indepdrtarea apei din sistem cet gi folosirea in exces a unuia dintre reactranli
ll *.lrhrl ollmind -OH din gruparea -COOH
30. in ecualia reacliei:
ii rkxrolul elimina gruparea -OH
+A .- ft rkrnlul elimind H din gruparea -OH
CuHsONa CaHs"-O-C-CH.+ NaCl F rurrl udevdrate atat B cgtSi D
ll
o ll nE dou substantele: oleodipalmitina (l); acetatul de etil (ll): benzoatul de P-hidroffenil (lll);
Compusul A este: Hhu6k)tul(lv). Prin reac$a cu solutie de KoH, pot consuma 3 moli KoH/mol de substanti:
A. C6H5-COC| B. CH3-COCI c. ctcH-cooH A ll ri lV B. lll
C. l, lll 9i lV
D' ll, lll 9i E' toate lV
D. CH3COOH E. C|CHTCOC|
ll lhr oster care are aceeagi formuld moleculare cu acidul fumariC provine de la un acid
31. Num6rul de acizi carboxilici care corespund formulei moleculare CrHeOz este: drrrlxrxlllc ai nu decoloreaz6 apa de brom. El s-a obtinut din reaclia:
A. 1 8.2 c.3 D.4 E.5 A x;kl oxalic + metianol
Ea trl trxalic + alcool vinilic
32. Dintre urmitoarele reacgi ale acidului formic sunt reaclii de echilibru: i e{ hl oxallc + etandiol
FI-COOH HrO+CO (l) H-COOH+[O] (tD Ir 6r hl oxalac + etianol
H{OOH + C2H5OH --_--+ (llt) F a'trl nralonic + metanol
A, I Bil c.il D. l9i ll E. ll 9i lll

- 42 -> 43
 oleic:
43. ln urma cerei reaclii se pot forma compugi cu miros aromat, placut? 52. Care dintre urmetoarele structuri @respunde acidului
A. CHr + Clz )
CHgCI + HCI
HH CHI-(CH:)na
B. CH3CI + 2 NHe )
CH3NH2 + NH4CI '\:./
C. CaHTCOOH + CzHsOH )
C:HzCOOCzHs (I) -\*,;,-t", (n) /c:
D. H2N-CH2-CO-NH-CH2-COOH + HzO )
2 HrN-CH2-COOH H ,-cooH
E. CHo + 02 )
CH2Q + flrQ Hooc-;;, GH,(
Benzoatul de fenil se poate prepara din: HH
'14.
A. fenol gi clorurd de benll B. funol 9i benzoat de sodiu \/
C. fenoxid de sodiu gi clorurd de benzoil D. fenoxid de sodiu gi acid benzoic ) .!:c.
(m
E. Toate metodele mengonate sunt potrivite scopului.
cw;tc\,( \cH,;;-cooH
45. Dintre reacliile de maijos nu sunt posibile: A. I B. ll C. lll D' lV E' lgi lV

(l) alcoolrhidroxibenzilic+CHsCOONa + 53. Formula unei gliceride mixte este:

(ll) alcoolphidroxibenllic+CHgCOCI (t) cHz-coH (il) cH,-ooc-R (ilr) cH2-oco-R
(lll) ahool phidroxibenllic+2CH3COC| < I I I

(M alcool o-hidroxibenzilic + CH3COOH cH-coo-R cH-ooc-R cH4CO-R'

I I
I

c. r, il,- lv
cHz-oco-R"
A. t, ll, ilr B. til, tv D. [, ilr, rv E. t
cHrcoo-R' cHz-ooc-R

-
46, Prcdugii de descompunere gi num!ru| de moli ai aceshra, la dercompunerca a dol moli de A. I B. ll C. lll D' l9i ll E' ll 9i lll
trinitrat de glicerini sunt:
A.4CO2+SHzO+2Nz i4. Formula stearo-oleo-palmitinei este:
B.6COr+oHrO+Oio, '
c. 6co2 + SHzo + 3N2 + 1/202 O. B. CHzOCHrzHss
D. 6CO, + 4HrO + N2O3 "nr969-CreHaz
I
I

E. nici una din variantele A-D nu corespunde CHOCMTaHos CHOCO{CHrh-CH=CH-(CHr)?-CH3

I
I
tl7. Poate suferi deshidratare intramolecubra: CHzOCMrsHs3 CHzOCO-CrsHgr
A. acidul fumaric B. 2,2dimetllpropanolul
C. acidul succinic D. acidul piruvic (addul z.coloproplonlc) c. cHrcoqcHz)rrcHo D. CH2oCo{cHz)rs-CHo
E. pirogalolul I
I

CHCOO-(CHJ?-CH=CH{CHz)rCH: CHOCO{CH2)rCH=CH-(CHro-CHs
48. Acidul o-benzendicarboxitic se deosebegte de acldul m-bOnttndlolrboxlllc prln: I
I

A. reactia diferiti cu sodiul metalic. cH2cOqcH2)14-cH3 cHzOCO-(cHz)rFH:

B. reactia diferitd cu hidroxidul de sodiu. E. nici una din fomulele prezentate
C. numirul atomilor de carbon.
pot forma glicerine 9i acizii: palmitic, stearic
D. capacitatea de a forma anhidridd, 55. Num6rul minim de triglicedde care prin hidrolizi
E. capacitatea de a forma diamidd.
9i oleic este:
tl9. Vitamina H (acidul p-aminobenzoic) nu reactioneazd cu:
A.o B.s c'4 D'3 E'l
A. clorura de metil B. metan C. sodlul m.lrllo S6.Dintreurmetoareleafirma$ipfivitoarelatrigliceridelenaturale,nuesteadevaratd:
D. clorura de acetil E. serina A. acizii din constitu$e au numer mare de atomi de carbon
B. acizii din constitu$e pot fi satura$ sau nesatura$
50. Reactioneazd cu doi moli de amoniac per mol de oubrtanll:
C. catena acizibr esE [niar6, lipsiti de ramificalii
A. acidul aspartic B. acidul valerianic
C, rcldul rtmrJc D. acizii din constitu$e sunt monocarboxilici
D. acidul p-aminobenzoic E. acidul acrilic de carbon
E. tofli"i.ii oin conititulie au numer impar de atomi
51. Urmetorii acizi carboxilici pot fi obgnug prin hidroliza oraslmllol nrtunlat
57.ln compozi$a grdsmilor intr6 acili:
A. acid propionic, acid butanoic, acid adipic, acid palmltlc
A. dicarboxilici.
B. acid butanoic, acid hexanoic, acid decanoic, acid palmlsc, rcld lrovrlrdrnlc
B. monocarboxilici cu catend ramificaE'
C. acid stearic, acid palmitic, acid oleic, acid miilstic
C. dicarboxilici nesatura$.
D. acid glutamic, acid lactic, acid steadc, acid butiric
D. monocarboxilici cu numir impar de atomi de cafton'
E. acid oleic, acid palmitic, acid stearic, acid succinic par de atomi de carbon'
E. m"tocaruotirici cu catena liniare Si numer

44 45
58. Cifra de iod a unei grisimi reprezinti: !C. Care dintre urm|toarele afirmalii referitoare la procesul de sicativare este corecte?
A. miligrame de iod adilionate de un gram de gr{sime A. Este proprietatea gresimilor lichide de a aditiona hidrogen, transformandu-se rn
B. miligrame de iod adi$onate de un mol grdsime gresimi solide.
C. miligrame de iod aditionate de 10 grame de gresime B, Este proprietatea grasimilor nesaturate de a reacliona cu oxigenul atmosferic, la
D. miligrame de iod aditionate de 100 grame de grtrsime nivelul restului alcoolic.
E. nici una din afirma$ile A-D nu este corectd C, Este proprietatea gresimilor nesaturate de a reacliona cu oxigenul atmosferic,
formend pelicule dure, aderente,
59.2 Kilomoli de oleodistearini aditioneazd la dublele legituri omogene maximum: D, Reprezinti solubilitatea grdsimilor ln solvenli organici.
A. 6 kmoli l2 8.254 g lz C. 508 kg 12 D. 89,6 I H2 E. 8 kg Hz E. Esie propn'etatea gresimilor lichide de a adi$ona iod la nivelul dublelor legdturi.

60. Numirul esterilor ce conlin nucleu aromatic $i corespund formulei moleculare CaHeOz este: 70, Ce determina consistenla unei trigliceride?
A.1 8.2 C.3 D.4 E.6 A, Natura alcoolului.
B, Numerul de atomi de carbon ai acieilor gragi din compozitie.
61. Un tiester al glicerinei are formula CszHi0sO6 gi corespunde: C. Sursa din care este extrasa.
A. tripalmitinei B. oleo-distearinei C. tristeadnei D. Raportul dintre acizii gragi saturali gi nesaturati din compozitie.
D. trioleinei E" stearo-dioleinei E, Tehnica de extrac$e.

?1. Acidul lauric contine in molecula un numdr de atomi de carbon de:

62. Prin hidrogenarea palmito-stearo<leinei rezultA:
A oleo-dipalmitine B. stear+dipalmitinA C. stearo-diolein, A,8 8. 10 c. 12 D. 14 E. 16
D. palmito-dioleine E. palmito-distearind
71. Care dintre acizii inclicali se pot obline prin hidroliza grAsimilor naturale?
A. acidul valerianic B. acidul adipic C. acidul miristic
83. Dintre sipunurile de maijos (siruri ale acidului stearic) are o putere de spelare mai buni:
D, acidul acrilic E. acidul maleic
A. (R-COO)rPb B. (R-COO)3A| c. (R4OO)zCa
D. (R-4OO)rMn E. R-CpONa
t!. lntre doul molecule de acid stearic se slabilesc predominant:
A. legiturile ionice B. bgeturile de hidrogen
64. Poate reacliona cu iodul: D. legrturile covalente
C, legdturile van der Waals
A. acidul acetic B. acidul fenilacetic C. acidul oleic
E. boeturile coordinative
D. acidul benzoic E. acidul stearic
7rl. Care dintre urmetoarele reaclii nu sunt posibile in cazul unei grasimi?
65. Prin oxidarea energici cu dicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric a acidului oleic se A, adltia HCI la trioleind
obtin: B, reactia tristearinei cu NaOH
A. dc,i acizi carboxilici identici C, aditia Br2 la distearopalmitina
B. doi acizi monocarboilici 0, edl$a H2 la dioleopalmitina
C. compugi de rincezire E, adllia H2 la dipalmitooleine
D. trei acizi carboilici diferili
E. dd acit carboxilici diferif cu acelali numer de atomi de cirbon 7t. Precizali care dintre urmetorii compugi sunt de naturi lipidic{:
A, colagenul B. glicogenul C. insulina
66, Prin oxidarea ou permanganat de potasiu in mediu slab bazic a acidului oleic se obtin: D, amidonul E. fipalmitina
A. doi acizi carboxilu identici B. doi acizi monocarboxilici
C. un diol D. un compus cu fundiune mine !t. Prln hidroliza total6, Tn mediu bazic, a 2 moli de dioleostearina se obtin:
E. nu se oxideaze A, 3 moli acizi gragi B. 184 g glicerind
C, 306 g stearat de sodiu D. 6 moli acizi gra$i saturati
67. Este corecte afirma$a: E, 608 g oleat de sodiu
A. Prin amestecarea grdsimilor cu apa se obtin solu$i omogene.
B. Distearooleina are in strucluri o dubld legitur!. t7. Prin hidroliza totald a unui mol de trioleini se obtin:
C. Dipalmitooleina are in moleculd un numdr par de atomi de calbon. A, 3 moli glicerind B. 184 g glicerine
D. Acridul adipic este un acid gras. C, 3M g oleat de sodiu D" 3 moli ao:d oleic
E. Acidul stearic contine in moleculd 36 atomi de hidrogen. E, 008 g oleat de sodiu

68. Care dintre urmdtoarele afirmatii, referitoare la grdsimile naturale, este corectd? l!. lndicele de iod reprezinE cantitatea de iod (in grame) aditiona€ la 100 grame grisime.
A. Se extrag din seminle prin solubilizare in apd caldi. lndlcele de iod al steaG.dioleinei este:
B. Se pot extrage din tesuturile animale prin tratare cu acizi minerali. A, 14,12 B. 57,33 C. 38,25 D.73,62
E. 106,12
C. Se pot extrage din tesuturile animale prin topirea tesutului adipos.
D. Se extrag din lapte prin distilare. te. Prin reactia 1,2,3-propantnblului cu acizii grasi se obtin:
E. Grisimile vegetale se extrag exclusiv din tuberculii plantelor. A. adpunuri B. glucide C. gliceride D' lipide E. grdsimi

46 47
g0. lndicele 6" rrponificare reprezint{ cantitatea de hidroxid de potasiu (in mg) necesard 04. Care dintre urmetorii compu$i are cel mai mare indice de saponificare?
gram de gr5sime. lndicele de saponificare al trioleinei este:
Dentru a saoonifica 1 A. trioleina B. dioleo-butirina C. oleo-dipalmitina
;\. ,sa 8.190 C. 380 D. 290 E. zos,4 D. tristearina E. tributirina

gl. lndicele 6. .rponificare reprezintd cantitatea de hidroxid de potasiu (in mg) necesara 95. Care dintre urmetorii compugi are cel mai mic indice de saponificare?
gram de grasime. lndicele de saponificare al tripalmitinei este:
oentru a saoonifica 1 A. trioleina B. dioleo-butirina C. oleo-dipalmitina
;i. ra3 B.1e0 c. 108,7
D. 143,6
E.208,4 D. tristearina E. tributirina

82. Acidul gras cu formula CtoHzeO? se numeste: 06. Care dintre urmetorii compuqi are cel mai mic indice de iod?
A. acid palmitoleio B'acid miristic C. acid dodecanoic A. fioleina B. dioleo-stearina C. oleo-distearina
D. acid iauric E. acid patmitic D. dioleo-palmitina E. oleo-dimiristina

83. Acidul gras cu formula C,,Hz"Oz se numegte: 9?. Care dintre urmdtorii compugi are cel mai mare indice de iod?
A. acid palmitoleic B.acid mirlstic c. acid dodecanoic A. trioleina B. dioleo-stearina C. oleo-distearina
D. acid decanoic E. acid palmitic D. dioleo-palmitina E. tristearina

g4. tndicete de iod replgztntd cantitatea de iod (in grame) adilionat5 ta 100 grame grisime. 98. Un triester al glicerinei are formula CszHrroOe gi corespunde:
lndicele de ;s6 11 palmito-butiro-oleinei este: A. tripalmitinei B. oleo4istearinei C. tristearinei
A. 14,12 8.b7,5 c. 38,25 D.73,62 E. 106,12 D. trioleinei E. stearedioleinei

85. lndicele Oe ioA re.pre/nF cantitatea de iod (in grame) aditionatd la 100 grame gr6sime. 99. Un triester al glicerinei are formula CszHroeOe 9i corespunde:
lndicele de iod al butiro-dioleinei este: A. tripalmitinei B. oleo4istearinei C. tristearinei
A. 14,12 8.57,5 C.38,25 D.73,62 E. 106,12 D, trioleinei E. stearo-dioleinei

g6. Numirul ,.r;61 de digliceride care prin hidrolize formeaze glicerine gi acid palmitic este: 100. Un triester al glicerinei are formula CszHrorOe 9i corespunde:
4.6 8.5 c.4 D.3 E. 1 A. tripalmitinei B. oleo-distearinei C. tristearinei
D. trioleinei E. stearo{ioleinei
gZ. prin hidroliza ffptati a tripalmitinei se pot forma un numer maxim de ested egal cu:
A.2 8.3 c.4 D.5 E.6
1.6. coMPugloRGAl{lCl CU AZOT
gg. Numirul maxim de trigliceride mixte, care prin hidrolizi formeazi glicerind gi acili: palmitic,
stearic Ai oleic esEi
A.6 8.5 c.4 D.3 E. 1 1. Bazicitatea aminelor fati de amoniac este:
A. mai mici B. mai mare C. egalA
g9. Formeazi orin hidrolizi acizi carboxilici: D. mai mare pentru amine aromatice 9i mai mici pentru cele alifatice
A. colaoenul B. glicocolul C. celuloza E. mai mice pentru amine aromatice 9i mai mare pentru cele alifatice
D. gtlce--riOete E' glucidele
2. Dau diazoderivati shbili:
90. Care dintre umrprii compugi este cel mai solubil in apd? anilina(l) pmetilanilina (ll) N-metilanilina(lll) dietilamina (lV)
A. trioleina B. acidul stearic
C. dioleo-palmitina A. l B.ll c. llt D. l9i ll E. lllti lV
O. ,teliatrt de sodiu E. acidul oleic
3. Formeazd prin hidroliz5 benzamidi:
91, Care dinfe unrritorii compugi nu este solubil in ape? A. fenilhidroxilamina B. acetanilk a C. clorura de benzen{iazoniu
A. acetatul de sodirJ B. glicocolul C. amiloza D. N,lkimetilanilina E. benzonitrilul
D. stearatul de sodiu E. acidul oleic
4, Pentru reducerea a 0,5 moli de 1,2-dinifobenzen sunt necesari:
compugii are cel mai ridicat punct de topire? A.6 atomi gram Fe $i 12 moli HCI B. 3 atomi gram Fe gi 12 moli HCI
92. Care dintre urnrdtorii
B. dioleo-palmitina C.6 atomi gram Fe li 6 moli HNO: D. 3 atomi gram Fe 9i 6 moli HCI
A. trioleina C. tributirina
E. trimiristina E, 6 atomi gram Fe gi 6 moli HCI
D. tristearina

5. Caracterul bazic al aminelor se poate pune in evidentd prin reaclia cu:

93. Care dintre urfl#orii compugi are indicele de iod egal cu zero? c. R-cooH
B. dioleobutirina C. oleo-dipalmitina A. R-NH2 B. R.OH
A. trioleina
E. dipalmitoleina D. R-CH=O E. R-COCI
D. palmito-dibutirina

6. Prin amonoliza compusului C6H5OCOCH(CHr)z r€zult6:

A. izopropilamina B. izobutiramida C. anilina
D. benzamida E. butiramida

48 4S
 17. Alegeli afirmatia corecte:
7. Trinitratul de glicerind este: A. Aminele aromatice sunt baze mai tari dec6t amoniacul'
A. o triamidi B. un trinitril C. un trinitroderivat
B, Solubilitatea aminelor in apa cregte in urma rea4iei cu acidul clorhidric,
D. un triester E. o triamina
C, Dlmetilbenzilamina este o amind secundard.
D, Anilina este insolubilS in solven$ organici.
8, Alegeti grupul de compugi care conlin o grupare amidicS:
i, R"dr..rea nitrobenzenului cu formare de anilind este o reac$e care decurge in sistem
A- ureea, nitroglicerina, anilina
omogen.
B. dimetilanilina, ureea, valil-glicina
C. alanil-glicina, benzanilida, acetanilida
D. benzanilida, aspartil-glicina, tripalmitina
l!. Referitor la compugiicu azot, este corectd afirmalia:
gesesc in stare de agregare lichidd
A, La temperaturd gi piesiune normale toate aminele se
E. ureea, glutamil-lizina, distearooleina
88u solide, in functie de masa lor moleculad.
prezenla la atomul de azot a doi
B. Comportarea chimica a aminelor este determinati de
9, Etilamina se poate obtine Prin:
B. reaclia etanului cu amoniacul. cleclroni neparticipanti.
A. reducerea acrilonitrilului.
C, Ule€a este un derivat al unui acid carboxilic.
C. hidroliza pa(iali a acetonitrilului. D. hidroliza totala a acetonitrilului.
E. reducerea acetamidei. b, Amonoliza acetatului de izopropil conduce la acid ac,etic ai izopropilamind'
E, Toate aminele sunt solubile in apd.
10. Acetonitrilul se poate obline prin:
A. deshidratarea totala a etanoatului de amoniu. ll, Referitor la amidele nesubstituite este corecti afirmalia:
B. hidroliza acetamidei. A, Se pot obtine prin hidroliza btalii a nitrililor'
C. reaclia cloroetanului cu cianure de potasiu. l, Cu'excepta tdrmamidei, sunt substiante lichide sau solide (c'n')'
D. reaclia formaldehidei cu acid cianhidric. C, Dln formiat de etil 9i amoniac se obtine acetamide'
E. reactia acetaldehidei cu acid cianhidric. D. Prln reducere fomeaze amine pdmare.
E, La oxidare formeazA amine primare.
11. Care dintre urmetorii compugi, infsolutie apOasd, are caracter aproximativ neutru din
punct de vedere acido-bazic? 10. Aminele te4iare:
A. acetanilida B. anilina C. lizina A, re pot alchita cu formare de amine cuaternare
D. trimetilamina E. benzilamina t, re pot acila cu acizi organici. C. se pot acila cu clorure de acetil
D, re pot diazota E. au cara6{er bazic.
12. Prin reaclia clorurii de te(-butil cu amoniacul se ob$ne:
A. 2-metil-2-aminopropan B. o amine tertiare C. butilamina ll. Aminele secundare alifatice:
D.2-aminobutan E. 2-metil-3-aminobutan A, ru gruparea aminica legatli la un atom de carbon secundar'
!, ru bazicitate mai mici decit aminere secundare aromatice'
13. Atomul de carbon din gruparea nitril: C, nu sunt solubile in alcool.
A. este hibridizat sP3. D, conlin doui grupdri aminice in moleculA.
B. este hibridizat sP. E, congn doui gruplri alcfril legate la atomul de azot'
C. formeaza doud legituri cu alti 2 atomi de carbon.
D. tormeaze doud legdturi cu 2 atomi de hidrogen' It, Compusul cu formula CrHrlN poate fi:
E.tormeazAo leglturi cu un alt atom de carbon gi o alta cu un atom de hidrogen. A, o amlnl primar6 B. o amind secundare
C, o amind tediard D. o amind primari sau secundari
14. Gruparea nitro:
l, o amlnd primari, secundard sau te(iare
A. este substituent de gradul l.
B. se poate oxida la amini.
l!, care dintre urmltoarele afirma$i, releritoare la aminele primare aromatice, egte corecu?
C. se poate reduce la nitril.
A, Atomul de carbon care leagi gruparea aminicd este hibridizat sp'
D. Se poate introduce lntr-o moleculi prin reactia cu acidul azotos.
E, Se pot acila cu clorure de etil.
E. prin reducere formeazi o grupare aminicl primard-
0, Se pot alchila cu clorure de acetil.
15. Prin reducerea N-etilacetamidei se formeaze:
0, Se pot diazota.
C. acetilamina E,. Au solubilitate mare in aP6
A. o amin6 primard B. dietilamina
D. etilpropilamina E. o amine te4iare
ll, ln molecula unei alchil-amine, atomul de carbon este hibridizat:
A, rp B.sp' c.spt
16. Prin reaclia clorurii de neopentil cu amoniacul se formeazi:
D, rp eau sp2 E. nu este hibridizat
A. o amine cuatemare
B. o amine te4iare
C. un nitril
ll, Pentru izomerii cu formula CrHgN:
D, 2,2-dimetil-1 -propilamina A
'C, to|l se
potacila B. numai unul se poate acila
E. 2-metil-1 -butilamina
ioii ar hrrjiradicali metilD. 2 izomeri prezinte atomi de carbon secundari
E. 2 lzomeri sunt amine secundare

51
50
 46. Referitor la soluliile tarnpon este adevdrate poate reacliona cu 1 mol de tetrapeptide?
urmltoarea afirmage: 61. Care este numArul maxim de moli de HCI care
A' o solulie proteicd are propl-etdli.de sorulie umpon oatorita grupdrilor
B, un sistem tampon ce coniribuie ribere _oH si _sH. A. 1 8.2 c.3 D"4 E.5
sistemul C02 /HCO3-.
ta mentiirerea ii_;;i;.i;""siffi;';dff#irt
C O solulie proteica nu poate neutraliza decat acizi sau baze 68. Acizii carboxilici se pot obtine prin hidroliza urmdtorilor compugi:
organice. A. amide, amine, cloruri de alchil B. aldoli, polizaharide
D. o solulie apoasA de trigriceride poat" t"rponr'poriuir"rJrooin"ari
oe pH produse de C, cloruri acide, crezoli D. nitrili, nitroderivati, esteri
solventi polari.
E' O solulie apoasd de amidon poate tampona posibilere E. anhidride acide, trigliceride
modificari de pH produse de
solventi hidrobbi.
69. Care dintre urm|toarele sdruri (1) CH3COOK, (2) NH4Nq' (3) (NHn)zSOr' i4) CaCOo'
prin dizolvare in ap6, o solutie cu caracter acid?
'u' Referitor ra pH-ur fiziorogic din senge este adevdraci urmdtoarea afirmalie: isl - - - genereazd,
iCOOrut ' D' 4,5
A. Limitele normale sunt menlinute intie vatorite
';.'
i ,i B. 2:3 c' 3'4 E' 1'5
i,+-t-Z
B' sistemul tampon co2 r Hcb,-este regr"i ptin
C. Plimdnii modiftcd cantitalga.de^lOg; Ji" .a"O-.i
prameniror gi a rinichiror. 60. ln urmAtorul echilibru de reaclie HX este un acid mai tare decet HY:
"tiiun-""
t"ciioza purmonard;.
D. Rinichii modifici cantitatea de CO2 oin ii"Gi""i."rJ;
metabotice)..
E' Grucoza este o substante cu mt importantir rlio*"" pr-r-urui NAX + HY i-. NAY + HX
fiziorogic.
Care va fi valoarea constantei de echilibru a reacliei [6x' + HY ?
tl8. Bazicitatea aminelor fald
de amoniac este: - B.re.t C.Ke=0 D'Ke<0 E'Ke=1
A. mai micS A.G;i
B. mai mare
81' cale dintre urmatoarele substanle are cel mai pronuntat caracter acid?
C. egali C. metanolul
A. acidul acetic B. acidul proPionic
maj m.are penfu amine aromatice
IE. mai micd pentru amine aromatice
Si mai micd pentru cele alifatice D. fenolul E. acidul formic
9'i mai mai" ["nliu [L
"rirrti." 62. Care dintre urmetoarele gaze contribuie la formarea ploilor acide?
4€. Fenoxidul de sodiu nu reacgoneazd cu:
n. X, B. Or C' SO, D' NH3 E CHa
A' HzCO: B. CH3t D. CH3COC| E. CH3OH
",gtro 83. Care dintre urmetoarele substanle tormeazd solutii apoase cu caracter
bazic?
5{1. Fenoxidul de sodiu nu poate reactiona cu:
A. NH4CI B. HCN c'
cHgcooNa
A. NH3 B. CO2 + flrp c. HCN D.CH3COOH E. HzSOq D. (NH4)2SO4 E. coHs-oH
5l' compusur organic cu formura morecurard c5H1e,
care fin oxidare cu K2cr207 54. Se amestece 500 ml soluiie 0,12 M NaOH cu 0,5 litri solulie 0,1 M HCl.
pH'ul solutiei
genereazi 2 acizi organici este: / H2so4
obtinute este:
A. l-pentena
D. 2-metil-2-butena
B. 2-pentena
C.2-metil-1-butena A.i 8.4 c.8 a'Q E' 10
E. 3-metil-1-butena
de sodiu'
65. Cregterea aciditdtii gastrice se trateaze 9i prin administrarea de bicarbonat
Tn

sp,111oe aproximativ 0,0't M, arunci acst caz are loc:

*?;'P"lil;",:":::1.*rj::t:1119|1
milililri deiuid gastric se gesesc 0,1+6 g de HCt? ?n c6!i
A cregterea PFLului gastric.
ml B. 500 mt
-C
A. 36,5 ml 400 *
C. loo ml D. 1000 ml E. 80 ml B. scdderea PH'ului gastric.
C. formarea unei siri greu solubile.
53' solu$ile urmetorilor 5 compusi au aceeagi molaritate.
ordinea corect6 a cresterii valorilor D. eliberarea de hidrogen gazos.
ge
!!1 qt9 sotuliilor compugitor esie urmdtoaiea: E. o reaclie intre doi acizi organici.
4. CH.COOH < <
HCI NaCl < NH3 < KOH
B. KOH < NH3 < NaCt < cH.cooi{ < Hcl va fi pH-ul
56.0,05 titri solulie 0,6 M NaOH se amesteci cu 250 ml api distilati. care
!. nC1.< CH3COOH < NaCt < NHe < KOH soluliei obtinute?
q. HCI CH3COOH. NHs < KOH < NaCt
A- i' 8.3 c.7 D.11 E' 13
E. CH3COOH < HCI < KOH < NaCl < NHg
pH-ul solutiei
57. 5 ml solutre 0,6 M HCI se amesteci cu 295 ml ape distilatd. care va fi
54. 0'08 g NaoH se dizorvd in-api, obtindndu-se
10 mr sorulle. Moraritatea sorutiei este: obtinute?
A. 0,2 MB. 0,2 mM
C. 20 mlrt
O. S n/l-
E. 5 mM A.2 8.3 c.7 D. 11 E. 12

68. lntr-un balon cotat de 5oo ml se introduc 50 ml solutie 0,2 M Hcl 9i o

55. Care dintre urmatoarere clase de substanle nu
sunt rezurtatur reactrer unei grupdri cantitate
de NaOH, av6nd loc reactia de neutralizare, Se aduce apoi la semn cu apd
A. glucide B. tipide C. proteine D. potiamide ""niu"i"nta
distilatl. Ce concentratie molari va avea solutia obtinuta?
E. sApunuri
n. o,r lit B. 0,2 M c. 0,01 M D 0'02 M E' 1 M
56. Care este numdrur maxim de mori de hidroxid
de potasru care poat€ reactiona cu 1 mor
de tripeilide?
A. 1 8.2 c.3 D.4 E.5
64 65
 ceHgN, numirul de !8. Prin reducerea a 2 moli de dinitrobenzen se formeaza:
26. La monoacilarea a cate un mol din fiecare dintre izomerii cu formula B.4 moli NHr
l, 2 moti nzO C' 8 moli HzO
moli de clorurd de acetil care se consumd este: E.2 moli anilini
A. 1 8.2 c.3 D.4 E' 0 0, 4 moli HzO

!0. Prin lratarea trimetilaminei cu cloruri de etil se ob$ne:

27. Cate amine tertiare corespund formulei moleculare CsHI3N? tertiard B un compus ionic
A- f 8.2 c.3 D.4 E- 0 i, o amind
C. trimetil-etilamina D' tetrametilamina
E, un comPus cu caracter bazic
28. Cate amine secundare corespund formulei moleculare CsHrsN?
A.4 s.5 c' 6 D'7 E' 8
10. Para-fenilendiamina:
A, este o amind secundari.
29, O sare cuatemari de amoniu poate avea formula:
B. are caracter neutru.
A. (CHd,NQH5 B. R;NrX- c. (cH3)3Nlx
G, poate reactiona cu maxim 1 mol de HCI'
D. R4NI'X. E. (cH3)2N(c2Hs)2
D, este o diamine PrimarS-
E, nu se poate diazota.
30. Compusul cu formula C6HsCONHCHg este:
A. o amind secundara. B. o amide nesubstituitd'
ll. Care dintre compugii de mai jos are cel mai puternic caracfer
bazic?
C. o ami<li monosubstituite, D. o cetone aminatd' HzN-CO-NHz B' CzHs-NH-CzHs- C NHs
E. o amind mixti.
A,
D, CftCN E. H2N-CO-CH2-CONH2 --...
cu caracler acid?
31. Care dintre compusii urmelori formeazt' prin dizolvare in apd, o solutie care dintre urmStoarele lransformeri nu necesiti
protejarea gruparii aminice?
A. (CHJ3N B. CH3CONH2 c. cH3coN(cHt2 ll,
A. rnilin6 --------+ acid sulfanilic
D. CHTNHg'CI- E. CHgCN
t, rnlllnd --_+ p-nitroanilina
C, rnlllni ----+ acid P'aminobenzoic
32. Anilina:
R. este o suUstanli solidd, solubild irf alcool. D, rnilini ------+ fenilendiamina
B, este o bazd sbba. L rnilind --------+ caminobenzaldehida
C. nu se autooxideazd. api?
D. prin tratare cu amoniac ii creqte solubilitatea in apd' ll. -B.-benzonitrilul
Care dintre urmitorii compugi, la incdlzire, elibereazd
C o-hidroxianilina
E. prin lratare cu clorometan ii scade bazicitatea. A, benzamida
D, fenllamina E. o-aminobenzaldehida
33. Se formeazi legdturl amidice in reactia:
A. o-toluidine + clorure de benzoil ll.p.Hidroxiacetanilida(medicamentanalgezicnumitparacetiamol)areformula:
icHrrozN B. cgHrrosN c' ceHsozN
B- acid a-aminoacetic + cloturd de etil A,
C. incdlzirea cianatului de sodiu B CrHrrOzN E- CgHrgOzN

D. clorur6 de alil + NHs

E. acetonitril + 2HzO ll, Benzamida ane urmatoarele proprieteli:
A, Egte o substanta lichide la temperatura camerei'
3,+. Alege$ afimafia corecld: B, ln solu$e apoasA are caracter bazh.
A. Alanil-lizina este din punct de vedere funclional o diamide' 0, Ctp"it" aichila la azot ln prezenle d-e clorure de aluminiu'
B. Formula moleculari CzHzON poate core6punde unei amide' 0 6c ioate reduce cu formare de amine secundare'
C. Anilina are o bazicitate mai mice decat acetamida. E gc iott" hidroliza cu formare de acid benzoic'
D. Poliamidele se oblin din reac{ia acizilor dicarboxilici cu monoamine'
E. Se oblrn amine secundare prin acilarea aminelor primare'
al, Substanla cate nu poate fi utilizata pentru acilarea aminelor este:
A,.foirrr de benzoil B. acidulacetic C. anhidrida acetici

35, Care e6te brmula molecuhra a ciclohexil-alil-aminei?

D, clorura de benzil E. clorura de acetil

n. Crn,rH B. C6H17N C' CgHrsN D' CaH21N E' CeHrsN

l?, Grupul de substiante cu aceeaii formuli moleculara este:
A, trlmetilanilina Si N,N-dimetil-toluidina
36. Care dintre aminele de mai jos este aromaticS?
C. acetanilida E, benzamida 9i acidul Paminobenzoic
A. alanina B. N,N{ietiltoluidina
€, N,Ndletilbenzamida 9i N-Ndietil-fenol
D. CaHnNHz E. C6H4NH2
6, rcld p-aminobenzoic ai 2,4-dihidroxianilina
E, o.toluidina 9i difenilamina
37. Cum se pot separa componentele unei solulii care con$ne toluen 9i anilini?
A. prin filtrare ll.Poatefialchilaticudoiradicalimetillaatomuldeazotsubstanta:
B. prin sublimare A- N-ctil-N-metil-anitina B. trimetilamina c' dimetiletilamina
C. prin adeugare de xilen care dizolva numai toluenul. E motllclialilamins E. etilendiamina
D- prin distilare.
E. prin adaugare de hexan care dizolvd numai anilina'
52
 compugi halogenati 9i amoniac Neajunsul
!E. prin metoda alchiErii pot fi obtinute amine din
49. Formeaze propionamidi, prin hidrolizi substanla:
'B.
propionatul de amoniu C' propionitrilul lcostei metode este:
A. acidul propionic A, S€ obtin numai amane Primare'
o. propioiratut Oe etit E'propilamina
B. Se oulin numai amine secundare'
punctul de topire cel mai scizut: C. Reaclra are loc la presiuni mari'
50. Dintre urmetorii compugi are
C succinamida D, iroOrigii de reactiecondenseazi intre
ei ii
A. etilamina B. acetamida E, Se obline un amestec o" ffi;'
r:^.^ -i -^.^ a.rarornart de
secundare' tetiare 9i sare cuaternard
da amoniu'
D. etil-dimetilamina E' anilina
greu de seParat. "*it"
o
51. Care dinfe brmulele urmetoare reprezinte amine:
ll lg. Se ttau urmAtoarele amine:
(r) (ll) (lll) R3N (1V) R-N=N-R (v) R-C-NH, (:l lrr cHl-qH2
" t^"
R-NH2 R4N'HO-
(II) (m) cH3-NH-c6H5 (lv)
N-crHs (r) coH5-NH2
A. l9i ll B. lti lll C' l9i lV D toate E. nici una
cH/ /
CH;-CHt
52. Este falsi afirmatia privitoare la amidele nesubstituite: Dlntre acestea nu Pot fi acilate: E. nici una
R. sunt derivali funclionali ai acizilor carboxilici i, rrr B.l c.ll,lll' lv D. toate
B. ,-fi.uf"f" ror se pot asocia prin legdtud de hidrogen
C. se deshidrateaz5 la nitrili 10, Trimetilamina se Poate acila cu :

ugor la azot, formind saruri cuaternare de amoniu carboxilici C esteri

;.;; ;Lii."t, acide
A, cloruri
B' acil
E. i" ooti" prin reiclia de acilare a amoniacului
6,ffi;;il;;|" acizilor carboxilici E' nici un rdspuns A-D nu este corect

de alchil se ob$ne:
53. Prin tratarea unei amine tedrare cu o halogenuri ll, Se dd ecuatia reacliei:
A. o amin6 cuaternard
A+3Hz
...# B+2H2O
B. o amind acilati
Eillnd ca A este un nitroderivat, rezultd c5.B este:
C. o tat" de diazoniu ' L'c.n-r.rn, B. CH3-NH2 C. o amind oarecare
D. o sare cuaternare de amoniu
D, R-NH, E' CzHs-NHz
E. o amidi

54. Dintre urmetoarele amine pot fi acitate: trietilamina

(l), dimetilamina (ll), difenilmetilamina ll. Se di ecuatia reactiei:
A + CHrCG€l N'izopropilacetamida + HCI
(lll);
A. toate Pot fi acilate B. nici una nu Poate fi acilat6
D. lr E. lll il iA;'irNH--
-
Formula subshnlei A este:
B. cH3-cH-cH3 c' cHrcHrcHrNHz D. CHrNH-CzHs
c. I
I
este:
55. Formula substanlei cu denumirea fenilmetilciclohexilamina
NHz
substantei A
--
,rCsF5 E, nlci una din formulele de mai sus nu corespunde
,-coFq-NH-cH3 c' c6Hr2-N(
n. cuH,,-N(c'Ht B. cuH, 'cFI3 exces, amestecul rezultat va con$ne
pe ldngi
'cHr ll. TratAnd clorura de acetil cu etilamini in
lmlna acilaE:
A, scetanilidd B. CH3COOH C' [CHg-CHrNHs]'Cl-
E. H2N-c6H1s-c6FIa-cH3 E. aldehidA acetice
D. C6H1-C6H4-CH2-NH2 D, anhldridd aceticd

concentrat in exces' se obtine: ll. Se dau subotantele cu urmetoarele formule:

56, TratAnd nitrobenzenul cu fier 9i acid clorhidric
A. benzilamina B. ciorhidratul de anilind C anilina
iil'iCd.;Ni-
- ' (tt) c6HJH,-NH-cH3 (lll) ceHs-cHrNHz
D. p-ctoronitrobenzen E. m-cloronitrobenzen drracterul cel mai slab bazic il are:
i, i-- B.ll c lll
ll,
5'f . Formula dietilizopropilaminei este: lj Lazicitatea subslantei I este egald cu cea aa substanlei
substanlel llr
E. bazicitatea substanlei I este egald
cu cea
HrC-CH2\ H3C-CIt2\
fn'-o'
A. H3c-f-NH2 e. -N-CH2-ctl2-ctl3
u.c-ca( " rrr-o/ l!. O sare cuaternari de amoniu:
;: ;tt. fu t"$n solubili in apa oe"at "mina tetiaradin-care
a fost obtinuta'
CHr-ffir fost oblinuti'
ii, ;;i; ;;i loriiuira in api d&t amina te(iari din care a
C, eete Pa(ial ionizati.
Hrc-cll2\ [1.seob|ineprinalchilareaaminelorcAndraportulamind:halogenuridealchilestemultmai
o N-r-cH,-cHr mare decat 1.
produs unic la alchilarea aminei respective'
"r.-["'*-ct2-cH3 H"c-ct/ : r" oiUn" c"
cHr-cHl cl'I3

55
54
66. Despre bazicitatea aminelor se poate afirma: ?!, Referitor la tl-etilanilind, nu este corectd afirmatia:
A, reac{ioneazd cu HCI B. reacjioneazd cu CHTCOCI C- se poate diazota
A. Este mai mare decet a amoniacului pentru toate tipurile de amine.
D. cste pulin solubiE in apa E. esle o amina mixtd
B. N-metilanilina este mai pu$n bazici decAt anilina.
C. Dietilamina este mai putin bazice decet etil amina.
D. Se datoreazA posibiliE$i de formare a unei legdturi ionice cu protonul cedat de un acid. ?7, Se formeaze anilina grin reactia de :
A, rcducerea benzonibilului B.alchilarea amoniacului C. hidroliza acetanilidei
E. Se datoreazd perechii de electroni neparticipanti de la atomut de azot.
D, hldroliza clorurii de benilidenE. hidroliza fenilhidroxilaminei
6?. in procesul de reducere a nitrodedvalilor la amine, in prezenti de fier gi acid clorhidric, rolul
fierului este de: ?1. Solubilitatea in ap5 a anilinei cregte la adiugarea de:
A. a ceda protoni in solulie apoase. B. a ceda electroni. A. NAOH B. HCI c. NH3 D. CHgCI E. NaCl
C. a scinda homolitic moleculele de acid. D. a forma centrii activi ai catalizei.
E. a forma FeCl3, catalizatorul electrofil al reactiei, ?1. Prln hidroliza amidelor rezultl ca produs principal;
A, o cetone B. un acid carboxilic
68. Dintre urmitorii reactanti: NaOH (l); HzSOr (ll); NaCl (lll); C2H5COCI (lV); Hz M, metil- 0, o sldehidd D. hidroxilamina
etilamina nu poate reactiona cu: C, rldehidd sau acid carboxilic, func$e de natura bazicd sau acidd a hidrolizei
A. IVSiV B. ll C. I, lll giv D. ll $i lV E- ll siV
S, ln mediu apos amidele au carac{er:
09. Despre amine se poate afirma: A, ncutru B. acid C, bazic D. reducetor E. oxidant
A. Garacterul bazic nu depinde de numerul radicalilor leg4i la atomul de carbon.
B. Prin transformare in clorhidrali devin mai putin solubile in api. ll, Compusul HzN-C-NHz este:
C. Se pot acila cu halogenuri de alchil. il
D. Au miroa plicut, aromat o
E. Aminele primare pot reactiona cu acidul azotos. A, rmlnd B. rliamidd C. diamind O. cetone F. peptirli

70. Despre anilind se poate afirma: ' ll, Dlamida acidului carbonic are formula:
/o-NH2 / NHz
A. se obtine prin oxidarea nitrililor.
B. este o substanti licftidd, la temperatura camerei. A o-cato-*", B. o:Cl\nn, c. o:cl ,/OH
.NH,
C. are miros plScut.
D. este miscibili cu apa.
E. nu se dizotue in solvenli organici.
.rNft z NHz
71, Substanta te4-butilfenilamina este o amine:
E or5cH( E cHi-cH(
secundare 'Nll2 'CHg
A primari B. C. tetiard
D. cuatemara E. poliamind
ll, Rcac$a cu hidmgenul a amidelor ll-disubstituite conduce la:
72, Afirmaga corede cu privire Ia anilind este: A, tlruri de amoniu ale acillor carboxilici B. nitrili C. amine primare

A. Prin ahhilare cu bromure de etil se poate forma etilfenilamind. E, lmlne secundarc E. amine tertiare

B. Nu reac{ioneazd cu acidul azotic.

C. Prio alcfiilare dl bromuri de etil ln exces se brmeazi 2,4,6-bimetilamina.
ll, Rca4la cu hidrogenul a amidelor N-monosubstituite conduce la:
D. Se obline prin reducerea dinitrobenzenului cu sodiu gi api. A rlruri de amoniu ale acizilor carboxilici B. nitrili
6, lmlne primare secundare
D. amine E' amine tertiare
E. Este mai solubili in api decltin solventi organici.

S, Roaqla cu hidrogenul a amidelor N-nesubstituite conduce la:

73. Despre amine se poate afirma:
A llrurl de amoniu ale acizilor carboxilici B. nitrili
A. Aminele aromatice inferioare sunt insolubile in apd. D. amine secundare
€, tmlne primare
B. Anilina este foafie solutlili in apd.
E, tmlne te4iare
C. Nu pot forma bgetud de hidrogen.
D. Aminele sunt inodore.
E. Anilina se poate acila sau alchila.
ll, Br db ecuatia reac$ei:

A + ?NHr B + NH4CI
Z[. Din reaclia anilineicu clorur6 de acetil se obtine:
A. feniletilamina B. o amide N-substituitd C. o amini secundar6
ftnd cd B este benzamidi, rezultd ci A este:
D. o amini pdmari E. benzanilidd
A qH^-ct B. c6Hs4Hr-co-cl c. GHr-coocl
B erH6-C-CHz-Cl E. c6H'-coct
75. Nu pot reacliona cu doi moli de clorometan/mol de substante urmatoarele amine: bnilamina
ill
(l); dietilamina (ll); trimetilamina (lll); etil-dimetilamina (lV)-
o
A. l9i ll B. lll 9i lV C. I, ll $i lll D. I E.I
56
87, Prin hidroliza amidelor N-nesubstituite rezulti ca produs final: lf. Este o amidd compusul care rezute din reactia:
A. un acid carboxilic B. un alcool C. o aldehide A, CaHTCHO + NHg 4
D. o cetona E. o amini B. CHr + NH3 + g,
C, CzHs-Cl + NHs
88. Este adevdraE afirm4ia referitoare la uree gi cianat de amoniu:
A. au mase moleculare diferite B. contin aceleagi tipuri de legaturi 0. CsHs-CN + 2HzO
C. sunt substanle izomere D. au puncle de topire identice E, CHg-COOC:Hs + NHg
-"-"-+
E. procentul de carbon este mai mare in uree
100, Pollamidele se pot ob$ne prin @ndensarea:
89. Prin hidrolizi ureea se transforme fn: A, monoamidelor cu acizi monocarboxilici B. diamidelor cu acizi dicarboxilici
g. 99+ NHs B. CO2 + NH3 C. H-COOH + NH3 0, monoaminelor cu acizi monocarboxilici D. diaminelor cu acizi dicarboxilici
D. ureea nu hidrolizeaza E. HCN + NHs E, dlamidelor cu diesteri

90. La hidroliza unei amide s-a obtinut acid butanoic $ s-au degajat 1,12 litri amoniac (conditii
normale). Amida supusi hidrolizei este:
A. acetamida B. izobutiramida C. butkamida I.7. CARACTER ACIDO-BAZIC
D. propionamida E. benzamida

91. Dintre urmetoarele substante: sirurile de amoniu ale acizilor carboxilbi (l); esterii (ll); nitrilii l, Tlrla unui acid HA este influentate de:
(lll), pot forma amide, prin reaclie cu apa: B. Labilitatea legdturii hidrogen<arbon
A, Polaritatea legiturii hidrogen-metal
A. I lll
B. C. ll si lll D. lSi lll E. lgi ll
0, Labilitatea legAturii carbon-oxigen D- Stabilitatea anionului H-
E, Stabititatea anionului A-
92. Prin deshidratare amidele se transforma in:
A. amine primare B. nitrili C. peptide si:
l, Aclzli sunt specii chimice capabile
D. atet in amine primare c6t gi in peptide A, codeze molecule B. cedeze atomi C. cedeze protoni
E. atet ln nitrili cet gi in peptide
E, csdeze hidrogen molecular E. cedeze api

93. Pdn hidroliza unui nitril rezulta:

B. R-CHO + NHs c. R-cHrNH2
l, ln reaclia:
A. R-COONH, HA+ HzO -----------r A + HsO-
D. R-COOH + NH3 E. nitrilii sunt rezistenti la hidrolizi
A, HA este o baz6 B. H2O este un acid C' A' este un cation
94. Se dd transformarea:
D, HcO'este ionul hidroxil E. HzO accepH un proton
A+HCN B
DacA A este substanta care se obtine prin adilia apei la acetibne, atunci subshnla B este: l. ln reacfia:
--+
A. metil-cianhidrini B. acetat de etil C, dimetil{ianhidrine HA + Hro : A'+ Hso*
D. acid acrilic E. acrilat de etil
A, HA eete o baze tare B. H2O este un acid slab C. A este un cation
95, Diamida acidului carbonic se poate obtjne: 9, HrO accepta un oxigen E. HA ionizeazd
A. prin hidroliza acidului carbonic
B. din carbonat de amoniu l Aclzll minerali tari:
C. din cloruri de benzoil gi amoniac A, lu valoarea k" < 1 B. au valoarea pk > 1
D. din dorurd de acetil 9i amoniac 6 ilscltoneaze Lu fenoxizii D. nu reaciioneazi cu baze tari
E. din cianat de amoniu E, nu rcaclioneaz6 cu baze slabe

96. Dintre amidele urmitoare este lichidd: I, Aclzll slabi:

A. formamida B. acetamida C. propionamida A, tu valoarea lq > 1 B. au valoarea pk"< 0
D. buliramida E. benzamida E nu lcaclioneazi cu bazele D. nu reaclioneaze cu sarurile acizilor tari
E, lonlzeazd practic total in solutie apoasA
97, O amidi a acidului acelic cu formula moleculard C6H13ON are numai atomi de
primari. Supuse hidrolizei va forma: l, ln roac3ia:
A. acetamide B. metilamina C. dietilamina B+HzO +HO +BH.
D. etilamina E. etilendiamina
A F oste un acid B. HzO este un acid C. BH. este un anion
98. Care dintre compugii de mai jos formeazi prin deshidratare acetonifil: E llo este ionul hidroniu E. HzO accepte un proton
A. acidul acetic B. clorura de acetil C. anhldrida ace$ce
D. acetatul de vinil E. acetamida

59
8. ln reaclia: lB, Urmitoarea atirmatie referitoare la grupdrile respingetoare de electroni este adevarate:
B+ HrO +--' HO- + BH' A, Scad densitatea de electroni de la atomul de oxigen din grupa carboxil'
A. HO'este o bazd B. H2O este un acid tare C. HO- este un cation B Scad densitatea de electroni de la atomul de oxigen din grupa -OH fenolicS'
D. H2O accepte un oxigen E. B formeaz6 un anion C. Cresc stabilitatea anionului carboxilat.
D. Scad stabilitatea anionului fenolat-
9. Bazele tari: E, Cuprind grupari ca; -NO2, -Cl, >C = O.
A. au valoarea kr<< 1 B. au valoarea Pkr>> 1

C, in solulie cresc valoarea pH-ului D. nu reac{ioneaze cu acizi tari 10. Pentru compugii aromatici cu formula molecuhre czHso este corecte afirmatia:
E. nu reaclioneazd cu acizi slabi A. Sunt maximum 4 izomeri.
B, Toti izomerii au caracter acid.
10. Bazele slabe: C, Toti izomerii reac$oneaze cu hidroxidul de sodiu'
A. au valoarea ku> 1 B. au valoarea pko< 1 D. Patru izomeri contin o grupare metil.
C. pot fi amine D. nu reactioneaze cu acizi tari E. Toli izomerii conlin o grupare -OH.
E. nu reactioneazi cu acizi slabi (4).
10. se consideri compugii: amoniac (1), dimetilamina (2), anilina (3) 9i metilamina
l'1. Despre un cuplu acid - bazd conjugatd, la 250C, se poate afirma: ordinea sciderii bazicitdtii este:
A. k"+ 1o= lg-tr 4,3>4>1>2 8.4>3>2>1
B. Cu cAt un acid este mai tare cu atat baza lui conjugatd va fi mai tare. 4,1>2>3>4 D.2> 4> 1>3
C. pk"x pkb = 14 ?,2>3>4>'.|
D. Acidul, prin cedarea unui anion, se transformd in baza lui conjugatd.
E. Baza conjugate, prin acceptarea unui proton, se transforma in acid. tl. Urmitoarea afirmalie este corecte:
A, lonizarea acizilor minerali tari genereazd anioni hidroniu'
12. Caracterul acid al compugilor organici: l, Aclzii slabi nu reaclioneazi cu baze tiari' pka este
A. se datoreazi grupdrilor -CH2, -CLl-, -CH3. 0, Un acid este cu atdt mai tare cu cat valoarea exponentului de aciditate
B. variaza in functie de stabilitatea bazelor conjugate corespunzitoare. mal mare.
pkbeste
C. variazi in ordinea: acizi carboxilici > alcooli > fenoli D, o oeze este cu atat mai tare cu c6t valoarea exponentului de bazicitate
D. se datoreazd cedirii unui proton de cdtre baza conjugati corespunzdtoare acidului organic mal mare.
E, ActOut clorhidric adaugat in ap6 scade valoarea
pH-ului
E. se datoreazi legiturilor de hidrogen formate intre acid 9i apd.

13. Din punc{ de vedere al caracterului acid, alcoolii (R-OH) prezinti urmdtoarele ll. Urmdtoarea afirma$e este corecte:
caracteristici: l, Uofecufa unui acid conline obligatoriu un atom de oxigen legat printr-o leg6turd polard.
A. etanolul este acid mai tare decit fenolul. B. valorile p[ ale alcoolilor sunt negative. l, Tlrle unui acid HA depinde de polaritatea bgeturii oxigen - metal'
C. reac$oneazd cu hidroxizii alcalini. D. prin dizolvare in api degajd hidrogen' 0 Tlrla unui acid HA depinde de stabilitatea cationului A'-
E. nu schimbe culoarea fenolftaleinei. B, Tlrla unui acid HA depinde de labilitatea legiturii hidrogen - nemetal'
:, Specllle chimice ce conlin hidrogen se numesc acizi
14. Urmetoarea substanta este sarea unui acid organic: "
A. bicarbonat de sodiu B. carbonat de sodiu C. sulfatul de sodiu ll Urmetoarea afirmalie este corecte:
D. clorura de potasiu E. acetatul de sodiu A
'j, AclOut acetic reactioneazecubaza conjugatd a acidului sulfuric.
C, iat rn acid este mai tare cu atet baiala conjugate va accepta mai ugor protoni.
{5, Urmatoarea afirmatie referitoare la acizii carboxilici este adevdratd: 0, Un anion A prin acceptarea unui proton regenereazd baza initiald.
A. Aciti carboxilici sunt acizi mai slabi dec6t alcoolii. I, Un catlon BH. prin cedarea unui proton regenereazd acidul initial'
B. Toti acizii carboxilici sunt acizi mai slabi decit acidul carbonic. E Acirli minerali tari au ka> 1 9i pk"< 0.
C, Acizii carboxilici au pk" < 0.
D. Acizii carboxilici reaclioneazi cu hidroxizi alcalini in solulie apoasd- lf, Sucut gastric are o valoare a pH-ului situatd intr-un domeniu acid datorite continutului
E. O moleculi de acid oxalic, acid bibazic, reaclioneazi cu 4 molecule de hidroxid de sodiu, ;Alott de icid clorhiclric. Dacd se consideri valoarea pH-ului sucului gastric egald cu 2, ce
Cpncontratle va avea acidul clorhidric continut ?
16. Pentru valorile pk ale acidului acetic (1), acidului carbonic (2), acidului clorhidric (3)' $i A,2Yo 8.0,2M C.0,01 M D.2M E.2gllitru
fenolului (4) existi raportul corect:
va fi
A.2<3<4<1 8. 1<2<3<4 C.4<3<2<',| ll, 8o Ooregte oblinerea unei solulii acide prin dizolvarea in api a unui aminoacid Care
D.3<1<2<4 E.2<1<3<4 !fitlnoacidul cel mai potrivit in acest scop?
A, rcUU aminoacelic B. Acidul 2-aminopropionic
17, Urmdtoarea afirmatie referitoare la grupdrile atrggdtoare de electroni este corecte: E. Aotdut 2-aminopentandioic D. Acidul 2,6-diaminohexanoic
A. Cresc densitatea de electroni la atomul de oxigen din gruparea -OH fenolicd. F Actoul 2-amino-3-hidroxipropanoic
B. Cresc densitalea de electroni la atomul de oxigen din gruparea carboxil.
||, Be doregte oblinerea unei solulii bazice prin dizolvarea in apd a unui aminoacid. Gare va
C. Cresc stabilitatea anionului fenolat.
D, Cresc stabilitatea anionului hidroxil. l amhroacidul cel mai potrivit in acest scop?
E, Scad aciditatea acizilor carboxilici. A Vrllna B. lzoleucina C. Serina D. Lisina E. Cisteina

60 61
27, Urmetoarea ierarhie, raportate la valoarea pk" este corect6: !1. lntr-un balon cotat de 1 litru se gesesc 250 ml solulie hidroxid de sodiu de concentralie
A. CH3-CH2-OH > CHTCOOH > C6H5-OH > HCI 0,0004 M. Se mai adaug5 0,000099 moli acid clorhidric, apoi conlinutul balonului se aduce la
B. CH3-COOH > CH3-CHz.OH > CoHs-OH > HCI tcmn cu apd distilatd. Ce pH va avea solulia finald oblinuta?
c. cHrcHroH > coHroH > cH3-cooH > Hcl A, 2 8.4 c.8 D.9 E. 10
D. CeHs-OH > CH3-COOH > CHTCHTOH > HCI
E. CH3-CHr-OH > HCI > coHs-oH > cHrcooH !8. lntr-un balon cotat de 1 litru se gasesc 250 ml solutie acid clorhidric de concentratie
0,0004 M. se mai adauga 0,000099 moli hidroxid de sodiu, apoi ,conlinutul balonului se
28, Urmitoarea ierarhie, rapoilata la valoarea pkbeste corecte: lduce la semn cu apd disiilatd. Ce pH va avea solulia finali oblinutd ?
A. GH5-NH2 > (C5H5)2NH > NHg > CH3-NH2 4, 1 8.2 c.4 D.6 E.9
B. NH: > CoHs-NHz > (C6Hs)2NH > CHg-NH2
C. (CeHs)zNH > CH3-NH2> NHg > C6Hs-NH2 te. lntr-un balon cotat de 1 litru se gesesc 500 ml solulie hidroxid de sodiu de concentratie
D. (CoHs)zNH > CeHs-NHz > NHs > CHTNHz o,o0o2 M. se mai adauga 0,000099 moli acid clorhidric, apoi continutul balonului se aduce la
E. CH3-NH2 > (C6H5)2NH > CoHs-NHz > NHs llmn cu ape distilate. Ce pH va avea solulia finala oblinuti ?
A.1 B.3 c.5 D.8 E.9
29, Ordinea corecte a cre$terii aciditelii este urmdtoarea:
A. p-crezol < p-nitrofenol < acid cloroacetic < acid picric 10, Urmdtoarea afirmalie referitoare la alcooli este adeveratll:
B. p-nitrofenol < p-crezol < acid cloroacetic < acid picric A, In molecula alcoolilor R-OH, radicalul aromatic exercite un efect atrAgetor de electroni.
C. acid picric < p-crezol < p-nitofenol < acid cloroacetic B, Metalele alcaline pot reactiona cu alcoolii numai in solutie apoasa.
D. acid cloroacetic < acid picric < p-crezol < p-nitrofenol C. Metalele alcaline ce pot reacl ona cu alcoolii pot fi : Al' Mg' K' Na.
E. p-nitrofenol < p-crezol < acid picric < acid cloroacetic D, Reactia dintre etanol 9i sodiu produce etoxid de sodiu 9i apd.
E, Alcoolii inferiori sunt solubili in apd.
30. cati mililitri de solulie de hidroxid de sodiu de concentralie '104 M trebuie addugali la
10 ml solulie de hidroxid de sodiu de concentralie 10'2 M pentru a obline o solutie cu pH='1 1? ll. Referilor la pH este adeviratd urmdbarea afirmatie:
'14'
A.110 ml ml
B. 1000 rql
C.100 ml
D.900 E.200 ml A, La amestecarea unui acid cu o bazd va rezulta un amestec cu pH egal cu
'14'
3, lntotcleauna suma pH-urilor substanlelor dintr-o solu$e este egalA cu
31. Care este raportul de amestecare intre o solutie de acid clorhidric de concentratie 10-s M C, Adiugarea unor cintit6g mici de acid sau baze b o solulie tampon nu modifica
gi o solutie de acid clorhidric de concentratiel0-3M pentru a obtine o solulie cu pH = 4? aomnifi cativ pH-ul acesteia.
A.10:1 8.1:5 C.1:10 D.1:100 E.100:1 0, Solulia unui acid slab are valori ridicate ale pH-ului.
pH.
E, Prtn imestecarea in orice propo4ie a unui acid tare cu apa rezu[e solutii cu acelagi
32. Se amestec{ 30 ml solulie acid clorhidric de concenlratie 0,'l M cu 15 ml solu$e hidroxid
de potasiu de concentratie 0,2 M lntr-un balon cotat de 0,2 I' Se mai adaugi 0'73 g acid ll. Referitor la pH este adevdratd urmdtoarea afirmalie:
clortrioric, apoi se aducela semn cu apa distilau. se obtine o solutie avand un pH egal cu: A, Este un parametru ce caracterizeaza tAria unui acid sau a unei baze.
A. 1 B.5 C.7 D.9 E. 12 l, Eeie o caracteristice a fiecirui acid sau baze.
0, Reprezintd o mesuri a concentraliei de H'dintr-o solulie apoasA..
33. Prin amestecarea a 60 ml solutie acid clorhidric de concentratie 0,3 M cu 60 ml solutie D, Are valori diferite dac6 substanla este in stare solide sau gazoase.
hidroxid de potasiu de concentr4ie 0,1 M se obtine o solulie avand un pH egal cu: E, Flecare substanle are un pH diftrit'
A. 1 8.3 C.5 D.2 E.9
fl.lntr-un balon cotat de 1 litru se gasesc 200 ml solutie acid clorhidric de concentralie
3{. intr-un balon cotat de 2 litri se gesesc 500 ml solulie acid clorhidric de concentralie 0,00 M. se mai adauga 0,002 moli hidroxid de sodiu, apoi conlinutul balonului se aduce la
0,06 M. se mai adauge 0,01 moli hidroxid de sodiu, apoi Gontinutul balonului se aduc,e la l.mn cu apd distilate. Ce pH va avea solulia finala oqinut6?
A,2 8.4 c.6 E. 10
semn cu ape distilate. Ce pH va avea solulia finaE oblinutd ?
4.2 B,4 c.6 D.8 E. 10
frf, Referitor la pH este adevSratd urmetoarea afirmatie:
35. Urmetoarea afirmatie legatii de fenoli este adeverate: A RsprezintS logaritmul cu semn schimbat al concentra$ei unui acid sau baze.
A. ln molecula fenolilorAr-OH, radicalul aromatic exercita un efect atregdtor de electroni. E Reprezintd concentratia H. dintr-o substranp.
B. Metalele alcaline pot reactiona cu fenolii numai ln solutie apoase. B, Soiutia unei baze slabe are valoare subunitari a pH-ului.
C. Metalele alcaline ce pot reac$ona cu fenolii pot fi: Al, Mg, Fe, Cu. E, Ette'rn parametru ce caracterizeazd solutiile in care se gasesc H*'
D. Reactia dintre fenol gi sodiu produce fenoxid de sodiu 9i ape. E. Prln amestecarea in orice proportie a unei baze lari cu apa rezultd solutii cu
E. Fenolii ionizeazd practictotal ln solutie apoase. tcolsgi PH.

36. intr-un balon cotat de 1 litru se gesesc 500 ml solulie acid clorhidric de concentratie ll, Referitor la soluliile trampon este adeveratd urmdtoarea afirmatie:
0,002 M. Se mai adaugi 0,00099 moli hidroxid de sodiu, apoi conlinutul balonului se aduco A Rczultl prin ameslecarea unui acid cu o bazd.
la semn cu apd distilate. Ce pH va avea solutia finale obtinute? E Neutralizeazi orice cantitate de acid sau de bazd adeugata.
A. 1 B.3 c.6 D.5 E.9 G Nu exlsta in natur6, fiind preparate numai in laborator-
D Un exemplu de solu$e tampon este o solutie de acid acetic 9i acetat de sodiu'
E Un exemplu de soluiie tampon este o solulie de acid clorhidric 9i clorurd de sodiu.

62 63
69. intr-un balon cotat de 500 ml se introduc 25 ml solulie 0,2 M HCI $i o cantitate
70. ln urma introducerii intr-un pahar Berzelius a 50 g solutie NaOH 40olo 9i 50 g solulie HCI
echivalentd de NaOH, avend bc reaclia de neufalizare" Se aduce apoi la semn cu api
30,5% se va obline o solulie de concentralie:
distilata. Ce concentralie molare va avea solutia obtinuti? D.50% E.38.25o/o
c.58,5%
A. 0,1 M 8.0,2 M c.0,01 M D. 0,02 M E. 1 M 4.76,5% 8.29,25o/o

?0. ln urma introducerii intr-un pahar Berzelius a 50 g solutie NaoH 40% 9i 50 g solulie Hcl
70. Prin barbotarea de aer prin apd, pH-ul acesteia se va modifica de la 7 la 5,7. Care
30,5% are loc:
componentd gazoasd din aer este responsabilA pentru acest fenomen?
E. Ne A. un proces de dizolvare.
A. Nz B. Oz C. Hz D. CO2
B, o reaclie de descomPunere.
G, o cregtere a cantit4ii de api din solutie.
71. La neutralizarea unei solutii de HCI cu NaOH rezulti:
B. Se formeazi o sare. 0. o reactie de adilie.
A. Scade valoarea pH-ului.
C. Se produce un gaz. D. Se modificd culoarea solutiei. t, o scidere a cantitetii de api din solulie.
E. Scade cantitatea de ape din solutie.
10. Referitor la acidul benzoic, nu este corectd afirma$a:
A, EBte solid la lemperatura camerei.
72. Intr-o eprubetd in care se gisegte bicarbonat de sodiu solid se adaugi acid acetic
B, Sublimeazd.
concentrat constatendu-se degajarea unui gaz. A avut loc:
C, Se poate obline prin oxidarea toluenului.
A. o reactie intre doi acizi.
D, Se poate obtine prin hidroliza feniltriclorometanului.
B. o reaqie intre un acid mai slab $i sarea unui acid mai tare,
E. Prin nitrare lormeazi un amestec de acizi orto gi para nitrobenzoici'
C. o reaclie intre un acid mai tare gi sarea unui acid mai slab.
D. o reactie de dehidrogenare-
E. o reactie de aditie.
fl, Referitor la acidul lactic, este corecti afirmatia:
A, Aro 4 atomi de carbon.
B. Poate fi oxidat la un cetoacid.
73. ln reaclia:
C, Se obline prin fermentatia etanolului.
.* RrNH.* +;19-
R-NHz + HOH
D, Se obtine prin hidroliza lactozei.
E, Reaclioneazi cu NaCl.
A. R-NH2 este o sare de amoniu- B. HO' este un cation.
C. R-NH3- este un cation. D. HO- este acidul conjugat bazei.
ll. Pentru a obtine o solutie tampon, intr'o solutie apoase de CHTCOONa se adaug5:
E. HOH este baza conjugatd acidului.
A, H$or B. Naoir c. cH3cooNa D- CH3COOH
E' Nacl
74, Despre H3C-COOH este corecte afirmalia:
It. Pentru a obtine o solulie tampon, se dizolva in apa urmetoarea substanlS:
A. H3C-COOH este un acid tare. (NHr)zSOr
B. H3C-COOH are Ka > 1.
A, NeCl B. C. CH3COOH
0, rcld s-aminopropionic E. acid malonic
C. H3C-COOH se oxideaze in aer la etanol.
D. H3C-COOH formeaz6 cu apa o solutie cu pH < 7.
E. Este un acid mai tare decat acidul formic.
ll. ln cazul in care intr-o solulie [Ho] = 10-12 mol/l se poate afirma:
A. AdAugarea fenolftaleinei va colora solu$a in rogu.
75. Despre H-COOH este corecte afirmatia: !, Pentru a aiunge la o valoare neutra a pH-ului trebuie adiugat un acid.
A. Este un acid mai tare decet acidul propionic. 0, Pentru a ajunge la o valoare neutre a pH-ului trebuie adeugat6 o baze.
D. pH-ul solutiei este 12.
B. Este un acid mai slab decat acidul acetic.
E, pOH-ul soluliei este 2.
C. Rezulti din reaclia de oxidare a propenei cu permanganat de potasiu in mediu acid.
D. Rezultd din reaclia de oxidare a etenei cu permanganat de potasiu.
E. 1 mol de acid reaclioneazl eu 2 moli de Ca(OH)2.
ll, ln cazul in care intr-o solutie [H.] = 10-12 mol/t se poate afirma:
A. AdAugarea fenolftaleinei va colora solulia in roiu.
76. Despre HOOC-COOH este corecte afirmalia: F Pcntru a ajunge la o valoare neutre a pH-ului trebuie adeugat un acid'
e Pcntru a ajunge la o valoare neutre a pH-ului rebuie adeugaE o bazi.
A. Este un acid mai slab decat Gcrezolul
0, pH-ul solu$ei este 2.
B. Este lichid la temperatura camerei.
E, pOH-ul solutiei este 12.
C. Formeaze cu hidroxidul de calciu sdruri greu solubile.
D. Adeugat la o solutie de NaCl va creste pH-ul acestei solutii.
E. Reactioneaza cu clorura de sodiu.
tl, Urmdtoarea afirmalie este corecie:
A Acldul malonic este un acid gras.
E. Acldul ftalic este un acid aromatic monocarboxilic.
77. ln urma introducerii intr-un pahar Bezelius a 50 g solutie NaOH 40% 9i 50 g solulie HCI
E, Acldul lauric are 24 atomi de hidrogen-
36,5% va avea loc:
E, Acldul valerianic este omologul acidului adipic-
A. o reaclie de hidrolizd.
B. formarea a 0,5 moli de sare.
E Acldul stearic are 34 atomi de hidrogen.
C. formarea unei solulii cu caracter acid.
D. formarea unei solutii cu caracter bazic.
E. formarea unei solutii tampon.

67
66
 din vin in:
g ll, ln procesul numit oblinerea vinului are loc transformarea alcoolului
87, Urm{toarea afirmaiie, referitoare la un amestec ce contine 200 g ape 9i 50 CaCO3' gtudoza B'etanol C' acid acetic
este corect6:
i,
O, iructoz6 E'zaharozA
A. Este o solutie.
B. Este un amestec eterogen. a trigliceridelor are ca
l!. Addugarea de baze (de exemplu NaOH) in procesul de hidrolizb
C. Prin barbotare de COr se dizolvd sarea de calciu.
l0op :
D. Solutia are coloralia albastri,
A. obtlnerea de monogliceride.
E. Componentele se pol separa prin subllmare.
B, obtlnerea de digliceride.
i, i.iii.ii*, *n'itiorutui de reaclie ln sensut oblinerii de api 9i trigticeride.
88, Urmdtoarea reactie ilustreaze caracterul acid al alcoolului etilic:
6 Oi-pirt.r"" echilibrului de reaciie in sensul oblinerii de glicerine'
A. Reactioneazi cu hidroxid de potasiu. in domeniul acid'
E, menlinerea pH-ului mediului de reaclie
B. Reactioneaze cu hidroxid de sodiu-
C. Se oxideazd la aldehida aceticl, a substantelor organice pentru
D. Reactioneazi cu sodiu'
ll, sarea urmatorului acid este utilizati in analiza calitativi
E. Reaclioneazi cu acid acetic formand acetat de etil'
ldlntlflcarea sulfului:
i H;so; B. HNo3 c. HcooH D. Hzcoa E' cH3cooH

89. Urmdtoarea reaclie ilustreaze caracterul acid al fenolului: in analiza calitiativd a $ubstanlelor organice pentru
A. Reaciioneaze cu clorura de acetil.
100. Urmdtoarea baz6 este utilizatd
Ilrntlflcarea carbonului:
B. Reactioneaza cu clorura de benzoil.
C. Se oxideazd la benzaldehidd.
A, NaOH B. KOH C. Ca(OH)z D. NH3 E. CH3-NH2

D. Reactioneazd cu etoxidul de 6odiu.

E. Reacfioneazd cu oxigenul la temperatura camerei'
1.8. PROTEINE
St. La neutralizarea acidit4ii gastrice cu tricarbonat de sodiu rezulte;
A- o sare neutr{ gi un gaz. r
B. o sare acidd gi aP6.
l, Conllne 2 atomi de azot ln molecule:
C. o sare bazici.
i ;ftffi B. acidul glutamic C. serina D lizina E cisteina
D.osc6dereaPH-ului.
E. o sc6dere a concentra$ei initiale [HOl.
l, 8r considerA transfotmarea:
91. Un mol de acid monocarboxilic aromatic consumi la ardere 1008 litri de aer' Acidul
A. CroHsOz B. CsHaOz C. CzHsOz D' C7H7O6 E CgHroOz
este:

"'i'''i'
A+ - 'I
cHrCH-COOH + B-----r HrN-CFrco-NH-CH-CO-NH-CH-COOH
I I
+ 2H2O

Hn, CHz 9H'

92. Unul dintre produgii de hidroliza a 9 g cle uree este neutralizat cu 50 ml solu$e HCI
Randamentul de hidrolizd al ureei este:
3 M' On
CHz
I
r- OH
CHz

COOH
I

A.25o/o B' 50% C.75o/o D,60% E.400k

I

98. lntr-un balon cotat de 100 ml se introduc 3,65 g HCl, apoi se aducela semn cu api cooH
Oi.tif"te. Din solu$a obtinute se ia 1 ml, se introduce intr-un balon cotat de 1 litru 9i se aduce fubrlanla A este:
B. acid aspartic C. acid glutamic
la semn cu apA disiilati. pH-ul ultimei solutii oblinute va fi: A ilrma
A. 1 8.2 C.3 D.4 E.5 E, ndne E. cisteine

$rl. intr-un balon cotat de 100 ml se introduc 3,65 g HCl, apoi se aducela semn cu apd l, gt considere transtormarea:
distilate. Din solu$a obtinut{ se iau 10 ml, se introduc intr-un balon cotat de 1 litru Si sd
+ B-----+ HrN-CI-I-CO-NH-CH-CO-NH-CH-COOH + 2H2O
aduce la semn cu
A. .t 8.2
api distilatS. pH'ul ultimei solutii oblinute va fi:
c. 3 D.4 E.5 ''j'"i'
A+ CHrCH-COOH
I I I

NHz CHz QH, 9H,

95. lntr-un balon cotat de 100 ml se introduc 4 g NaOH, apoi se aducela semn cu api
BH
I-
cru
I
sH
I

oH
Oirtil.ia. Din solulia obtinute se ia 1 ml, se introduce intr-un balon cotat de 1 litru 9i se aduce
la semn cu ape distilate, pH-ul ultimei solutii obtinute va fi: I

A.9 B. 10 C. 11 o' 12 E. 13 cooH

aubrilnla B este:
96. intr-un balon cotat de 100 ml se introduc 4 g NaOH, apoi se aducela semn cu ape A Mtnl B. acid asPartic C. acid glutamic
Oi*tifrta. Din solulia oblinute se iau 10 ml, se introduc intr-un balon cotat de 1 litru 9i so El rartnd E. cistein6
aduce la semn cu api distilatS. pH-ul ultimei solulii obtinute va fi:
A.9 B. 10 c. 11 D.12 E. 13

68
4. Denumirea urmetoarei structuri: It. Prin hidroliza totale a proteinelor se obtin:
A, tcid glutaric B. glicerol C. dextrine
-rll
HrNrcH-CO-NH- CFrcO-NH- CH-COOH D, COz + prg E" acizi2-aminocarboxilici

CHz CHz CHz ll, Proteinele se pot clasilica in funclie de:

t-t-l
CHz OH SH
A, loaclia cu acidul
0, reaclia cu
azotic
acizii
B. reactia cu reactivul biuret
D. compozitie
I
E, conlinutul in carbon
cooH
ll, Este aminoacid ce contine palru gruperi metilen:
este: A, rlsnina B. cisteina C. lizina
A. lizil-serin-aspartic B. aspartil-cisteinil-glutamic C' glutamil-senn-cisleina D, rcldut aspartic E. serina
D. glutamil-cisteinil-serina E. cisteinil-serilglutamic
ll. Alegeti afirmatia corecte:
5. Acidul glutamic se poate obtine tratend cu amoniac in exces: A, Lcucina prelnti 4 izomeri optici.
A. acidul o-clorosuccinic B. acidul 24loropentandioic l, Amlnoacizii proteinogeni sunt greu solubili in ape,
C. acidul q-cloroadipic D. acidul q-cloropropandioic 0, Clgtelna este acidul q-amino-B-hidroxipropionic.
D. acidul 2-clorovalerianic B, lroleucina prezintii 4 izomeri optici.
E, Cazsina din lapte e$te o glicoproteine.
6. Nu prezintd izomeri optici:
A. glicina B. lizina C. acid glutamic ll, Denaturarea proteinelor:
D. valina E. leucina f, ulc procesul de hidrolizd totald.
I, lrle procesul de hidrolizi pa(iali.
7, Se hidrolizeazd complet 3 moli de alanil-glutamil-€spartil+eril-'lizin6. Grupirile amino B, poate avea loc la inc6lzire.
compusii rezultati pot fi neutmlizate Qu: 0, rllbereaze globuline.
A. 18 milimoli HCI B. 15 milimoli NaOH C. 18 moli HCI E, nu depinde de schimbarea pH-ului solu$ei.
D. 18 moli NaOH E. 15 moli HCI
ll, Aflrmalia corectd pentru o pentapeptide formatd prin condensarea alaninei este:
8, Conline 2 alomi de carbon asimetrici (chirali) ln moleculi: A, ln rolulie apoasd are caracler puternic acid.
A. valina B. leucina C. lizina D. izoleucina E. serina t, Nu reaclioneazi cu acizii tari.
9, Rtaclioneazd cu benzenul.
9. La tecerea unui curent electric continuu prin solutia unui aminoacid F, ln procesul de condensare se eliminA amoniac.
monocarboxilic in mediu puternic acid, ionii aminoacidului: C, Roaclloneaz5 cu sulfat de cupru in mediu bazic.
A. vor migra spre catod.
B. vor migra spre anod. ll Care dintre urmitorii compugi contin legitufi de tip peptidic: (l) albumina, (ll) amidonul,
C. Caracterul amfoter nu permite migrarea. llll) gllclna, (lV) fibrina, (9 palmitina:
D. Nu migreaze datoritil deplasdrii in sens invers a echilibiului de deprohnare a grupdrii A, ltl ttt B. ll 9i lV C. l9i V D. l9i lV E. ll 9i V
carboxil.
E. Nici una din afirmatii nu este adeveratd. X, Lcgdtura peptidice este de tiP:
A, rmlnlc B. esteric C. amidic D. eteric E. anhidru
10. lntroducend glicocolul intr-{ solutie de baze tare se obtine:
A. HOOC-CHr-NH2 B. 'rl
H3N--CH-COO- C. HrN-CH-COO* ll, Crre dlntre urmitoarele substanle: (l) albumina, (ll) hemoglobina' (lll) fibrina'
llVl kcratina, (V) colagenul con$n aminoacizi proteinogeni?
CH. CHs A lil il B. il ii tv c. t, tt si ltl
D. l, ll, lll 9i vE. toate
D. H3N'-cH2-cooH E. HrN-CHZ-COO-
ll, gsrtna nu poate reacliona cu urmitoarea substante:
11, Se poate acila cu 2 moli de clorure de acetil per mol de substante: A, rcld propionic B. acid q-hidroxipropionic
A. leucina B. lizina C. acidul aspartic E, rold p-hidroxipropionic D. ciclobutanul
D. valina E. glicina E. Glorura de metil

12. Este proteinl fbroase: ll, Sultut prezent in proteine poate fi identificat prin:
A. albumina B. hemoglobina C. globulina t, ltrtrrea proteinei cu sulfat de cupru in mediu bazic ai fierbere.
respiratori
D. pigmen$i E. cheratina f. mlncrallzare cu sodiu, dizolvare in ap6, reactie cu acetat de plumb.
p, roEclla xantoproteica.
F, hldrollzd acidi urmati de tratare cu azotat de argint.
E mllreralizare cu sodiu, urmati de tratare cu seruri de fier.
71
24. Valorile ridicate ale punctelor de topire ale aminoacizilor se datoreazi: t!. Care dintre urm5toarele dipeptide are cea mai micd solubilitate ?n apA?
A. legdturilor covalente dintre molecule. A, alanil{licina B. izoleucil-valina C. serilglicina
B. legaturilor covalente dintre alomii moleculelor. D, aspartil-serina E. glulamil-serina
C. legdturilorvan der Waals dintre molecule.
D. ac{ivitatii optice. t4, Este o proteind globulari:
E. legeturilor de hidrogen dintre molecule. A. alanina B. albumina C. colagenul
D, amidonul E. trioleina
25. Care dintre urmitoarele substanle: (l) trigliceridele, (ll) zaharoza, (lll) alanina,
(lV) albumina, (V) acidul glutaric, prin dizolvare in ap6, formeaze solutii tampon? It. Poate reacliona cu madm 2 moli de clorurd de acetil per mol de substanle:
A. numai I B. ll, lll Si lV C. I 9iV A, gllcil-serina B.alanil-valina C.leucil-glicina
D. lll, lV, 9i V E. lll 9i lV P, espartil-valina E. glutamil-alanina

26. Care dintre urmetorii compugi, prin succesiunea de reaclii: adilie acid ll. Hldroliza unei peptide se poate realiza prin:
hidrolize, ratare cu acid clorhidric, tratare cu amoniac, poate conduce la formarea valinei? A tratare cu solutie concentraii de sulfat de cupru.
A- aldehida izobutirici B. 1-butina C. aldehida propionicd t, lretare cu amoniac.
D.2-pentina E. acetona G, acliunea unor peptidaze.
0, lratare la temperatura camerei cu un amestec de acid clorhidric Ai acid formic
27. Proteinele, prin dizolvare in api, formeazi solutii tampon, datorhe: E, Nu se poate realiza decit la nivelul tubului digestiv.
A. prezenlei in molecule a gruperibr carboxil 9i amino.
B. legdturii peptidice dinlre aminoacizi. l?. Gllcil-o-alanina:
C. leg6turilor de hidrogen pe care le pot forma. A, tct€ o dizaharida.
D. prezentei unor grupiri hidroxil. l, Solu$a sa apoasi are caracter bazic.
E, prezentei unor grupiri tiol. r 6, Poate prezenta 2 izomeri optici.
0, Erte foarte greu solubilS in ap6.
28. Reactia xantoproteicd: E, Gonline 4 atomi de oxigen in moleculi.
A. este caracterislicd zaharidelor. B. este carac{eristrcd proleinelor.
C. este caracteristici am noacizilor alifatici.
i D. imptici tratarea cu reactiv Tollens. fl. Rcferitor la proteine, alegeli afirmalia @rectii:
E. se realizeazi cu sulfat de cupru ln mediu bazic. A, Toate proteinele, ln solutie apoasa, au caracter neutru.
l, Cazelna este o glicoproteine-
29. AvAnd in vedere structura acidului aspartic, alegeli afirma$a corede: 0, Nucl€oproteinele au con$nutul in azot mai mare decat lipoproteinele.
A. Este un acid gras.
p ln proteine, oxigenul este elementul majoritar.
B- Se ob$ne prin hidroliza trigliceridelor- E, Plgmeniii sanguini sunt glicoproteine.
C. Se ob$ne prin hidroliza unor proteine.
D. Solulia apoasd are caracter neutru. tl, Componenta obligatorie pentru o heteroprotein5 este :
A, crtena polipeptidici B. un acid anorganic C. un nemetal
E. Con$ne 5 atomi de carbon.
B, o rare E. o bazi azotati
30. Sunt izomeri de catenir
A. o-alanina gi P-alanina 10, Aclzii nucleici:
B. acidul aspartic $i acidul glutamic tunl proteine complexe.
C. valina gi acidul o-aminoizovalerianic lunl derivati de acizi carboxilici.
pol f{ grupare prostetici pentru heteroproteine.
D. acidul orl@.aminobenzoic ai para-aminobenzoic
E. aodul o-aminocapronic $i leucina oonlln sulf in moleculd.
nu pot reactiona cu bazele deoarece contin baze azotate in moleculi.
31, Sunt izomeri de pozitie:
A. L-alanina gi D-alanina ll, Cere este numarul maxim de sarcini electrice pe care le poate avea tetrapeptida glicil-
B. acidul aspartic ai acidul glutamic lllll-llrll-llzina in mediu pulemic acid sau puternic bazic?
C. valina gi acidul q-aminoizovalerianic A,0 8.2 c.3 D.4 E. 5
D. acidul ofto-aminobenzoic Ai para-aminobenzoic
E. acidul o-aminocapronic Ai leucina ll. Cate grame de ap6 sunt necesare pentru hidroliza a 3 moli de glicil-valil-aspartil-lizinS?
A !029 8.54g C.2169 D.1089 E.2709
32. Care dintre urmetoarele afirmatii referitoare la alanini gi aniline este corecte?
A. Sunt izomeri de functiune. lf, Ool moli de aspartil-glicil-valini consumd la hidrolizi maxim:
B. Ambele contin o grupare aminicd gi una carboxilici. A. I moll de api 8.12 g apA C.6 moli apd
C- Alanina este mai solubilS in apt decAt anilina. I 36gapA E. '108 g apa

D. Ambele pot forma amfioni in solutie apasi.

E. Anilina are punct de topire mai ridicat dec6t alanina.

72 73
 44. Care este numSrul maxim de sarcini electrice pe care le poate avea tetrapeptida
glutamil-aspartil-lizina in mediu puternic acjd sau puternic bazic?
aspartil- !6. Despre aminoacizii naturali se poate afirma:
A. lzoleucina este omologul superior valinei.
A.0 B. 1 C.3 D.4 E.5 B. lzoleucina este izomer optic al leucinei-
C. p - Alanina este izomer optic al alaninei.
45, Glutalionul, un puternic antioxidant, are urmdtoarea structurd:
D. Acidul aminoacetic prezintd 2 izomeri optici.
H2N-ClrcH-cHr-co-NH- clrco-NH_ CH_COOH
E. D- 9i L-alanina sunt izorneri de pozitie,
lr
cooH cHr-sH 66. Un aminoacid se geseste dizolvat intr-o solutie puternic acidd. Se adauge treptat hidroxid
Denumirea chimici a glutationului este:
de sodiu p6ne ce solulia devine puternic bazici. Aminoacidul va suferi urmitoarele
A. o-glutamil-serin€licina B. o-asparagil-cisteinil-alanina transformeri:
C. y-glutamil-cisteinil-glicina D. y-glutamil-sedtglidna
E. oglutamil+isteinil-glicina
A. amfion -------+ cation --+ anion
B. amfion ------+anion ----+cation
tl6, Care dintre urmdtorii aminoacizi are cel mai ridicat conlinut
C. cation -------)anion -_* amfion
in carbon? D. cation --+amfion ---->anion
A. glicina B. serina C. cisteina D. alanina E. valina --+cation
E. anion ------.)'amfion
tl7. care dintre urmeroarere peptide are cer mai puternic caracter
hidrofob? 57. Un aminoacid se g5segte dizolvat lntr-o solulie putemic bazicd. Se adauge treptat acid
A. seril-aspartil-alanina B. glutamil-aspartil-serina clorhidric pane ce solulia devine puternic acid6. Aminoacidul va suferi urm6toarele
C. leucil-valil-alanina D. leucil-aspartil-serina transformeri:
E. cisteinil-aspartil-serina A. amfion---j, cation ----+ anion
tl8. Care dintre urmetoarele peptide are cel mai puternic
B. amfion-----; anion ---+cation
caracter hidrofil? C. cation -------) anion -----4' amfion
A. seril-aspartil-leucina B, glutamil-aspartil-serina D. cation amfion > anion
C. leucil-valil-alanina D. leucil-aspartil-serina E. anion --+
-_-1' _-1' cation
amfion
E. izoleucil-aspartil-serina r
58. Se dizolvA in ap5 3 milimoli de tripeilide, obtinu€ prin condensarea a 3 molecule de acid
tl9. Care dintre urmdtoarele peptide are cel mai mare numdr glutamic. Ce caracter acido-bazic va avea solulia oblinute gi ce cantitate de acid clorhidric
de sarcini electric€ in mediu
puternic bazic?
iau hidroxid de sodiu va fi necesard pentru neutralizarea grupdrilor acide sau bazice ale
A. seril-aspartil-alanina B. glutamil-aspartil-serina trlpeptidei?
C. leucil-valil-alanina D. leucil-aspartil-serina A. neutru; 6 moli HCI gi 6 moli NaOH
E. cisteinil-aspartil-serina B. acid: 12 mmoli HCI
C. bazic; 3 mmoli NaOH
50. Referitor la proteine, alegeli afirmalia corede: D. acid; 12 mmoli NaOH
A. Colagenul gi ovalbumina sunt proteine fibroase. E. bazic; 3 mmoli HCI
B. ln mediu putemic acid proteinele sunt incdrcate negativ.
C. ln solutie apoase, proteinele nu sunt ionizate. 59. Se dizolvd in api 3 milimoli de tripeptide, oblinute prin condensarea a 3 molecule de acid
D. Pigmenlii sanguini sunt heteroproteine. aspartic. Ce caracler acido-bazic va avea solutia obtinuta gi ce cantitate de acid clorhidric
E. Keratina se gdsegte in mugchi. sau hidroxid de sodiu va fi necesard pentru neutralizarea gruperilor acide sau bazice ale
tripeptidei?
51. Pentru formula moleorlard c,:HTo2Nsunt posibili un numdr de izomeri aminoacil A. neutru; 6 moli HCI 9i 6 moli NaOH
egal cu:
A. 1 8.2 C.3 D.4 E.5 B. acid; 12 mmoli HCI
C. bazic; 3 mmoli NaOH
52. Urmdtorul aminoacid se poate deshidrata: D. acid:12 mmoli NaOH
A. glicina B. valina C. lilna D. cisteina E. serina E. bazic; 3 mmoli HCI

53. Contine 4 atomi de oxigen in moleculd: 60. Se dizolvi ln ape 3 milimoli de tripeptidi, ob$nuti prin condensarea a 3 molecule de
A. glicina B. acidul glutamic C. serina D. lizina E. cisteina lizind. Ce caracter acido-bazic va avea solulia obiinuti gi ce cantitate de acid clorhidric sau
hidroxid de sodiu va fi necesard pentru neutralizarea grupirilor acide sau bazice ale
5,1. Urmdtoarea afirmalie este corectd:
trip€ptidei?
A. Aminoacizii apa4inand seriei sterice L sunt levogiri. A. neutru; 6 moli HCI 9i 6 moli NaOH
B. Aminoacizii apa(indnd seriei sterice D sunt dextrogiri. B. acid; 12 mmoli HCI
C. Aminoacizii naturali cu duble legdturi sunt substanfe lichide. C. bazic; 3 moli NaOH
D. inh-un aminoacid, gruparea carboxil este legatd n,hii o" atomul de carbon D. acid; 3 mmoli NaOH
de care este
legate gruparea aminici- E. bazic; 12 mmoli HCI
E. Aminoacizii pot prezenta mai multe tipuri de izomerie.

74
61. Se dizolvd intr-o solutie apoase puternic acida o tripeptidd, obtinuta prin condensarea de t1. Numerul de tripeptide mixte ce se pot forma din glicocol 9i beta-alaninA este:
acid aspartic, izoleucini gi acid glutamic. Care va fi valoarea sarcinii electrice a tripeptidei 4.2 8.3 c.5 D.6 E.8
dizolvatd in solutie?
A. +3 B. +2 C. +1 D. -1 E. -3 12, La hidroliza totale a unei tripeptide se formeaze trei aminoacizi naturali monocarboxilici cu
mg8€le moleculare egale cu 75, 89 gi respectiv 121 . Tripeptida poate sd fie constituita din;
62. Se dizolva intr-o solutie apoasd puternic acide o tripeptidd, obtinutd prin condensarea de A. alanini, glicine, serini B. valind, glicin6, alanina
C. alanind, glicind, cisteine
lizina, izoleucine gi alanin6. Care va fi valoarea sarcinii electrice a tripeptidei dizolvatd in D. fenilalanin6, valinA, glicin6 E. lizind, glicin6, alanina
solutie?
A. +3 B. +2 C. +1 D. -1 E. -3 It. Continutul de azot in gliceride este:
c.200h D.05-2%
A,6,5-7,5% B. 1s,5-18,5%
63. Se dizolva intr-o solutie apoasi puternic acidA o tripeptide, obtinutd prin condensarea de E, nlci una din soluliile A - D nu este corectd
lizind, acid glutamic Ai lisind. Care va li valoarea sarcinii electrice a tripeptidei dizolvata in
solulie? ll. Glicocolul se poate ob$ne hatand cu amoniac in exces:
A, +3 B. +2 C. +'l D. -t E. -3 A, rcldul cloroacetic B, acidul 0-doropropanoic
C, acldul 3-cloropropanoic D. acidul 2-bromopropanoic
pe cale chimicd
64. Se dizolvi intr-o solutie apoase puternic bazici o tripeptidd, obtinute prin condensarea €, gllcocolul esteun aminoacid natural gi in consecinti el nu poate fi sintetizat
de acid aspartic, izoleucini Si acid glutamic. Care va fi valoarea sarcinii electrice a tripeptidol
dizolvatd in solutie? ll. Rcidut aspartic nu reac$oneazd cu:
A. +3 B. +2 C, +1 D. -'t E. -3 A. rlfa-alanini B. metanol C. metilamini
D, acld clorhidric E. benzen
65. Se dizolv| intr-o solutie apoase puternic bazicd o tripeptidd, obtinutd prin condensarea
de lizin6, izoleucind 9i alanini. Care va fi valoarea sarcinii electrice a tripeptidei dizolvate il, Dlntre urmatorii aminoacizi: alfa--alanina, beta-alanina, acid p-aminobenzoic, lizina sunt in
solutie? t itod normal in stare de agregare solida:
A. +3 B.+2 C. +1 D. -1 E. -3 A, unul B. doi C. trei D. patru E. nici unul

66. Se dizolvd lntr-o solulie apoasd puternic bazici o tripeilida, ob$nuti prin condensarea 17. Se dd ecuatia reacliei:
de lizind, acid glutamic ai iizina. Care va fi valoarea sarcinii electrice a tripeptidei dizolvatd ln
solutie? A+2NHr D affa-alanina+NH4C|
A. +3 B. -2 C. +1 D, -1 E. -3
fub.lenta A este:
67, Cete legdturi esterice va putea forma o tripeptidE oblinuta prin condensarea A C|-CHTCOOH B. C|-(CH'TCOOH
molecule de serini cu o moleculd de acid glutamic ai o moleculd de alanini ? €, Cl*(CHtz4ONH, D. CHTCHCI-COOH
A. 1 8.2 c.3 D.4 E.5 E, Alanlna nu se poate prepam pe aceasEi cale.

68. C6te molecule de hidroxid de sodiu vor putea reactiona cu o moleculi de ll, Rcaclia care nu €ste dat i de nici un aminoacid natural este:
ob$nutEi prin condensarea unei molecule de alanind cu o molecule de acid glutamic Ai A, B. acilarea C. condensarea
moleculi de valind? E, 'rlerifrcarea
rcaclta biuretului E. deshidratarea
A. 1 8.2 c.3 D.4 E.5
il, Conllne sulf in compozi$e:
69, Care din tripeptidele de mai jos pot reacliona cu hidroxidul de sodiu in raport molar de A llrlna B. serina C. cisteina D' alanina E. valina
A. alanil - glicil - izoleucina B. glutamil - leucil - valina
C. glutamil - seril - lizina D. aspartil - P-alanil - serina t0, Dlntre aminoacizii prezentatr poate fi obtinut prin hidroliza totiali a proteinelor naturale:
E. leucil - glutamil - aspartic A, rcldul beta-aminobutiric B. acidul alfa-€minosuccinic
€. rcld alfa-tio-beta-aminopropionic D. acid alfa-amino benzoic
70. Se considete transformarea: E rctdut b€ta-€minoglutaric
A + CHr-CH-COOH + B------+ HzN-CH-CO-NH- cH-co-NH-cH-cooH + 2HzO
t-il tl
CHz
ll, Bewenla aminoacizilor dintr-o pentapeptidd carc prin hidrolize pa$ali formeazi amestecul
OH NH, CHz
I

CHz
rl
oH
CHz

cooH
6t dlpcplide: glicil-+alina, valil- glicina, glicil-elanina, alanil-lizina este:
A gllclF-valil-alanil-liziFglicina
: litll {lanil-valil-glicihralina
I @ vrilFg llcil-vali,-ahnil-lizina
cooH E vrlll-alanil-lizil-4licil-valina
Substanta B este: E glhll-valil{liciL€lanil--lizina
A. lizind B. acid aspartic C. acid glutamic
D. sednd E. cisteini

76
 82' La trecerea unui curent electric continuu prin solu$a unui aminoacid monoamino_ e4'ornitinaesteomologulimediatinferiorlizinei.Denumireachimiciaomitineieste:
monocarboxilic in mediu putemic bazic, ionii aminoacidului:
A. vor migra spre catod.
f. a&O afA-atinoizova'ierianic B- acid alfa-aminovalerianic
c.acidaffa,delta-diaminocapronicD.acidalfa,epsilon-diaminocapronic
B. vor migra spre anod.
E, acid alfa.delta-diaminovaledanic
C. Caracterul amfoter nu permite migrarea.
D. nu migreazd datorifil deplasirii in sens invers a echilibrului de deprobnare grupirii
a carboxil. 06.Peptidazelesuntenzimeceactioneazeasupraprotejnelor,catalizandreactiide:
E. Nici una din afirmalii nu este corectd.
A. condensare B. aditie C' polimerizare

83. Num5rul dernolecule de apd eliminate la fcrmarea unei molecule de nonapeptidi

D. hidroliza E. deshidratare
simplii esb:
4.5 8.7 C.6 D.8
E. 12 g0, ln fosfoproteide, acidulfosforic este legat de grupele hidroxil prin legdtttdde tip: .
A. eterice B.ionice C. carbonilice D' carboxilice E' esterice
84. lntroducend gticocolul intr-o solutie de acid tare se obgne;
A. HOOC-CHTNH2HC| B. H3N._CH_.COO- c. HrN-CH-COO- 07. Serina este:
I I A. un acid monoamino-monocarboxilic aroma$c
B. un acid monoaminfricarboxilic
CHs D. un aminoacid hidroxilat
CH: C. un acid diaminenonocarboxilic
D. H3N--CHTCOoH E. H3N*-cHzcoo- E. un aminoacid tiolic

85. Cati moli de aminoacizi monoaminomonocarboxilici sunt necesari pentru sinteza Grupdrile carboxil
unui mol 98. Se hidrolizeaze complet 3 moli de alanil-{lutamil-€spartil-serikistein6
de_polipeptid, gtiind c6 in cursul procesului se elimind 90 grame de apd. rezulta$ pot fi neutralizate cu:
din compu$ii
A.3 8.4 c. 5 D. e.7 6 A. 18 malm;oli NaoH 8.9 milimoli LioH C. 18 moli KOH
D.21 moli NaOH E. 15 milimoli L|OH
86' Dintre urmdtoarele substantele, un aminoacid poate rea{iona cu: acid orto-aminobenzoic
'
O;.ben_zen (ll); CH3-NH2 (ilt); CHrCt (tV); HCt M 99. Poate da diesteri:
A. r, il, ilt, tv B. il, ilt, tv, v c. i, [, M v' D. t, il, tv, v E. t, il, ilt, v A. lizina B. serina C. glicina D. alanina E. valina

este:
87, a-Aminoacizii aromatici ce corespund tormulJi moleculare CTHTOzN prezintd: 100, Aminoacidul care are calena hidrocatonata ramificata
Iu. 63 izomeri
i:9T:1q9 !9'll" g 3 izomeri de pozilie i
a. izomeri de pozige A. lizina B. cisteina C' acidul glutamicD' serina E- valina
de pozilie E. nu pot avea o astiel de formuld

88. La obgnerea unui mol de polipeptide, cu gradul de policondensare egal I,9. ZAHARIDE
cu 101, rezultd ca
produs secundar:
A 100 moli apd B. .100 moli amoniac C. 9g moli amoniac
D.99 moli api E. 99 moti CO2 1. Care dintre compu$i de mai ios nu conline legituri glicozidice?
A. amidonul B. dextrinele C' zaharoza
?9. yrmetoryl compus carbonilic, tratat cu HCN, este cel mai potrivit pentru sinteza c,-alaninei: D. amiloza E. galactoza
A. aldehida formicd B. aldehida aceticl
C. aldehida propionicd D. propanona 2. Despre ribozi se Poate afirma:
E. alfa-alanina nu poate fi preparata pomind de la compugi carbonilici A. Este o dizaharidd. B. Nu are caracter reducitor.
C. lntrd in structura ADN. C. Este o cetopentoze.
90, Alfa=alanina tratate cu cloruri de acetil conduce la: E. Se oxideazi cu reactiv Tollens
A. un diazoderivat B. un azoderivat C. un cetoacid
D. un compus cu caracter acid E. un produs de degradare oxidative 3. Glucoza este sintetizatii in plante prin fotosinteze din:
A. CO + H,O b. co, * N, * 11, c. coz + Hzo
91, Aminoacizii se pot transforma in amine primare printr-o reacge de: D. Oz + HzO E.C+HzO
A. hidrolizd B. decaDonirare c. rcducere D. oxidare -
E. decarboxirare
4.Glucozapoateciclizadatoriteprezenleiinstructureagrupdrilorfunc|ionaledetip:
92. Caracteristica pdncipali a majoritEfii aminoacizilor proteinogeni este: A. eteric B. esteric D' carbonil
alifutici
A. sunt alfa gi beta aminoacizi B. sunt aminoacizi aromatici D. hidroxil E. carbonil 9i hidroxil
C. sunt alfa-aminoacizi D- sunt aminoacizi cu catena ramificaE
E. nu au nici un fel de caracteristici comune 5. Alegeli afirma$a corect5:
n. etrico2a este b monozaharida insolubiE in alcool etilic'
93. Are acelasi conlinut procentual de carbon, hidrogen, oxigen gi azot ca tripeptida
simpE B.zaharcza este o polizaharidd insolubili in api'
albastre
alanil-alanil-alanina, tipeptida mixt6: C. nrifop"ctin" reaclioneaze cu iodul formind o coloratie
A. glicil-glicil-serina B. glicil-alanil-serina C. glicil4licil-valina 6. Oin glucoza se poate ob$ne acid acetic prin fermentalie'
D. glicil-+alil-valina E. alanil-alanil-serina E. in po-tizatratte, legdturile-intre componente sunt de tip esteric'
6. ldentificarea glucozei prin formarea unei oglinzi strilucitoare se

c. t ioioria
bazic
A. siruri de cupiu in mediu
oi"rinoargentic
E. acid azotic

7. 0,25 Moli glucozS pot reaclrona cu:

A. 0,5 moli Cu(OH)z
C. 0,75 moli [Ag(NHg)r]OH
B. solulie de iod

8.0,25 moli Cu(OH),

realizeazd folosind:

D. hidroxid tetraaminocupric

D. 0,75 milimoli IAg(NH3)rlOH

-_"lil
I Iffixiluit-3il3llfl;,"
II
I
3:
E. tottleau-na
sricozidica
ilffi:1ffjii_%f;Jicozidicd
intre doud grupdri -OH

lru*t::"nilx"0" "'"''u
ei una arcooricdr sau
glicozidice

Blll?ji*o," c garactoza
ill
il'n
illi
'il
E.0,5 milimoli Cu(OH),

8. q-Glucoza 9i P-glucoza sunt: I :;:l;;,,.,,eaapeiintre;.;:i: hidroxirur il

-,idicaruneimorecuredeo-grucozdei
B. izomeri de functiune
c martozd
A. izomeri de Pozitie
C. izomeri geometrici
E. izomeri de catend
D. izomeri optici
I i;f":fl;ilariemorecureoe;-fl:H:;rserormeazs: il
9. 0,5 Moli glucozd Pot reacliona cu:
B. 1,00 mol Cu(OH)2 c'grupareadehdce
A. 0,5 moli Cu(OH)z
D" 0,25 milimoli [Ag(NHs)r]OH
,;fin5;::,,,*,,,*,,'.-
I
C. 0,25 moli tAg(NH3),lOH
E. 1,00 milimol Cu(OH)z

10. Urmtrtoarea afirma$e referitoare la glicogen este adeverata:

il
gliceridd B. conline legdturi de tip ester

I
r**:*#**'''
'c. eite o
R.
;;i; ;.-ilisiucid de origine vegetali
E. este sintetizat in ficatul animal
D' contine grupari carboxil
Air,lHil{{tEffifln.tozanusecrzovdinapi il

11. Monozaharidele se clasifici in funclie de numerul de atomi

A. aldoze 9i cetoze
pentoze
B' aldotrioze
de oxigen din molecule ln:
$i cetotrioze
I t
II lg'#*ri:r#ff:Hff::::'il::'-
b. irioze, tetroze, D' aldohexoze 9i cetohexoze
E. nu existe un asemenea tip de clasificare
|
12. ln moleculele majoritilii monozaharidelor, raportul atomic
A. 3:1 8.2:1 Q. 1:2 D' 1 :1
{3. Monozaharidele sunt substanle foarte ugor solubile in:
E'
dintre hidrogen 9i oxigen este:
3:1
8,ffiff*[*:j#i3i;'trs:;'."* I
A. toluen B. benzen C. hexanol
D. hexan

A. monoacetilriboza B.
D. tetraacetilriboza
E. apa

14. La tratarea ribozei cu anhidridi acetice in exces se formeazd:

diacetilriboza
E. reaclia nu are loc
C' triacetikiboza I ammtTtgg*s$*.,*#fr#N*
I
E a-ir"ii.ti"" are caractei reducitor iar glicogenul nu' |
I

15. La reducerea ribozei se formeazd:

A. un monoalcool B. un diol C. un lriol
I f#fltffilfdftil"'".r,u,porihidroxiceton" ""i:lihidroxicetone i
D. un tetrol E- un pentaalcool
F rclzi Polihidroxilici

16. La arder€a unui milimol de glucozA se obtin' in condilii

normale: I
t din:

I
D, Flldroxilul glicozidic se gdsegte legat la carbonul
n.'tlJico, 8.6 d Co, c' 134,4 mlco2
D. 6 moli HzO E.'12 mmoli HuO

17. Glucoza se poate transforma in hexitol prin reactia cu:

H HlHiiit#.'*+f;'jai
A. api de brom
D. Fe + alcool
B. hidrogen
E" reacliv Tollens
C. reactiv Fehling

I P 'iltr*i
ffii'H:;J':;l:.';'l'i:ffill:'"iJltTSfi"o,".,,

18. Zaharoza are formula moleculari:

A. (CoHrrOs)n
D" CrzHzrOrr
B. HO-(CoHroOs)zH
E.CrzHnO.:
C.CpH2aOe
tifiifli"*:i"J:::;".,,,, '.;::"#r$n, '*
80

I
 29. Prin hidrorizS acidd amidonur selransformd in glucozd.
tidrolizei €nzimatice'
A. zaharozd B.ribozi C. celulozd
- --
O.
rntermediar se pot obline:
iructoza E. dextrine
40. M altoza se supu
ne

B. F-{lucoza
Tlli,tr;t;
C.o-{lucoza
A. p-fructoza
30. Celuloza are formula HO-(GH'6O5)"_H. Pentru hidroliza E.zaharoz|
completi are nevoie de un numdr D. cr-fructozi legaturi
de molecule de apd egal cu : sunt legate intre ele Prin
moleculele de glucoze
A. n B. n-1 C. n+1 D.2n 41. in macromolecula ce.lulozei'
pozi$le:
E.6n E. 1-4 9i 2-5
monocarbonilice intre c. 1-3 D. p(1r)
31. Malloza are urm5toarea formuld moleculard: n. r-r B tr(1-4)
A. CoHrzOo B. C6H10O5 C. CnHzAOe D.CpHzzer E. CsHoOe
32. Despre zaharozi se poate afirma:
A. Se extrage din sfecla de zahir.
B. Este o dizaharidd pulin respandite in naturd.
f *fl*n:'m:'#lrll'[lm:"*'"x'l''n':;
C. Este formatd din a(atfa)-fructoze gi
0{beta)-gtucozd in proporlii egale.
D. Congne o tegdturd monocarboniticd i;tre
i;;-;o;o;;aride. E, :: rffi tilu"iit sTl;"1"ffi 'T*:i,gtffi3"
E. La incilzire puternice au loc procese de deshidratare
intermorecurare. prin *
43. Amiloza este o
polizahariddJormata
B. c*glucoza
*'flt$::""
C.0-€lucoza
33. Este corectd afirmalia: A. P-fruc-toza
A. Zaha@za flomeaze prin hidrolizi numai alfa_{lucozd. E. zaharoza
D. cr-frudoza
intre ele prin legdturi
6. Laharoza are o grupare hidroxir murt mai reaciivd
decdt cererarte. moleculele de glucoze sunt bgate
v. Lanaroza nu are proprietdti reducdtoare. i4. ln macromolecula.-amilozei
acest tip
D. Zaharcza are formula molirulari C^H."O. Omrnonirice tntre ?oaliile: C. D. 1-4 E. Nu apar legituri de
E. Zaharoza formeazd prin hidrolize nur"itru"tola. 8.1-2 i-3
A. 1-1
glucol?1.:;t'9-"tt'' alaturi de alcool etilic:
a
34. Celuloza este formatd din; 45. La fermentatia alcoolrca
p-glucozd B. p-gtucozi 9i B_fructoze
A. a-glucozi 9i ll?"ii lil'A' o:oe 11,1"^slli:T3
f. B_gtucoa ' '
C. onlucozd gi p-fuc{oze
D. a-glucozi I i illii 85,E.iii' 1i'i'* '91 1191Y33:i
B ; [:i ff Giltsrr':].9: g]T.:1
35. Are zaharoza caracter rcducdtor?
A. Nu, pentfu ce grupdrile carbonilice sunt blocate.
3 ? il31 fil; S.llhffi
P: I $3l,il?tJ,T'[ii fr'il ffi;
ff ri:s * detr srucoza'
ls:: mor $Jf#i
u. Nu, pentru cd nici o zaharidi nu are carac{er reducitor.
este o re""ti;. C. de esterificare
C. Da, pentru cd are ln compozili" o more"ria o"-riu"6Ji. 45. Fermentalra ahoolici o" niorotird
u. Da, toate zaharidele au caracter reducdtor. A deshidratare
E. Da, pentru ci are ln compozilie o moleculd
de ,
D. catalizate enzimatc
- E. Oe transpo,Ue
de glucozi.
36' Deosebirea de structurd er<istenta intre amiroze gi
amiropectind este:
A. Amiloza are sfuctura ramificatd iar amilopectina
Jre structura finhra.
B. Amitoza are structura liniard iar amitopeciir"
C. Nu diferi decat masa moleculard.
ii"
it riiirl
ramificatd. ni.ri.Br'a
ffi{,nfiffitiffi+trff
'ffi
D. Amiroza este abetuitd din rasturi de grucoze
iar amiropectina din resturi de fiuctozd.
E. Amiroza este arcatuiti din resturi oe i""toza i"i iriio-pJain. din resil;;;i;;;;.
37' La fermenta$a alcoolici a glucozei rezulta alcool 48.precizaricaregf 13IT:IHf, ffi i#fjX$iXll':i'"""*'"*
etilic aHturi de dioxid de carbon. Raportul
molar intre etanol 9i glucozi este: A. Sunt Produgi intermeolan
A. 1:2 8.2:1 C. 1:1 D.2:3 E. 1:3

f,^O. f{ar9a
numai a grupdrii carbonil din constitutia unei atdoze
se face cu : ii1}l;$i*,tH,,:Fmentu,r'drosen
A KMnOr in mediu sulfuric B. KzCrOz in mediu sulfurlc E. nu ProPrieUti tensioactive'
! oxigen molecular D. hidroxid de argint amoniacal la glucoza este falsa:
E. nici unul din procedeele propuse itg. Urmetoarea afirmatie referitoa'e
i: ;ilil;;i*ulard duclt-oi;
este. ceH r zoo'
39. Este falsd afirmalia privitoare la fructoze: E.'Pi"ii.ta ."tctgr f
tCFiii[f.f:ffiXil'"T"-n'ro-ain"",:'*:f
A. Este cea mai dulce monozaharidd. B. Se dizotuA ugor in apd. fi ib"aeireac{ivitate
C. Se reduce la hexitol. D. Forma cidice predomlnantd sste plranozice. i'i'flffilXli'::ill.i-il }tl'#1"':]::"*,:i;ffi
3Jxi*Hil::':nr,l'l::::a?li.':*'3""ili'ff'f
3 ii;
ffi i?j]'i'-'r'il;'n
E. Se gdsegte in mierea de albine.

82 83
 g,gi$ffig*#ffi,-. 60, Referitor la amilozi 9i amilopectind, este in@recte afirmatia:
A. Ambele sunt polizaharide de tipul -[CeHroOsln.
B. Amilopectina este insolubild in apd caldd.
C. Amiloza dd coloralie albastrd cu iodul.
D. Amilopectina prezinti in structurd numai legeturi 0(1-6).
E. Amiloza prezinti in structuri numai legdturi o(1-4).
Jhl#?f#ff ,ftI*"' rezu*d din interaclia sruperii carboniri@ a cetohexozei cu
gruparea-hidroxil din pozilia
A,5sau6
:
61. Afima$a incorecli referitoare la glucozi 9i fructoza este:
B.4 sau 5 C.3sau4 D.2sau3 E.1sau2 A. Ambele sunt monohexoze.
B. ln forma aciclicd, ambele au cdte 4 atomi de carbon asimelrici.
C. Ambele se descompun la temperaturd inalti.
IlnftH:l'-""ETiiltlffslaresrucozeis,enumesc: D. Ambele prezinte fenomenul de anomerie.
E. Ambele, prin reducere, formeazi hexitol.

este rarsd ; 62. Afirma[ia corecti referitoare la anomeria glucidelor este:

3;lfiT:'1il:l!*en
i E:E i'fffi, i?ffi
r.. Este sintetizal la nivelul ficatului.
A. Se datoreazi grupirii hidroxil de la atomul de cartron Ca al glucozei.
B. Anomerul p al glucozei formeazi prin policondensare amilopectina.
C. Celuloza prezintd anomaie c.
i,. ffi:lll3 S: llHgfi '#,::,,:TE: ::Xliiii#fl , I
* D. in cazul glucozei, anomerul o sau p se stabilegte in funclie de gruparea hidroxil
glicozidicd de la atomul de carbon C2.
54. Legiiturile care se stabilesc E. ln cazul fructozei, anomerul o sau p se stabilegte in funqie de gruparea hidroxil
intre mobculele de alh_glucozd
sunt: in macromoleculele de glicozidicd de la atomul de cafion C2.
amidon
A- bgetud 1 5 si 1 _4
- legeturi monocarbonilice
C. legdluri dicarbonilice !.
D. legdturi de hidrogen
63. Este incorecti afirma$a referitoare la monozaharide:
E. legdturi van der Waals A. Glucoza 9i fructoza formeazd cu clorura de acetil esteri pentaacetilati.
B. Glucoza reaclioneaza cu reactivul Fehling.
55. Pentru esterificarea unui C. Fructoza reactioneazi cu reactivul Tollens.
mol de aldopentoza se vor
de acet't,.eSat cu consuma un num6r maxim D. Atdt glucoza c6t 9i fructoza pot adopta forme furanozice.
de moli de
lolrd c.3 E. Glucoza gi fructoza dau prin hidrogenare un hexitol.
D.4 E.5
rnui amesrec de doud atdoze 64. Este adevdraE afirmalia:
ff;Hlif::l
A. un polialcool izomere @nduce
B. doi polialcooli izomen:
'ta: A. Glicogenul este un polizaharid cu rol de rezerva la plante.
C. fruclozd gi un polialcool B. Glicogenul are struciuri liniare.
D, glucoze $i un pdialcool
ts. reaclia nu poate avea
loc C. Zaharoza con$ne o legdturd monocarbonilice.
D. Hidroliza pa4iald a amidonului conduce la dextrine,
de mai jos, rea{ioneazd putemic E. Celobioza contine o legiturE dicarbonilici.
l1.rr?:ll;rr""nlete cu reactivutToilens:
D. amidonul f. iiciJ;J ere C. celuloza 65. Nu este solubild in ap6 urmitoarea substanle:
Oinfre
A. zaharcza B, celobioza C. amiloza D. riboza E' celuloza
58. ln 3 eprubete se introduc
cite 2 ml de:
eprubeta 1 - etanol 66. Dintre substantele: (l) zaharoza, (ll) celobioza, (lll) maltoza, (lV) fructoza' (V) celuloza'
eprubeta 2 - apd conlin o legeture monocarbonilicd de tip Cr-Ccdoar urmitoarele:
A. tv, lll, v B. il, lv, v c. il, Iil, v
D. r, lt, v E. r, il, l[

ff ft'$,}i:f tfl3flry:::Tyt***l;-':T:;.,o"u"eprube,eare 67. Referitor la monozaharide este adeviratd afirmalia:

A. Sunt polihidroxieteri.
gillrl B. Sunt polihidroxiesteri.
19:91.19
A. acehldehida -*-;';ffi:'fffiij*'*
,rmetorii compugi, din ctasa
monozaharidetc
reactiwrrolrens: C. Pot fi mono sau polinesaturate.
u. Ecroza a. zaha
.. rr,,J.T D. Au un numdr par de atomi de carbon.
E. Sunt polihidroxialdehide sau polihidroxicetone.

84
 gffiffiffigg**,***- 78. O aldohexoze contine un numdr de atomi de carbon asimetrici egal cu:
A. I 8.2 c.3 D.4 E.5

79. O cetohexozi prezinte un numdr de perechi de enantiomeri egal cu:

4.2 8.4 c.8 D. 16 E.32

80. O aldohexozd prezintd un numdr de perechi de enantiomeri egal cu:

oblinut, 4.2 8.4 c.8 D. 16
ftrl;55"1"f;ifr,,T;i#1f,;";:ffJ.xr:Hl;L**ahdr'za,uu E. 32

81. O cetohexozd prezinte un num5r de enantiomeri egal cu:

;ru"^ii jjffiffi
4,2 8.4 c.8 D. 16 E"32
li#n;Xn:ffiT,?"T1,1?!",1i1iT;*icinactivd
82. O aldohexoza prezinti un numer de enantiomeri egal cu:
4.2 8.4 c.8 o. 16 E.32

83. Acidul tartric, cu formula HOOC-CHOH-CHOH-COOH, prezintl un numir de

enantiomeri egal cu:
*;#trffl$tr*t*f#:F***** A. nici unul B. 1 C. 2 D.3 E.4

8tl. O aldopentozi contine un numer de atomi de carbon asimetrici egal cu:

A. 1 8.2 c.3 D.4 E.5

i:[*:i;:;,:;:l:;r{t' 3: llliffi i,ililill;fl 3l,f f,f

"
86. O cetopentoze contine un numir de atomi de carbon asimetrici egal cu:
A. 1 8.2 c.3 D.4 E,5

86. O aldopentozd prezinld un numir de perechi de enantiomeri egal cu:

se race cu: 4.2 8.4 c.8 D. 16 E.32
i tr#f##,1i:T#rl,,x,tffitrrsrbon
u. ao(t ''- 87. O cetopentoze ptezinle un numir de perechi de enantiomeri egal cu:
sulfuric con.entl. i
c. nroroxid de sodiu A.2 8.4 c.8 D. 16 E.32

73. Riboza este 88, O celopentozi prezinti un numer de enantiomeri egal cu:
A. aldotetrozd
o: 4.2 8.4 c.8 D. 16 E.32
D. aldopentozd B. celotetrozd
C. cetopentozd 89. O aldopentozi prezint6 un numer de enantiomeri egal cu:
E. aldohexozA
4.2 8.4 c.8 D.16

90. Numirul de perechi de enantiomeri ai hexitolului este de:

itiiri$#;f{lliii,ri;i"'"*** A.2 8.3 c.4 D.5 E.8

I3;m:ii1#{,#il,,tlinii?,"*, 91. O cetotetroza contine un numdr de atomi de carbon asimetrici egal cu:
A.1 9.2 C.3 D.4 E.5
este componenti 92. O aldotetrozi contine un numir de atomi de carbon asimetrici egal cu:
ll;fri,i!!i'"
o zanaiilei a:

F iJll1,,l?1fl""' C. ma,tozei
A. 1 8.2 c.3 D,4 E.5
93. O aldotetrozd prezintA un numdr de perechi de enantiomeri egal cu:
4.2 c.8
f ;il119*'i:?ffj: j,,'Fg#f".,,*,8:#$masimerrici; B.4 D. 16 E.32

z' o
da E. dihidroxiacetona 94. O cetotetrozi prezintd un numdr de perechi de enantiomeri egal cu:
cetohexoza conline
un o, atomi de carbon
A. 1 8.2 c.4 D.8 E.16
A:Tr, asrmetrici egat cu:
95. O cetotetrozd prezintd un numdr de enantiomeri egal cu:
4.2 8.4 c.8 D. 16 E_32

86
87
 96. O aldotetrozd prezintd
2 numer i^
un nrmr. de en"T"[r,
^__ -..
A.
{'-
B. .n", .ri.
,, 5. Produsul final al oxidirii o-xilenului cu KMnOa in mediu de acid sulfuric.
este:

;lslxi,.:,-;:'*"
"''"g:l;1?l:de nu este hidrorizatd
in sistemurdisesrivaromurui? AB.?c. D.

i'!#1il:Tii"J','rT,Ilr::1"",i61**on
optic acrive:sricina
(r); sricerardehida
(r);acidur
c{;; c{} a;" cooH

iH,lir sry;r,ti#p*:t,ffi o; s cer na

E. reactia nu are loc

frf ' Ll,'1,.*,0,,"n.n" 6, Dintre procesele de maijos sunt oxidiri:

(l) +
PU1000"c
cH, +NH. + 3t20"
#lril"i,'ili*,"J,ir' '::';**,*
HCN + 3HzO
un numer de atomi (ll) CzHr+ Cl2 ---------------'> 2C + 2HCl
:T;;'"^J;.,* de
(ilr)

t.ro. REACTI DE oxDO

- REDUCERE

I ;F.&,ff'.,
carbon
D. dioxid cle
cu Kucrzoz in
o"*Hj;3S;B**,conduce
ra:
eX."","*C{} + H2o

C. acid oxalic o
E. acid acelic
2. Prin oxidarca benzenului o-oH
c:u o solulie de permanganat
de potasiu, stab atcalind, _-_--.>
I

se formeazd: (lV) C6H5-CHO + CoHs-C

o (\_*
2C6H5-COOH
"(J-;; ' '*t : |o, C:::
il
o
E. reacJr'anuareloc " \'/cHo o V,-coon
fcooH A. toate B. lSi ll C. I, ll 9i M D. lll Si tV E. ll 9i lV
7. La oxidarea unei dicetone nesaturate rezulti acid alfa-cetopropionic gi
3. La oxidarea antracenului butandiond. Dicetona
cu KzCrzOz gi acid era produsul condensdrii crotonice dintre:
acetic, se formeazd: A. butanond gi butandioni B. butandioni gi etandial C. acetoni gi etanal
AB. D. acetond gi butandioni E. butandiond gi acroleine

oa;rdo;:K(".:ree - Lwd v
8. Coefioenlii readiei:
xKMnO.+yHzSOr
sunt:
9,r = t
A. x = y = 2= g = y =
zK2SOa + uMnSOq + vHzO + w[O]

B. x= 3, y. 1,2=2,U= ,1, V= 2, W= s
E. reactia nu are roc f 9't= J,Y=2,2=1,u=2,v=1,w=4 D.x=2,y=3,,2=l,u=2,v=gir=s
E.x= 2,y = 3, Z = 2,U= 1,v = 2, w = 4
4' Produsul final al oxiddrii
naftalinei cu 02 in prezenti
de V2o5, la 350"C,
-
9, Coefi cr'engi reactiei:
este:
xK2Cr207+ yH2SOr .----_>

cc;"d"qe+ry
zK2sQo+ ucrz(soqh+vHzo+wtOl
sunt:
A.1=y=2=u=v=w=1 B.x=1,y=4,2=1,U=1,v=4,w=3
9."=1,Y=4,2=2,u=2,v=3,w=5
E.x=2,y=3,2= 2,u= 3,v=5,w= 4
D.x=Z,y=3,2=2,u=1
' y=3,yy=3

10' Oxidarea blAndd a glucozei cu combinatii complexe ale unor metale

lranzilbnale conduce la
formarea:
A. acidului gluconic B. acidului glutamic C. acidului glutaric
D. acidului mabnic E. acidului succinic
88

89
 ;.;:ilil#i:ilfiiji
ll;3ii*3,81:Prinrcxidare "u ^,.r,oo,"ullrs_ojj:lm.eaza
E,1_#ilij5iil1";?", .:
acerond-$iacid izovaterianic
il,
Itl at.
Olntre rea4iile de maijos
sunt oxiddri:

-"----"+ c+24z
co + 3Hz
12. Ca agent de oxidare al aldozelor
la acizi aldonici se utilizeaze:
itit cH, * H,o --'---"+
A. dicromat de potasiu in mediu
acid iiiir ct.ot * Hcoort
tr. permanganat de potasiu (M
in mediu neutru 2C2H5OH
|.,. permanganal de potasiu
in mediu acid
u. corDtnatii.complexe ale unor
metale tranzitionale A ll gi lV B. l9i ll C' l9i lV D' ll' lll 9i lV E' l' ll 9i lV
tr. oxtgen molecular gi catalizatori
It,OintreurmAtoarelesubstanlepotsuferi.unplo:9:,dgautooxidare:acetamida(l);acidul
(lV): benzaldehida.(V)'
13. Oxidarea acroleinei la acid
acrilic se poate realiza cu: ifitiJiirl, uentenrt (lll); acidulC'benzoic
lll 9i lV D' l$i lll E' ll 9i lV
A. K2Cr2O7 in mediu sulfuric
A, V B. ll
Tolen"
c. reactiv 9' [14n9' in mediu sulturic
D. KMnOa in mediu sulfuric
E. ozon sau slab alcalin
|l.Nusepoateobtineprintr-oreactiedeoxidareauneialchenecupermanganatdepotasiuin
mcdlu acad: C. diizopropilcetona
B. butanona
cu rormura mobcurard c5Hs s-au A, propanona
lllli#ff:r{[:,l;[xli'ri
A. tzopren
oblinut dioxicr de
D, acetofenona
E. acroleina

B' 1'3-Pentadiena fale de sistemul oxidant

c. t,lpentaoiena D.2,&-pentadiena il. Dintre substaniele de mai ios se comportd ca agent reducator
e. n,o,in. Ji'JJ.r"" ' B" CoHo c' c6H5-cH3
KMnOy'HzSOa:
D. CH3COOH E. CH:COONA
A. ci.-
de KMnoo rn mediu de acid surruric, are caracter reducetor: glucoza (l); zaharoza (ll); acidul formic
A. 1:1:1 tr:it3f-".P,Tr,#i'*t'"
illl{ir1H B. Z:'t:l C.2:i:q1- D.2:.1:3
tc. Dintre urmetoarele substante
E- 1:1:4
,li'li;iiff''acetic(rV)' B ilsiM
c reiil D. lSi lll E. l9i lV

',ij8"ff lT;" *'l;'::,"''", raportu, mo,ar

!C, Acidul dicarboxilic cu
proprietdti reduceloare este:
illipr:e1," succinic B. acidul o-ftalic C. acidul oxalic
:"ffo" A. aciOut
D. acidul tereftalic E. nici unul dintre acegtia
rezuttat ta ratarea propenei
Jl;!ffi[.j,13r",:ir cu permansanat de potasiu, in cu hidrogen in exces rezultai
mediu ne 27. Prin tratarea aldehidei crotonice
A. 1,2-etandiol B' l'2-propandiol A,butanal B' n-butanol C' 2-butanol
D. etanal E. propan-2{l
C. propanal
0.2-buten-l-ol E. nici unul dintre compusii men{ionali

obtine din acetardehida prin

condensare crotonici, urmati
2S.Raportulmolardintenafialindgihidrogel.inreac|iadehidrogenaretotaleanaftalinei'
esle:
fhllllX.li?i1ilff.ft,1T" i.tioJt'l.o J i""clia decurge in conditii stoichiometri@' t:g E' 1:5 1:4
A. permanganal de potasiu in
mediu acid A. 1:1 B. 1:Z C. D.
t'. otcromal de potasiu in mediu
acid
\-. permanganat de potasiu in ln urma reactrei de hidrogenare cataliticd totald a fenolului rezulti:
A:;':;i -
mediu bazic 29.
u, reactiv Tollens B. ciciohexanol C' ciclohexanonl
E. permanganat de potasiu hidroclrinond E benzen
in mediu neutru D'
o metode de oblinere a aminelor primare. Protonii 9i
urmabarele reaclii, nu este o reaclie 30. Reducerea nifoderivaglor este
A. alcool ._
lS. 3r-nfe de oxidare:
abehidi .i..t.tii."t p"tticipa la acea$e reactie provin d.in: -
B alcooli
B. alcan --=_--) abhene
A. ap6
C. HCI Si Fe
' FeCl3 qi NaOH
C. alchend diol de mai sus
i. oin oii."i. dintre substantele
D. aldehidd ---------+
-_+ acid carboxilic
E.alcool intre reactivul Tollens 9i aldehide, considerand ce reactta
derivathalogenat 31. RaDortul molar de @mbinare
este:
liutg" in conditii stoichiometrice' 1:3 D'2"1 E 3:1
(r); cicrohexend
A. 1:1 8.1:2 C.
(r); 1,,f--b'tandior (r);
il.rUllg:i1i':rffi;S6crohrtene
-
Hezutta acid succinic (acid 32. Dintre urmetoarele clase de compugi
organici nu pot aditiona hidrogen:
A. il, il. tv t,+
B. il, v '
c. r, rrr, v
,-";.iilf"
Orti,iAioicy prin oxidarea:
n.
--- B. cetonele
C' alchenele
E. I, tv arenele
D "-roiiiii"r" E' alcanit

90 91
 ll, Ftnln r.rcltflc (
o" adirie ra resdturi muripre

fr ff;]J,ilff
(lll) C.Hn-NrN*Cur,.
Tryi
omosene:
ll. Prin aditia de hidrogen in exces la acrilonitril rezultd:
A, propionitril B. alilamina C. propilamina
* r" "11*t:
t D, lzopropilamina E. propan gi amoniac
(lV) CoHo * 311, ons-NH-NH-€oHs
CoHrz .+
-; ilt It. Readia Ceru * 3H, GHrz este o reactie de:
A. l9t il B. il $i
C. t, il Si tV D. il, ilt 9i tV E. roate
A, cracare
D, adilie
B. hidrogenolizd
E. nici una din reactiile A-D
C. substitutie
14. Dintre reacfiile
de
ra resdturi muripre tl4, Tratdnd l,2{ibromoetan cu KCN in exces 9i apoi reduc6nd catalitic produsul format, se
fr [:n#h:'l'rt1i.T:t#:ilfl"
ererosene:
obline:
(lll) R-CH=O +
i'i,;-;;;l'
fl,
I\-UH-CH.
-1 ffiffi#
A, nitrilul acidului maleic
B, acidul maleic
C. tetrametilendiamina
D. amestec de acizi maleic Ai fumaric
*^ E. amestec de nitrili ai acizilor maleic gi fumaric

A. l$i ll B. t, llt 9i lV C. il, lil $i tV

D' rrrei rV E' roate
16. Dintre urmetoarele substanle, reaclioneazi cu oxigenul din aer, la temperatura camerei:
(l) acidul maleic; (ll) glucoza; (lll) hexitolul; (lV) antracenut; (V; benzaldehida.
lV lV V
il;lifidit**'*ffj,n 1,r", A.V B. ll $i C. I, ll gi D. ll, lV9i E.t,il,tvii V
^^ &. Ceti compugi monocarbonilici pot reacgona cu maxim doi moli hidrogen pentru a forma
ii;:i1"'""ilA'i*"",t1:;l***,*g-r";:ffij",";::]""'"' 3-pentanol?
A. 'r 8.2 C.3 9.4 E.5
32. in urmdtoarea
reacti(
'sqvtrd se rupe o bgdturd il7. La oxidarea ciclohexenei cu KMnOr in mediu sulfuric rezultS:
o. ctr-crJ. c-c:
H] A. acid propionic B. ciclohexeni C. acid glutaric
t. *rHr" --:
-T
cHi-cHroH D. acid adipic E. acid acetic Ai acid butiric
"tr-c*
c.ceHrcH:+r". cHrcHrNHz
t ;"J;;;il; --l csHrr-cHs 48. Prin oxidarea energici a 4-metil-1-ciclopentenei rezultd:
e..."Ji..
*r*,
il' I iffig,.
r",o un cetoacid (l); trei acizi dicaboxillci izomeri (ll); un acid dicarboxilic (lll); o dicetond (lV).
A. lil B.r C. l9i lV D. l9i lll E. lll Si lV

motar anfa@n ; tt9. Numirul de hidrocarburi din clasa dienelor care formeazd prin hidrogenare 2-metilbutan
ir j hidr€"n r, n,or3:ifl*,o,r,,
este: este:
E.llgronutui 4.2 8.3 C.4 D. 5 E. 6

*nil"ffi111$i:t$if1tyl;:sn?r$'i,+l;;lrr0r,.uceza6s; 80, La oxidarea izoprenului cu dicromat de potiasiu in mediu de acid sulfuric rezult6:
tri1ifrtf A. acid cetopropionic, COr gi apri
B. cetopropanal gi acid formic
C. melil-vinil-cetrcna, dioxid de carbon qi apd
D. 2-metil-1,2,3,4-butantetrol
5:f ?"'''n*iff !ff5?,'[T[,]#:'il"ffi E. acid acrilic Ai acebldehide
$,fIl,FTfi i'";'"i,1!, jfl.J.ii*
51. Volumul de 02 care se consumd la oxidarea unui mol de benzen, p6ni la anhidrida maleicS,
considerdnd randamentul de 100%, este:
#ll'l;' "-';:: J; s'hr e daKMn'q
A. 201,6 tiri B. 33,6 libi
C. 100,8 litri D.504 ml
E,201,6 ml

52- Oxidarea etenei cu oxigen molecular poate fi:

A. in prezenli de KMnO4 ln mediu bazic, cu formare de CO2 gi ape

i',ffiffiffi,616r B. in prezenti de V2O5, la 400"C, cu formare de acid oxalic

C. totaE cu formare de dioxid de ca6on g apd.
D. in prezenti de KzCrzOz Si acid sulfuric cu fomare de etilenglicol.
E. Etena nu se oxideazd cu oxigen molecular

92
93
 de:
53. La oxidarea a252$ame hexend cu permanganat de potasiu in mediu apos (slab bazic), il. Se oot obtine alcooli primari in urma reacliilor
consume: ItiiaS*
'C.
ira'.ui a alcoolilor secundari'
A- 0,66 moli permanganat B. 1,33 mmoli permanganat C. 4 moli permanganat reducere a unor aldehide'
D.2 moli pe.manganat E. 3 moli permanganat ; ;;;;; a unor acizi carboxilici'

54. La oxidarea a 44,8 ml izobutene cu permanganat de potasiu in mediu apos se consum6:

g::iil,;ii:?,*::':Hx:::T,Tl'ilTtturdmarsinardcuKzchor/Hzso.
A. 1 mol permanganat B. 5,625 mmoli permangant C. 5 mmoli permangan( in urma reacliilor de:
D.2,5 mmoli permanganat E- 1,33 mmoli permanganat li. Se oot obtine alcooli secundari
i'8. .tlolt. urailoe a aboolilor primari
55. La sinteza a 0,75 moli metanol, prin reducerea oxidului de carbon, se consume: reducere a unor aldehide
A. 3 moli CO 8.2 moli H2 C. 50,4 lgaze [ "rii"t.L unor z-alchene cu KMno/Hzo
D- 3 moli gaze E.22,4tHz
<tubra regiturd marsinare cu K2cr2o/H2so4
?: i?i,TiJ?'"'fililfl:15:i
56. Care dintre urmetoarele reactii este o reducere? printr-un proces de:
intr-un compy: 9qli" inactiv
li. Acidul lactic se transforme
A. CH3CH2OH ------+ CH3CH=O + H,
B. CH3CH2CHO + CH:CHaOH +Na ---------) CH3CHzCHTOH + CH3CH2ONa
C. CH3CH3 -----------t CH2=CH, + 11,
A. reducere t".?',i,1',1ffi,13'"

D. C2H2 + Clz -----+ 2C + 2HCl 3: Sili",llTf *,cr2o /H2so4

E. 2CH3COOH------+ CHTCOOCCH: + HzO
tT,Acidulpiruvic(acidu|cetopropionic)poatefitranstormatintr-uncompusopticactivprintr-
57. La oxidarea izopropilbenzenului cu oxigen molecular se poate obtine: un procesde: B. oxidare bl.ndi
3-fenilpropanoic
A. acid B. acid fenilacetic C. hidroperoxid de A.reducere D. anhidrificare
D. dimetilfenilcetoni E.2-fenit-2-hidroxipropan C. esterificare
cu elinsu$i
;.;il;;;h crotonice
58. La oxidarea 3,5-dimetil-1,4-hexadienei cu dicromat de polasiu in mediu de acid sulfuric poate obline prin:
poate rezulta: 68, Acidul succinic se
A. butanone B. acid propandc C. acid 2-metilpropandioic
l. ilout"r"" 1,3-Propandialului
D. acid acetic E. butandioni
ii rJ"""t". 1,s-Pentandiatului
E ."'-iii,ii nra'.d'd a 1,4-butandiolului
59. La oxidarea unei alchene cu K2Cr2O7/H2SOa: ;. ;il;;;; enersica a 1's-hexadienei
A. se formeazi un precipitat brun. E. oxidarea butandtonet
B. culoarea solutiei se schimb6 din portocaliu in verde. se poate face cu:
C. se poate forma un alcool secundar. 09. Hidrogenarea alchenelor
D. se poate forma un alcool te4iar. n.i. i Hi"oH B' H'?/Ni

E. se poate forma monoxid de carbon. C. R. Fehling D' Hr/FeClo

g. p6 + CHO
60. Pentru reducerea unui mol defenilaceton{ sunt necesari: a fenolului t" ooJllt,on"r"nonn
A. 1 mol sodiu metalic 8.2 moli alcool etilic 70. Prin hidrogenarea totala
C.2 moli sodiu metalic
activitate optice
D, 1 mol sodiu metalic + 1 mol alcool etilic D un alcool secundar
E. 2 mol sodiu metalic + 2 mol alcool etilic t.litll,if* terliar
"u
E. un alcool
61. Pentru reducerea unui mol de fenilacelona la un compus saturat, cu H2lNi sunt necesari: hidrogen moleculat:
A. 1 mol H2 8.2 moli H2 B. 3 moli H2 C.4 moti H2 D.7 moli H2
71. Nu se pot hidrogena cu
cetonele - -'"
c' alcoorrr '
;-:#;id;; B'
62, Reactivul Tollens este: r;.;il;h E nitrilii
A. un agent oxidant B. un agent reducitor C. clorurd de argint
72, La reducerea acetonitrilului
se obtine:
C. clorurl cuproasi E. azotat de argint B. un compus cu caracter acid
A. acetamida
bazic 6. ,ii *t'Pi,..u activitate optica
63. Oxidarea bEnde a glucozei cu compusul X conduce la un compus organic y. C. in-comPu" cu caracter
Compugii
X ii Y sunt: E. o amine sedndare
A. X= K2Cr2OlH2SOa; Y =acidgluconic oicromat de Potas.|u 9|-acid
sulfuric:
B. X= [Ag(NH3)r]OH; Y= acid glucuronic 73, Nu se poate oxida cu
C. X= Cu(OH)r; Y= acidgluconic A.2-butena D. Z-r*tit-z-frioroxipropanul
D, X= R. Fehling Y=acidglucaric C. alcoolul benzilic
E. X= R. Tollens Y= acid zaharic E. ciclohexanolul

95
94
 74. La oxidarea unei alchene cu
KMnO,/H,.so.. exceplia:
A. se_formeazd un precipttat brun ,O aldehidi se poate obline prin urmdtoarele procedee, cu
H. cubarea soluliei se
gctripa din portocaliu in verde hldroliza unui compus dihalogenat geminal
C. se poate forma un alcool secundar oxidarea unui alcool cu KMnOq/HzSOq
D. se poate forma acid formic - - oxidarea unui alcool cu KzCrzOl HzSOr
E. se poate forma c,ioxid de carbon oxidarea alcoolului benzilic
oxidarea 1-butanolului
resdture marsinard propene' comparativ cu oxidarea unui mol
ll;!i""#tx!?;ffi:::ffi"#tubra cu KMno/Hzso+:, ll. La oxidarea cu KMnOa/HzSO4 a unui mol de
o" portocariu in verde dr 2-butend, se obline:
3: illi,lj,i,li'jjti:"TTf,,lj. A, aceeagi cantitate de acid acetic.
je comparativ cu propena'
9. poate rezulta acid formic. i, iLntit"iJ o" acetic i ori mai mare in cazul 2-butenei comparativ cu 2-butena'
E. rezulti dioxid de carbon. ""io
C, ; ili;i;i; d! acio acetic t"i mare in cazul propenei
o" z oti
D, aceeasi cantitate de dioxid de carbon
potasiu in cazul 2'butenei comparaliv cu
propena'
E, ee consumd mai mult p"r.""g*iio"
Il;ri ji?,irfij,lrnot benzatdehidd B.cu^1-mot hidroxict diaminoarsentic
se obtine: mol
C. benzilic
1 mol alcool
0,S molj acid benzoic
17. La oxidarea cu KMnolHzSOq a unui mol de
2-pentend' comparativ cu oxidarea unui
D' 2 atomigram Ag
E. Reaclia nu are loc. dc 2-buten5:
2'butenei comparativ cu
A, se consumi mai mult permanganat de potasiu in cazul
77.,La reducerea butanonei se obline/oblin: 2-pentena.
A. 2 diastereoizomeri
B' un amestec racemic
g, Belbiin. ; de acid acetic de 2 ori mai mare in cazul 2-butenei
c. un alcool primar D' un alcool secundar
de alcooli comparativ "antitate
cu 2-pentena.
E. un alcool terliar C. ;;;brrine;;ntit'ate oe acid acetic de 2 ori mai
mare in cazul 2-pentenei
comparativ cu 2-butena.
79. La hidrogenarea totald a fenilacetilenei D. se obtine dioxid de carbon.
se obtine:
A.etilbenzen e E, se obtine aceeaii cantitate de acid acetic'
c. ^u
2-cicrohexirpropan i. Jtiijljron"*"n
prin arderea a 5litri de hexanol'
E. CaH'" !8. De cdte ori se obline mai mult dioxid de carbon
comDarativ cu 5 litri de Propanol?
79. La oxidarea bnilacetilenei cu KMnOy'HzSOo i: d;;biil;*"asicantit'ate. B' de 2 ori
se obline: D' de 6 ori
A. acid fenilacetic
B. fenilmetilcetoni c' de 3 ori
c. acetofenone D. benzaldehide E, Se obline o cantitate mai mici.
E. acid benzoic
89. Anilina nu poate fi nitratl direct cu acid azotic deoarece:
80. La oxidarea vinilbenzer reducere. B' este sensibil6 la oxidare'
A.z:1 B:i;t"--"''3.?ft"o^;1'raporturtT'#no.:Hzoesie:
A. este sensibili la
c. i"i" un.otpus nesaturat. D este un aminoacid'
E. este o amini alifatici.
81. La oxidarea 1-butenei c
A.1:2 '"'Ju ,molaralchend: H2so4 esre:
e i5'- [-Mi.?/H'?so'';:Sgt 00. Prin hidrogenarea 1-butenei li 2-butenei s€ obline: ,
A' 2-butanol B compuqi cu catena mai scurtd
de oxidare a 2,4-dimetit_2_penrenei c' butanona D' un compus saturat
i:."ldf;lf.cliei cu K2cr2o/H2so1
rzvv4 ou'|rr'
sunt: E. un compus cu activitate optid
c. acer'tona'liacid izovarerianic^
3i'"1-iiji$*,:?ffiir"*'r
B.
^
E. CO2 + HzO + 6s;6 izovalenanrc zobutanoic 01. Acelona:
A. se obtine prin oxidarea acetilenei'
2'+dimetil-2'penteneicu permansanat B. se ooate reduce la un alcool primar'
33;!?lJio'"" de potasiu in mediu apos, srab
bazic C. se oxideazi cu KMnO/HzO la acid acetic.
A. acetond 9i acid izovalerianic D. se obtine prin oxidarea acetaldehidei'
B. 2,3-dihidroxi-2,4-dimetilpentan e. se obiine prin oxidarea izopropanolului'
C. 2,4-dihidroxi-2,4-dimetitbentan
D. 2-hidroxi-2,4-dimetitpenian 02. Alcoolul etilic:
E. acetona 9i butanond A. are un grad de oxidare mai mare decAt acetaldehida'
a. ;re un 6rad de oxidare mai mare dec6t acidul acetic'
a2 morii:;,i-fl:iill,rs:nbne C. are un lrad de oxidare mai mic decAt acetaldehida'
il;$i;,,?iliiia cu *yn9{",.o0 sunt necesari: O. se oblin-e prin oxidarea etanului cu KMnOy'HzSOa'
D. 5 mori[o] e i,o ii"iiiijSSl c. 4,8 moriKMnor E. se obiine irrin oxidarea etenei cu KMnOq/Hzo'

96
97
 TESTE -VARIANTA II
93. Oxidarea alcoolilor la acizi carboxilici se poate face cu:
A. reactiv Tollens B. reactiv Fehling lntreberi cu complement gruPat
C. KMnO/HzSOa D. KMnO/HzO
VARIANTA NASNUHOEI CU:
E. KzCrzOz/ HzSOa PENTRU TESTELE CUPRINSE IN ACEASTA
corecte'
94. Fermentatia glucozei este o reactie dej A' Daca numai afirmatille 1' 2 9l 3 sunt
A. reducere B. oxidare C. adige D. substitulie E. eliminare B. Dact numal aflrmaliile t 9i 3 sunt corecte'
C' DaGe numai afirmalllle 2 9i 4 sunt
corecte'
95, Prin amonooxidarea metanului se obtine: D. Dacf numai afirmalla 4 este corecti'
A. o amind primarl B. o amidd E' Daci toate aflrmatiile sunt corccte'
C. un compus cu caracter bazic D. un compus cu caracter acid
E. dioxid de carbon gi amoniac ORGANIGI' lzoMERlE
11.1. STRUcTuRA 9l coMPOZITIA GOMPU$ILoR
96, Se oxideazA complet cu oxigenul, in raport molecular 1 : 5,
substanta:
A. propanul B. propena C. propanolul
D. propanona E. propanalul
t,
L Hldrogenul 9i sulful sunt elemente organogene' a ureei este identicd'
97. La oxidarea unei alcadiene cu K2CI2O/ HzSOr rezultd compugii I, Compozitia procentuale t tiuntitf i Je arioniu 9i este
dioxid de carbon a;il;il;ir',d;i9i a acidului lactic (alfa-hidroxipropionic)
cetopropionic ln raport molar 2 : 1. Alcadiena este: Si 3, Compozilia procentuata
A.stirenul B. izoprenul C. butadiena a compugiror sub forma c'rora se determine
cantitativ in substantete
D.3-metil-1,2-butadiena E.1,4-pentadiena ,, $lll%,"""rari
organice carbonul 9i hidrogenul este
egala'
98. La oxidarea cu Y9Cr2O7t HzSOr a unui mol de alcadiene se
obgn compugii acid acetic,
acid malonic, dioxid de carbon gi ap6 in raport molar 1:.r:1:1. Rap6rtut ,, este identicS'
KzCrzOz este:
morainiJrocai-urra ,
1. Nesaturarea echivalenti pentru tetradecan 9i antrachinone
a *.priitoi."r"l".uita i" oxidarea.substantelor organice in vederea
A. 1:3 Masa molecuf"ra
B. 3:1 C. 1: 1,66 ' D. 1:5 E. 2:5
2,
determindrii cantitative a c'arbonului $i
a sulfului este identici'
99, Reactia de reducere a nitrililor: 3'Legdturileionicesetormea.za-p,inp,'n"'""in@munaelectronuluidelegiturdnumaide
A. conduce la amide. citie unul dintre cei doi atomi'
B. se realizeazd cu K2Cr2O7. 4. ln substanlele organice n,it"i tttoon't 9i azotul pot forma legiture tripE'
C. conduce la compugi cu caracter acid.
D. conduce la amine primare.
se practica pentru substanlele care
hec direct din starea gazoasd in starea
E. conduce la amine secundare. l. ,ro,,rnrr""
lichidi.
100. La oxidarea unei aldoze cu reacliv Tollens: z J:'Jii[?;", ca metodi de separare, se practice'n-"i 11":-P:11i'-::t^1HYlllll'l;
A. se rupe catena de carbon. 3. o substanle este pure o""l[tt'"iiJ"uiit
*iL gasegie nu-gi modifrc! constantele
B. se oxideaze toate grupdrile hidroxil. de purificare' "t
fizice in cursul procesului
Jrs".'ci, dupi oxidare in anumite conditii catalitice'
C. se obtine un compus ce congne un atom de oxigen in plus fati
D. gruparea aldehidice se transformi in grupare al*coolicd.
de aldozd. 4. La identificarea suttutui in iliiriil
iutfut organic trece in SO12-'
E. se modificd numdrul de atomi de hiOro eir din molecula atdozei.
1' urmiregte separarea
''dentificarea
9l I substantelor organice
1. Analiza elementarA cantitativd
este ca valoarea nesaturdrii
-2. Unul dintre criteriire varioitaliir;i;;;;ffi6cubre
inclusiv zero'
ecnivatente s6 fie un numer intreg, - -
ae hiorog;o]iir-o nt<iroc"ouri nesaturatd
ciclice poate fi par sau
3. Numarul de atomi
procentuald: 85'71o/o C'' 14'28% H'
4. fi?ff;d moleculare CnHzn ii corespunde formula

5.
numai atomi de carbon secundari'
1. Ciclohexanul 9i ciclopropanul conlin
primari' secundari gi te4iari'
2. Etilciclopentanut con$ne aiJmioe c"ruon
carbon cualernari.
i. i5l:ifirJiiipentanut nu conline atomi de conline atomi de carbon primari' secundari'
4. FEtinil-2-metil-3-vinil-1li$;ptil;tt
te(iari 9i cuaternari.

98
6. ll, compusilor alifatici cu
1- Oxigenul din substantele organice se determind prin metode indirecte. i-V.tori nesaturerii echivalente de 4, 5 sau 6 sunt caracteristice
.t"
2. La analiza elementare calitativd, azotul se identificd sub formi de CN-. Itructure cidice sau liniard.
poate fi numai cuatemar'
3. Alcoolul etilic Ai eterul metilic au aceea$i formul6 molecuhri, dar structuri diferite. t. fiotrf de carbon in slarea de hibridizare sp
nu sunt situali ta distante definite $ caracteristice.
4. Formulele moleculare nu redau toate detaliile spa$ale 9i geometrice ale moleculei. 5, iiurii r"grti prin legituri covatente
prezintd o lesetura o(sisma) si doue
i;fii;;;;;ti;ft. *6r..ura lt=C- atomulde azot
7. hqlturi 7t(Pi).
1. Distilarea este o metodi de separare bazatd pe diferenta intre punctele de fierbere
substanlelor.
2-Laanaliza elementari calitative hidrogenul se identiflcd subformd de H2- Formulei moleculare CnHzn-z ii pot corespunde alchine' alcadiene' cicloalchine'
unete,eiemente in starea fundamental6, iar la altele
in
3. Sublimarea este proprietatea unor substanle solide de a trece prin lncdlzire direct in biufr.riirro.oa*toniii iplir!
gazoase, fdr6 a se topi. llrroa hibridizatd a structurii lor electronice' legali
4. Cianatul de amoniu 9i ureea au aceeaSi struclud, dar formule moleculare diferite. 6trtant"t. interatomice reprezintd suma diametrelor atomilor
(6)'
lnir.obri, oxigenul preinte doud legituri sigma
8.
1. Nesaturarea echivalenti a substantei C6H5O3N este 5.
triple'
2. Puritatea analiticd a unei substanle se constate dupd invariabilitatea constantelor , fuotul po.t" participa la legituri simple, duble, lesdturs'
de bseture cregte de la simpla spre tripla
3. Structura chimici a unei molecule determine proprietdlile sale generale. ,fil;ir;;fftl;;"d; molecularA "*rgia
58 este saturati'
4. Legeturile covalente formeazi intre ele unghiuri ale ceror valori sunt constante liioii.tturta cu masa
substiante chimicd datd. fficd"; legiturilor covalenle scade de la simpla spre tripla legiturd'
9.
1. Numai atomii legati prin legaturi coralente alcetuiesc molecule propriu-zise. in Orrp"r., >C=O carbonul este hibridizatsp2'
2. O substanli organici in stare de puritate analiticS are o compozilie constante, ilrfi"i;i.t*"tomice sunt de ordinul 10-10 m'
de sursa din care provine. iiffii;" carbon nular nu realizeazA nicio covalenla cu alli atomi de carbon'
'Agldului
3. Hidrogenul are orbitali monoelectronici fn starea fundamentali, cu care formeazi uenzoic prezinta doi atomi de carbon cuaternari'
legdturi simple.
4. in ionul de tetraalchilamoniu azotul este tricovalent. mir:goreazi numerul
h*a"nt" unui atom de carbon asimetric in structura unei substanle
10. ilomerllor.
1l constituie suma tuturor
'1.La analiza elementarA, azotul din substanlele organice se identifici sub formd de Eiui iin de validare a unei formule moleculare
",iteriire
elementelor componente, care trebuie sd fie intotdeauna un numSr impar.
2. Obiectul chimiei organice il constituie doar sinteza industriali sau de laborator a l,vilenlelor
compu$ilor organici cu importanti practicd. fiilil;ililiui J" atoti'0" carbon dintr-{ substanli organice conduce la creqterea
3. Distilarea se folosegte pentru fractionarea amestecurilor solide. iumlrului de izomeri.
Hffii;;il;;tipt" atomii de carbon implicati se sasesc in sterib de
4. in amine, azotul este tricovalent.
hlbrldlzate sP'9i sP.
"t"rogtn",
11.
1. Catenele aciclice liniare pot fi numai saturate. diferite'
2. in toluen, toti atomii de carbon sunt te(iari. tlrlanlele cu formula brutd (CHzL au compoltii.procentuale
ligaturi o(sigma) 9io legituri t(pi)'
3. Formula CoHsOg nu corespunde unei substanle reale. il;;i;; "tti-n=c. a.otuii6^tluz"r.d'doui
4. O subctante organici are compozitie gi proprietiti constante. Ahhir o" carbon hibridizat sp2 este numai te(iar'
Gil;;;;,;tomii de carbon sunt hibridizali sp2'
12.
1. lzomerii sunt substanle cu aoeeaii formuli moleculare dar cu structura diferitd.
duble este posibilS numai daca
2. Formula moleculari indic| felul 9i numdrul atomilor din molecula subslantei. bfilntparea atomului de carbon la formarea legdturii
3. Analiza elementari calitativa urmeregte identificarea speciilor de atomi care compun t*rple starea de hibridizare sP.
substanta organicd cercetatS. ilili;"" legaturii C-c este mai micd decat cea a legiturii C=C
din compugii organici'
4. Valori ale nesaturirii echivalente mai mari decat 7 sunt caracteristice compugilor cu iioiut sste rin element organogen, care ry Po119 lip-si
structure aromatici polinuclea16. b-irtonut participe la legeturi doar in stare hibridizate'

mai mare sau egali cu 1'

Eanrpu$ll ciclici au nesaturarea echivalentA
Eleb;danii au nesaturarea echivalente egali cu 1'
Ei;i;;fi;;;i; au nesaturarea echivalentd esali cu cea a alcadienelor
i'iillenolitena are nesaturarea echivalent6 egala cu cea a benzenului'

101
100
 :
21.
substanle rormeaze
numai'r]fiSil$fJJ',S""lovalenli
1. Neopenlanul conline atomi de carbon secundari 10, urmatoarere
tediari.
z. uensitatea alcanilor lichizi gi sotizi este mai micd $i 4 ptopanur
3. Acrilonilrilul este un compus saturat.
dec6f cea a apei. l,l-,1;,T:"-l5l*etlpentanur
4. Metanolul conline 50 % oxigen.
It, lndicalr afirmaliile tllt"'^.,o"n
este un amestec omogen.
or.sq'-"ui
22. i, Amestecul $oZos 6Zot - ar""t"" orog"n.
l. vinilacetilena gi toluenul au acelagi numer de atomi de carbon L Amestecul hexan - tnotetn
2 cuaternari. l*on" n
iffi :l*ll ;'"h T'$:t15""::?'lTtx'1"#ffi
Formuta morecurari a unui compus organi"Lfi";iJ
.Jrpo.ig" sa caritativd 9i i,
3. Compusul organic C7H5O2 are nesaturarea
echivalenti 5. de urmitoarele tinuri:
4' separarea unui amestec conlinand richide gt roriJ;;;;."
preferenliar prin distirare. de carbon in toluex sunt
!2. Hibridizdrile atomului
i'ro!"'---t* 3'sP' 4'sP"d
23. Sunt adev5rate urmdtoarele afirmalii:
de urmetoarele tipuri:
L Legdtura covatenti este dirijatd in sjaliu. de carbon in propini sunt
;;r; --t n 3.sp'
2' carbonul impricat in formarea bgaturii dubre din archene !3. Hibridizarile atomului 4'sP"
are simetrie tetragonard.
3. Atomii tegati covatent sunt situatila aistanlaOeinite gi
caracteristice.
4. Numai compugii tegali prin bgeruri ionice corecte afirmaliile:
itcetuieii iiole"ute propriu_zise. 34, in cazul xilenilor sunt
21. ;-;;;;-{e 3 izomeri de Pozitie
i.'PLr cu acidul clorhidric'
ri*f.tt
1' analiza elemenlare cantitative organici determind oxigenur
2. 2-metil-1-butena are doi atomi de carbon secundari. - 3. Dau reactii de alchilare'
cu metode directe.
; fi;i;;i""iubili in solven[i Polari'
3. ln urma anarizei cantitative erementare . trrrt""J"io, organice, sulfur se obline sub formd se poate afirma:
elementari. covalente din compugii'organici electroni'
4. ln urma analizei cantitative elementare a substantelor 36. Despre legdturile de
formd de api.
organice, hidrogenul se obline sub 1. se formeaze p'in t"o"'"l"""tpitti" "["jpt"t"
i. iu sunt potare r^--^6,6 ^,in nrrnerea lh comun a doi electroni .-..
starehibridizati
25.
1. M.inerarizarea substanlei cu sodiu este o etapd in identificarea azotururui,
i.ltri'JfHg'flT;""if,i?::[l*:f:#Hli'1?h;.il'"ff#i';ffi
.organice
2. Cicloalcanii au o compozitie procentuald invariaUifa.--'
36. Sunt corecte afirmatiile c<)valente cu orbitali
in stare
3' Monozaharidere au, d'e ceie mai mutte ori, o corifrzife procentuard p"n'"ipa la formarea de legituri
4' Acetatur de prumb poate fi forosit in r""qiir. invariabiri. 1. Atomul de carbon
oJ in stare
a surfurui.
'olntii"are fundamentalS'
participa la formarea de
legituri covalente cu orbital
28. 2. Atomul de hidrogen
1. un atom cea
de carbon avdnd hibridizare sp3 poate fi primar, secundar, te(iar
'po.tl sau cuaternar. , 8t1ffi:lffilli au enersie identici cu ryigrllfflliur*or
su de tip 2s ei 2p'
2. un atom de carbon avand hibridizare rb' t-.*rndar, te(iar sau cuaternar- ;. ;;Hil, ;italiicari sureri hibridizare apaqrn
3. Un atom de carbon av6nd.hibridizare ,ii pi"ii n t".ti* sau cuaternar.
4 un atom de carbon nehibridizat poate ti piimir, .""ri'0"r, te4iar sau se inlelege:
cuaternar. 37, Prin elemente organogene
27. 1. ofuelement din natura'

I 31-Tf ryly*? por fi separate din amestec prin

z. trta.x)rur gr meranotutlupot fi separali din amestec prin
operatia de distitare. iYf#"x;:5:Tfi ;";n::f #:::*;:'Hi:.li*:Lincomuinaliicucarbonu,
care-apar in compu$ii
organr'
3. ln urma topirii cu sodiu a uneiiubrianle ory*rcllarUlnrr
opeiaga ie distilare. i. pitlro.i"p elemente
9i azotui Oin tnstitulia
substantei conduc la cianurd de sodiu. alitmatii nu sunt adevdrate:
4' La identificarea harogenurui dintr-o substant' 38. Care dintre urmatoarele
prin ac@ptare
'rganice
se poate utiriza azotat de argint. ili.-J"'i'ii, ",g"li::ipt3ll.ilU1:Tttffi"Ji"5ll?urarie
are
srabire de octet
de carbon
28. Au aceeagi compozitie procentuaE perechile: -' Atomul
2.
1. Butadiena gi ciclobutena Oeltectroni. ..^...i6r6 a ctec-trofli. trecAnd in ionul Co'' .

carbon q9ilff.n:J$IJ:lf,t"i:""il5liiriili?,ii'rr,'n;ice specince

eichimice
2- Vinilacetilena gi acetilena 3.;i";urde
grupa de
3. lzoprenul gi 2-metilciclobutena -' Atomul sau
4.
4. Ptopena gi butena ;;-nlleEte oruPare funclionalS'

29. 39. Sunt corecte rePrezenErile: HzC=Br 4' HzC=O

3.
'1. conlinutur procentuar in carbon pentru butan este mai 1. HrC=N 2 HC=s
mare decat pentru izobutan.
procenruat in carbon mai mic oecat propanut.
3 lf:.1::,rFl:glUnurut
j..Iegry.t oe rum nu se poate obtine prin oxidarea metanului.
4. Buadiena conline gg,gg% carbon.
103
102
 i, Orto-OinitroUenzenul, prin monoclorurare, poate forma, teoretic, mai multi izomeri
;'{*i#xitffii;$'frtnlffi-racenu monoclorurati la nucleu, decAt p-dinitrobenzenul.
Meta-xilenul, prin monoclorurare, poate forma, teoretic, mai mulli izomeri
l,
41. Carc esle alchena monoclorurali la nucleu, decet p-dinitrobenzenul..
cu geometrici decat 1,3-hexadiena'
f , 2,4"Hexadieria prezinE mai multi izomeri
lii1tfr i, E*irta + izomeri cu formula moleculari CsHgN care pot reactiona cu clorura de acetil.
r*ltti'ntt##ffi 1tfi'"";'?il?''?*''*'1a'l'mde
4. 3,4_dimetjl-2_pentena It, UrmAtoarele substanle sunt izomeri de catene:
12. Care este alchena 2.2-metilbutan
cu fon

j,T:*fi r:r#r:"fifi:,f$if t, 2,2-dimetilpropan 4. metilciclobutan

;T:?:f;ffi ;;3irr"::rsffi #T' 1..

moleculari'
4. 3,4_dimetil_2_pentena 1, lzomerii sunt substante organice care au aceeagi formulA
2, fozilia dublei legituri in butend $e poate stabili prin oxidare cu dicromat de potasiu in
atomi de carbon secundari? mediu acid.
ii;1h:frf#;]tr"'"''"n"" !:i,lT',fril;frs;:11 3, Formulei moleculare C5H1q ii corespund 6 izomeri aciclici.
4. 3, 4_dimetilz _pe nte na 4. Trinitrobenzenul prezinte 4 izomeri de pozitie ai gruperilor nitro'
p.oate
reacliona cu sodiul metatic;
14.
1. antracenut z. uinirO"n-#ii t6.
3. fenant renul. 4. feniracetirena 1, Formulei moleculare C4H16O ii corespund trei eteri izomeri'
2, Formulei moleculare CrHroO ii corespund trei alcooli izomeri.
urmetori.
45, care dinrre
3. lzomerii cu formula moleculara caHroO pot fi numai alcooli sau eteri saturali.
?T$il;i*:""q#f;i,'i,:,'-"*r,:;;;*cudicromatdeporasiuin 4. Toli izomerii cu formula moleculard cnHroo pot reactiona cu hidroxidul de sodiu'

46. care dintre nesaturari^

"o^u"n" 4' antracenul
!6, lzomerii cu formula moleculard CsHe pot fi:
ile *^^,.,-^-^
echivalentepentru
^^-.-"' compu 2. diene
1. cicloalchene
=4
1. G7H6 -+ Nf
e.c,Fr.o_-ileJs l gfig:fiEj={"maijossuntcorecre? 3. alchine asimetrice 4, alchine simetrice

67.
.l. Formulei mOleculare C8H11N ii corespund 11 izomeri aminici cu nucleu aromatic.
2. Monoclorurarea catalitic6 a 1,2,3-trimetilbenzenului poate da doar doi izomeri.
g$;gsAipAi;iprtru*r.t;-.**. 3. Formulei moleculare CrHO ii corespund trei eteri izomeri.
;;ff $;ff 4. lzomerii au proprieteti fizico-chimice diferite.

48. Pot fi separate prin 58. Pot prezenta izomeri de pozitie:

't- apa filtr cofipon€ntele urmatoarelor 1" 2-metilbutanul 2" acidul benzendioic
"dr. ;Hiluare
apa$ianirina
si amestecuri;
3 3. aciduloxalic 4. Pentena
i l35il"ij?iilXffi:d*
59. Care dintre urmdtorii compugi prezinte izomerie de pozi$e:
distirare componenlereigfirffirr,,',"esrecuri: 1. butina 2. acid benzoic 3. nitrotoluen 4. Propena
fl5#Jli{L}# 4. benzenul gi xilenul 60, Care din urmdtorii compugi nu prezinti izomerie de pozi$e?
1. butina 2. acidul benzoic 3. nitrotoluenul 4. Propena
srnse1g.,,i,
I#i*l"ffi,oifolxli'*"'"?:ii,il;f:
4. acidul
iTdtoare'!6l 61.
1. NumArul izomerilor genera$ de o compozilie da€ este legat de starea fizici a ac€steia'
benzoic Ai dorura de
sodiu
51. 2. Formulei moleculare CrHaO ii corespund 14 izomeri.
3. Deriva$i monosubstituiti ai naftalinei prezinte un singur izomer.
4. Din glicina se poate sintetiza o singurd tripeptidd simpld.
;,;1tiffi+gtl*q1fl+ffm,,'*".'#ffi
:;':;T::,,.,* 62.
1. lzomerii alcanilor cu catena mai ramificatii au puncte de fierbere mai ioase.
2. Formulei moleculare C4H6O ii corespund 4 izomeri de catend, pozilie 9i funcliune'
3. Glucoza gi fructoza sunt izomeri ai hexozei'
4. Anomerii glucozei [c(alfa) 9i p(beia)l sunt izomeri de pozilie.
104
105
 63.
1' La trecerea unei monozaharide din forma aciclicd n, de pozitie
acesteia cregte.
tn forma ciclicd numdrul izomerilor
i]liArocninon" prezinti trei izomeri reri acizi dicarboxilici.
2. Ftuetoza poate fi reduse.
3. Hidroxilul glicozidic la fructozd se afld la carbonul l,F:lnliriliE:in:l:l:';iul""f,*'{:Jlf"i'::tdicarboxirici
renorici'
4 Toate gruperib hidroxir din morecura zaharozei
2. l. iillliiil'i.u,ioiri' ii&spund 3 izomeri
foiieacliona cu crorura de acetir.
64. n.
1. Formulei moleculare CaHeOr ii corespund i]rormutel c6H3(OH)3 ii corespund 5 izomeri.fenolici'
3 acizi aromatici dibazici.
2. Acizii oleic ai stearic sunt omologi.
3' Acizii saturati monobazici qi gsterii izomeri pot
avea formura morecurar, cnHznoz.
i:il',liTl'li*?Ji:,'#gr::rti#"Ji:;'ffi x'3='esteizome'deruncliunecuo
4. Acidul 2-hidroxipropionic Ai alanina sunt izomeri 6s pozilie
de pozilie. , Hil"J"3'S,tJ:x1""iffint"n't'i se oblin doiizomeri
65.
11.
1 ' Hidrocarburire cu formurere. morecurare
c4H8 $i c4H6 prezintS izomeri de pozirie.
2- lzomeni cu formura morecurard csHe pot d .i.tLrlinei., 1. Prin clorurarea benzenului,
in prezenta luminii' se obfin,lli,il;tTili,fliir"i'lfi ..u t,'
archine gi diene.'-- ''-'
ac'
i:;#;i;il;i";ulare cun,ooo iicorespund 5 izomeri
3. Alcoolut atitic Si ciclopropanolul au N.E.
= t.
-' cuaiernari'
multi atomi de carbon
4. Acizii gi esterii izomeri au formula moleculard
CnH2n*,02. prezenta trei izomeri de pozilie'
3. Propantriolul poate de compugi fere legaturi duble'
l. ;;;;;il;6;;are c"lr,no' (cu n > 5) iipot corespun
66.
1. Punctul de fierbere al n_butanului este mai pot fi identificati prin:
mare ca al izobutanului. alchene cu catene liniard
2. La monoclorurarea izobutanului se oblin ooi iiomlrile pozrtie. ?6, lzomerii de pozilie ai unei hidroliza
reducere 2' reaclii de
3. Trimetilbenzenul are trei izomeri de oozitie. 1. readii de
i. ;;;;iii deardere 4 reaclii de oxidare
4. Formulei moleculare CeH12 ii corespuna iO niOroctrOuri
aromatice. nivelul urmStoarelor proprietdti:
propanului pJu'i15..9."::"^?,'i12
?6. lzomerii de cateni ai
67. Poate avea formula moleculard
1' o hidroxiardehid, 2. un
CnHzn _zO:
fenor 3. un acid carboxiric
l. p,,*t o" n"to"te ?. iitJif"t?lffiei asemenea comparatii
4. o cetond cicricS 3. punct de topire
88.
geometrice:
77. Prezinti izomerie
1. 9"rpr" hexan se poate afirma cd are cu 7 izomeri mai putin dec6t heptanul. 1.1,s-hexadiena
2.1,4-hexadiena
2' Formulei morecurare c5H12o ii corespund r"*ir'l'i'.ir"ri ce contin atomi de carbon 3.1,2-hexadiena
4. 2,4-hexadiena
cuaternari.
3 Formulei morecurare c6H1a ii corespund g izomeri
cuaternar.
avand cate un atom de carbon 78. Prezinti izomeri geometrici:
2. 2-amino-&metil-2-Pentena
4' Prin monosubstituirea fenorurui ra nucreul aromatic 1. acidul butendioic .

cu un radicar archit av6nd 2 atomi de 4. 1,2-butadiena

carbon se pot obtine 3 izomeri de pozige. 3.2-Pentenalul

s9. 79.
1. Formulei morecurare csH12o ii corespund maxim
3 eteri izomori.

n*f$it[ffi rt*ril,:ff J:
z' Formulel moleculare CoHi4.ii.corespund 6 izomeri av6nd
c6te 2 alomi de carbon te(iari.
3. Prin monosubstituirea fenoJurui ra nucreur
. carbon se obtin 6 izomeri de pozilie. "ror"ti.
un ., ,"i]J il;iJi#' ;";ffil d" iin+ffi i#*:+**fi
4. Despre hexan se poate afirma cd are cu 2 tzomeri
mai mult dec6t pentanul. 80. izi dicarboxilici,
70.
1. Fenolul poate prezenta izomerie de caten6. i:lruf UUn:m";*::il.?:t!:1$95:3lX-li;;;n"i'n'ii'"'cuundiorcicric'
2. Formulei moleculare CsHreN ii corespund 5 izomeri
amine primare.
3. Acidul adipic poate prezenta izomerie Oe catene. -'
4 Prin trisubstituirea benzenului se oblin 3 izomeri de pozilie, dace li,1'ilTfiltriif'x's"J,:T::,ffi11l't,";-#s:iiJ':*"seobtin2izomeri
substituenlii sunt identici.
71. 81.
1. Formulei moleculare C5H12O ii corespund 2 eteri
etilici.
. Igq'llei,m.oleculare C5H13N ii corespund S izomeri amine secundare.
^2. rnn msuDsuruirea benzenurui
+#'i";f:ft1ir':i;1""
r-
doud tipuri.
se obtin 6 izomeri de pozilie, daci substituentii sunt de i|t**t',*':##j"lTf#jfi
4. Formulei moleculare CsHj2O ii corespund 3 alcooli primari.

106 107
 82, Prezinte izomerie geometricA: 02. Prezint6 izomerie
oPtici:
2. 1,2-dihidroxietena
l.CH3-CH2-CH:CHz 1, glicerina
4.2-butanolul
3, acidul Propandlorc
2.CHr-CH:q-CHr carbon asimetric prin:
ce confine un Slont de
e3. Poate rezulta un compus
I
CH, i-r"ar"","4 cetonelo' la alcoolii corespunzetori-
i. .ono"n."t.t aldolici a aldehidelor'
3.CH3-C-C-CHI 3. aditia de apa la alchene' ..
i, liiii i" H'CH h compusii carbonilici

4.Ct-CH:C-C:CH
I
cl 11i'".,""u,'"Ttg-":P:%t'; llfitjl;"," sp. poare n asimetric.
2. Atomul de carbon
in.stare

83. i.i,r*5lg[x]r'$:,:t$'*i9:l:"*1"1"T':?;asimetric
1. 2,2-Dimetil-3-hexen-1-olul prezinte izomericu doi atomi de carbon cuatemari.
2. Orto-xilenul prezintd izomerie de caten5.
3. lzomeria geometricd i$i datoreazd existenla blocerii rotaliei libere a doi atomi de carbon
legati prin legdture tripE.
inffi t",ge'flq+ftt,imffif ffi1flFjl{fi{ll;ffi
4. Un acid gras, avend o legeturd C = C, poate prezenta izomeri geometrici.
izomeri geometrici' "i:l?"aceeaeivaroare'darde
o. Ft#ilrofotiinrra c5H12o2 nu exista
84.
1. Gliceraldehida are un atom de carbon asimetric.
2. Gliceraldehida este cea mai simpla cetofiozi, '
3. Gliceraldehida este izomerd cu dihidroxiacetona.
4. Gliceraldehida este un diastereoizomer. i[imi;*Uq',"*ulllul*:ll'fll"}gl,n'n"'f#til*'p'ic
86 prezinte:
85. PrezintS adivitate opticd urmStoarele tipuri de monozaharide: morecurar' egar6 cu
1. aldotetroze 2. cetohexoze ?1;3?T,|B?'[%1%TTilSH'g}i"
3. cetotetroze 4. aldohexoze 2. 3 izomeri c€tone.
3.4 izomeri alclehue
4. 2 izomeri optlcl
88. Urmitoarea structura prezinti doi enantiomeri:
86 prezinta:
moleculare egal6 cu
1. 2-butanol 2. 1,2-diaminobutan s8. Compugii carbonilic.i cu masa
3. alfa-alanini 4. 2,3 - didmino -2-bute nd liniari
i] s-iziile-ri cu cateni ramificata
i. ;6;;iicu catenl
87. Prin reactia cu hidrogenul formeazd compusi cu activitate opticd urm{toarele substante:
1. acetilena 2. acetona i 3llSilSli?.lf
"['ffi
de carbon tertiari
a pentapeptidurui
3. butena 4. butanona urma hidrorizei totare

88. Urmitoarele gliceride nu prezintd activitate optice: ilr-"#-i$j!.'il*,is:lifi#l.:"#:'Turn

1. palmito-oleo-palmitina 2. trioleina 2. 12 enantiomen
3. stearGoleo-steari na 4. stearo-oleo-palmitina 3.4 enantiomerl
4. 6 enantiomerl
89. Urmdtoarele gliceride prezinti activitate opticd:
1. palmito-oleo-stearina 2. palmitooleo-palmitina "*poateanrma:
il3;R,f, iBiStrtl',ll$'j8*?fi"J,?ffi
3. butiro'oleo-palmitina 4. trioleina
mezororme'
optic aclive cat si confisuralii
90. Prezintd izomerie optici: illti.$ji",Tjtffli']Hffi3''Safunnsurarii
1. alfa-alanil-glicina 2. glicil-alfa-alanina
3. acidul glutamic 4. serina

91. Prin aditia de HOH la un amestec de 1-butend gi 2-butend se obflne:

1. un amestec echimolecular de patru derivati hidroxilati.
2. un amestec care prezintA activitate opticd.
3. un amestec de diastereoizomeri.
4. un amestec racemic.

109
108
lrF-

II.2. HIDROCARBURI

L lzomerizare z. 0",*ilpui"[
3' ardorc
ll.Ruperealegsturiicarbon-carbondinalcanigereallz€8z|pop.rcuruu|urmltolrolorrosc{l:
t*titi 4'
'monoorldtto
l. Arderea unui mor dintf-o hidrocarbura se.realizeazi ln urmltorrclr rrlOlll
t, alcan 2. alchend
produce doi mori de
- api. Hidrocarbura poate fi: '12. Rupetea legdturii carbon - - alcani
hidrogen din
3' oxidare 4' ardln
S. aich,na .atcadieni 't, Eubstitutie 2. dehid;;;;;;;
2.
'1. 13.
Alcanii nu- dau reaclii de adilie cu apa.
2. Volumul de oxigen consumat pentru ilH"bg"n.t". alcanilor este o reac$e de substitulie'
arderea unui mol de butan este mai mic decat
arderea unui mol de ciclobutan. inrerior are rraclia morard 2/6 are
3.il3Xli"tllti;Hifi:lil ei profqn, in care arcanur
3-.
!-eOetura carbon-carbon din alcani se desface la izomerizare. - mai micd de 40'
4' Legdtura carbon-carbon din arcani .e oetr"ce masa motecufari medie
in ;;fii"
cre subsritutie. 4. Denumirea de parafine exprimereactivltatea
crescutd a alcanilor'
3.
1. conlinutul procentuar in hidrogen pentru cicroarcani 14, ^^^t^ ^tt t
este mai mic dec6t pentru arcani.
vv'rare densitatea faldj:,:t":91t 3;?;cei ramificati:
i l:i?l{d.".
J: La lerbere
pentru izoOutair este mai ,.*iJ"at penrru
43 u, vorumur ocupat de un mol de c2eHa2
n_buran. llir""nrrcu
1. Alcanul cu 'l atomide
4 arorrtr carbon
us uqr
ni*.ii J*t"ne normale au puncte de Jierbere
mai
i. AlcanrrcucaGnetrerrrrdrE:;fi;;t;;il;t'ruonttconsumi(3n+
2
izute dec6t
:":^^-,.-" /an + r\/, moli deoxigen
4. Punctut de fierbere penrru izopenta.
este mai mic decit pentru un mol
de butan, 1)/2moli c

;;; ilcat pentru pentan. 3. La arderea unui mol de alc

"si;;;l
4. Urrndtoarele substante au puncte,de fierbere
molecular.
biii"[" p"rtal6 a alcanilor duce la formarea de Coz
1. izopentanut z. n_rieiarjur-- ""-I."r'dfi#Anir'-.
mai mari decet -'-
2,2_dimetilbutanul:
-',""i]lsEhrp"ntanrr L

pot sintetiza printr-o singurd reacfier.rrmftorii 15.

f:31[il"r1X1l,l" i--CH-CHr- radicalul divalent "etin"
"orllfilsru o" runr Itl#--ilit!:;:;;ffi;,ffi
"ste iliestemairioicatq:g:15:"b:i""i:'::
6. ffi ;ffi;l;q;r;motosutsuperiorarpentanurui
l.Ell"",llil3,l".i;Tidii'ffi la C*
1. Alcanii sunt hidrocarburi saturate
aciclice. ;. Gl.ii;;;"nda cinlin alcaniide 13 Q1
2 Atomii de carbon din alcani sunt niUrlOiiali sp3..
4. llglii cu
9 Atcanti se mai numesc ai parafine.
3-4 atomi de ba'rbon in moleculd se folosesc
16.
egal6 cu 0' ..
ca solvenli, t]ncanii au nesaturarea echivalenti
;. iil;;i;" p;rt. o.ttior.og"nu la butene titutadiene'
7.
i. t.*ttriJt t.si C : H in pentan este de 5 : 1'
1. Cicloalcanii pot avea catena ciclici procentuala'
au aceeaii formula
sau mixti. +. i":i-"ii,r"ii
2. Cicloalcanii conlin numai atomi de carbon
iecunOari.
3. Atomii de carbon din cictoatcani sunt
hibridizaii s;3' 17.
4. Cicloalcanii sunt hidrocarburi nesaturate
i. trtetitcictopentanul este izomer cu ciclohexanul' 1'2 I oxigen'
eilt J;Acompletd i sunt necesari 1
i. i'za
I. ^tpropan
'l i. lzooctanul poate fi 2,2,4-trimetiloentan'
La temperaturd $i presiune obignuite, denumit metil'
termenii inferiori ai arcaniror, pand ra hexan,
sunt +. ii"il*rtitti"atent al metanului este
gazogi.
2. Punctele de fierbere si de topire ale intre.ele doui molecule identice de:
alcanilor cresc cu cregterea ramific6rii catenei. 18, ln condi$i adecvate, pot reacliona
3' Punctul de fierbere aineooentanurui este
mai rioL-ai<tecat cel ar izopentanurui. 1. metan 2. acetilena 3 metanol 4' acetaldehide
4. Alcanii tichizi gi sotizi au densitate,ri
,iJO".ai uniia'tea tf f<g/1.
19.
9.
i]in arcani atomul de carbon este trioridilt
sll'
1. Alcanii sunt substanle cu reactivitate mai micd decdt ---,
cea a apet'
ridicati. Z. n-O"tanrf are densitate
2. Alcanii Cr- Cr dau reaclii de izomerizare. in ape'
, i. Odtnrf gi decanul sunt insolubili

S1il#;33mPunerea
gi hidrogen.
termici a butanutui se formeazd numai meran,
etan, eteni, propend ;. ;;ffii
ii iiJout"nut pot suferi reaclii de
izomerizare'

4. ln reaclia
reacti, de
.lr amonoxidare a metanului raportul
molar dintre metan $i oxigen este de 20. lesdturic-c 9i C-H'
1:1,5. tErrrr&a a abanilor imPlrceJgfl:1.ge
1. Uescompunerea termica
ilb"oornorn"rea "ffii';;:b* hibridizali sp2 9i sp3.
2. Metilciclopentanul contine
10. in urma descompunerii termice
a alcanilor rezultd: ;. ffi;i#;;;-d con{ine 75% carbon'
1. numai alcani
2. numai alchene gi hidrogen i.'s" p"i ii"t"riza "taieiatcanitor
atit propanul cat 9i izopropanul'
3. numai alchine gi hidrogen
4. alcani, alchene 9i hidrogen

110
 deosebi de cis-2-butena:
21. 20. trans-2-Butena se poate permanganat de potasiu in mediu acid.
1. At6t etena cgt gi 1-butena conlin cel pulin un atom in starea de hibridizare sp2, r orin comportarea fatd de ,o-Gilde potasiu in mediu apos.
2. Atat etena cat 9i 1-butena conlin cel putin un atom in $tarea de hibridizare sp3. 2, orin comportarea ta@
oe soiiii" o"'p.rrrugunat
3. Punctele de fierbere ale alcoolilor sunt superioare celor ale alcanilor corespunzetori. metallc'
3. prin reactia cu sodiul
4. Aditia orientate a hidracizilor este caracteristice alchenelor simetrice. 4. prin configuratie'

22. 10.
echivalentd
1. Lungimile legaturilor carbon-carbon sunt egale in cazul metanului gi al etenei- i-Atcadienete au nesaturarea "931eOe:u -2-.--=
catena si geometrice'
2. Punctele de fierbere sunt egale in cazul propanului Si al propenei. 2. Alcadienele
pot prezenta t^t-"tr" O" pozrlie'
duble legituri coniugate'
3. Se consumd aceeagi canlitate de permanganat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, la 1 1 3-Butadiena 9l izoprenuiprezinte
oxidarea unui mol de 1-butenA cat gi a unui mol de 2-butend. piopaoiena conline 8% hidrogen'
i.
4. Se consumi aceeagi cantitate de permanganat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, la
oxidareg unui mol de propeni cat gi a unui mol de l-butene. pozilie.
g atomi de carbon prezinte izomerie de
1lo,"nun"
alcoolilor'
23. i. i['ili'i"r""ut" ontin prin hidratarea se poate race prin oxi d a re cu
1. Lungimea legiturii carbon-carbon este aceeagi in cazul etanului gi etenei. ; iliffi;ft; r;i*: -* ?I"il:t ?i*"';:ru'mdr
2. Solubilitatea ln apd a etenei este identice cu cea a acetilenei. cu rormare de co2 ei acid acetic'
3. Solubilitatea eteriei in apd sau in solventi organici este aceeagi. . i%T'XT;i"1.L'"iffi:'ij';il:;;il;ir#ilri
4. Volumul de aer consumat pentru arderea unui mol de 2-butend sau 1 -butene este identic.
32. -r-.^^.^ alchenelor' arahr
asemanatoare
24. i'elcadienele au proprieteli chimice
1. ln propenS se gesesc atomi de carbon in stare de hibridizare sp2. ?
- I a hidrooenarea totata fiffi;;;estec format din butan 9i butiadiena, in raport molar
2. ln propen6 se gesesc atomi de hidrogen in stare de hibridiz4re sp3. O! i , a,-r" consumd I "moli de hidrogen'
-t-otiint "Ooi
atomi de c-arbon terliari'
3. Oxidarea cu dicromat de potasiu in mediu acid serve$te la dbterminarea pozi[iei 3. 3,3-Di metil-1,+-p"nt'o'"i'
n"tii*iaiomi de carbon secundari'
dublei leg6turi din alchene. 4. 1,6-Heptadien"
4. Consumul de permanganat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, in reaclia cu un mol
"'"
de etend sau ProPend este identic. 33. de potasiu in mediu de acid
la oxidarea izoprenului cu dicromat
1. Compusul organic rezultat
25. lzobutena rezulta prin cracarea:
' Ju-liuric este acidul cetoprooionic'
io't" trei izomeri geometrici'
1. 2,s-dimetilhexanului 2. izobutanului 2. 2,4-Hexadien"," p'""nii"i'o geometrici'
"
3. izopentanului 4. butanului i. i,i-n"iuoi""a nu are izomerie
i. o[n"r" irnt izomere cu cicloalchenele'
26.
1- Raportul dintre numerul de atomi de carbon gi hidrogen din alchene este redat de formula
din seria omoloag-e a dienelor'
CnHan. 11ru,uo,"n" este al treilea termen a doi izomeri geometrici'
2. Alchenele conlin atomi de carbon in stare de hibridizare sp2. 2. 1.4-Hexadien. tt p'"'tnii'tuo forma
3. Denumirea alchenelor se face prin inlocuirea sufixului "-an" din alcanul cu acelagi i. i:z-ijr;o"''tt 9i t-outin" sunt izomeri d9 gatena, de
numdr de atomi de carbon, cu $ufixul "-€ne". prin ofdarea, cu.-permanganat de potasiu in mediu
4, Dioxidur oe caruon-teoreiiciurinui este neutralizat la sare neutra cu I moli hidroxid
4, ln eteni exislS o singuri legituri o(sigma) 9i o legdtuni n(pi). acid sulfuric, unu' *o' iJ iliJutloi"na
de sodiu' "
27.
1. Prin oxidarea unui mol de 2-hexeni, cu dicromat de potasiu 9i acid sulfuric, se 35.
formeazd doi moli de acid propanoic. 1'inurmaoxiddriicudicromatdepotasiuinmediuacida2,s.heptadieneiseoblineacid
2. Alchenele se mai numesc Ai parafine, deoarece au reactivitate ridicate. propandioic. .de gi cuaternari in moleculd.
carbon primari, secundari, te(iari
3. Mersul proceselorde oxidare ale alchenelor nu este condilional de natura agentului 2. 1-Butina contine abml
se poate oit''n" pnn ol'O"re.a.1 '2'-3f:lelrametilciclobutadienei'
oxidant. 3. Butandiona
aceteJiiffioe atomi de carbon ca 9i ciclobutena'
4. Densitatea fali de aer a propenei este de 1,45. 4. 1-Butina conline

28. 36.
1. Cis-2-hexena are punctul de fierbere mai mare decet trans-2-butena. ilncetitena se dizolvi in acetond'
2. 1-Butena cu 2-butenele sunt izomeri de pozilie. ;. ffiiii;;;;;iliu este o substanla ionicd'
3. Etena este insolubile in ape, dar solubild in solventi organici. l.8liii,i" o" *rciu este o substanta ionica stare
.--- ..i
uscatd' la lovire'
4. 3-Etil=1-pentena se prezintd sub forma izomerilor cis gi trans. 4. Acetilura de sodiu OJr"i*pun! ugor, in
r"

112
 97,
1 . La barbotarea, cu acetasi !'Alchenelecu4atomidecarboninmoleculipotprezentaizomeriedefunc|iunecu
de permanganat de potasiu clcloalcadienele
:::]t,jl,solutiq 9i carbonat de gazoasa la temperatura camerel.
r i,l8lli; #'3i !?1:i|"jil#q' "
m ai re pede penrru
ffi e ne decat pe ntru erend.
in slare de hibridizare sp".
a.;iJ:ffiilili trans-2_butena se gasesc in stare
3. continutur hrtua^n,-r.- ^^d-:_*rbT
Continrrrrrt procentuarin
4. 2-Butina hidratatd formeazd"*:lJ9fil'.i;ffi,iffil"::ffiasinric cu cer ar It,
butanat. 1. Acetilena Poate dimeriza'
in reaclie cu acetilena'
, 1il'r'ii'oi5*inocuprici depune oxid,cupros

i:*"j;r;ru#'ffi ffi [:j;'.T:xaffi i:Hl"li,acetardehid6

38.
't. ih alchine raportul
dintre num-erul-atomilor de carbon gi
2' Toare archinere contin in morecura hidrogen este dat de formula
ror atomi o".rti'in'.trrea C"Han_z. cu ape rezulte:
de hibridizare.p, 17, La tratarea acetilurii cuproase
' ff::ffi:Xfl::T:ffi: *"rl"'iJp'.i" i"ffi;#i#;',,,i "piii
,pr.
"-an,' din numere aiJan'u,ui 1. acetileni 2' hidrogen
4. in alchine toti atomiiJe-carbon cupru
3. hidroxid de
4 nu are loc o reactie chimica
au o dispozitie geometricd tiniard.
39. t8.
in st6ri de hibridizare diferite,
l Tratatd cu sorurie roori-^0..-rgl,.nganat ilin oropina existe atomi de carbon
prezinta solubititate in ape este acetilena'
2. procenlul de hidrooen este invariabilin de potasiu,-acetirena formeazd
acetardehide. l. il#ii,ii,,ii;JrJ nioroc"rorticare
adilie in dou6 etape' uneori separabile'
3.2-Butina poate rejcgona cu soctiul ,.ni o.roLga h abhine. i. i."tii""J pf"te da reactii de
r" conduce ta un derivat funclonal al unui acid
metalic.
'r' rn urma reac{iei dinhe o moreculi de acetirend gi doud morecure
;. ftiil;i"];i-d"nhiorii "JiLnd
diaminocuproasd rezuttd oo"j de crorurS carboxilic.
r*r""rr"-0""#rij#i" .roniu.
40. dicromat de potasiu in mediu de acid surfuric, a
l9proou"ii organici oblinuli ra oxidarea, cu
1. Acetilurile melalelor alcaline
hidrolizeazd usor. ' ; ;:#;"G;;i sunfacidul acetic ai acidul malonic'
2. Acetitena este pulin sotubili
inlij-** """'' de pozilie'
J' rnn reactia dintre acetiren,.gi reactiv z p'.t"Jiit." sipropina sunt izomeriatom de carbon primar'
4. Acetilurile de cupru
Torens se
9i argint iunt incotoie.-"-
-" obtine
""t,, a'cetirurS de argint. ; ililffii; Loprenului exista un
*t"spund numai doue diene cu catena liniara'
;. iilffiffiffilir" cuH, ti
41, Vinilacetilena are urmitoarele proprietiiti:
1. Se obtine prin reactia a" 50.
O^"rtirrJ"'Cf,i.,a mof"cuf" de etend. 1. Acetilena este un gaz'
2. Reaqioneaze cu hictroxidut
Oiumtno"rgenif, ;. ffiiii;;; .ii" in solventi orsanici'
3. Reacgioneazd cu NaoH in ,"port
_Jai-j','i. ;.;;;iiffi "orioin in ape'
4. Are formula moleculard CrHr- 'Riiiien; este Pa(ialsolubile
mai mare decat acidul acetic'
;. are aciditate
42. Din acetilene se pot sintetiza
urmetorii comDusi:
1. vinilacetibne 2..""t"ro"r,jjI"'t""'. 51.
polinuclearS cu nucltr€ izolate'
3. benzen -- i. Fenant enut este hidrocarburd
4. acrilonitril
;. ;;;ilit; carac{er aromatic mai pronuntat decat naftalina'
43. i r"ruenut este solid la temperatura camerel'.
ai Denzenulul'
1. Alchinele sunt substanle +. Xifenii sunt compugi disubstituiti
izomere cu alcadienele.
2.Faportul dintre numdrui d
este de 1 52.
t. *#t*n#tlfgf*l*r,WliSiilnlllr""'ne 1
1. Benzenul sublimeazd'
i, ffi;;;ffipenlru oognerea acidutui alfa-naftatinsutfonic $i a acidului
beta-

u. este aceea$l'
3.
';;i;; ;"i ugor
naftalinsulfonic
oeta-niironaftalina decat affa-nitronaftalina'
1. 1-Butena contine atomi o:
in douA st6ri de hibridizare diferite. i. r.r.n"ri* este uiilizati ca insecticid'
2 La barbotarea etenei orinrr-ofrb,ol
sorulie bazicd d;p"il"ig"n.,
disparitia cotoraliei viotete gi .p.iiUl oe potasiu, se observd
^ z-Butena formeaze numai aclcl
3.
,.ripr*ifi;i';;,". 53.
acetic, prin oxidare cu permanganat greu dec6t etena
acid sulfuric. de potasiu gi ilgentenut se oxideazd mai pentru arenele mononucleare decat pentru cele
.

4. Alcadienele sunt izomeri ai 2. punctele de topire.uni|n"irnari

alchenelor_
Polinucleare'
45. g. l;eiutil" carbon-carbon sunt egale in benzen'
4. Arenele sunt inodore'
l iff 3l X'?,1'#,il#lfl HJ;,,T::iffi I
jii,*iJl jilffi
l;,,,"" p s i s p2
s

114
 54.
1. Se hidrogeneazi mai ugor naftalina starcl d' hlbildEfil lC'
carbo:,:"
decdt benzenul.
z. Ffln reactia de clorurare a toluenului la nucleu flln tor""ur" benzenului fiecare atom de 1l:,ll
c-c sunt 6chlvrltnl.,
se oblin mai mulli compugi
i: il ;;ili; oenienurui to"f, .Ju 9.*" tesaturi
3. Toluenul este solubil in hexan. i"r"e benzenice cond6nlltl olmhrul
4. Prin rea4ia de clorurare a para_xilenului !, La hidrocarburte ,l.otauc"-"J-t'it'-rt"
la nucleu se oqin mai mul$ compugi tromatic scade.
monoclorurati.
a il;fi;tj;;tzenului toli atomii de hidrogen sunt echivalenti '

55. Structura Kekule a benzenului este infirmati

de urmdtoarele date experimenlale: lr.
Reactiile de adilie decurg mai greu ra oenien
].
2. Molecula benzenului esti stabild la oxidare.
Oecii't.-"t"t i. totuenul si xilenul sunt solventi organlcl ' ..
"n". t.rala a vinilbenzenului este xilen' polue:
3. Distanlele dinlre cei lase atomi de carbon i. i"nrtit"'.
-Oi."iiru"nt""ul
sunl eoale.
i. poate prezenta trei izomeri de
4. trenzenul aditioneaz6 clor formAnd hexaclorocicldhexan. -
benzen 9i metan'
i. i.it"tri* r"rmeazd prin reaclia dintre
55' structura Kekur€ a benzenurui este infirmatd
de urmdtoarere date experimentare:
1. Moleculabenzenului are forma unui hexagon ,egJar
2. Cei gase.atomi de hidrogen sunt echivaleili iipran. !4. Antracenul:
intrJ ei- "' i, Se oxideazi mai ugor decit naftalina'
J. Benzenul d6 cy...............ugurinp reactii de nitrare
9i alctritare. i. il"";;;;"; .ro.ttit mai pulin pronuntat ca benzenul'
4 rn condirii cataritice benzenur poate fi hidrogenat formdnd cicrohexan. camerel'
3. Este solid la temperatura
57" 4. Se utilizeazi ca insecticid'

1 PgT"nrl dd cu ugurinld reaclii de aditie.

z. E enzenut are un caracter aromatic. beta a naftalinei'
3. Antracenul se poate XlCr"rr"r"" temperaturii fav otizeaz|substirulia in.po..zltia
obtine.p{ilg_{ reactie de trimerizare a benzenului. po"t" obline 1'4-dimetil-2-nitrobenzen'
2. La metilarea o-nitrototuenJui""
4' Morecura benzenurui esie siani* h il T-9lt:|e'
";id;;;; ;niiiii norr"r" de temperarure 9i presiune. ;. i;ij;"jffir-p,*inta -piirigrup'iricetonice
oout
relaqia benzenului cu o alchene'
58. 4. Toluenul se poate obline
1. Toli atomii de carbon din morecura
benzenurui se gesesc irl stare de hibridizare sp2.
2 Fiecare atom de carbon din oenzen dicarboxilic nesaturat cu formula
hidrogen gi cu alli doi atomi de carbon
esie unit nil
" [iitrri
o(sigma) cu cete un atom de l'r"nr"nr, se poate oxida formand un acid
- vecini.' prezen!6 de
3. Cere trei regrturi o(sigma) are fiecdrui atom prin oxidare cu oxisen morecurar, in
de cabon din benzen se gdsesc in aceragi pran.
4' Cei gase electroni ;r(pi) din benzen nu i""tl"*fi.Jii , l3^".f;??#;3i;f#f.??ft*ni
camerel'
i"tre anumili atomi de carbon ci catalizator la temperatura
apartin intregului ciclu. prin oxidare cu permanganat
s. i'#d;d";'ft"li.a t'. oognJ iin prezeng de catarizaror 9i ra
"t*i"t"n
4. Anhidrida fta'ci se
temPeraturA ridicat6'"bri":;ffi*il;;;Joio-inlnrrriin
59.
1. Arenele sunt solubile in apd gi
in diversi solventi organici.
2. Arenele mononucleare sunt iichide
ia, cere porinrjlare sunt solide.
----
3. Naftalina este utitizatd in mod curent 67. echivalenta egald cu 1'
ca'ioiu,ini. conduce la un compus cu nesaturarea
4. Arenele sunt solubile in solvenli hidrofobi. 1. Hidrogenar€a totalS benzenului apoase'
in.solulie
toluenului po"t"
2. Oxidarea
fot KMnOn
"u
60. i. F"n."tt"^ui trei nuclee"uu"
aromatice condensate'
1. Prin niharea naflalinei se obline
"r"
i. oite.ii"l are nuclee aromati@ condensate'
l-litronaftalind.
2. sulfonarea naftarinei cu acidsurfuric
conJuce'n]rr"i ra acid p(beta) _ naftarinsurfonic. de
3. Pozitiite c(arfa) are naftiarinei sunt mai reactive'o".ii.l" sau p(betaFnaftalinsulfonic' funclie
?lrrnon"r"" naftalinei conduce la acidul o(alfa)-
4 Aditia crorurui ra nucreur benzenic are roc in preziniil-e Btr"tr) in reacliire de substitulie.
ctorurd feric!. temPeratura de reactie'
nu sunt toxice'
61. z. ftioiocarUurite aromatice polinucleare
aromatice sunt lzolate'
t 3. in clifenil nucleele
ii tpi'" rnti scezute decet cele mononucleare'
l]'i:fi'',T:':;fff:::tr1p"*Xf in speciarin rorma condensatd, padicip,i maiusor 4. Arenele polinucleare
"'"pil"t"
, ji.Ifr;: se poare face cu un derivat hatosenat
sau 69.
cu o atchind, in prezenta
ffli;lJtui 1. Naftalina are caracter aromatic
mai pronunlat decat antracenul
3. Naftalina se oxideazd cu oxigenul din
aer, in prezenli de catalizator. t"tbon din toluen nu sunttoale eoale'
t 2. Distanlele ,"roon - benzenic la
antracenurui cu dicromar de potasiu gialj permanganat de potasiu aouli"gie rezistenla nucleului
aJetc are roc in poziriire I I 3. oxidarea toluenului cu
#:ffi: 9i are
acliunea acestui reactant'
decet etanolul'
4. Etilbenzenul este mal solubil in ape

116 117
 70. giselte intr-un vas inchis la
de metan 9i oxigen se ricelte la
1. Naflalina are nuclee aromatice Un amestec stoichiometric D-upi irdere vasul se
condensate.
2. Fenantrenul are caraeter aromatic rb.retura camerei. nt"'t"t'' t'r"" t'i'JtiJ"tii'
mai slab decet benzenul.
3. Totuenut poate fi oxidar de sotulia
d; kffib;.'*' "-"' camerei. ln vas:
4. Toluenul poate fi hidrogenat ta iiclotrexene. oirsiunea se modifici'
moride oxigen consumat'
71. lfitllila*[l: :;'r"d;i:,?'":t3"o*d "u nu*a'ur de
t. Benzenut spre deosebire d"^.iil?li:e pr€Biunea rimAne aceeagt'
hidrogena in doue etape. ai
2. Odo-xilenul se poate oxida cu solutie ,r".loate ? Omologii inferior 9i superior
in 25 volume de aer' umotogt'
^^r^rar in """'^
de KMnOa la anhidrida ftalicd. ars complet
3. Etitbenzenut se oxideazd cu xMnOala ll. Un votum de alcan este
aciJlenfi;;;.' 4
4. Nitrarea nilrobenzenului decurge numai pAnd
la trinitrobenzen.
llornului sunt:
etanul 3' propanul butanul
i, metanul 2.
Ca:edintre afirmaliile despre fenantren sunt orientag:
12. crrecte: Alegeli reactiile de-substitutie
r. are tormula moleculard lf, rea nafialinei
C1eH1a.
2, molecula conline 14 electroni r. t, hldrogenarea alcienelor i. cioiirarea tifenifor
3. contine 3 nuclee izolate. !' clorurarea etenei
rei poate genera:
4. delocalizarea electronilor nu este perfede
ca in cazul benzenului. U. oxidarea cu permansanat o" *t;'i,i-:ffijjot-l*?;0r,".
73. I' co2 l' ilniJt*i-z-tetilbutan
1. Arenele mononucleare sunt 9. butanonA
solide la temperatura camerei.
2. Niharea naftalinei conduce ra acio
a_nartlri;;;fi.i; Areseti alchenele care la oxid*";"[ti13i[eaz5 cetone:
"- '-'* !!.
3. Arenele polinucleare sunt solubile
Tn apa.-
4' Naftarina prezintd fenomenur oe iiomelie
1. R-CH=CRz i'i.ilr-cnlbir-C.n,
ra derivalii monosubstituiti. 3, R'C(CHr)rCR=CRz
74. t 80, Reactrvul Tollens poate
reactiona cu: -
1. rntroducerea unui substituent de 2' R-CH=CHz
pozilia orto $i para.
ordinur r in motecura de nitrobenzen
are roc rn 1. R-C=CH 4' HzC=CH- CeHs
3. HG=C-CHg
2. AceJofenona se poate obline din
benzen, printr-o reaclie de acilare.
3' Etilbenzenur se poare ooline printr-o 8?. Alegeti readiile corecte:
Ladrid iJ J'oir,"'" crorurii de etir ra benzen.
4. Naflalina se folose$te ca jnsecticid.' r. il-bri=bpr. nro+ R-cHz-cH'?-ol
i. ii-c=c-n i zHct---' R'cHcl-cHcl-R
75' Produc compu$i cororati, ra tratare
-
cu sorulie apoasd de crorurd fericd: i. ii-C=cn +HzO+ R-CH2-CH=O
1. benzenut 2. rotuenut E]'rrJJiii"nriri" i. iiii--Cnrcio + Hzo----+ cHg-co-cHzcHg
4. naftotut
76, Reacga acetilenei cu clorurd diaminocuproasa
--b.;;-a-Jil
este o reactie: 88. Alegeli readiile de substitutie:
1. de oxidare 2- de reducere rlin.i,ri=cn, + cl-iH2-cH=cH2 + Hcl
clz-'-
4. acido-bazicd
2. CeHe + 3Clz----+ GHsClo
i.6liil-cH.; ct ;
77' Alegeti, dintre unndtorii @r?ufir pe cei care prezintd 4 izomerigeometrici: coHrcHzcl.+ HCI
1.z,4-hexadiena z.b,j_irlptaoiern-r'|v-rrrrr ctr-
3. 1,4-hexadiena l. cir,"=Cn, - cH2cl-cHrcl
4. Z,S_neptaOieni
pot purifica prin sublimare:
78, Benzenul de reaqii de: -- '-'
89. Aleseti compusii care se
antracen 3' izoPren 4. naftalind
1.substitulie 2. aditie
i:;l#;" 2'
3. oxidare 4. hidiogenare
?:rfl :'""'li-eg',f .'ffi ,'J8LTT-.l,.ql,rg"=tHococHs
79. Aregeti arcanii care prin crorurare
1. melanul fotochimicd formeaze un singur
compus monocrorurat: j 6i.i"-6n'=crr, i' cn.ci ---' cHs-cHCl-cHzcH* g,,
%\? .. .
2. etanul
3. neopentanul 4- 2,2,3,3-tetrametilbutanul i. 6H"-c=c-cHs + Na -----+ cH3-c=c-cH2Na
j;cH3-c=GAs + 2NHs+ Hzo
;.;ilIff;insiNH.)aoH
80. Urmdtoarele afirmalii sunt corecte:
referitoare la 3-metiFl-pentene:
1- La monoclorurarea catalitic{
a, benzenujui se obtin 3 compugi 91. Alegeti afirmatiile corecte
2. La nitrarea 1,2-dinitrobenzenuf ui se diferiti. 1. Prezintd activitate optlca'
oUtin Z-comiuSiti-nit
3' La harogenarea fotochimicd.a.r'ro".i""r-n i. FotmeazAoglindd de argint
in urma reacliei cu reacfiYffi"*""ntiot.,t comparativ cu
ii;fit:;'i';orp"$i
"1i, monocrorurari. '3.
UffiriJ; o6iinut prin adilia oe H-Br are un numar dub
4. La monosutfonarea p.xitenutui ; ;ii
r; ;;;;';;;r..
se obline un compus flrd activitrate optic6'
,. il;l"sll1$lll1l: alilici cu clor

118 119
 92. Alegeg compugii care pot fi hidrogenali:
1. benzenul 2. cumenul 3. toluenul 4. ciclohexanul ili prtn
,nn aoitie de ?pa
1;!"1"^'li-11:'::::HiiYl,illi
PlgfiTlli!"j:tJ#ffi"iliiffiio"
oe ape propena sj un atom hibridizatsp2.
"ou'. corare uE reusrsq "'-["iiu
este conrerrra cetone
93. Alegeli perechile de izomeri: I. calitatea de alcool e-ste dicfomat de pr^-.
cu dicromat
,ntoiu acid conduc la celone'
,n mediu
potasru in
!. Alcoolii secundari,
pnl
prin oxidare
910^ a^-L^,- mai ^-^nannr,rr
propanorur
mai cnrzrrt decdt orooanolul.
1. propan / izopropan
2. ciclohexan / metilciclopentan
l, iiT#lltiiiJ,'i:ffi;i'i ffi;Cre scizut decat

3. o-xilen / 1,2-dimetilbenzen
4. izopentan / pentan t,
il prin r"actia etanolului cu sodiu rezulte-hidrogen.
94, Prin hidrogenarea hidrocarburilor se pot i, bi;'il;;;" froprietdli'11"9,199.f:t:i m xta

1. alchene 2.
obline:
cicloalchine
3. cicloalcani i FliT,lll,lili.fi:?'.i."#'.!l':i:!11i':t,g:*if:;':lin",:tTi3,[tlllqiune
este de 0,15 s/ks corp
4. alchine l. Bfj",iJ"1#1lllli"..,i"1il""i"ii^,'i,'di.'n'ruman
95' Alegeti afirmaliire corecte referitoare ra archenere
cu formura morecurari csHro L intramoleculare'
1. numai 2 dintre ele formeazd acid propionic la oxijaie energrca. nu suferi reactra de-deshidratare
l, 2.2-Dimetil-1,3-dihidroxrpropanul pltinti izomeri difenoli'
2. numai 2 dintre ele formeazd cetone fi oriO"L-"n"rsi.a
2. Substanla cu formula
t""'"""tli"ta i"'Jti' s""e
3. numai 3 dintre 'r prr. t"a,].*"a
ele formeaze CO2 fa oxlOare eneioicE- gliceraldehidei se obtine un triol' ce contrne o grupare
4. nurnai 2 dintre ele formeazd acid acetic fa oxiJarE energici.
i' Formulei moleculare c.n.tit"ii
tti"t'tiu-ni" o tinguta substanti
96. Alegeli amestecurile in care toti compugii .trOottlf $i cloui grupdri hidroxil'
reaclioneaze cu HCI:
1. acetilend, izopren, benzen
2. butadiend, xilen, 2-buteni I, care se leagi gruparea
oH
in care atomul de carbon de
3. cumen, eteni, stiren L Alcoolii sunt molecule o'ganice
4. stiren, vinilacetileni, ciclopentene se numesc arcoori tediari'
r ii::iii:*:1Hn trei sruplri oH ln morecula
izomeride pozrle'
97, La legdturile >C=C< sau -C=C- se pot adiliona: ;. ?;;i;""ltl iiziuutanotut sunt
acetic clorut ;. +d;;;;iii ;;saturali prezintd tautomerie'
1. acidul 2. 3. acidut;ia;hidric 4. apa
98. Se pot obtine printr-o reactie de acilare la
benzen; 7.
alcoolul alilic sunt izomeri
de pozitie'
1. acetofenona 2. difenilcetona Alcoolul n-propilic, alcoolul izopropilic Si inmultirea
:. etif+enifceton a 4.benzaldehida
'1.
cu marirea raoicaiuiui nidrocarbonat 9i cu
2. sotubititatea in ,pa . .r*lri-niirEgte
99. Reducerea numarului de nuclee aromatice condensate sunt richiziiar cei
determini: mediu de atomi de carbon
1. cregterea rezistentei fald de oxiclanli. r ll*tt**'llii'Ji1'""Ji]":'cu 111ar
2. facilitarea procesului de hidrogena16. un alcooltertiar.
iar alcoolulte(-butilic este
!. m3{rea reacrivitetii ta substirulie.
4. mdrirea reactivitelii ta aditie.
. llsjfil,.iliH:iil.;ll"1l,]''1j""'I.flinoar
8.
100-. Alegeli compugii care contin Tn morecurd numai atomi de carbon hibridizali sp2:
1. stirenul 2. naftatina i. Ort"Oi""""' 4. telralina

intn'f*;,,i*+tff*ru,,i*;n*f-ii'fru:':"':"".'
il.3. ALCOOLT St FENOLT 9. .^.-a^.1 dl^ '
alcalini formind,"]P]it]'
i. ncoorii reaclioneazi cu hidroxizii
1.
1. Gruparea func^lionald
-oH din fenoli este legatd de un atom de carbon
in stare 3,A#,l:ff "ilsi'-*'t:;:',:':'tn#'9ffi lfl $::llera$inumbrdeatomidecarbon
hibridizatji sp3. l. ni*orii iu un caracter slab acid'
2. Hidroliza compugilor halogenali are loc in mediu
bazic.
r. F,nn a_dilia- apei la omologii superiori ai etenei se obtin 10.
alcooli primari- formind eleri" '
4. Alcoolii inferiori au solubilitate mare in apd. rlnfcoorii elimini apir intermolecular cetone'
'
aldehide, iar prin oxidare energice'
2. prin oxidare nranOa Oin
lil"oliffi.-"t'ilirrU
esten
2.
i. iiJiJr,ii"""ttneazi cu acizii orsaniciformand
anorsanici'
1. Metanolul are punctul de fierbere superior
etanolului.
2. Punctul de fierbere al clorurii de etil iste superior
i. iiiliiii .,
tdJ"ftneazi cu acizii
eGnolului.
3. lonul hidroxil are un caracter bazic mai p.it"rrii
O"rat i"nul etoxid. 'l-1.
apa in orice propo(ie,
4. Metanolul gi etanolul sunt miscibili cu apa. i. nnootut etilic se amestecd cu se obtin 2 moli de alcool etilic'
2. Dintl_un mot oe grucoilsri",itliiJ"t"tr;rcootici

121
120
 3. consumat in crntite! mici metanolul provoaci orbirea, iar in cantitdli mari - moartea
(dozale|ale = 0,15 I / kg corp).
4. Metanolul este un lichid greu volatil, neinflamabil.

12.
1. Glicerina are punctul de lterbere ridicat datorite leg5turilor de hidrogen la nivelul celor
i m**rl;rulirn*a'g*fi*1;:::. "
gruPAri hidroxil.
slab dec6t fenolul'
2. Trinitratul de glicerind se obtine prin reaclia glicerinei cu acidul azotos. ?lLt.norur este un acid.mai
3. prin deshidratarea glicerinei in prezenla acidului $ulfuric se obtine o aldehidd.
4. Raportul molar trinitrat de glicerine : oxigen in reaclia de descompunere a trinitratului
[t,:"'f r',Ur,::'ll'n *i'ri"rl"
del:0'5 iiilliltijf$'t"i'*lffi
't3. 12. Sunt corecte afirmaliile:
,1.
Alcoolii sunt compugi hidroxilici in care gruparea functionald (-OH) este leOatd de un i, Glicerina are gust dube'. acroleina'
atom de €rbon aflat in oricare din sterile de hibridizire spt, ipr, sp. t Prln deshidratarea gltcerrnei se obline
2. Alcoolii saturali au formula generali C"Hz*dH. bii;;; ;tt proprietali anticoffi:lilli";t
3. Toti alcoolii sunt izomeri cu fenolii.
i,
4. Prin descompunerea
a4 I * slicerina se obtin 2e moli de saze
4. Numele alcoolilor se formeazd addugdnd sufixul "-ol" denumirii hidrocarburii cu acelagi
numer de atomi de carbon' vicinali'
deriva$lor dihalogenali
?lo,*o,,, se pot obline li,prin hidroliza
11.
1. Alcoolul alilic este un alcool nesaturat. i',hx".illtffi l,:i[:':ll'.Et$i.x'J,::ilfii"^::*:::rn**$i''f, *:*1"-
alcoolii reaclioneazi cu
n
2. solubilitatea ln apd a alcoolilor cregte odatd cu cregterea catenei hidrocarbonate gi a i. ili";';ft;ea alcoxizilor'
numdrului de gruPdri hidroxil. alcalini.
3. ln alcoolul alilic gruparea -oH este legatd de un atom cletarbon in siarea de hibridizare sp
4. Denumirea de alcooli secundari este atribuitd compu;ilor hidroxilici cu doui grufa;
-ox primari se obtrn cetone"
legate la acela$i atom de carbon. ?lprin orio","" alcoolilor este'o ---
reactie de reducere'
2. obtinerea atcootitor
oln.cffi+
""ifi*irio
oit alchene'
{5. 3. Prin eliminarea intermoreiuiiiJ"lp"i ionul "lTo]'^:::'ra
fenoro'
o bazi mai tare decat
Etoxidul de sodiu poate fi considerat un "hidroxid de sodiu" in care hidrogenul este
'1. i. i""tiJi"i,o este
cu radicalul etil.
?nlocuit
2. Alcoolii inferiori sunt mai solubili in apd decdt alcoolii superiori.
decat fenolul"''' -
3. Reaclia alcoolilor cu metalele alcaline esle folosite ca sistem reducdtor. 16t,t.t.notrt este un acid mai tare
4. Metanolul are punctul de fierbere superior celui al apei. 2. Glicolul se poate tbt't"li;;i;t'rn o*ioitt" blandi a etenei'
resatuii'a?'r'"iitg"t ;"i s"o9 gqtli|Jffif..ffiie de fierbere
i. Rrcootiitormeaza de hidrose
,t6. i. Fffi;l;r;; arcootitor oe a forma lesdturi
acestora'
L Eterii sunt substante lichide 9i volatile. anormal de ridicate ale
2. Elerii rezulta prin eliminarea intermoleculard a apei dintre doud molecule de alcool.
3. Eterii nu formeazd legdturi de hidrogen.
4. Eterii prezinte mirosuri caracteristice. ll'o,,or,n. este un alcool te$1'.. . -- rezultat se rdcegte
la
-,:^^.i^x omaeracrl oazos
17.
,-tffi ff:qJ"?T:"Ll#saz'srezu'ia'iserece
1. Esterificarea este o reaclie reversibild. :',"iflf*lq$j,Ti;'"[fr
este un ester'
2. Sulfatul acid de metil este un es1g1 s1t..1a. i. iinittttur daglicerini
gaz de sinteze la temperaturi gi presiuni ridicate, in prezenla il
primul€e ad€uge 2-3 piceturi
3. Metanolul se poate obline din etanol.
se introduc cdtiva mililitrj de
unui catalizator- 27. ln dou6 cristalizoare ae. sodrii"liS'i?.ff""11"fff,*".
4, Etanolul se poale obtine prin fermentalia alcoolicd a glucozei, c6nd dintr-un mol de de renorftareina, i",
in iiilJi-iuJtlij,
6i65 o.'.
", relativ puternic cu sodiul mel
glucoze rezulte un mol de etanol. i"""f'oneazi
i. iiriJr,rr
se ooate aPrinde'
tB. Oblinerea alcoolilor din esteri se poate realiza prin: z ii ,"i,iJ.,i ol..l*5;t;T'ff1?ili
t r"o,rr se adausi api ei apoi
citeva picituri de
't. reducere 2. hidrolizi acide 3. DacA in cristalizorul
" 6;lft"t"'te' in rogu'
energice 4. saponificare amestecul se coloreaza ^' caracter acid'
3, oxidare nu art
4. Etanolul nu reacgon#a"Iu ioiitiJ"*teie
19. Legetura de tip eteric nu se intelnegte in:
1. dcetofenond 2. glicogen 3. acetat de etil 4. zaharozA
123
 t3.
'l. Formaldehida
se poate ot
tl.
lrum:#"l",,rlh:l$:g,i"l#llu,$,$,:mg. l, Gruparea carbonil este o grupe funclionald monovalentl.
t, ln urma succesiunii urmitoarelor reaqii chimice: adilie de acid clorhidric, hidrolizi, oxidare
cu dicromat de potasiu $i acid sulfuric, din propend se poate obline acetona.
11. l, Oxidarea alcanilor la aldehide se realizeazd la temperaturi scdzute.
rl, ln mediu bazic, condensarea fenolului cu aldehida formicd conduce la alcooli
hidroxibenzilici.

It. Reacliile comune aldehidelor gi cetonelor sunt:

t, aditia de hidrogen 2. adilia de HCN
l, condensarea crotonici 4. condensarea cu hidrocarburi alifatice

15. 2a,
1, Cu excep$a formaldehidei, compugii carbonilici sunt solizi.
i fi fr fl llll lfl i.?l"1ffi llll :r r:"criu ne m ixrd 2. Condensarea formaldehidei cu benzaldehida are loc in calalizi acidi sau bazici.
3. Prin adilia de hidrogen la aldehide se obtin alcooli primari sau secundari.
lnm:lir,'riir#:',,*.ffi tl. Compugii carbonilici pot fi ob$nuti prin aditia apei la alchine.
fiffi ll*'#Jtli#il::]:",*,,, 16.

jltf,f##tr'Jffi ll'Joi,3l''
1, Dimetilcetona se poate prepara prin oxidarea blandd a 2-butanolului.
2, Acetaldehida sublimeazA in conditii bpnde.
3. Acetona are punct de fierbere mai ridicat decAt etanolul.
i 3;t3[3#3]i;fff#',de potasiu in at
4. Transformarea alcoolului metilic in formaldehidi se realizeazd printr-o reactie de oxidare.
mediu sufuric.
17. 28.
1. Valoarea minimS a lui n pentru ca o aldehide de forma CnHznO, cu cateni ramificatd, sd
j i;iiiF!:"J€jusur
oblinut ra oxidarea 2,3_dimetir_2_butenei
cu sorulie acidi de
nu poat funcliona drept componentd metilenici este n = 5.
2. Compusul obtinut in urma oxidirii acroleinei cu reacliv Tollens, este oxidat cu
i:3lf fliliXtl,li'fl ?Xi";:11,"::**:licureactivitarechimicsridicat,. permanganat de potasiu in mediu de acid sulfuric, rezultind dioxid de carbon 9i apa.
3. Dimetilcetona se poate obtine prin oxidarea izopropanolului sau prin oxidarea cumenului.
:i4;l?X?:"",n",Gi'i,"ilJil'J:iJ';'":iffiiJ::T*:1ffi1ffi
4. Reac{ia acidului
oo,iprimari,
4. Oglinda de argint se obline in urma reacliei reactivului Tollens cu aldehide alifatice sau
cianhidric cu compusii
carbonilici este o reacge
de adilie. alchine cu tripld legituri marginale.
18.
1. Aldehidele sunt 27.
izomere cu cicloalcoolii.
1. Compugii ob$nu$ prin condensarea a doue molecule de acetoni nu prezintii izomerie
geometrice.
ieii:ifi iiqflfrlhgffi l*fr ir,xt"m,p'*6,*:r,orreduci,.r 2. Prin reactia de condensare aldolici a butanonei cu ea ins69i se obtine un amestec de
hidroxicetone.
19. 3, Alcoolii se pot forma din compugi carbonilici prin reacga cu hidrogen molecular, ln
prezentd de Ni sau Pt, la temperature gi presiune ridicate sau cu sisteme reducetoare, de
exemplu, Na gi alcool etilic.
4. Acetaldehida are miros de migdale amare.
i;i,ff;d}l*,iljii,T#fr f#"rffi#j,s*,",;namehn.
28. Mirosul de mere verzi se poate obline in urma reacliei acetilenei cu:
20. Etanalul are punct
de fierbere mai scdzut
1. acetilena 2. acid acetic 3. acid clorhidric 4. apa
r.apa 2. etanolul dec6t:
3. acidul acetic
4- propanalul
29. Obtinerea unei oglinzi de argint este rezultatul intrcducerii, intr-o solutie de
zi. lAg(NH3)rlOH, a unei solu$i de:
1. metanal 2. etanal 3. aldehidd propionice 4. glucozd
i ff,fi i1,:T:;Jff#i:111;'*.,,*1ffi r;r:x,fi f il5:,' 30. Benzaldehida se poate obline prin reactiile:
i'31j,?'lli,,Lll f:Ti;j:' . oxidarea etilbenzenului.
fl isdare mare
m a
1
2. oxidarea toluenului cu KMnOr
3. oxidarea lfenilacroleinei.
4. oxidarea alcoolului benzilic cu dicromat de potasiu, ln mediu acid.

128
129
 28.
carbon ar
1. Prin descompunerea hidroperoxidului de
cumen rezulte fenol. ?l'rrno',, sunt compuri in care,eruParea
fuTl':119::|;,':t"1i"1il""*ilude
2. Fenoxizii sunt compugi ionizali.
benzenlc tu' ri'o'""t"na tiierag a unui astfel de nucleu'
3. Fenolii au caracter acid mai pionunlat decat alcoolii. unul nucleu de xileni'
sub denumirea
4. Reactiire de.substitulie au roc mai ugor ra fenori decat ! Cei trei izomeri ai niUroxitoruJniruisunicunosculi tttiuuitt orto' meta si respectiv
corespunzStoare.
ra hidrocarburire aromatice ! Denumirile de orto, meta #;;:ffiffi;;;ilni
nsra*difenolului.
r iiii,iot"tio."ienut prezinta 3 izomeri de pozitie'
29.
1. Fenoxidul de sodiu este insolubil in apd.
2. Fenolii reaclioneazi cu hidroxidul de sodiu. It,
i, fenotut este putin solubil in api'
3. Alcoolii au caracterul acid mai putemic decat fenolii.
i, ;;;ili pur s! drezinta sub forme de cristiale ro9rr'
4. Hidrochinona se folosegte in tehnica fotograficd.
i, Fenolul se oxideaze cu 02 din aer'
i, ;;;;ilinu este solubil in solvenli orsanici'
30.
1. Fenolul este miscibil cu apa. 19,
pronunlat decat alcoolii'
L Fenolii au un carader aod mai hidroxidul de sodiu'
2. Fenolul are proprietili antiseptice. r, oognut prin reaclra fenolului cu
3. Benzenul dd mai ugoi reaclii de oxidare decdt bnolul. L Fenoxidul de sodiu ..t" "oiti"r'ioni'C cu.hidroxizii alcalini'
3, Fenoliireaclroneazd ata cu"ineiafefe ataine cat $
4. Fenolul poate reactiona cu clorul in conditii catalitice. sau acidul cianhidric'
a Fenolii sunt acizi mai tatl o""di"iidul carbonic
31. propriet'li:
10, Fenolul prezinta urmatoarele
1. Pirocatechina este un difenol.
aer'
h 2' fue solubilitate redusi in api'
oxideazi ugor
1, Se
4' Reaclioneazd cu carbonatul de sodiu'
!. Este solid la temperatura camerei
2. Hidrochinona reaclioneaze atel cu metarere arcaline
cat gi cu hidro'izii arcarini.
3. Hidrogenarea fenolului are loc in prezenti Oe nicnef fin
divizat.
4. Lesat in contact cu aerur, fenorur
iur igi mooidca .sp..tur, din rogu devenind incoror. 41. Creqte solubilitatea in apd'
la -
adiugare- de hidroxid de sodiu' in cazul:
rezorcinei 4' naftolului
3
32' Urmdtorii compu$i au utirizeri practice bazate pe proprietetib 1. fenolului z
"t'i'itirt*"j"
ror reducetoare:
hidroxibenzen
1. 2. naftol t2.
3.3-hidroxitotuen 4. 1,2,3_trifenot l]t","+,nicroribenzenul se mai numeqte 9i
hidrochinond'

33. i. Ct"-rii sunt folositi ca dezinfectanti'nepolars'

1. Fenolii sunt substante lichide cu miros pldcut. i.;;;;i;ift; sodiu'este o moleculd
q. Fenolut este un compus aromatic'
2. Fenolii sunt ugor solubili in apd.
3. Di- gi trifenotii au proprietdli oxidante.
a3.
4. Crezolii au proprietdli antiseptice. € antiseptic'
1. fenotul se folosegte
3,[. desodiu se poate oblinerenorur
1. Fenolul are caracter acid mai puternic decat f:liilg;;.:"l;ie:;1flfii;13:'."f,'::il!lgrenoxid
dii lenzensuttonai de sodiu prin acidulare'
alcoolul etilic. 4. Fenolul se poate obtine
2. Fenolul are caracter acid mai slab dec6t aciOuf
iceiic.
3. Fenoxizii sunt descompugi de acidul carbonic.
u.
4. Fenolii reaclioneaze cu hidroxizii alcalini gi cu metalele
atcaline. 1. Anisolul se poate obtine din
fenoxid de sodiu 9i clorurd de metil'
i.;;;;iil;6bstanie lichide' cu miros plicut'
35. -s.
1. s,e,umesc fenori compugii aromarici in care gruparea hidroxir i{id;ninon" are caracter reducetor'
- este regati de un atom de +. i"nofrf mai acid decat acidul formic'
carbon aromatic in stare de hibridizare sp2.
2. Trifenolii se prezintd sub forma a trei izomeri de Dozitie
"*"
45. Sunt Posibile reactiile:
3. Fenolul are proprietili antiseptice. 2. fenoxid de sodiu + metanol
1. fenol + metoxid de sodiu
4. Para-xilenul este mai acid decat fenolul. 4. lenol + metanol
3. fenol + acetilure de sodiu

36.
de
1. Prin hidrogenarea fenolului se obline ciclohexanol. legate de un atom de carbon in stare
1lin r"no,,, gruparea functional6 este
? lenol{ poate participa ta reactii d! condensare cu atdehida formicd. sau de la benzensulfonat de
sodiu'
3' Reacliile de substitulie la nucleu au loc mai ,go, r" i"noli
dec6t la hidrocarburile aromau@ , i|f;lflfffi':3lea lenolului se poate pornide la cumen
corespunzetoare.
i. fenofii sunt ugor solubili in api' de pozilie'
4. Fenolul se poate autooxida. po:t prezenta sub forma a 3 izomeri
i. biti""rii
""
 47.

doar in cazul aldehidelor'

!, Adilia acidului cianhidric la compugi ssrbonilici are,loc
p'o""t't de obtinere a fenolului
inru***ttiijffi-*r,*,'*ij'**ffi i,
t,
Dlmetitcetona
"tt.
,n ptou,iJ
"JJr'niii
in

,.",.n. l, Benzaldehida poate autocondensa.

18.
sSruriror aciziror
I, Acetona poate autocrndensa.
amoniac'
surfonici ai areneror
cu hidroxizi arcariniin !. Prin tratarea cu reaaiv fotilis a benzofenonei se de-gaje
: Fli,:"i*"gqPrietari qnsr6p1.u exces rezulre {. Aldehida formici poate d" t"".tii O. cu fenolul'
?,!:::lT: "onaensare
,ff t,
aldehidelor $i cetonelor'
i;F#i.jilJ,T:,;i:,,1.1;:d;k]lklff$fl ff 1oJi".fl ,50u.n,"i radica,u,ui arc t, Reacliile de aditie gi cele de condensare su$ leagl]i,:lmune
a aldehidelor'
l, Roitia apei la adnine este t.tJ,li
s.taale de ob$n-ere
"
i, aroinici acetici are un .ii*.i-t.itinstic de tere uezi 9i este utilizaiS la obtinerea
acidului acetic ai a alcoolului etilic.
sp'
: ;-#t$lt''::lJil',ff.',r,:l','i,,iii',::n:H::#iii:1lrii?,1",i'i.xi,,il:i,x;,",., l, Orbitalii atomului Oe caroon Oin'g-ruparea carbonil sunt hibridizati
.I 8:ffi :lJl;,',iltj
;;.il: lli?:,ff;';
reactii de
-oxidare,
rormsn d renori.
!.
ffi#y:fJiiTilo,l""J,lji este o reaclie de
"T[:fi:ig"i 0,"" reaqia reno,i,or cu 1, Reaclia de ob$nere a 2-propanolului din propanond 9i hidrogen
Bubstitutie.
cristaril6 unei molecule de ape intre oxigenul
f l;jill ill,snte ?. Condensarea aldolici decurse cu eliminarea
componentei carUonitice gitriOoJtnrf
metilenice'
3. fenolul 2. acidul formic
4. anilina alcooli terliari'
3. Prin aditia hidrogenului lacetonirezulti"otpon"ntei
r i. tr i"JJt'l JN-tt:J;i;il;;;ilidiirrdiogt", hidrosenul se adilioneazd atdt la lesdtura
>C=C< cgt gi la leg6lura >C=O.
II,4, ALDEHIDE SI CETONE
3,
1. 6 izomericarbonilici'
1, Formulei moleculare caH6o ii corespund
2, Reaclia de crotonizare ett"
j#pi5 lllhidratare
jnteme a unui aldol format in prealabil'
o"ti-.tat aldetlide cat 9i de celone'
3. Reacfa oglinzii de argint utt" Oe
oi?,iilnl"" a fenolului cu aldehida formicd in mediu bazic
i !;fl#jd,Fi'#j*?it :iatrff
2.
;.:i., c.mpue carb.n c
4. Produ$ii rezultati prin ,"actia
sunt alcooli hidroxibenzilici.

10,
l.compugiicarbonilicisepotobtineatatprinoxidareaalchenelorcuagen$oxidanlienergici,
fi;JJtiicat.si pril catalitici a alcoolilor'
aalcoolilor cu agentioxoaiii ?xidSrea
reac$e de oxidare'
2. Prin incilzire cu reaanvu iit"n.l"ioli'niott" suferd o

i$gXx1ft.5fiff1g'#-'.f,';;;:ffi
lnse
:;::;:r::ff :
3. Prin hidroliza ciantrionnei aJei#nirlr:'ie
o(alfaFfenilpropionic-
oUline ca produs principal acidul cr(alfa)-hidroxi-

la acid acrilic este KMnOr in

cu formaldehida. 4. Agentul de oxidare utilizat pentru oxidaraaaldehidei acrilice
3, mediu de acid sulfuric.

't1.
1. Acidul lactic (acidul cr(alfa)--tridroxipropionic) y
o!$n9 prin hidroliza propilcianhidrinei'
;fHfl#$,,1:tlf,iH#iiii;;i;i{*t*uscepoa,ereadi.nacureac,ivu 2. Oxidarea este o reaclie corrra lii.-tiiir}tor 9i cetonelor, prin care se oblin acizi carboxilici
cu acelagi numdr de atomi de carbon.
3. Difenitceiona se obgne priniratarea 6ls1urii de t*1i!:!,!:,"i:l^,
-*- condensarea
^^^,^^--. ^
1.
;. ;;#i""'#;#ffi;;Hiti o".iiart"rea gticerinei, cdt si
prin

rorm,de hida. crotonice a aldehidei formice cu 6lde[id6 acenca'

i. 5i,ir1l|is3'i"frlXiJ,.Tiu
::ln:,,llm*,:f ffl tr"r,*-lj*,;':ixntrf*ffi 12.
1. Etil*metil-+etona este al keilea termen din seria de omologi
din care face parie'
t!.dee,an. 2. 2-Butanona gi 3-butanona sunt izomeri de pozilie'
,-. !^-
5
gazoli ^-:r^,.i sunt
iar ceilalli Iichizi .^,,
^..h. ,i^hi,i -^ri..
sau solizi'
3. primii trei termeni .i aorpuiiior."iOo-nitl"itunt
l 6li"ffi ffi :ff :: #:?L;tff:il;:fi ff l8jff
in functie de masa lor molecularA.
4. Punctele de fierbere qi oe diil}e compu9ilor carbonilici
sunt mai scdzute decAt ale
#nTfi .u,on"
", acizilor gi alcoolilor corespunzetori.
126
127
 ll. pol condensa:
1. formaldehida cu benzatdehida
3 doue molecule de benzatdehidd ll, Sunt corecte afirmatiile:
,, 111i T:F9rte de brmatdehicrd
acetaldehida i, ursea este o cetond 2. fiucloza este o polihidmxicetona
32. in reaclia de condrensaro r,-._ _ .
cu benzaldehida
i, triOrocninona este cetond 4. cetonele nu se pot autooxida
dintre acetone
1. 4-fenil_3-buten_2_olTrrr $i benzatdehid6 se formeazd:
3.4-fenil-4-hic,roxi- butan 2.1-fenil-1-buten-2-ona ll, Acetaldehida dd reac$i de condensare cu compugii:
-2_ona 4' Denzoacetona l, lcetona 2. formaldehidd
33. se obrine 2,3-rrim l, benzaldehida 4. hidrogen
r ort.rll,irj il;::,,:lr,"i,;::tenar ra condensarea croronicd aj
3. 2 molecule de pr6p6n6; 2. bulanonei cu propanalul ll, Butandiona se Poate obline Prin:
+' acetonei cu propanalul t, adilia apei la 2-butind.
de reducere'
34. ln reaqiile de aldo !, oxfiarea butadienei cu permanganat de potasiu in mediu apos urmati
l, hldroliza 2,3-diclorobutanului.
i, oxldarea 2,3-butandiolului cu dicromat de potasiu 9i acid sulfuric'
j#rtfiffilfr
,'
frff igfrti"?],t?f#''" It. Propanona:
1. se mai numegte $i aceton6.
35. in reacgile de aldoti 2. este greu solubili ln api.
3. ee polte obline prin hidroliza 2,2-dicloropropanului'
4, are puncl de fierbere mai mare dec6t apa.

iiii$l$ffi fr #ilf ffi#$.if;iiflfrl:--'" 17, Despre aldehide se Poate afirma:

L Gruparea carbonil este bivalenta'
36. Reactioneazd cu 2, Solubilitatea in apd cregte cu numirul de atomi de carbon'
1. acetaldehida
acidul cianhidric:
3. Dau reaclii de adilie., .i.nnlOric, cu care formeaz6 compugi cu funcliune mixtd
""iOuf
4. Prezintd gruparealunctionald in interiorul catenei'
s.
"ceion;"'-- .rlm:iliJTfff,ere
sieslensrs
18. Prezintd izomerie geometrice compugii rezultati la condensarea crotonicd
a:
acriric se poate reariza 1. acetonei cu acetona. 2. benzaldehidei cu acetaldehida'
itkl{lflf;;:i:"xffi:.tt
3' KMno4 in mediu n'Juru
cu:
3. formaldehidei cu acetona. 4. butanonei cu acetona.
o-ri'srar arcarin i. [Ti.?il,i#"renla H2soo
38. pot reacliona cu 49'NuprezintSizomerieopticacompugiirezultalilacondensareaaldolicaa:
react :ivul hidroxid dia3inoargenticj
r. acetona 9i acetilena '1. acetonei cu acetona. 2. benzaldehidei cu acetaldehida'
3anirinasip,"p"""i,j i.?iljiiiillix:::fi:rT" 3. formaldehidei cu acetona. 4. butanonei cu acetona'

39. 50, Afirmatii corecte sunt:

1 Formolul este o solulie i. i;;il;iffi; aisetiei c€tonelor, gruparea carbonil este legatd de doi atomi de
de alcool formic.
z. |n reaclia benzaldehida hidrogen.
termen al seriei aldehidelor, gruparea cartonil este legate de doi
atomi de
o noud,esdturd c-c i. f" prirrf
t fflkif:H;,ll trf,fi['H;:nfiT,#x- hidrogen-
C. Co-mpuSli carbonilici sunt combinalii cu reactivitate scazutd'
4, Compugii carbonilici pot da reac$i de adilie.

f:i?#Tf*:3ll,xr# ""' i n"*,l;#,lf..xu*r 11.5. ACIZI cARBOXlLlcl sl ESTERI' LIPIDE

i;H[imtiectunctiune"'{"illl]-",ffi ropi,-cetona l'oletulseobtineprinoxidareabiochimiciaurmetoarelortipuridesubstante:

acid acide 4' alcool
4. +pentanona t. ester 2- 3. anhidrida
1ml
lndoudpahareBerzeliusseinhoducaproximativ25mIdeapi. lnprimul vasseadaugl
f ;:,?ilfl'l#',ffi :: ffi",fl?:nfi '' 2,
acid acetic iar in al doilea u"i t g O" acid benzoic ai se agit6 ugor' Se
observd:

liliL.o'",0" 1. Acidul acetic nu se dizolvd dec6t la incdlzirea amestecului

f $iii::i,lilTl,l;HJl#r"d;fr
+. acilarea
potasiu in mediu
acid 2. Acidul acetic se dizolvi imediat.
nou cristale daci
benzenului cu clorurd
de formil 3. Acidul benzoic dizolvat in urma incepirii amestecului nu depune din
solu$a se rdcegte.
4. Acidul benzoic se dizolvi greu la rece.
130
131
t"
3.
1. Acizii dicarboxilici saturati sunt solizi la temperatura camerei. lr
2. Margarina conline un procent ridicat de acizi gragi saturali. i, Actort otto-ft"lic nu se poate deshidrata intramolecuiar'
3. Acetona se utilizeazd ca solvent. i, AcUuf palmitic are formula moleculard C16H3aO2'
rezuhi
4. Acidul acetic este component al oletului. i Frln oxidatea catalitica 9i la temperature a b€nzenului interrnediar acidul fumaric,
orre dup6 aceea se deshidrateaza la anhidrida corespunz5t;a;;
1. l, Acldul benzoic sublimeaze feft descompunere'
1. Aciclul formic are constanta de aciditate mai mare decat acidur acetic.
2. Acidul butiric este mai solubil in apt decet acidul palmitic-
Acizii organici au unele proprietdli comun€ cu acizii
anorgqn,",.
3. Acidul formic are carac{er reducitor fale de solutia d-e permanganat de potasiu ll,
i, tonizeaziin solulie apoasa. z' neaq oxilrg
in mediu
4. Sipunurile de plumb 9i magneziu sunt solubile in ap'A. cu oxizii bazici.
! Srniroa culoarei indicatorilor de pH. +' Reaclions;;l
i, ."ia"r" .iti"".
5.
1. Uleiurile naturale conlin un procent riclicat de acizi gragi nesalurali. 14.
2' Acidul gluconic are nesaturarea echivalente mai mireiecat acidul acrilic. t, Acizii carboxilici sunt compugi cu grupare functionald trivalenti
3. Obtinerea acizilor fialici are loc prin oxidarea xilenilor, i, Acidut etandioic este al doilea termen din seria omoloage din'Lre face oarte.
4. Acidul butanoic sublimeaze la incelzire. i, R.iOut etanoic este al doilea termen din seria omoloagi oin ..i'f.." pirt".-
l, Acidul acrilic este un acid dicarboxilic saturat'
6.
1. Tiria acizilor organici degte cu cregterea catenei. It. gegmehici.
2. Acidul oxalic se oxideazd ugor cu KMnOa in mediu de acid sulfuric. l. Anhidrida maleici 9i anhidrida fumaricd sunt izomeri
2. Acidul maleic este izomerul "cis" iar acidul
fumaric este i2grrreiui ',trans,'al
3. Acidul valerianic este al doilea termen din seria acizilor gragi. acidului
4. La oxidarea acidului formic cu KMnOr, in prezentd Oe butendioic.
4SOo concentrat la cald, rezultl 3, Acidul tereftatic poate fi oblinut
prin oxidarea orto-xilenului.
dioxid de carbon gi ap6.
l. Acizii gragi se pot obtine prin hidroliza trigliceridelor naturalo.

1. Prin introducerea de acid acetic ai acid clorhidric 10.

intr-o eprubete se degajd hidrogen. gazo9i, lichizi sau solizi, l3
1, Acizii monocarboxilici alifatici $unt
2. Acizii dicarboxilici inferiori sunt lichizi la temperatura camerei.
2. Acizii dicarboxilici alifatici sunt lichizi sau solizi
la iempehfura)"i5;C.- -
bflperatura de 25"C.
3. Punctele de fierbere ridicate ale acizilor carboxilici se explici prin legaturile
stabilite lntre radicalii acizilor,
de hidrogen 3. Acizii monocarboxilici aromatici sunt lichizi sau t".oirli* ie
solizi tt 25'C.
4. Acizii dicarboxilici aromatici se gisesc in stare de aSregare;;iiltLi"rp"otrr.
4. Acidul acetic se poate obline prin distilarea otetului. de 25'C.

8. 17.
pun in libertq6
1.Acidul hexanoic este un acid gras. 1. Prin ionizare in solulie apoasA acizii carboxilici nluparea hidroxil.
2. Acidul formic este un acid mai tare decit acidul
acetic'
2. Acidul hexanoic este mai solubil in api dec6t acidul butanoic.
3. Acidul carbonic, acidul cianhidric ai acidul azotic
sunt elibehti
poeta)-hidroxipropionic este izomer cu acidur ractic (o(arfa)-hidroxipropionic). din sdrurile lor de c6tre
? $iq{ acizii carboxilici.
4, Acidul glutamic este un acid gras.
l. prtn reac$a acidului acetic cu amoniacul se formeazi acetatul de amoniu.
9. Acizi dicarboxilici nesaturali sunt:
1. acidul maleic 2. acidul oxalic
18.
rea4ii de adilr.u
3. acidul fumaric 1. Derivalii funclionali ai acizilor carboxilici dau ,Or.
4- acidul oleic
2. Reactii de deshidratare totald a serurilor de amoniu tt..qail-; rrdorilicii produce nitriti.
10. Sunt adevirate urmdtoarele afirmatii referitoare la acidul formic: 3. formula formiatului de calciu este (HCOO)Ca'
4. Prin oxidarea energicd a acidului formic rezultS CO2 +
p,g.
1. Are un atom de carbon nular.
2. Se oxideazd cu sisteme oxidante energioe. prezint{:
3. Este un lichid incolor, usor solubil in apa. 19. Dintre compusii de mai ios' caracter reducdtor
4. Este izomer cu esterul care are aceeagi formuld moleculard. 1. acidul ftalic 2. acidul formic a. acidul adipiq 4. acidul oxalic

11. Acidul oxalic se poate caracteriza prin urmatoarele proprieteti: 20. Acidul benzoic poate fi preparat prin:
'L ReactioneazA cu metalele active. 1. oxidarea toluenului 2. oxidarea benzaldehid6;
3. oxidarea stirenului 4. oxidarea trifenilcloronsb.xlui
2. Este un acid dicarboxilic care are actiune reducitoare.
3. Poate forma doui legaturi eslerice.
4. Se prezinte sub formd de cristale rogii, insolubile in apd. 21. Anhidride ciclice se pot obtine din:
(acid arrari6rc,pr0pionic)
1. acid succinic
3. acid maleic i: lijil?il'.

133
/
22. Se pot obtine acizi prin hidrotiza compugilor:
1. carburA de calciu 2_ benzanilidd
' It.
3 clorurd de benziliden 4. cloroform de esteriricare q .T:i'#L,Xlll:".iji#;?iXl#"0'ililllli",',n unei mase
ilh,,.ri, supenoale autlnv' -
23. i
=
Ertarii au puncte de fierbere
l Acizii carboxirici reactioneazd.cu-metarere
active, oxizii bazici gi cu bazere, formend
mol".urrr" superioare. . la oblinerea
alcoolului din constitutia esterului
2. Acidul stearic este foarte solubil in api. !. Raectia esterilor cu amonl€rcul conduce
3. Aciziimaleic 9i fumaric sunt izomeri geometrici. i ffi;il;;i;tbstante solubile in apd'
4. Acidut formic este un acid mai stab d-ecdt
"iial """ri". lr.
gto'io*|llij I
24. ilb.n,o.,u,
l, Eeterii se
de renir-se
formeazi Prin ad ;lilTigfffili o n'0"." hidroxir
ln fagtiq de esterificare, catatizatorut deptaseazd echilibrut reacliei.
i. Acidur
2 orto-ftaric ai acidur mareic pot torri.nr'iJlol-"icric"
prin incirzire.
i, i'iiij" '" ontit's.,-p'il-"iiJl,1':1ff;lill".1ir,.e un atom de hidrosen.
3' La oxidarea acidurui oreic cu.permanganat l,ln reaclia de esterificare ar
de potasiu in mediu de acid surfuric
acid tricarboxilic Ai unul dicarboxilic, rezulte
4. Esterul dietilic al acidului propandioic are din reacria
masa moleculari 160. "'*""'ii
?l ;i1'iJliliixn i:l),*,ff;:ii;
25. Sunt acizi monocarboxilici nesaturali 3, cloruri acide
acizii:
1. maleic 2, fumaric g.
'oxatic
4. oleic
26.
It.'oti.",iu.t"
i. sunt esteri. ln mediul de reactie ester 9i apa in raport
1. Prin oxidarea cicloalchenelor se pot obline
acizi dicarboxilici" 2. La echilibrul reacliei de ee
;terificare se gasesc
2. Prin oxidarea alchenelor se pot obgne icizi molardel:3-
cirO"fffri.
3 Formura morecurard crHroq poate cor".prno" .Jiurui
mareic sau acidurui fumaric.
4" Acidul oleic poate fi considerat un acio
oiganic taiel- i:[';:*tnimn:HT,'#i$!11gi':."'Jl$1'?:H:ahidroxirdinsrupareacarboxir
reactie se
Modificarea echilibrului de
27. o reaclre de echilibru'
. !0. Rea{ia de esterificare este
1. Trioleina reaclioneazd ugorcu iodul. ieatizeazi prin: . . {olosirea in exces a unuia din reactanti'
acetic nu poate elimina ape intermotecutar.
fiA.{gray pot i,iororir".'rnri catalizator acid' *ntinui a unuia din produgi'
r. Acrzil
^Z
se obtine prin hidroliza gliceridelor. i.}ii1in.r""
3. folosirea unui catalizator
I

4. Acidul oxalic gi formic sunt redugi de citre

agenlii oxidang.
28. 37. Esterii sunt utilizati ca:
1. agenli reducitori mirositoare
1. Acidul propandioic se mai numegte
acid maleic. 3. agenti oxidanti
i : l3!f,:t'n"'"s
2. Acetatul de sodiu poate reacliona c, ,et"nofrj.
t utirizate ra fabricarea pasteroradeJive sunt
sdruri are aciziror gra$i cu metare 3g. Amonoliza esterilor conduceiltaconstitulia egterului
:ffil::'" I. sarea de amoniu a acidului
4. Pentu conservarea alimentelor se ulilizeaze
benzoatul de sodiu. ;: ;ffi; ;;;;ili Jin constitulia esterurui
29. 3. alcoolat de amoniu
1' Deprasarea echiribrurui in reaqia de esterificare
(in vederea oblinerii de randamente
;. ;ff;;fitili din constitulia esterului
mai pot forma esteri prin reaclia directd cu
bune), se poate face prin forosirea unui eii"s
ar'unrii'ointr" carboxilici de rnai ios
continud din amestec a unuia dintre produgi.
reactanli sau eliminarea 39' Care dintre derivatii acizilor
^2. ln esteri, un atom de oxigen provine an adoot. alcoolul etilic?
3. punctere
4. Punctete
de fierbere are esteriror sunt inferioare ceror
are aciziror din care provin.
de fierbere ate esteritor sunt superioaiJJe]or'ate
1. acetamida
3. acetat de amoniu
i lill*i%Tji'f
atcootif"i'oir..,irllr"ri..
30' care din urmetorii compu{rolfi inl".rnFdiari
rn procesur de obrinere a acetaturui 40, hidroxid de
sodiu, benzoatul de fenil conduce la
n-butil pornind de la carbura de calciu ? de 1 Prin tratare cu o solutie aPtcasi de
1. aldehidd crotonicd 2. alcool vinilic
3. acid acetic 4. acetilend

31, iili[,*;[lfr"$Snt-iltn*lt#*-rxrrii"*"'u'dez'pen'i
Compusul cu formula CsHroOz Foate fi ester
al acizilor: acetatr'rlui t"
1.hexanoic 2. acetic 41. Dintre metodele de preparare.ale "ll:i.'lii,:Tfl'"*",u,u,de metil
3.valerianic 4. formic 1. hidrogenarea acetatului de
vinil 4. acetai de sodiu + alcool etilic
3. acid acetic + alcool etilic

134 135
 42, ln reaclia acidului acetic
cu etanol deplasarea echilibrutui
:" qgat" realiza prin; spre formarea de acetat de
r. eilmtnarea
e1 62,
din amestec a acelatului gragi cu catene liniard'
de etil i]in gticeridete naturale glicerina este esterificate cu acizi
3. utitizarea unui exces
Oe ac_iO
4v qve.L
acetic ?- lfl:lizarT unui exces de etanol
4. adaos de nioroxio oeiiiiu z. U6'U de masline este o grisime nesaturatA'
gresimilor liciide'
13. i. o".otor.r". solutiei apoase de brom se constate in cazul
't. Reactia de 4. Uleiul de rapila este o grasime saturati'
esteriricar reaclie
z' i.i.ii'"":i: ltll
nt"tti'r o" ?
lzomer
de echilibru'
cu acidul 0-fenilorooionic' 53.
e. sentoaiul dJil;".'"
+ e.r,irio*i,#,;;iil j.tl"#1ff".ffH:ffi*":r";l'r":*:*:ii:::i 1. Sdpunurile de plumb sunt lichide.
2. Rahnarea gresimilor elimina gliceridele'
produce tripalmitine'
mediurde reacrie
i. liioi"sdi"; dublelor legituii omogene din trioleini
44.
n. Reaclia esterilor cu apa este reversibili'
1. Existi gliceride care r .

54.
i$#'+*firfr [q**;*tffr1?i;',T#ft
_vrv v,w, vurrrc cu un
*ll*:**se pot ob$ne poliesteri,
atcool dihidroxilic
1. Esterii glicerinei cu acizii gragi se numesc
gliceride'
Z. f" sli""ild"l" naturale esterifiLarea se face cu
acizi gragi cu catene tiniare'
5, n"iCrr p"ftitic ai acidul stearic fac parte din aceeagi
serie de omologi'
45.
+. t"""ii" de es'terificare acidul carboxilic elimind numai un atom de hidrogen'
i.
t""culard crHooz corespunde ater
acrirarurui de metir c6t
I 5,rT[x'i.
2. Acetatut de metil
$i formiaturui de 55, Gliceridele naturale sunt esteri micati ai
glicerinei 9i ai unor acizi care au:
are or
3. Patmiro-stearo-or,r,,;flllYllt ferbere mai mic dec6t acidut acetic. 1. catend liniare sau ramificatd.
+ureiuri[slcii-vJil::ffi::::;:1,"""i11,]:",:lnnF;il;:. 2. numer imPar de atomi de Garbon.
3. mai multe gruPeri carboxil.
46.-intr-o eprubetd se inl 4. caracter saturat sau nesaturat.
c,e acid su,ruric Dupi
i.A.#ffi""ll;::f'*l,lll'iX1l?3?lr:ff,.;fi:l;!fj:J,X,o'",uri 56. lndicele de iod al unei grdsimi:
L ioir.r"" i"-r, .""|. 2. a.parrlia unui precipilat i. este identic cu indicele de brom al aceleiagi grdsimi' ,
4. degajarea unui gaz i. isie cJatat mai mic cu cat gresimea e mai nesaturate'
47. Sunt acizi mai slabi
i. ie determind prin analizi elementare calitativi'
decet acidul acetic: +. a gradului de nesaturare al grdrsimii respective'

aciJui;;;;ffi;"
1. acidul izobutanoic
s.
1 ?;;liil,"*" 57.
"ite ";tairrA"
saturat.
48. Sunt acizi mai tari
i. rorruta generali cnH2no2 poate reprezenta un ester-sau un acid monocarboxilic
decet acidul propanoic: i. contit o,irrr" fegatuii
-mai
omogine atdt iipalmito:qleina.ceJ 9i distearo-palmitina . .
1. acidul acetic lichide este acidul oleic.
aciourroi;; i. ;;ililig; *t trecveiiintatnir in gliceridele naturate
s.
o,.l"ol.,1llr,rno," 4. Cre$te randamentul re"qi", l" nioioli* a esterilor daca se elimina contlnuu esterul din

rl9. Afirma$ile corecte mediul de reaclie'

referitoare la acidul oxalic
1. Este un acid clicarboxilic. sunt:
58.
o, i. S"ut 9i untura con$n propo4ii diferite de. acizi gragi saturati'
;".,il:i:::,x'iiJt stearic este.aproximativ 45'
2. Cifra de iod a unui ..".t".'."nirof""utar Oe lciO oleic 9i
I lfi.Jgi##ffi "
g. f; pi"*"ri de hidrolizi a unei gliceride se elibereaze 9i glberind'
4. Cifra de iod a unui *nitoieciar de acid oleic ai palmitic este aproximativ 30'
"t""line
re ra acid ur "r""t""
il;Lyl l"lTJlgj,lliSreferitoa f u ma ric :
59. Despre glicerol se Poate afirma:
2. Nu formeaza anhiclridd
acidd. i. f-stuplri hidroxil legate de atomi de carbon primari'
: foate forma o sare disodice. 2. "onti'L
poaie fi denumit 1,2,3-propandiol'
4. Este izomer geometric i nu ooate fi estermcat de acizi graqi nesaturali'
cu acidul malonic.
51. Lu6nd in
;. ;; ;;;i;;btil;i; t|.." niorotlzeit,z-oipalmitil-3'stearil-slicerolului'
considerare proprietdlile
caracterislice ale acizilor gragi,
enumerati sunt acizi orasi ? care din acizii 60. Despre acizii graqi se poateafirma:
1. acidul hexanoic
2. acidul izovalerianic 1. Sunt acizi dicarboiilici' saturali sau nesaturati'
3. acidul oleic 2. Sunt considerati acizi slabi.
4. acidul adipic
3. Dezlocuiesc acidul fo$foric din sirurile sale'
;. fr;;;$" d; -aponificare reaclioneazi cu hidroxizii alcalini'

136
137
 61. Despre acizii gragi se poate afirma: la acizii gragi:
71. Sunt adevarate afirmaliile referitoare
1. ln grdsamile naturale, aciduJ oleic
ai palmitic sunt cei mai rdspAndili. glucidelor' 2' Prelnti catend liniar5'
1. lntr6 in structura
2. Acidul miristic conline 10 atomi de carbon.
activitateoptica 4' Unii pot prezenta izomerie cis-trans'
3. Prezinta
!. fciOu! palmitoteic este un acid gras nesaturat.
4. Acidul stearic este izomer cu aCidul oleic. mare decat fipalmitina:.
72, Au inclice de saponificare mai
2 dipalmitooleina
62. Despre acizii gragi se poate afirma: 1. dioleostearina 4. dilauropalmitina
1. Acidut lauric are g atomi de carbon. 3. distearooleina
2. Acidulcaproic are 10 atomi de carbon.
mare decat tristearina: .
3. Acidul caprilic are 12 atomi de carbon. 73. Au indice de saponificare mai
dioleosteanna 2 dipalmitooleina
4. Acidul miristic are 14 atomi de carbon. 1.
4. trioleina
3. distearooleina
63. Despre acizii gragi se poate afirma:
sunt adeverate:
1. Prin hidrogenarea acidului palmitoleic se obline 71. Carcdintre urmatoarele afirmatii
acidul stearic-
2. Prin dehidrogenarea acidului oleic se obline'a.lJri".ri.. i. etat-if" au densitatea mai mice decAt apa'
mai solubilein ape decat cele saturate'
3. Prin hidrogenarea acidului oleic se obline aciOuipafmitic. 2. Triglicelidele nesaturate stini
4. Grisimile sunt amestecuri de diferite jticeriAe.- '-
'
3. Trigliceridele sunt esteri'
l. Triitearina este lichida la25C '
64. Despre trigliceride se poate afirma:
1. Au trei legeturi eterice in moleculi. 75. Trigliceridele naturale conlin ;
cu numir par de atomi de carbon'
2. Sunt izomeri de funcliune cu eterii. 1. resturi de acizi monocaroox'iiici saturali'
3. Principata reaclie chimici este glicoliza bazici. acizi carboxiri"i*t"ttoU'ili numar impar de atomi de carbon'
2. resturi de
cu numbr par de atomi de carbon
4. Dipalmitina conline S atomi de oxigen. 3. resturi de acizi monocatottiii"ii"#t"tt'
;: ;;;il de acizi lesati eteric de slicerol'
65. Despre trigliceride se poate afirma:
in trigliceride solide prin:
1. Sunt solubile in tetraclorurd de carbon. 76. Trigliceridele lichide sunt ttansformate
2. Sunt solubile in hexan. sap6nificare 2' hidrogenare
1.
3. Sunt insolubile in solutie de clorurd de sodiu. sicativare 4' reducere
3.
4. Solubilitatea cregte cu scdderea temperaturii.
de:
77. Consistenla unei gliceride este determinati . .-
66. Despre sdpunuri se poate afirma: alcoolului 2. structu.a acizilor gra9r
i. .tiuctura
1. Se pot obline prin hidroliza acidd a gresimilor. 4' gradul de nesaturare
i. r-.riic"i"t
2. Sunl slruri ale metalelor cu acizii giagi. ""t"n"i
de hidrolizi al unei trigliceride:
I :T.Tllgg!.1ea
4. sunt
srisimitor tichide s6 obtin sepunuri sotide.
substante cu caracter ionic.
78. Pentru a deplasa echilibrul reacliei
de ape'
1. se lucreazd cu exces
i. t" hidroxid de sodiu sau potasiu'
67' Despre fenomenur de sicativare a grdsimiror se pot
afirma urmStoarere: 3. se "J"usa
distild alcoolul format'
1. Reprezinti o proprietate a grdsimiroidatorata
2. Are loc Tn prezenta aerului.
hi<tr6iobicit6tir acestora. 4. se adaugi un catalizator acid'
3. Uleiurile sicative formeaza pelicule aderente cu azotul NE = 3-este:
din aer
4. Uleiurile sicative conlin acizi gragi nesaturati iL *rporifi..
.
79, Triglicerida cu nesaturarea echivalenti
2' distearopalmitina
1. tristearina 4' trioleina
68. Caracterizarea unor proprietiti ale grdsimilor poate i. iiparmitoste"rlna
fi fdcute prin:
1. indicele de saponificare in raport cu KOH.
2. indicele de saponificare in raport cu NaOH. 80. Poate adiliona HCI: 4. dipalmitolaurina
3. indicele de iod exprimat in g irl .t0Og grasime. i. i;"iJin;- 2. acidul palmitoleic 3' acroleina
4. indicele de iod exprimat in g er2t 106j'grdsime.
81. Dipalmitooleina:
69, Grisimile nesaturate: 1. este o glucidi.
1. pot fi sicative. 2. roteste planul luminii polarizate'
2. nu pot reacliona cu iodul.
3. sunt hidrofobe. 4. nu pot reactiona cu NaOH. i. ate iormrr" moleculari CsgHrooog-
c. ire nesaturatea echivalenti NE = 4
70. Grdsimile saturate:
grAsimi:
1. sunt sicative. 82, lndicele de iod al unei
2. sunt hidrofile, brom al aceleiaqisresimi'
3. li se poate determina indicele cle iod. 4. pot fi saponificate
;. ;;i;;;t" "u
indicele de
de aditie'
Z. se Jetermina print-o reaclie
3. este cu at6t mai mic cu cii
grisi*"l":t9 mai nesaturata
;. ;Ai.d. fi d" m... moleculari a grdsimii'
138 139
 tt. Trlgllcerldelo:
1. ee oblin printr-o reaclie de substitulie. 92. Trigliceridul de mai jos:
2. dau reaclii de adilie la nivelul grupirii carbonil cH2-o-co-(cH2)14-cH3
din structure.
3. in unele cazuri pot fi oxidate. I

4. sunl sicative dacd structura contine resturi cH-o-co.(cH2)l,.cH3

de acid palmitic gi lauric.
I

84. Gresimile nesaturate: CHz-O-CO-(CHz)ro-CHr

1. sunt hidrofobe.
1. este palmito-lauro-stearina.
2. este sicativ.
2. sunt solubile in solventi polari.
4. are un atom de carbon asimetric'
3. pot fi sicative 3. are trei gIuPAri carbonil.
4. au consistenli mai durd decdt cele saturate.
93. Despre glicerine se poate afirma:
85. Acidul oleic: 1. Este un Poliol.
1. are formula moleculari CreHooOr. 2. Este eslerificatd cu acizi gragi in lipide'
2. este acidul g-octadecenoic. 3. Formeazd legeturi de hidrogen cu apa' de sodiu'
3. este solubil in hexan. ;. L; il;;tG.r;;t ,gii""tio"ioi, fii"d'alcool, va reacliona cu hidroxidul
4. conline numai legdturi duble omogene.
necesari:
94. La teducerea unui mol de dioleopalmitine sunt
'i
86. Despre grAsimi 5s po61s sfirm6. 1, 120 g NaoH ioa;g xoFl 3' 3 moli ca(oH)'z 4' 2 moli Hz

1. Acidul lactic este un acid gras ce se gdsegte

2 La hidroliza gliceridelor se obtine un iriol. in lapte. 95, Poate forma amestec racemic:
2, 1,3-dipalmitooleina
3. Acidul palmitoleic are indicelsde ioO iOentic 1. oleo-palmito-oleina
cu acidut oleic.
3. palmitcoleo-Palmitina
4. palmitGstero-oleina
4. HkJrotiza trigliceridetor in mediu bazic ,r;;i;;"St" saponificare.
87. Trigliceridele: 96. Sunt solvenli Pentru grSsimi:
'1. benzenul 2. solulia de cloruri de sodiu
1. prezintd structure amfiionici,
3. hexanul
4. apa
2. cele lichide pot fi utilizate ca solventi pentru
substanfl nepolare.
3. pot reacliona cu acidul cianhidric t. ni"Jrrf
l"g6triii'3=o. 97. Acizii oleic 9i stearic au urmetoarele
puncte comune:
4. se pot gdsi in unele seminle
1. Au acelagi numAr de atomi de carbon'
88. Care dintre urm5toarele afirmalii sunt incorecte? 2. Formeazb esteri cu 1 ,2,3 propantriolul'
gllcerloe'
t arcdtu*e in principar oin esierimrcgti ai 3. Pot forma esteri impreuna in cadrul aceleia9i
filrifil?:rrt sricerinei cu acizi cu peste 4 atomi 4. Au acelagi numdr de atomi de hidrogen'
2. Prin hidroliza bazici a grisimilor se formeaze gi
compusi ionici. 98. Au indici de saponificare identici:
3. Gradut de nesaturare at unei grdsimi
este apiei,iaipiin cifra de iod.
4. Prin hidrogenare grisimile solide devin ticnibe. ' 1. trioleoPalmitina Si trioleina
Z" oeo-pirmio-stearina 9i distearo-palmitoleina
89. Caracteristici comune tuturor acizilor gragi 3. tripalmitina 9i tristearina
sunt: l. lauro-stearo-miristina 9i dimiristo-palmitina
1. prezinte o singurd grupare carboxil.
2- prezinld izomerie geometrice.
sunt necesari:
3. au numdrul de atomi de carbon > 4. 99. La saponificarea unui mol de dioleopalmitine 4. 3 moli L|OH
4. sunt saturali. ;. i6a;Jkoi 2. 120 g NaoH 3 3 milimolica(oH)'?

90. Afirmatiile incorecte referitoare la acidul 100. Palmitatul de sodiu:

1. este izomerul cis al acidului octadecenoic.
oleic sunt:
ilr" niJroliza unei gresimi lichide cu solutie de KoH'
2. se gesegte ?n cantitate mai mare in graiimite 2. este"r:U""i"
o substantd ionice-
sotiOe.
3. prin hidrogenare formeazi aciOut ste-aric. 3. nu este solubil in apa.
4' scdderea ponderiilui intr-o trigriceridd duce la 4. are raportul de masd C : Na egal cu 8'34'
cregterea indicerui de iod.
91. Prin oxidarea energicd a acidului obic
se obtine:
1. un alt.acid gras cu numir par de
atomi O" car6on.
z. un acto dicarboxilic.
3. un compus nesaturat.
4. un acid cu catena liniare.
 il.6. coMPUgt oRcAntct cu AZOT
0.
1. Este o monoamini 1. La temperaturd 9i presiune normale toate aminele se gisesc in stare de agregare lichid5
alifaticd primare:
1. fenitamina ,.etiffiffiff sau solid6, in func$e de masa lor molecular5.
3. dietitamina 4.meti,amina 2. Toate aminele suni insolubile in apa gi solubile in majoritatea solventilor organici.
2. o. coaport"r"" chimicd a aminelor este determinate de prezenla la atomul de azot
a douS
1. Consumul de hidror perechi de eleclroni neparticipanli.
per mol este mai reaclia
,a_ucerea n-,irlr;;:'"" mare la reducerea
nitroderivalilor comparauv 4. ilidrogenul necesar reducerii nitrililor pentru obtinerea aminelor poate rezulta din
^ cu dintre sodiu gi alcooli-

iifi :l*""ilt:[#'fi h'fli:#lif lli?:dece,ceesuperioare 10.

sunt baze mai slabe decat cele aromatice secundare.
1. Aminele aromatice primare
3. 2. Aminele alifatice prihare sunt baze mai slabe decdt cele alifa1ce secundare.
Reaqia de reducere 3. Aminele aromatice sunt baze mai tari decat amoniacul
I.
z. nmoniaJeii;.;";lb?,,:,H:![ilfi:: poate face cu
baze arcarine
si arcoor.
4. Aminele alifatice sunt baze mai tari decat amoniacul.

;. ff#:f flfi t:ls ;:il";eii:#,1;T: "*,

tt.
:H,il 1. Dimetilfenilamina este o amind mixt6'
1. 2. Aminele aromatice sunt intotdeauna amine secundare
3. Triaminele sunt compugi organici care au in molecula lor trei grupari amino.
IilT,Til"ii5?lllJ:"[iej.3.ij,i,;;;il;Ti:J:,]fiffncuacic,u,c,orhic,ric 4. Aminete te4tare sunt compugi organici care contin in molecula o
grupare amino legaE de
un atom de carbon terliar.
l lliilH J"rXfl 31"'fii"i,"""*r
cu ac id u r azoros 12.
5. Urmetoarele substante 1. Metoda alchilirii se poate utiliza pentru oblinerea aminelor secundare sau te4iafe
mixte'
rsuntaminesecundar6:
t. orlo_fenilendiamine 2. Produsul alchil6rii amoniacului cu clorura de metil este un amestec de amine.
3. dimetifenitamina 2. drmnetilbenzilamina i. in reaclia de obtinere a aminelor primare prin reducerea mononilroderivatilor, raportul
molar nitroderivat: hidrogen este 1 : 3.
protoni $i
6. 4. pentru oblinerea c(alfaFnaftilaminei din o-(alfaFnitronaftalind sunt necesari trei
trei electroni.
I are formuta motecutari
F!l"j-dj"ry" CzHeN,.
5 i#""3't1llfllffi'::"1 :T
, _ _-..r amlnele
rc'i"i?a I
F'''xa 13.
secundar. in care atomul de azot
se leag{ de un atom
de carbon
1. Aminele dau reac{ii de alchilare.
4. Difenilamina este
o amine aromatici 2. Aminele dau reaclii de acilare .
secundard. i, corport"t"" cnimica a aminelor este determina€ de prezenla la atomul de azot a unei
7. perechi de electroni neparticipanti.
de tetrametitamor . O. i.t,tgOietihnilina se obtine prin metilarea cu metan a anilinei'
l. !-{qr.
; y;gg;ifi*l-'"ttruiuir*:ilT aminesecundara 14.
1. Anilina este lichide h bmperatura camerei.
4' Amineb arifarice primare Z. Ceagiaiminelor cu hidracizii este o cale de solubilizare a aminelor insolubile
ln apA.
se pot obrine trat.nd prin care aminele respec{ive i9i meresc gradul de
o sare de archir_amoniu 3. Alchilirea aminelor este o cale
cu un acid srab.
substituire.
f . in reaqia de oblinere
a ar 4. Variatia bazicitetii aminelor lal6 de amoniac este urmdtoarea;
amine alifatice < NHs < amine aromatice.
,[$*r":.k"J"lrffi##;"::i:"-ri,or,raporru,mo,aramine:
I reactie care 15. care dintre cele trei fenilendiamine se poate obline pornind de la acetanilide:
dearge fn sistem 2. meta-fenilendiamina
1 . orto-fenilendiamina
lfr ::,ffi l;i'ff:,.ffi,',:i.r';ll'[T.,ff 3. para-fenilendiamina 4. nici una
frl"P""m'#ffi *,ri,j,,*.dinrreunacid
16. Propilamina prelntd proprietdlile:
1. Miroase a amoniac.
2. Reac{ioneazi cu acidul clofiidric.
3. Se acileazi cu acid acetiq la cald.
4. Reactioneaze cu cloruri de alchil.

143
 17. pentru dizolvarea anilinei in apd
se procedeaze astfel:

a setrateazlc;r,il;" i lifl:l:liiffffl'
1. se trateazd cu NaOH 26.
i. n.".ti" clorurii de acetil cu anilina este o reactie de substitulie'
de amine'
i. prinli"nirir"" amoniacului ", ioJrta de metil ie obline un amestec
18, Prin reaclia de reducere a amidelor
nesubstituite nu se pot obtine: i:oarn-;ti;drd nu readioneaze cu anhidrida acetice'
L amine tediare mixte l. O imine teriiari nu reaclioneazd cu acidul clorhidric'
2. amine Eecundare aromatice
3. amine secundare mixte 27.
de amoniu sau
4. amine primare alifatice i, S. po"t" obline acetamide printr-o singura etape de reaclie' din acetat
acetonitril.
19. z. soiubiiit t". amidelor in ap5 creqte cu masa moleculari'
1.ln anilind azotul este legat de un alom
de carbon cuaternar. 3. Amidele au solubilitate mare in alcool etilic'
2. Reducerea nitritilor esreomerooa
onfinllJl'"il1n"or" prir"r".
oe 4. Soluliile amidelor sunt bazic€'
bazi mai tare decgt mefifa,mina. - '"
3. Anilina este o
4. Reducerea unui nitroderivat oecurgJil
iiJ;ii eterogen. 28.
i. ruonoamioa acidului acetic este un compus instabil .. -
doi moli de ap,'
20. ;. i;t"dd;; unui mol oe amioa N-disubstituit. rezulta
camerei'
1. Aminele alifatice sunt baze mai
tari decet amoniacul. ;. ;;;;;ilt 9i acetamida sunt lichide
la temperatura
mol de ap6'
2. Acidul orto-aminobenzoic este un ;: L;;;J;;;; unuimol oe atioa N-tonosubstituitd rezultd un
3. Anilina se poate atchila, acita -- -
"rino"ciJ.-"'---"
9i Oiazoti.
4' tseta-naftiramina se obrine din'naftarine 29.
in dou6 etape: nitrare directe gi hidroriza.
i. ecetamiOa 9i benzamida au aceeagi solubilitate in api'
21. 2. Ureea este un derivat al acidului carbonic'
1 Aminele primare pot fi oblinute prin reducerea
nitrililor. f. nmiOep efltin6 amoniac in urma reactiei cu hidrogenul'
prin hidrolizi bazic, sau acidS'
2. Anilina este o baze slaba . 4. ureea se transformr in oior''l'|" c"orin gi amonlai
3. Aminele reaclioneazd cu HCl. .
4. Aminele secundare pot fi oblinute prin 30.
reducerea nitroderivatilor.
1. Amidele se pot prepara prin tratarea
cu amoniac a clorurilor acide
22. 2. Amidele se pot prepara pin tt"t"t"" amoniac a acizilor carboxilici
"u amoniac a esterilor'
1. Formulei CaHeN li coresr 3. Amidele se pot prepara prin tratarea cu
3
gi;;e,I ilii ffi;::'#iffiTu:'.f[[i:,fi 4n" 4. Formamida are proprietatea de a sublima'
,,i.i"'-r'.i.""mnirice
' fg':A?ffff#ffi;1;il:'*ita natura atomurui de carbon care
31.
ac€tat de amoniu' fie din acetonitril'
4 Dietiramina gi metiretiiamina au bazicitatea i. ncetamiOa se obline prin deshidratare fie din
mai mare decat amoniacur. .
Z. nri,*iii"
f"-iatutui de etit produce acetamidl ii alcool metilic.
23, Cre$te solubilitatea Tn apl., 16 addugare i. HiOratarea amidelor conduce la amine secundare'
de acid clorhic,ric, in cazul: se formeazd clorura de amoniu ca
1. etanolului, fenolului, anilinei 4. prin tratarea clorurii de o"].l-ii., amoniac ln exces
2. pentanului, benzenului, toluenului produs secundar'
3. trimelilaminei, butanonei, nitrobenzenului
4. antttnei, lizinei, dimetilaminei 32.
1. Amidele sunt solubile in alcool'
care este in stare gazoasd.
de clorhidrat de anitind se adausd 2. Amidele sunt substante ri.iil"'", exceptia formamidei
3l;" i,frrl$i"gt5r::n:' sorulie de hicrroxid de socriu
,: ffiil;i;
sunt derivati iunclionali ai acizilor carboxilici'
Solulia rlmdne limpede, hidroxidul
]. dizotvdndu_se in aoi. 4. Amidele au un caracter bazic'
2. Hidroxidutde sodiu nu esre sotubiti;;;i;6;;;l'nffrat
3. Se degaje acid ctorhidric. oe anirina.
33.
4. Apare la suprafala solutiei
un strat ulejos de anilind t. Ur""" este un derivat funclional al acidului carbonic'
2. in 1828, Wohler sintetizeaze pentru prima data ureea'
25. in dioxid de carbon 9i amoniac'
3. prin hidrolizd acid6 sau Uaric'a ur"ei se descompune
I fliting se obline prin oxidarea nitrobenzenului.
z. Keacla de reducere a nitrililor se foloseSte
4. Ureea este solubili in api .
pentru oblinerea aminelor.
3' Anirina are sorubiritate ir
4. o amini secundari
mai mare ilIi#ir,i"Jrl'r,} 34.
mixtd poate "p6
,".ition" .r'iiiui" o?,"tr.
"nirin"i. 'l. Ftalamida este amida acidului tereftalic'
2. Amidele se obtin prin amonoliza esterilor'
a. U.rJ; seobtine industrial din amoniac ai oxid decarbon' grupare aminici se obtin
4. prin inlocuirea gruperii r,iorriioi. i"*,iunea carboxil
cu o
amidele.
144 145
 u.
35. 1. Amidele sunt substanle Polare.
1. Reaclia metanolului cu amoniacul conduce la formamide. 2. Acetamida are punctul de topire mai ridicat decat acidul acetic.
prepard ra temperatura camerei dinb-un amestec 3, Acidul ftalic poate forma o diamidi.
?- Yr"..g.r" de dioxid de carbon gi amoniac.
3. Amidele se obtin prin hidroliza totald a nitrililor. 4. Acilarea aminelor cu cloruri acide este o reactie cu eliminare de hidracid'
4. Deshidratarea amidelor genereazd nitrili.
t6.
36. 1. Amoniacul este mai bazic decat acetamida.
1. Hidroliza pa(iali a nitrililor conduce la amide. 2. Prin hidroliza acetanilidei se poate obtine o amini aromatici.
2. Hidrogenarea amidelor conduce la alcooli. 3, Ureea gi cianatul de amoniu sunt izomeri.
3. Ureea este diamida acidului carbonic. 4. Prin deshidratarea butiramidei se obline acid butiric.
4. Alchilarea amidelor se poate realiza cu alcani.
a8.
37. reaclie de adilie.
1. Hidroliza acetamidei la acid acetic este o
1. Hidrogenarea nitrililor conduce la amide.
2, Acetamida gi etilamina sunt substante solide la temperatura obignuitd-
2. Hidrogenarea nitroderivalilor conduce la amide.
3. Hidrogenarea diazoderivalilor conduce la amide.
3. Cianatul de amoniu este o diamid6. -,a^taneutre din
"
{. Degi conlin in gruparea funclionald o grupare aminici, amidele sunt suDelgr'!"
4. Hidroliza pa4iale a nitrililoi conduce ta amide. punct de vedere acido-bazic.
38.
reactiire:
1- Acetamida se obtine din propionat de amoniu. acetici
2. Prin dehidrogenarea amidelor se oblin nitrili.
il;li'l?illiTii?H'""Sf:f-in o-aminoacetic + anhidrida
. acid
3. lncdlzirea cianatului de amoniu 4. clorure de alil + NHr
3. Diamida acidul acetic este o substanle stabile.
4. Amidele sunt solubile in alcool.
t8,
39. . 1, Se obtin amine primare prin reaclia amidelor nesubstituite cu hidrogenul'
2, Metilamina este mai bazice decat acetamida.
1 lTiggl" au puncte de topire ridicate comparativ cu alte clase de compusi. 3, S€ oblin amine secundare prin alchilarea aminelor primare.
2. solubilitatea amideror in apd cregte cu cre$terea masei morecurare. '
3 Deshidratarea sdrurilor de amoniu ale acizilor carboxilici poate genera amide 4. Diamida acidului fialic esle derivat al acidului 1,2-benzendicarboxilic.
sau nitrili.
4. Ureea se obline din dioxid de azot gi amoniac in catalize
acide. ao.
10. 1. Alanil-lizina este din punct de vedere func$onal o diamid6.
1. Prin hidroliza amidelor se obtin acizi carboxilici. 2. Formula molecularS CzHzOzN poate corespunde unui aminoacid
2. Formamida se obgne prin amonoliza formiatului de metil, 3, Anilina are o bazicitate mai micd decat acetamida.
3. Ureea este o diamidd stabitl. l, Poliamidele se obtin din reaclia acizilor dicarboxilici cu diamine.
4. Amidele sunt solubile in alcool.
10, La incdlzirea unui compus, con$nend azot, s-a oblinutape. Compusul Poalet' "

41. Despre uree se poate afirma: L nlhil 2. diazoderivat 3. amini 4. amidd

1. este o amidd
2. este o bazi tare
3. este un derivat al acidului carbonic
4. este o amind primard

42. lzobutiramida se poate obtine prin:

1. amonoliza izobutiratului de butil.
2. amonoliza butiratului de izobutil.
3. reactia clorurii acide a acidului izobutiric cu amoniac.
4. reactia izobutironitrilului cu hidrogen.

43. Referitor la amide nesubstituite sunt incorecte afirmatiile:

1. se pot obline prin hidroliza totati a nitrititor
2. cu exceplia formamidei, sunt substanle sotide (c.n.).
3. din formiat de etil gi amoniac se oblini acetamidi. '
4. sunt solubile in alcool.

146 147
 II.7. CAMCTER ACIDO.BAZIC
12. caracterul acid al fenolilor este mai puternic decat al alcoolilor datoritd:
1, existenlei nucleului aromatic legat de oxigen.
j. 2. polarititii mai ridicate a legdturii OH.
ift l,m:,*,:tr'?''HlH:llffi fl? 2. Stabilitatea cationului A.
4. Labititatea leg,tudi
g. itauitiHiii mai mari a ionului fenolat fatd de cea a ionului alcoolat'
4. capacitetii de a reactiona cu metale alcaline.
carbon _ hidrogen.
2. ln reaclia:
13, Urm5toarele afirmalii referitoare la aQizii carboxilici sunt corecte:
HA + gr 6 -----) A- + H3 O- i. in.otrti" apoas{ sunt lotal ionizali 2. au un caracter acid mai slab decit fenolii
1. HA este un acid lare. 3, sunt foirte solubili in api 4- reaclioneazd cu oxizii bazici
J. A este un cation 2. HA este un acid Elab.
4. HzO acceptd un proton. 14, Urmetoarele grupdri introduse la nucleul aromatic al unui fenol cresc constanta de
3. Acizii tari: aciditate a acestuia:
1. nu reaqioneazi 1.-CH3 2.-41 3. tHz-cH: 4. -NO2
cu baze tari.
J. nu reaciloneazd cu sirurile 2. nu reacli-oneazd cu baze
slabe. de
acizilor slabi. q. tontzeaze
practic total Tn solulie 10. Urm5toarele grupdri introduse la nucleul aromatic al acidului benzoic cresc constanta
apoasd.
.L in reacfia: aciditate a acestuia:
4. -CHz-CHg
B+ Hzo :-> Ho-+ g11-
1.-Ct 2. -CH3 3. -NO2

1. HzO este un acid.
3. HO- este ionul hidroxit.
5. in reaclia:
B+ H2o
1. B formeazd un anion.
J. H()-este un cation
6. Bazele tari:
16, Urmatoarele afirmatii legate de aminele solubile sunt corecle:
2. BH* este un cation. 1. sunt baze slabe
4. HzO cedeazi un proton. 2. reaclioneazi cu acizii minerali
3. ionizeazd la dizolvarea in aPd
l. caracteruf bazic este determinat de perechea de electroni neparticipanti de la atomul
T-> Ho + gpi, . de oxigen
17. Urmitoarele amine sunt mai bazice decet amoniacul:
i: Bq jilj'f,ln.oxisen' 1. anilina 2. p-toluidina
3. difenilamina 4. trimetilamina

J lSliiiliS.?!:X'"Llfi*:* i:iJx;i;fl3;lfuaozirproducsdruri
18, Urmetoarele afirma$i sunt corecte:
1. Aminele alilatice sunt baze mai slabe decat amoniacul.
7. Bazele slabe: 2. Aminele aromatice sunt baze mai tari decet amoniacul.
3. Aminele alifalioe sunt baze mai slabe decAt aminele aromatice'
J lll5f,i,'j"?iT;'j:,:,',:; i i#lill1l1iHiilJ,ilj:[,-.,#i;4, 4. Amoniacul este o baze mai tare decat trnitro-anilina.
se
19. Transformarea unei amine intr-un compus neufu din punct de vedere acido-bazic
poate realiza prin inlocuirea unui atom de hidrogen legat de atomul de azot cu o grupare:
1' aril 2' alchil

ln,f}rruN,i;ii*arn+,i,ruffi 3. cloruri bazici

20. in reaclia:
4. acil

;14 + H2O A + HsO.

,*:,xrffi 1. HA este un acid slab. 2" HA este un acid tare.

li*1ffffifi*ga*l**ff i#r;i 3. A este un cation. 4. A-este un anion.

21. in care din urmdtoarele cazuri nu se va modifica semnilicativ pH-ul unei solulii
*mpuei conc€ntrate de proteine:
I l;,f [f,tt' nici a, *,T:?n:;c., 1. la addugarea unei cantiteti mici de amoniac.
2orsa
4. amidele 2. la adlugarea unei cantitilli mici de acid acetio.
11. Alcootalii sunt: 3. la adiugarea unei cantiteti mici de acid z-aminopropionic.
.l"iynqli.ai atcootitor corespunzetori. 4. la ad6udarea unor cantitig mici de amoniac Ai acid acetic (raport molar 1: 1).
z. f5i
l. Daze mai tari
decat aDa
22. O solu$e proteice se compode ca o solutie tampon datoritd existentei ln structura
dinre arcoori si mebb tranzirionare.
l. !il'"t3,ill3il5j proteinei a urm6toarelor grupari functionale libere:
1. amino 2. metil
3. carboxil 4. izopropil
148
149
 aromaric pot fi sruperiatresetoare
;ffi,HrJ[?g*nudeut de etectroni care au
t4. Hiperaciditatea stomacale poate fi neutralizate folosind o solutie de bicarbonat de sodiu.
1. Micgoreazd densitalea de electroni la atomul
de oxigen din gruparea OHjenolicd. Procesul este posibil datoritd:
3. 3l3li,ti
j'"J
i"li,iiig,;1"'t'* IJn ;'i#i ff
ffil&en di n s rupa rea o H -renor icd.
1 reacliei dinhe un acid tare $i o sare a unui acid slab.
2. existentei unui acid slab in sucul gastric.
4. Stabilizeazi anionul carboxilal
rezultat din ionizarea acidului 3, descompunerii acidului srab rezultat in urma reacliei
acetic_ 9i eliminririi produgilor de
24' Urmdtoarere amine au o consrante descompunere.
1'metiramina 2' dimetiramina
de ---'""''-ifmai mare decet cea a amoniacurui:
-- bazicitate '!iir..in, tl, administrdrii unei sdri a unui acid tare cu o bazi slabd.
4. dietiramina
25' Urmdtoarere amine au o constantd ll, Despre palmitatul de sodiu se poate afirma:
de bazicitate mai micd dec6t cea 1, Este un detergent.
1. metilamina 2. anitinaS. Oietitamint- a amoniacurui:
2. Solutia obtinute prin dizolvarea lui in apd are un caracter bazic.
4.difenilamina
3, Conline 2 tipuri de anioni.
26' Modmcarea bazicitdtii oruperii
hidrosen din constnuria ic6"Gia
amino se poate realiza prin substituirea
unui atom de l. Este o sare.
., reactieicu:
1. acizi carboxilici 2- clorurr "^il;;-#,';1;,
3. anhidride acide 4. fenoti 16. Referitor la amine sunt corecte afirmatiile:
27. Urmdtorii compusi Dot fi (t:::',fi,"t' l, Aminele solubile ionizeazi in ap6.
"Fsvr Pv' " neutri din punct de vedere acido-bazic: l, Au caracter slab bazic.
t. trigricerioeie
3. amidele il Formeazi sdruri de amoniu prin reaclia cu acizii tari.
4. alchinele Se obtin prin reducerea amidelor.
'l
28, Prin reaclia dintre etanol
$i sodiu: t7. Referitor la amine sunt corecte afirmaliile:
1. se neutralizeazd aciditatea
alcoolului. 2. se degajd oxigen. 'l Aminele sunt baze slabe comparativ cuamoniacul.
J. se produc echivalenti reducdtori.
4. qp obline o bazd conjugatd ? Bazicitatea aminelor se modificd radical in funclie de legarea de un atom de
slabd.
29, Prin reaqia dintre fenol _ carbon primar, secundar sau tediar.
$i sodiu: 3' Aminele alifatice primare sunt mii bazice decet cere arifatice secundare.
r. se neutralizeazd bazicitatea fenolului.
2. se consumi hidrogen. L N,Ndimetil-fenilamina este mai bazicd decAt difenilamina.
3. se ob$ne un alcooxid. a. echitiOrul ieacliei este deptasat
spre dreapta,
30' caracterur acid ar aciziror carboxirici It, Referitor la acidul acetic sunt corecte afirmaliile:
se manifestd prin reacria acestora l, Reaclioneazd cu sodiul formand acetat.
1. metale active 2. hidroxizi alca
cu;
l.Reactioneazd cu oxidul de cupru formAnd acetat.
3. oxizi bazici q. a*ot"ti ,a,ii"nof"U l,R€aclioneaze cu hidroxidul de potasiu formand acetat.
a, Roaclioneaze cu carbonatul decalciu formend acetat_
31. intr-un balon cotat de 1 titru.se gesesc
0,25 moli de acid clorhidric g20 ml apd
3;#||tiJi,:i,ffi: |;JH3:io
ll-;ffi;;;"ise
ol sooiu,
procesului se constatd
Ai clisula
aduce conrinutur baronurur ll. Au o valoare pozitivd a ka urmetorii acizi:
1. sot urmatoarele: l, HCt 2. HCN
u tia finarx n ^_
^-^ .._
.Sntrrria ,a
1 fi na rd are,
2 Solulia finald conline"-""r^ei
o sare bazicd.
ffi#j lffJ
nei,iii Je acido_bazic. ! HrSOr 4. Nici unul dintre rdspunsurile 1-3 nu este corect.
3. sotutia finale nu modificd
c^uloarea ienolftaleinei din incolor 10, Au o valoare negativd a pk, urmetorii acizi:
4. Solutia finald contine o sare in ro$u violet.
tn concentralie de 0,5 M. I CH3cooH 2. HCN 3. HCO3- 4. HCt
32' intr-un baron cotat de ,.2riti
de grame hidroxid de sodiu
se introduc 55 mr apii distiratd,30 grame
acid acetic
It, Acldul benzoic are ka = 6,3 .
i0-5 mol/litru. Care dinfe urmAtorii substituenli introdugi la
ar nrnleul aromatic va modifica valoarea k":
a procesutui se-sgrolili-r-liiil" "l,iJJ."..r,.uturbaronuruira semn cu
constatd urmetoarete: €
| .ct
1,1l1li:_Lyl1 2. -CH3
I 33llli3 Xffi|; l"';iTsfgab;;;'E#ilHff'fin incoror in ro$u vioret I 'NOr 4. Nici unul dintre rispunsurile 1-3 nu este corect.

? e"t,ii; il;E ;;;il;;€ilff:"Jllxf,li,:1#ere

4. sotulia finatd contine niororio'oe acioo_oazic It. substituenlii la nucleul aromatic pot li grupari respingitoare de electroni care au
ffiffiffi;';e
sJoiu 1,25 M. urmitoarele efecte:
33. intr-un baron cotat de 0.5 rihi I Mlcaoreazi densitatea de electroni la atomul de oxigen din gruparea oH-fenolicd.
mt sotulie 1M hidroxid o" *j,"rrg" jsu"
se introduc 325 mr apd distiratd,
45 grame acid acetic I Mdresc densitatea de electroni la atomul de hidroge-n din grupdrea oH-fenolicd.
$i;;'";lilce ai r 3 tilabilizeazi ionul fenolat.
ape distilate. ln urma procesutut conlinutut batonutui ta semn
se constati urmetoarele: a Mlcgoreazd aciditatea fenolilor.
I
z. ::jlli3
finatd nu moctificd curoarea
Dotulta tinale contine o sare in
renJilail;;i-"-
3. pH-ul
*n""ntr"1," O"-O,S V.
sotutiei finaie este diferitde vatoar#2.- -''
"'. ll. O amida N-substituitd poate fi oblinutil din reaclia dintre:
4. Solulia finald conline acid acefc
I o pmind gi o clorurd acidi 2. doi aminoacizi
in concentiatie de 0,25 M ! rr arnlnd gi o anhidride acidi 4. o amind gi un alcool

150
151
 II.8. PROTEINE
44. Pentru un cuplu acid - baze conjugatd sunt valabile urmdtoarele:
1. Cu cet un acid este mai slab cu atat baza lui conjugat; este mai slabd.
2. k" + 1o -16-tr aminoacizi este corecta:
3. Cu cdt un acid este mai tare cu atet baza lui conjugatd este mai tare. t. Urmdtoarea afirmalie referitoare la
4. pk"* + pkg6, 'i. cu funcliuni mixte'
Irti-"".prli organicigrupa'e
= 14
carbonil cu caracter acrd'
z.6ltii. i. i..ir..ui5 o amino cu caracter bazrc'
45. Care dintre reactiile de mai jos dovedesc ce fenolii au un Gtracter acid mai pronunlat ; ;;;iil ii rii""tra o 6*p"teproteine'
decat alcoolii ? i. Ftln'poii*"ritare formeazi
1. reactia cu cloruri acide
2. Reaclioneazd in raport 1:1
cu hidroxidul de sodiu: 4
2. reactia cu acid sulfuric
glicini z' araniil 3' valina leucina
3. reactia cu sodiu 1.
4. reactia cu hidroxidul de sodiu 3 atomi de carbon in moleculS:
3. Urmdtorii aminoacizi naturali au " -'-"" l' a"nint 4 acidul glutamrc
i. serina z' ti't"ii"'"
46.
1. lonul fenoxid este mai bazic dec6t ionul etoxid.
4'Puncteledetopirealeaminoacizilorsuntmultmairidicatedec6ta|eacizilorcarboxilici
2. lonul carboxilat este mai bazic decdt ionul sulfat.
corespunzeton deoarece:
3. lonul CHgCOO- este mai bazic decat ionul fenoxid. 1 au mase moleculare mal mafl'
4. Dimetiltereflalatul poate fi hidrolizat. 2. orezinti izomerie oPtica'
;. itometie de catena giPozitie'
il;;E
47, Se obtine un compus cu bazicitate mai mare decdt amina iniliald in reactiile i. iJi'iiiliGsJtuii intermoleculare mai puternrce'
(raportmolar 1:1):
intr-o solulie putefiic acidd;
1. metilamind + iodure de metil 5. Dacd se introduce un aminoacid
i cedeazh u n proton'
2, etilamind + iodurd de metil I
i. ffiff;; ;;il;
i a a m noacid ulu
i

cedeazi un Proton'
3. anilind + ioduri de metil 2. gruparea amino a amlnoacidului un proton'
4. anilini + clorurd de fenil ;. il;;;;; carboxil a aminoacidului acceptd
un proton'
;. il;;;;; amino a aminoacidului accepta
tl8. Fenolftaleina este un indicator de pH care are coloralie rogie in mediu bazic ai este
intr-o solutie puternic bazice:
incolori in mediu acid. DacA in 4 eprubete se introduc caliva mililitri solutie de dietilamine, 6, Daci se introduce un.aminoacid
acetamidS, anilind, acetat de etil gi se adaugd c6teva picdturi de soluge alcoolica de i s'pil" amino a
T:::"i,,l:lll:Sll9n',l,ti,.jfl1;
fenolftalein5, se va observa: 2. gruparea amino a amlnoi un proton
1. Solutia de dietilamini se inrogegte deoarece aminele au caracter bazic. 3. oruDarea carboxil a amlnoacidului acceptl
2. Solutia de acetamidd rdmane incolora deoarece acetamida are caracter acid. i. iiiililt;liii I lmino'"iourui cedeazi un proton'
3. Soluga de anilina se inro$e$te deoarece acest compus are caracter bazic. va con$ne:
4. Solulia de acetat de etil rimane incolord deoarece acesta, fiind derivat funclional de 7. lntro solutie puternic acidi un aminoacid
girp"i";tuit"it ion carboxilat^
acid carboxilic, are caracter acid. t. ?'
4' grupare amrno
i. ionbmoniu
49.
un aminoacid va,conline:
1. lntr-o solulie cu pH = 2, valina se va gisi sub formd de ion pozitiv. 8. intr-o solutre puternic bazice
f. ion carboxilat 2' gruparecarboxil
2. lntr-o solutie cu pH = 13, alanina se va gesi sub formd de ion negativ.
3. lntr-o solutie cu pH = 2, acidul glutamic se va gisi sub formd de ion pozitiv. i. Jirpare amino 4' ion amonru
4. lntr-o solutie GU pH = 13, acidul glutamic se va gdsi sub formi de amfion.
de digestia proteinelor'in
organism sunt adevirate:
9. Urmitoarele afirma$i legate dintre aminoacizii componen!'
80. soluliile urmdtorilor compugi nu-gi vor schimba caracterul acido - bazic la addugarea 1. Este un proces de hiotil;;H;i;'ilGierice
unor cantiteti mici de acid sau bazd: 2. Se realizeazd la PH neutru'

:.ffiffif :ij,lT;lff :l'l.glH$;iffi 5i,1!?i';"'"''"'"'

1. acid alfa - aminoacetic
2. acid alla - aminoizovalerianic
3. acid aspartic
4. acid alfa - aminopropionic l0.Urmitoareleafimatiilegatededigestiaproteinelorinorganismsuntadevarate:
;. ;;;;st. sursi de carbon a organismulur'
;. ffi ;;ffi;ia sursa de azot a orsanismului-
5. Aie r6c ra PH acid in intestin'
i iJt"i""riitta de enzime numite peptidaze'

153
 policondensarea
11. Urmetoarele alimalii legate de peptide sunt adevdrate: unui singur aminoacid' Prin
1. Conlin numai c€trbon, oxigen gi azot. 20. Se oblin polipeptide pdn policondensarea de minim 20% ?
2. Se obtin prin digestia potizahtridetor. clror aminoacizi rezult6 poripJpiiOe avand 3
-
un conlinut in
-oxigen valind
4' senna
3. Sunt formate din aminoacizi legati prin legdturi glicozidice. 1, lizina Ziii''ii^a
4. Pot fi otigo- sau polipeptide. prin:
2t. Hidroliza unei peptide se poate realiza
cupru'
12. Urmdtoarere afirmalii regate de o peptidd dizorvale in ape sunt t. f r"t"r" cu solutie saturata de sulfat de
adeverab:
;. #;;";;rilmestec de acid clorhidric ai acid formic'
1. Poate avea o sarcind negativi.
2- Poate avea o sarcine pozitivd. i. frat"r".u o solutie concentrata de amoniac'
3. Poate se nu fie incircatA electric. l. fi"rU"r" hidroxid de sodiu concentrat'
4.Oace se schimba pH-ul solutiei, sarcina peptidei rdmane neschimbati. "u
22.
13. Care dintre urmStoarele.lripeptide mi"te are acelagi numer ilv"rina si alanina sunt aminoacii monoaminomonocarboxilici'
de atomi de carbon ca $i
tripeptida valil - alanil - cisteina? i. nJiil,-i itt"-;.ino benzoic este un aminoacid' in toru$e apoasd caracter bazic-
1. leucil serin - glicina c(alfa), e(epsilo"Fd;;il;;;;nirc
ti"
- 3. Acidul
este izomer cu cr(alfa)-alanina'
2. valil - glicil - valina 4. Acidul F(beta)-aminopropenoic
3. lisil - cisteinil - glicina
4. izoleucil - alanil - serina de sulf'
con$ne jn,moleculd un atom
1l*,ot o(alfaFamino, F@etaHiopropionic
monoaminomonocarboxilic'
1tl. care dintre urmitoarere. tripeptide mixte are acerati numer 2. Acidul ct(alfa)-aminosut"i"iJ
tripeptida glutamil - seril - lisina?
de atomi de oxigen ca si "minoacid
"tiJ "i
3. Keratina este o Proteine'
glucide'
1. cisteinil - alanil - glutamic
i. Lii"ii"t"iJ"ie confin ca srupare prosteticd
2. seril- leucil - leucina
serina
3. glicil - alanil - r
monozaharide 9i combinatii
4. izoleucil - glutamil - serina
?l;nn n,o.',r" acizilor nucleici se obtin : acid fosforic'
heterocicli@ cu azot-
15. Prin condensarea a .100 aminoacizi se obline o polipeptide.
Urmaloarele afirmalii tegate Glicoproteroete au sruPareair';;;;"il;;i;cun:
2.clicoproreideleausrupareaprosteticilbatlg.d]:.:9:YltXrllfllii;
2.
de acest proces sunt adeverate: globYl conouue Oe o(atfaFarllo?"j1:
ra arrr'orsvur I --aJ)ii
1. S-au format 100 de tegdturi peptidice.
Hiclroliza proteinelor globulare
3. Hidroliza . .poate forma saruri
-xn,; cu , s€ poate acila.
minerali sau se
^, ^^i,ii #n"rafi
2. S-au eliminat 100 de molecule de api. ;. ffi;aila'ciriotiiliiaminoa"izi
3. S-au eliminat 100 de molecule de amoniac.
25.
4' Polipeptida formatii congne cer putin o grupare amino gi o grupare o*inq tT9:.:li::li*:,:Tft"
carboxir ribere. ili'ino"ci'ii ';;;ff;;
reactioneaze intermolecular
ff formeazs,"-T13.1i
I |lllltflllliiff3;H,lf amrnoau4rr
f
;;$' i*i'etat i"i in morecuri
16. rurrrrss&s
;. i;
3. orocesul ;"
In fi;;;;i iotiit"'"
de ionlzare bazice p(beta)-
acidi a(alfa)-aminoacizi' ia'r prin
1. Proteinele se denatureazd sub acJiunea cdldurii. "ti"oacizii hidroliza
2. Proteinele fibroase sunt insolubile in ape. ;. il$ffi;;ptin nio.rita
3. Proteinele formeazi solulii tampon. aminoacizi.
4. ln proteine carbonul are conlinutul procentual cel mai ridicat.
sau fibroasi'
?lbruoart" prostetice din heteroproteine pot fi de nature Plo9Ylard
17. in ape'
;. ilfi.o.J;il;prn.t" o" o-pii5'tioiJt"* sunt ueor solubili
1. o soluge lM de aranind are un pH mai mare decdt o sorurie tosttr oesnioratandu-se la nitrili'
3. Aminoacizii reaclioneaze c"tiff#d"turl.ie
1M de acid grutamic.
2. O soluge 1M de vatine are un pH mai mic dec€t o solulie 1M de
lizind-
3. Aminoacizii sunt substante cristaline, in majoritate ugoi sotuOite in ap6. i. poi'gliJn" nu prezinti izomerie optic6'
4. Glicoprcteinele au rol fundamental in diviziune,
""frf'"ia. 27.
18. i. RminoaAzii au structura amfionica'
1. Pigmenlii respiratori contin ioni de metal in molecule. i: ilil;;iiiunt upr sotuuili in solventiorganici'
2. Fosfoproteinere conlin resturi de acid fosforic legat eteric ;. A;ili-ai;;td e*l aciout a (alfa)-amino-succinic'
3. Keratina gi colagenul sunt probine fibroase.
de resturile de serina. o. Gii. "i" ""idulo (alfa)-amino' a(alfa)-hidroxipropionic'
4. Aminoacizii sunt substanle cristrarine, care nu pot da reactii
de condensare.
prin legituri peptidice'
19. llpeotiOere sunt tormate din aminoacizi legali
1. H-emoglobina $i gluteinele sunt proteine globulare. i. i-I.t"i."'carbonul este elementul maioritar'
2. Albuminele 9i globulinele sunt proteine globulare. 3. Cotagenut este insolubil in aoe' gliceridi-
3. culoarea caracteristici reactiei biureturui este violete sau 4. Glicoproteider" g,'p"*ii?ostetici alcltuiti dintr-un rest de
arbastru-viobte. "u
4. capacitatea de tamponare a araninei esre maximd in mediu
aproximativ neutru.

154 155
 29. f0.
1. Prin hidroliza proteinelor se oblin peptide sau aminoacizi. fosfor'
1. Cazeina contine
2. Proteinele fibroase nu pot fi hidrolizate in mediu putemic acid sau bazic.
i. i;;;ilila proteinelor se rup lesaturi 9i hi9r0s:1'-.
ie realizeazS cu sulfat de cupru'
3. Reaclia biuretului p"nt" oiJ"iii''"iEt-p,.ot"in"to'
3. Cazeina din lapte este o fosfoproteidd.
tiuera este prezenta la restul de
valini'
4. ln ra$a alimentare umane, proteinele animale nu lrebuie se depegeasca 10 g/zi. 4. in cazul alanil-glicil-valin"', ;";td;;;;inica
30.
41.
f . in alanil-glicin6 carboxilul liber apa(ine alaninei. de metilamine 9i |!1.n4'
i. Ru caracter bazic solutiile apoase tlUeiaesteprezent6 la fiecaredin
2. Glicina nu prezinte izomeri de pozitie.
2. lncazul aspartit-glutamit-.'Triff;il;"t l"ro,irir
3. Acidul orto-amino benzoic este un Lminoacid proteinogen.
cele trei resturi de aminoacizi'
4. Gruparea aminicd din aminoacizi poate forma seruri cJ acizii minerali.
s. Fioteinete conlin hidrogen in compozitie'
l. Cotagenul este o proteind globularS'
31,
1. Cisleina este acidut o(atfa)-emino, p(beta)-tiopropionic. 42.
? Lj:^j conline doue grupdri -NH2 in a(atfa) 9i clepsiton;. ilta niorotiza peptidelor
'co'pite
se rup leg6turi covalente'
3: Glicil-serina
are gruparea aminicd lioeri d'eia dtittna.
' se gisesc proteine fibroase'
i. in .oirn"
si
4. Peptidele conlin obligatoriu elementele C, H, O, S gi p. 3. ln urma reactiei xaRtoprot"it"li'
ptot"in"' tq?t9 9-t9l1t:l'^" galbenS'
acidulul glutamrc'
i. ii.t,
." podt" obtine prin decarboxilarea
32. Pot reacliona cu alanina:
poate afirma:
1, CoHsCOCI 2. CH3l 3. NaOH 4. C2H5OH 43, Despre reactia biuretului se
lup'u
- 2' se desfisoard in mediu bazic
1. are loc cu participarea ioniL''it - 4 produce b coloratie galbend
33- un mol de aminoacid reaclioneazi cu un mol defNaoH doi moli de HCl. Aminoacidul
9i 3. se utilizeazd in analiza p'"i"i'iJ*
poate fi:
1. acidul orto-amino benzoic 2. amida acidului glutamic /l4. Urmetorii aminoacizi pot forma doua bgeturi esterice:
3. cisteina 4. lisina 1. acidul glutamic z'
3' acidul aspartic 4' izoleucina
serina
pH-ul solutiei:
34. O peptidil poate fi recunoscute prin tratare cu urmetorii reactivi: de un aminoacid in funclie de
45, Urmatoarele forme ionice pot li adoptate
argint
1. solutie amoniacala de 2. sulfat de cupru, in mediu alcalin 1. anion z. amRon
3 cauon 4' amfoter
3. reactiv Schweizer 4. acid azotic
46.caredinaminoaciziidemaijospotreac|ionacuhidroxiddesodiuinraportmolardel:2?
glutamic 4' lisina
35. Sunt proteine solubile in ape: 1. acidul aspartic 2' serina 3' acidul
't. cazeina 2. colagenul 3. gluteinele 4. keratina
lT.Caredindipeptideledemaiiospot..re?clionacuhidroxiddesodiuinraportmolardel:3?
36. Despre acidul orto-amino benzoic se poate afirma: 1. alanil-cisteina 2 aspartil{lutamic
1. Este un c-aminoacid aromatic. 3. leucil-valina 4' glutamil-aspartic
2. Se poate obline prin reducerea acidului o-nitrobenzoic.
3. Sarea sa de diazoniu nu poate avea o structurd amfionice. 48.caredintripeptideledemaijospotreactionacuhjdgxiddesodiuinraportmolarde,l:2?
4. Se poate alchila sau acila la gruparea amino. f l.eriiefi"if-"spatti" 2' alanil-glicil-valina
4' valil-leucil-izoleucina
37.
i. ii,iiliii""r;ucillisina
1. Serina este acidul o(atfa)-amino-p(beta)-tiopropionic. ,[g.Aminoaciziicecontinunradica|alifatichidrofoblegatdeatomuldecarbondinpozitiaalfa
2. Gruparea aminicd din aminoacizi se poate acila. sunt:
2. leucina 3' lisina 4 valina
3. Aminoacizii sunt substanle lichide, greu solubile ln ape. 1. serina
4. La esterificarea unui aminoacid dispar proprieHlile acide gi caracterul de
amfion.
S0.otripeptide,obtinutaprincondensareaatreimoleculedinacelagiaminoacid'poate
38. ;ili",i;;;i;g5"jledenioroxidte.:S'rl;lffi :'f,iFoateri:
L Acidul alfa-aminoglutaric este denumit acid glutamic. 1. acid 2-aminopropanolc
3. acid aminoacetic
2. Peptidele sunt produgi macromoleculari naturali de tip poliamidic. 4' acid 2-aminobutandioic
3. Peptidele sunt produgi de hidrolizi patiaH a proteinelor naturale.
4- Nucleoproteidele sunt proteine ce conlin atomi de metale.

39, Fac parte din clasa proteinelor globulare:

1.keratinele 2. hemoglobina
3.colagenul 4. albuminele

1s7
156

E-
 II.9. ZAHARIDE 9i o(alfa)-glucozi'
hidrolizd P(beta)-fructoze
L z"n.ror. fo,.eaza prin e
;' 7;;;;;" *^ a re com Pozi ti a c PH,o
1.
;i.z;;;:,;;nu ai" oioofletafi"i:ni"e?"recure de crorure de acetir.
1 . Un mol de fructozd 9i un mol glucozi reactioneaz| cu maxim un mol de reactiv Tollens. 4. zahArcza poate reaqlona
2. Celuloza este solubild ln ape.
3. Celuloza este solubilS in [Ca(NH3)41(OH)r.
4, Structura glicogenului este asemdndtoare cu cea a amilopectinei'
i:',1*sJ""x,,*'t,1*it#,i";,,1;*+:{Hl'j'n"nruu"""'
o€
2. 3. Melasa este un Produs
1. ln structura amidonului predomind celobioza. 4. Zaharul invertit se formea
2. Prin hidroliza zaharozei rezultd galactozi 9i fiuctozi.
care il au'
3. Glucoza este mai dulce decAt fructoza. griceride de la gustul d-ulfi"
4. Glucoza are un rol important in energetica organismului uman. 1]2anarioere sunt denumite moleculi'
2. Fructoza prezintd oout
gtJ;fr'"1*olll'1Li"
in solventi orsantct'
3. i. iri,""IiJJ. p-;;t" dizolva
poate face cu reactiv Fehling'
1. Diferenla intre punctele de lierbere ale anomerilor glucnzei, alla 9i beta, esle de 40C. 4. Oxidarea gtucozei se
2. Oxidarea bl6nd6 a gruperii carbonil a aldozelor poate fi fticutd cu solulie Fehling.
3. Oxidarea blindi a cetonelor poate fi ficutd cu solulie Fehling sau reactiv Tollens
4. Pentaacetilglucoza poate rezulta la tratarea glucozei cu cloruri de acetil sau
anhidridi acetic6.
[q'ir:#,im#*fr
3.Taharoza are 6 gruPan r lfu+[^n:';,if**";:k***'*;$isrrni,r]o'"
4. 4. Esterificrrea glucozel s€
1. Conlinutul ln zaharozi este mai mare in trestia de zahdr comparativ cu sfecla de zahir.
2. Orezul este mai bogat in amidon comparativ cu grdu[
3, Celuloza cea mai pure se obline din bumbac. 11irr",or" este o cetohexoza'
4. Celobioza este un produs intermediar al hidrolizei dextrinelor. 2. Glicerina este o triozi'
din resturi de a(alfa)J^':-tt'
3. Amidonul este format
ticlu 1'4 estede formd piranozrca'
5. Urmetoarele afirmatii despre celulozd sunt adevdrate: ;. ail;.;;;
1. Prezintd un slab caracter oxidant.
2. Prin hidrolizl enzimaticd formeazd 0(beta)-glucozd.
3. Are punctul de topire la 151'C. lluono.rt sunt substante liclige; - ^-,^
4. Cea mai purd celuloz6 se obline din bumbac, "rioele la
2. Oxidarea glucozet
u' duce la acid glucontc' ' mediu bazic'
cu orcrolmat de potasiu in
;. &il;;;;il"zelor la acizi aldonio se race
6. i. iilop""toore au caracter reducitor'
1, Prin incdlzirea unei solulii de amidon cu o picituri de iod se obtine o coloralie albastri.
2. Prin incelzirea unei solulii de amidon cu reactiv Fehling se obtine o oglindd de argint.
3. Amidonul formeazi o solutie prin dizolvare in ape rece,
4. ln anomerul a(alfa)- glucopiranoze grupdrile hidroxil din pozitiile '1, 2 9i 4 se gesesc de |:xrn:*::*-tlf .:**qiti'i,l,f}ji:ffi
aceeagi parte a ciclului. g. Zaha.oza contine resl *;ti$"r,:iir*n',#'i,l'*
4. AmiloPectina este fo'r
7.
1. Raportul atomic H : O ln glucozl este de 2 : 1 .

2. Toate zaharidele sunt polihidroxialdehide. llo"*n"nu'""'''"ff'lg"ijrff{.{i"i1rlj{;il.ir=no''o''acczare

rece' cl'
3, Riboza este o monozaharida. 2. Amidonul, la
4, Glucoza cristalizeazi din api sub forma anomerului p(beta). 3. Hidroxilul glicozidic P
4' Glucoza 9i f'uctoza' (alfa-
8. moleculara cu acidul tactic
enumerate' avand aceea9l formula
1. Amidonul este solubil in apd rece. 17. Care clin substantele
*"itimpteataoze 9i cetoze?
2. Amiloza este un polizaharid cu formula -(CoHroOsFn. hidroxioropionicl''un' t""it
3. Fructoza reaclioneaza cu I molecule de acid acetic. 1. aldetrida glicericl
4. Glucoza are o singuri grupare de alcool primar. 2. ciclopropantnolul
3. 1.3-dihidroxipropanona
4. anhidrida malonici

159
158
 18.
1. Glucoza are o puterea de indulcire
mai micd dec6t a fructozei. 28. Substanla numite 1,3,4-triacetitfructozd:
2- prin oxidarea gtucozei se formeazi 1. prezintd o grupare carbonil.
;a s[.Jil.'
3. Reactivul Fehling contine cupru. 2. orezintd clou6 grupdri hidroxil libere'
4. Hexitolul se poate prepara piin dehidrogenarea
glucozei. 3. este mai greu solubil, in apd dec6t ftuctoza'
4. se obtine prin alchilarea fructozei.
19, Amilopectina se diferentiazA de
amilozd prin:
1. coloralia cu iodul Z. forma 9i mdrlmea moteculei 29, in reaclia fructozei cu reactiv Fehling:
3- solubilitatea in apd +. proOusiit tr-ilroii..i totrt" 1. se formeaze un precipitat cArdmiziu'
2. se obtine un compus cu caracter acid'
20. 3. dispaie coloratia albastrd a reactivului Fehling'
1. La reducerea glucozei numErul de
atomi de hidrogen nu se modificA. 4. gruperib hidroxil existente rAm6n neafectate'
2. Amiloza este un polizaharid.
3. Zgharoza este o dizaharidd reducetoare. 30. cr-Glucoza 9i P'fructoza:
4. Monozaharidele pot R aldoze gi cetoiJ. 1. sunt substanle izomere.
2. sunt substante cu gust dulce.
21. 3. prin condensare formeaze zaharoz|'
unghi'
1' Zaharcza formeazd prin hidroriz. arfa-grucozd gi beta-fructoze +. FiinOi.otat", rotesc planul luminii polarizale cu acelagi
2' prin hidrorizi acide sau enzimatice in proporlii egare.
pl"ir"i-transrormat totar in grucoza.
3. cetobioza prin hidrotizi formeazi nur"i
"ri'o""rr
n.Lio'iJ.li". 31, 0,5 moli de glucozi:
4. Formurei morecurare coHrzoo ii *r".prno s 1. reactioneaze cu 1000 mmoli de hidroxid diaminoargentic'
izomere.
"JtJhiioze I
2. reaciioneazi cu 97,5 hidroxid cupric'
22. Un mol de reactiv Tollens reactioneazd
cu maxim: i. tormlaze 108 g argint in reactia cu reactivul Tollens' -
1 . l mot fructoza 2. 2 moli si*;;; l. tormeaza 0,5 moti oxid cupros in reactia cu reactivul Fohling'
3. 1 mot 1,s dihidroxiacetond l. so 6 ;iJ#lrucoza
. 32. Amiloza se deosebeste de celulozi prin:
29, 1. forma izomerd a monozaharidului din compozilie'
1. Celopentozele pot prezenta formd piranozicd. 2. solubilitatea in ape.
2. Zanarcza conline c-fructoze legata 3. reactia cu iodul.
dicarbonilic de g{lucozA.
3. Gticogenut contine tegdturi cr_t,l gficozioG 4. caracterul oxidant.
p]r]dgli*.i0i"".
ii
4. Aldopentozete Si cetohexozete prezintd
*idria:i nilroril secundare in motecule.
33. Anomerii glucozei se deosebesc prin:
21. 1. comportarea faF de agentii oxidanli'
glucozd cu care pot reactiona.
1. Hjdroliza totaH a celulozei produce
beta{lucoze. z. numirur de moli de clorurd de acetiumol
pot reacliona'
2. Monozaharidele apar in plante ca ,rr"i"?foi-olint.r"i. 5. numaruf de moli de etanol/mol glucozA cu care
r. Ktooza este un monozaharid. 4. tipul de dizaharide pe care le pot forma'
4. Sub formd de anomer alfa, glucoza
este componentd a dextrinelor.
3tl. Glucoza:
25. 1. ooate prezenta 16 izomeri.
1. Glucoza are puterea de indulcire
mai mare dec6t frucloza. 2. prin feimentalie poate forma etanol'
gluconic.
2. Glucr,ta este solubile in ape. i. I" oriO""ra iu dicromat de potasiu in mediu acid 9i formeazd acid
t a unui amestec de amidon gi gticosen
se obtine un amestec de arra- +. prin termentalia etanolului poate tezulta acid etanoic'
ffggirg!?totale 9i
4. O aldohexozd se prezint{ sub forma 35. Acidul gluconic:
a 16 izomeri optici.
1. este un acid dicarboxilic'
26. Despre reactia glucozei cu reactivul 2. este un aminoacid.
Fehling 96 poate afirma:
1. are loc la fierbere 5. i" ootin" prin hidroliza totali a unui compus dinitrilic'
2. reactivul Fehling are culoarea albastrl 4. este un compus rezultat prin oxidarea glucozei'
3. se formeazd un precipitat rogu_brun
4. are loc cu participarea ioniloi de cupru 36. Glucoza:
1. se gdse9te in s6ngele mamiferelor-
27. 2. prezintii izomerie oPtici.
Apare o cororatie intensd arba_stri in cazur in
'- Yv
care picure sorutie de iod/iodure peste:
se Frvvr! 5. i" tntatneEte atat in regnul vegetal cat 9i in cel animal'
'1. amilopectini 2. fiini de srar- q. anomerut ilfa este component atit al amilopectinei cgt $i al colagenului.
3. lemn 4. felie de drtof

160
 .S.Suntcorecteafirmaliilereferitoarelaglicogengiamidon:
37. Referitor la glucozd sunt corecte afirmatiile:
1, in formi aciclicd prezintd 2 izomeri optici.
l-"ii"r" *.fi. restuli de o-glucoza'
z. r" *mPotti h fel fatd de iod'
2. Prin ciclizare mai apare un carbon asimetric. ti p Jri & bs atu
3. Separarea unui anomer din solulie depinde de natura solventului.
i. pi"ii.ii "*r""$i !.nJ[T#'ff *" a amilozei.
este
4. structura glicogenului
4. Valoarea nutritivi a unui polizaharid depinde in primul rind de tipul anomerului din
constitutie.
46. Lactoza: , acid lactic. 2. este un ester.
1. formeazd qqJt-lidP]lza 4. este un zaharid.
38. Sunt monozaharide:
3. este insolubile in apa'
1. dihidroxiacetona 2. tiboza
3. gliceraldehida 4. manoza
47. Sunt corecte atirmatiile:
i]ii"" i*i"r" prezint-b aclivitate optice'
39. Celobioza:
Ai,ttitffi; fiii cicliza sub formi furanozici aldozele cu acelagi
,. de carbon a!simetrici ca 9i
1. este un compus solubil in apd.
;. A;;;;;";nti acelagi numlr de atomi
2. se poate oxida.
numir de atomi de carbon' primare'
3. prin hidrolizd formeazi p-glucoze.
4. Cetopentozele au
in stru( ri doui grupdri hidroxil
4. se poate obline prin hidroliza unor gliceride.
te4iare'
48. Sunt false afirmatiile:. grupdri hidroxil primare 9i
40. Se rupe o legAturd C-O la hidroliza: cture un num6r egal de
cetopentozel" siu piranozica'
1. celulozei 2. zaharozei
1.
"".ti,:ll';:l;; t"rrl ir?niri"a
3. dextrinelor 4. gliceridelor
3 de izome'iposibiri
E:l3i:,l"':r1!.fl:':':l';##';S"1#i?i1"1','g:T:l;'nru,
4. Cetopentozele, in urma
I

41. Compusul cu formula C6H12O5:

1. poate fi un hexaalcool.
t 49. Pot fi hidrolizate :

2. iloate fi un compus cu funcliune mixtd. l.zaharoza

2" maltoza
3. poate forma compugi de policondensare. 4. colagenul
3. celobioza
4. este lichid la temperatura camerei.
80. Formeazi lesaturi de
hidrosen'"ftH[:151"'
1. glucoza
42, Sunt corecte afirmatiile:
l.Zaharcza, fiind formatd din glucozd 9i fructozd, se poate oxida cu reactiv Fehling. 4. glicogenul
S.tahatoza
2. Zaharcza este solubile in apd dar nu in etanol.
3. Celobioza conline o legeture diglicozidici.
4.Zaharoza se poate extrage din sfecld. il'ro' REACTII DE oxlDo'REDUCERE
il3. Urmdtoarea formuli:

o"y sau
cll:()tI 1. compuei carbonilici, compuei carboxilici
poate conouw ra wrrrret'
f:1J:d^"^et5?1113:ia --' -
- ^*,0","
2. Oxidarea unui alcool
6[, Hro.
* . ^.. oxigenul
organice- cu ^-i^anrrr .rin ar( loc in general
din aer are
la temperatun
g.5r"i"r";iuostantelor
ridicate. ^-r^-n AliharatS este mal rltl{.;a vat'u-
"*' .

,ili[[i"."?,id?YltT"ffi
permanganat de potaslu :Blf i"#1;#ffi tfff ffi'Tj'ffill"iTf #ii:l"l"
1. prezintd o legdturi dicarbonilic6.
2. con$ne un rest de hexozi 9i unul de pentozd"
@mparativ cu
3. nu poate fi oxidati cu hidroxid cupric. mai puternic pentu alcooli
4. nu prezinti activitate optice. ?. si.t"tut KMnO/HzSor este un oxidant
sistemul KzCrzOz/Hzso+ermanganat de potasiu ln mediu apos.
tltl. Referitor la zaharcze gi maltoze, sunt false afirmatiile:
1. ambele sunt dizaharide. 3i:Ll,:ili"!'-slilii'ii.li:#:ff cr fi ',["tr,i*Tl5u:,x1"0fi
.aciduracetic
2. conlin resturi de cr-glucozd. 4. La oxidarea etianolulul
3. nu se comporte h fel fatd de agentii oxidanti.
3. ...-, r--a.-r^ha^ale
4. nu diferd prin tipul de leg6turi carbonilicd continut.
1. Arenele sunt mai ugor
oidabile decat alchenele"' ^
; a;il;;il;i";:, *:lii*i
n :"gm:*lcid
carboxir ic

3. Se oxicleazi mai ugor

naftalina decat benzenul'
4. Se oxideazd mai usor
163
162
 4.
l oxidarea unui archene poate conduce ra compugi
diferiti cre tipuri compugi carbonirici, primari oxidali cu permanganat in mediu acid conduc
la acizi carboxilici'
gompugi carboxilici sau CO2 + H2O. llnr*orii
_ 2. Hidrochinona se oxideazd ugor'
2- Oxidarea etanorurui cu dicromat de potasiu,
?n prezentd de acid surfuric,
i#;;;;ffipreta a orsanice se mai numeete 9i ardere'
la propanal. @nduce ;. "uustl'nt"lor prin oxidarea 3-metil-2-pentenei'
3. Anhidrida ftalici se poate obtine prin 4. Acizii acetic ai z-+netitpropiln';;;;;til
oxidarea naftarinei sau a o_xirenului.
4. Se oxideaze mai ugor benzend d*at
oroiogiiO"*""-urri. 14. Au calacter reducetor: 4.aaharoza
3. acidul formic
5. O substanld A prezintd doi izomeri 1. acidul oxalic 2. glucoza
de funcliune care reaclioneazd cu reactiv Tollens,
prin hidrogenare-reducere dau acetasi produs iar
'Juur,rn1.i
de reaclie. Formutt s"r";;d; H*^'
poate fi: ob$ne acid cetopropionic' COz ri
llprin orio"r". izoprenului cu KzOrzoz 9i H2S.o--r.se
1' CnHz*zQz 2, cnH2no 3. cnHznoz t';
il;;it;ria
KMnoo si Hzsor a 1' 2-di metil-1 -ciclohexenet'
4. cnH2n_2o 2. 2.7-octandiona se obline
produc€ monoxid de carbon
6. 6. A;#;;;-4;Jri. o"ittinii poate
p"liii oxidarea p--aminobenzaldehidei cu
p-aminobenzoic
1. Acidur gruconic se obtin€ prin
oxidarea grucozei cu reactiv Toilens. -
4. Acidul
"Oti.riprin
Je potasiu in mediu de acid sulfuric'
2. Din reactia grucozei cu hidrogenur rezurtd
hexahidroxihexan.
;rtJd.;i
3. Melanul reaclioneazi cu oxigenul.
4' oxidarea alcoolilor teriiari in-condilii blende volum de aer' raportul dintre
duce la formarea acizilor carboxilici cu num6r 1lbt,*no naftalina 9i o-xilenul la anhjdride ftalit''."u^t::Fg'
inferior de atomi de caibon. ' ;;ffi-d" 9i o-xilen luate
ln lucru este de 0'805'
".ft"lin6 potasiu-in mediu apos slab bazic se oblin
7. 2. Prin oxidarea atctrenetor cu-pe-""g"""id"
' numir mai mic de atomi de carbon'
iji"Jt*"iioe compugi cu
inp-rezenta unui reducdtor' se
pot obtine
1 . Reaclia R-CH2-CH3

2' 1 mor de Kzcrzoz In mediu sutfuric

R-efl=efl, + H2 este o reac{ie de oxidare.
_-| conducJi.'s.t6ii 3. Dintr-un mol de Kzcrzoz
" il;;;;;;"
r;;;i';;H;'o* 1oo%'
gram de oxigen. un randament de
-
3. 2 moti de KMno4 ?n mediu sufuric conJuc
t; il;
gram de oxigen. l. "ioti", "'
Reictia de oidare este reversibile'
4. Acidul butandioic se obline prin oxioirea
Z,LnJi.njion"i.
8. Hzso4 conduce la acid 2-metil-butanoic'
1. 2 moli de KMnOr in mediu sulfuric conduc la 3 atomi gram
11br,0"r"" 2-metiF1-butanorurui cu KMnoo si
butandioic se obline prin oxioiiea i,Lj,Ji"oi"""i.
de oxigen. i: ;;;tl;" cu KMnOq la acid maleic' .

3 *rdut
r. Kanceztrea grasimilor ;. fii;;;ri; "xideazi
oxideazl mai ueor decat benzenul'
se reduce'
este un proces de oxidare energicd.
4. Anhidrida ftalici se poate obline pri"-o"iO"r"" i. ii riiliiii" o" oriir* cu il'rnb. si Hzsor' acidul sulfuric
""i"iir"i. t8.
L
1. Prin oxidarea 2,3-dimetit-2-Fentenei tlOriO"t". cetonelor produce alcooli secundari'
cu pe-rmanganat de potasiu ln mediu acid 2. Fenolul reaclioneaze cu O: din
aer'
un amestec de acetone gi se obline
- etil_metil_{€tonl.
2. Pdn oxidarea cicrohexen'ei .u p"*n!ri"t-de : brioatir.
"t.i'ei
cu Oz conduc numai la COz
gi HzO'

3. Prin oxidarea eteneicu permanganat;e potasiu

potasiu in mediu acid se obline
acid adipic. i. Xiii.*"tr t" oxideali mai usor decdt naftalina'
4. Prin oxidarea acidurui propandiii.
in medi,
oiij"n
il;r;;r;;";i,';ffi;,
cu orn aei'Lulta acid ractic (c_hidroxipropionic). se consum6 acelagi volum de
oxigen'
1lL unui mor de aceton' sau de metir-vinir-eter
10.
"ro"r""
2.oxidareaalcoolilordecurgediferit,infuncliedenaturaalcooluluigideagentuloxidant
1. Oxidarea propenei cu dicromat
de potasiu in mediu bazic duce la acid brmic. folosit
2' Acidur oxaric se obtine orin-oxidad;;t#;;;;ilJnganat fenolului'
o etape in obiinerea
oe porasiu rn mediu apos. 3. Oxidarea izopropilbenzenului este
3. oxidarea totatd a subs6detor organice
ori"l" bo cu serve9te la recunoaqterea lor'
iin.o.
4 Benzenur esre stabir ra oxidare in-conairiino-"rlle'temperaturd 4. Reactia aldehidelor
'""tUuuLfott"nt
gi presiune.
,t1.
potasiu' in mediu bazic' sufer6 o reactre de
oxidare' in
1. Dehidrogenarea este un proces
?lr"rt-our.no,ul cu permanganat de
reducliv.
de permansanat de potasiu in
mediu
2. O.xiddrile se desfigoard printr_un mecanism
r. Nfirooenzenul se obtine orin oxidarea anilinei unic. , Jffi,ri"i?"ffi l,llirTiTi;- reacga unei motecute
Cu acid azotic.
4. Oxidarea energicd a'dienelor auce fa de permanganar de potasiu in mediu
rupere-a iliJi. ,..J3:,i&tf n"mi de oxigen prin reaclia unei motecute
12. dicromat de porasiu in mediu
de
..ti.r1",lffut;llttlli de oxigen prin reaclia unei morecure de
1. La oxidare in.condilii blande,
alcoolii tediari dau acizi. acid sulfuric.
:. r:\Io.z? nu de reactie de oxidare cu reictivul Fehtino_
r. uxtout de etene se obtine prin oxidarea etenei
cu peiranganat de potasiu.
4. Fermentalia glucozei este un proces oxidativ.

164 165
I 21.
1. Obtinerea alchenelor din alcani este
un proces de oxidare.
2. Acidutadipic se poate obline prin oxiOarea
3. Hidroxidul cupric oxideazi glucoza.
cLroilxenei. llr,oron.nu,necesar reducerii nitririlor se
metilic.
poate obtine din reaclia dintre sodiu 9i alcool

acid clo.rhidric are loc in sistem heterogen'

4. Reactivul Tollens oxideazd hexitolul. 2. Reducerea nitrobenzenului cu fier 9i
r..t"nJl poate tt
realiza 9i alcool etilic'
3. Reducerea etanalului 9^1t?!li prin hidrosenare '
i 22. ;. i;;:;;-t;;i jrop"nonei-in 2-p'opanor se poate realiza
1. Te4-butanolul se poate autooxida.
I
2. Acidul succinic se poate obline prin
oxidarea scheletul de atomi de calbon al
J In generat, reaclia de oxidare este reversibile. i,5-hexadienei. ll'prin re"ctiite de hidrogenare-reducere se conserva
4. Formaldehida se poate obtine prin oxiAarea moleculei.
metanului.
reducere micaoreazd numerul de legeturi n(pi)'
2. Reaclia de hidrogenare -
23. de reducere pi"iupune existenla legaturilor multiple in compusul
niitg";"f
3, Reaclia
1. oxidarea tert-butanorurui cu dicromat
de potasiu, in mediu de acid surfuric, duce ra ce urmeazd a fi redus. "t
constituie un sistem reducitor'
butanoic. acid 4. Dicromatul de potasiu 9i acidul sulfuric
2. Oxidarea arcooriror cu permanganat
de potasiu, in mediu de acid surfuric, este insotitd
modificarea coloratiei mediuluide ,"""tii de
prin OeG portocatiu la verde. in chimia organica este bicromatur de
3 oxidarea 1-meil-'r,l-cicroh;;.J;;;,;'i,'irii., llunur oin sistemere reducatoare forosite curent
acid 2{etopentanoic Ai acid oxalic.
i, mediu de acid surturic, se obrine
hidrocarburiror care contin in
morecura ror
4. Anhidrida maleice se obline prin oxidarea
benzenului. , R:t::ili,:X:"r?iY"$illi llHll;r",eristice
legituri multiPle.
reducdtoare au roi catalitic'
24' incirzirii cu reactiv Fehring formeaze un precipitat
ln. urma 3. ln reaclia de hidrogenare sistemele a dubletelor
1. aminele ' rogu-cfir,miziu: cu sisteme reducetoare
2. fenolii Sl cetozete 4. aldozele 4. Reactiite de reducere.r.,"r"i"fiii. o-"rt"ceie
electronice dpi) din legdturi multiple eterogene'
25.
1. Ca donori de etectroni t. de reducere se pot fotosi metate tranzitionate. 33.
2 ca filliil"
donori de erectroni in reaciiire de reauceie
suliiorositi acizii carboxirici. ilOecatina se obline prin hidrogenarea totala
a
11llp
aclo palmlrc'
3. Hidrogenarea catatitici a fenoiutui ."r;r;;i; 2. Prin hi<lrogenalea acidului oleic se obtine
4' La hidrogenarea unui morde naftarini, i; "d;hexanor. ;. il;
;;;;t" hidrosen se ob$ne hexitol'
;rrCot"i
;or;-;i;p",
--'-' vorumur de hidrogen consumat este ", de obtinere a amineror secundare.
.

mai mare ?n prima etapd decdt in a aoua

etrpa. 4. Reducerea nitrooerivalitor"e;il;;;t"ia;"nerara
26- protoni'
de erectroni 9i donori de
1. Fierul gi acizii minerali constituie un
sistem reducator. llbirt"."t" reducatoare pot fi arcdtuite din donori
2. Sodiut cu atcooti inferiori constituie un
aistd;;J;;;ior. 2. Reducerea nitrililor conduce la amide'
3. Hidrogenul parilcipd la reaqii de reducere_ ;. ;iil;;;dpu$ior carnonitici conduce la alcooli'
4. Hidrogenarea gi reducerea pot produce
schimbarea naturii i. iilJt."i"'""ioiui maleic conduce la acid fumaric'
unei functiuni .

27.
este sodiul 9i alcoolii inferiori" '
1. Prin reducerea dinitrobenzenului, in
mediu acid, rezulta aniline. l:Un sistem reducetor folosit in sinteza organici
2. Pd gi Ni sunt catarizatori forositi ?n r."qiir" ,li"fit o! i".facere a dubletelor electronice 6(sigma) din
o"-ilcrog.nare ate hidrocarburiror. 2. Reactiite oe niorogenare"s'u"i
3. Prin reducerea nitrititor r'zutrd;mine p;ima;;, leoaturile multiPle omogene'
. ;;;;iiare sau te4rare.
reducere ai .id;t;;z&;iilil,aimare imforunla practicd o 3. Giucoza reduce reactivul Tollens'
scheletul de carbon'
3J:Hjf;t:*rpueiide +. tn i""itiir" o" reducere nu se conservd

28.
hidrogen se obline tetralina.
1. Alchenele se pot obline prin hidrogenarea patiale a arenelor. ll'rnn n,or*.narea naftarinei cu doui morecure de
: se pot obtine prin hidrogenarea i. nii"niJ.iJt"duc reactivul Tollens la argint metalic'
r. l\::rn"l"
pa4iaE a dienelor.
rucnenete se pot obtine prin hidrogenarea pa4iald a alcanilor. i. R"or."r.t cetonelor conduce la alcooli secundari'
4. Arcnenete se pot obline prin hidrogenarea pariiatd a alchinelor. ci. ianarczapoate reduce reactivul Fehling'
29. 37.
1' Prin tratarea cu reactiv Toilens acetirena 1. Obtinerea alcoolilor din compugi carbonilici
t".f?t:,ltin reducerea acestora'
este reduse ra acetirura de argint_ leg6turile
dubletelbr electronice r(pi) din
2. Acidul acrilic da prin hidrogenare i_butanol. 2. Reacliile de n,Orog"n"rJtu;f"'O".t"Lr"t
3 multiple de tip -C=N,
-N=O, >C=S, sunt omogene. etectfoni eidonori de protoni.
4' "Legiturile
ln generar, prin reaclii de hidrogenare r.ou"o"."
- rri tegeturi ,r(pi) omogene sau , H:xflilT::e;oeate rearira in prezenta_de+donoride
nur'
heterogene. 4. Un sistem reducitor folosit curent este Fe

166 167
 butadienei se Pot
38. Prin reducerea acetofenonBi rezune:
48. Prin hi<lrogenarea ffia
1. butan 4, 1-butind
1. fenil-metanol 2. 2-fenil-etanol
3. 2-buteni
3. 1 -ciclohexil-etanol 4. 1-fenil-etanol

39, Pentru obtinerea anilinei din nitrobenzen, acesta din urmd se reduce cu:
49. Se potautooxida: 2. orisimile nesaturate
1. fier gi hidroxid de sodiu 2. fier gi clorur5 de amoniu
1. fenolul 7. icidur palmitic
3. benzaldehida
3. alcool etilic Ai hidroxid de sodiu 4. fier gi acid clorhidric va produce:
sorulie de KMnor'il"[ff::,tJ1ti??c'
60. Barbotarea eteneiintr-o
40. Urmetoarele amine se pot obtine prin reducerea nitroden'va$lor:
1, o-naftilamina 2. rtoluidina
l.liB',i"ili'll1l?tl ugei iniliare l' i6io'aiie ueroe
3. anilina 4. p-toluidina

'11,
Stirenul se poate obtine prin:
1. hidrogenarea cataliticd a fenilacetilenei.
2. hidrogenarea vinilbenzenului.
3. reducerea acetofenonei, urmatd de deshidratare.
4. reducerea benzofenonei urmatai de deshidratare.

12.
f. in general, ln reacgile de hidrogenare 9i reducere nu se conservi scheletul de
atomi de carbon.
2. Hidrogenarea dioleostearinei conduce la lristearine.
3. Toate reac$ile de hidrogenare se desfigoari in aceleagi condifii,
4. Reacliile de hidrogenare sunt caracteristice hidrocarturilor ce conlin ln molecula lor
legdturi multiple.

49,
1. La hidrogenarea acizilor maleic ai fumaric rezulta acelagi compus.
2. Un amestec de 5,8 grame acetone gi propanal ce contine 20o/o acelonl GaclioneazA in
cataliza eterogenl cu 2,24litri hidrcgen.
3. La hidrogenarea 2-butinei in prezenta paladiului otrevit cu saruri de plumb se obtine un
produs cu izomerie geomehice.
4. Reducerea gruperii carbonil din monozaharide conduce la acizii corespunzetori.

't4. Care dintre compugii urmatori au caracter reducdtor:

1. hidrochinona 2. glucoza
3. acidul formic 4. acidul oxalic-

,15.
'1.Hidrogenarea alchinelor poate fi padiale, cend rezulta abani.
2- Reaclia de hidrogenare nu modifici scheletul atomilor de carbon.
3. Hidrogenarea gresimilor consE ln hidogenarea dublelor legdturi eterogene.
4. Sistemul reducdtor alcool etilic + sodiu poate reduce prin intermediul hidrogenului rezultal
compusi precum compu$ii carbonilici.

48.
1. ln reactiile de reducere, donori de electroni pot fi metale.
2. Hidrogenarea propanalului gi a propanonei conduce la doi alcooli izomeri.
3. Prin reactia cu hidrogenul pot fi desfdcute bgeturi pi din legituri multiple heterogene.
4. Prin reaclia cu hidrogenul pot fi desfdcute legeturi sigma din legdturi simple
helerogene de tip C - H.

47. Prin reactia cu hidrogenul pot fi redugi urmetorii compugi:

. 1. acidoleic 2. acid fumaric
3. acid maleic 4. dipalmitooleini

169
168
 a. lichid, mlros ilecut, solvent-
TESTE -VARIANTA III 1. benzen
b. solid, cr'lstalizat, sublimeaza
2. naftalini
c. lichid, inflamabil, solvent
Sublecte tip asociere simpla 3. acid benzoic
d. solid, cristalizat, insecticid
4. aldehidd formic6
LA TESTELE DtN ACEASTA VARTANTA RASPUNDETT: S. CHgCOOCzHs
i. gaz, sotuUit in ape, dezinfectant
Pentru fiecare enunl contlnut ln coloana notdi cu cifre arabe (l . 5) trebuie
asoclali o latere dln coloana notati cu lltere mlcl (a - e). Dupi asociere pieclzati A. 1a, 2b, 3c,4d' 5e;
una din llterele A - E secvenla pe care o conslderati cotecti. B. 1a.2b,3e,4d' 5c;
C. 1b, 2d, 3a' 4e' 5c;
1. 1. 4 grame NaCl + 196 grame H2O a. solutie 1% D. 1c,2b,3e,4d, 5a;
2. grame NaCl + 999 grame H2O
1 b. solutie 0,1% E. 1c, 2d, 3b,4e' 5a'
3. 21 grame NaCl + 679 grame H2O c. solutie 4%
4. 4 grame NaCl + 396 grame H2O d. solutie 2% 6. 1. CzHr
a. HNOs
5. 26 grame NaCl + 624 grame HzO solutie b. FeCl3
3o/o 2. fenol
3. acloleine
A. 1a,2e,3d,4c,5b 4. pePtide
:'ff,lil5*l'"#decusoa
B. 1d,2e,3a,4b,5c ceniitate tag de aer=0,97
5. etene ".
C. 1c,2e,3b,4d,5a
D. 1d,2b,3e,4a,5c A.1c,2a,3b,4d' 5e;
E. 1e,2c, 3a,4b,5d
B. la,2c,3d,4e,5b;
C. 1c,2b' 3d,4a, 5e;
1. metan a. carbon cuaternar
D. 1d,2e,3b,4c' 5a;
2. n-pentan b. densitate mai mare decAt apa E.1b,2a,3c, 4e, 5d'
3- neopentan c. amestec 3:'l {n aer, detoneaze
4. cloroform d. carbon te4iar 2. H,N-CH-CO-NH€H-COoH
7. 1. HZN€HZ4GNH-CH'COOH
5. izopentan

4.1c,2a,3e, 4b, 5d;

e. lichid la 20"C I
CH2-SH J*, Jn'oH
B- 1c, 2e, 3a,4b, 5d; 4' H2N-CH-CO-NH-CH-(CHdaNHz
3. H2N-cHco-NH-CH'(cHrrcooH
C.le,2a,3c,4b, 5d; tl 119s6-(cHz)z cooH
D. 1c,2e, 3b,4a, sdi l*.r, iooH
E. la,2e,3c, 4d. 5b.
5. HZN'CH-CO-NH-CH-COOH
1. lisinA a. grupare tiol
2. serind
ll
b. diacid CHz-SH CHs
3. cisteind c. grupare hidrcxil
4. anilini d. diamini a. glutiamil-lisine
5. acid aspartic e. amind b. cisteinil€cid glutamrc
c. glicil-cisteine
4.1d,2a,3b, 4c,5e d. alaniFsedne
B. le, 2c, 3a,4d, 5b
e. cisteinil-alanine
C,.ld,2c,3a,4e, 5b
D. le,2a, 3c, 4b, 5d
A. 1a,2b,3d, /tc,5e;
E.1d,2a,3c,4e, 5b B. 1d,2c,3b,4a,5e;
C. 1e,2d,3b,4a' 5c;
1. metian a. reac$'e de izomerizare D. 1c,2d,3b,4a' 5e;
2. etenl b. carbon hibridizat sp3 E. 1b,2a,3e,4c,5d'
3. propan c. densitate fati de aer = 0,97
4. butan a. metin
d. carbon hibridizat sp'? 8. 1. CeHrz
5. benzen e. gaz,75% carbon I b. metilen
2.-cH
A. 1e,2c, 3b,4a, 5d;
c. rupere legdturi CC. .. .
I

B. 1d,2b, 3e,4a,5c; 3. anionoxidare d. izomeri de catena ooct

C. 1c, 2d, 3e,4a, 5b; 4. CHz<
e. acid cianhidric
D. 1b, 2c, 3e,4a, 5d; 5. cracare
E. 1e,2a, 3d, 4b, 5c.
171
170
 4.1a,2c,3b,4e, Sd:
13, 1 . acetilurA cuproasd a. carbid
B.1b,2a,3d,4c, Se:
C.1e,2a,3d, ab, Sc: 2. acetilurl de argint b. precipitat galben
D.'1c,2e,3b,4a, Sa: 3. acetilure de sodiu c. hidrolizeazA
E.1d,2a,3e,4b, Sc^ 4. acetilura de 6616;u d. solubili ln aPd
5. acetrbna e. precipitat rosu
9. 1. acetilure de calciu
a. CrHr
2. acetilurd de cupru b. CeHe A.1a,2b,3c,4d, sei
600-800"c 8.1e,2a,3c,4b, 5d;
3. C2H2 c. stabild la temperatura camerei C. 1b,2e,3d,4a, 5c;
Cu2ol2,NH,Cl D. 1e,2b,3c,4a, 5d;
4.C2n2 -- d. instabilS la lncilzire E. 1c,2b, 3e,4a,5d.
CurClr,NH"Cl
5, --------
ugnn -- e. GHe {4. 1. benzen a. Drin oxidare cu Oz tn prezentd de V2O5 9i temperaturd
A. 1b, 2c,3a,4e, 5e: ridicaH formeaze anhidrida ftalcA
B. 1a, 2d,3e,4b, 5c: 2. naftaline b. orin oxidare cu KzCrOr formeazA antrachinond
C. 1c,2d,3a,4e, 5b: 3. toluen c. orin redu@re formeazd aniline
D. lc,2d,3b,4e, 5a: 4. anbacen d. Drin oxidare formeaze acid benzoic
E. 1c,2d,3e,4a, Sb. 5. nitrobenzen e. stabil la oxidare cu KMnO4 (apos)

10. 1. 1,1-dihidroxipropen A. 1a, 2b,3e, 4c, 5d;

a. propanonS
2. 2,2dihidroipropen B, 1e,2a,3d,4c,5b:
b. etanal
3. CzHsOH + lGCrzOz + HzSOr c.1e,2a,3d,4b, 5c;
c. propanal
1 1-qg$nd + K2Cr2O7 + H2SO4 d. dietilcetona D. 1b,2c,3d,4a, 5e;
5. C2H5OH + 02 + becterii
e. acid acetic E. ate,2a,3b,4c, Sd.
a
4.1c,2e,3b, 4d, Se: 15. 1. glicelina a. reducere propanal
B. 1a,2c, 3d, 4b, Se.. 2. alcool nesaturat b. acid propanoic
C. 1d,2c,3b,4d, Se: 3.'l-p]opanol c. propanone
D. 1a,2c,3b, 4d, 5e; 4. propanal + IAg(NHJTIOH d. alcool alilic
E. 1c,2e, 3b,4a, Sd. 5. 2-prcpanol + K2Cr2O7 + H2SO4 e. propantriol

11. 1. pirogalol A. 1e,2d,3a,qc,5b;

a. difenol
2. hidrcchinone
b. congne o grupare metil B. 1c,2a,3b,4e,5d;
3. crezol
c. masa moleculara sub 100 C. 1b, 2e,3c,4d, 5a;
4. fenol
d. deteminare oxigen D. la,2b,3d,4e, 5c;
5. nafiol e. izomeri de pozitie E. 1e, 2d, 3a,4b, 5c.

A. lc, 2d, 3a,4e, 5b; 19,. 1. propilamind + HCt a. iodurA de tetrametilamoniu

B. 1a, 2d,3e, 4c, 5b; Z. hidroliza acebnilidei b. mai bazici decAt NHs
C. 1d,2a,3c, 4b, 5e; 3. trimetilamina + CHsl c. mai putin bazici decdt NHs
D. ld,2a, 3b,,tc, ge; 4. buiilamine d. anilind
E. la,2d,3c, 4b, Se. 5. anilina e. clorfiidrat

12. 1. oxklare energice 2, 3_dimetil_2-butend A. 1e,2d,3a,4b, Sc;

a. acid acetic
2. oxidare 2-butend b. aq'd oxalic B. 1b, 2c,3a,4e, 5d;
3. oxidare acid maleic C.1c,2a,3b,,td, 5e;
c. co2
4. oxidare propend D. 1e,2d, 3b,4c, 5a;
d. acid propionic
5. oxidare 3-hexend e. acetone E. la, 2b,3c,4d, 5e.

A. 1e, 2b,3d,4c,5a; 17. 1. Propanal + HCN a. alcooli hidroxibenzilici

B. 1a, 2b,3c,4d, 5e; 2. acebne + HCN b. dihidroxidifenilmetan
C. lb,2a,3e,4d, Sc; 3. fenol + fomaldehide c. aldehide crotonici
D. 1e,2c,3d,4a,5b; (mediu bazic, la rece)
E. 1e,2a,3b, 4c, 5d. 4. fenol + fqrm616.6;65 d. etilcianhidrini
(mediu acid)
5. acetaldehida + etanal e. dimetilcianhidrina

172 173

L
 A.1a,2b,3c, 4d, 5e:
B. 1d, 2e, 3a,4c. 5b:
31. 1. anomer alfa al glucozei a.cristalizare din apa
C.1d,Za,3b,4e. 5ci
2. anomer beta al glucozei b. fructozd
D.1e,2a,3b, ac,5d:
3. taharozA c. reactiv Schweizer
E. 1b,2c,3d,4a, Se.
4. celulozd d. celubze
27. 1. propionat de calciu u. *"1o26 + Hz e.sorbitol
a. otet
2. acid acetic
b. sublimare A. 1b, 2a, 3c,4d, 5e:
3. acid benzotb
4. acid oleic c. fungicid 8.1a,2d,3b, 4c, 5e;
d. solid C. 1a,2d,3e,4c,5b;
5. acid stearic
e. lichid D. 1d,2a,3e,4c, 5b;
A. 1a,2c,3b, 4e, Sd; E.1d,2a,3c, 4b, 5e.
B. 1a,2c,3ct. 4e Sb:
32' l.CzHc+ KMnOr+temP a. acid oxalic
C.1c,2a, SO, +e. SO:
D.1c,2a,3b, ae,5d; 2. C2H2 + [Ol b. anhidride ftaftce
VzOs, temP
E.1c,2a,3b, 4d.5e.
3. C16H6 + O, c. acid gluconic
28. 1. acetat de butil 4. CsHro + [Ol d. glicol
2. acid carboxilic
a. hidrolize nilrili 5. C5H12O6 + [Ag(Nft)rlOH e. acid ftalic
3. alcooli b- polimerizare grdsimi nesaturate
4. sicativare c. esenti aromat?l A. 1a, 2d, 3b,4e,5c;
5. hidrogenare grdsimi
d. solidificare B. 1d,2a, 3e,4b, 5c;
e. oblinere eteri C. 1a,2d, 3e,4b, 5c:
A. 1c, 2e, 3a,4b, 5d; D. 1e,2a,3b,4d, 5c;
B. 1g 2a, 3e, 4b. 5d: 8.1d,2a,3b,4e, 5c.
C. 1d,2a,3e, 4b. Sc:
D. 1a, 2c, 3e, ab. Sd: 3il, '1.CgHr+H2 a. R-cHo
E. 1c,2a,3e. 4d. 5b. 2.C3Ha+ZHz b.CsHo

- tol
29, 1. uree 3. R-CHfOH c. 3Fe + 6HCl
2. dimetilformamidd
a. amidd substituitA
4. R-NO2
- R-NH2 d. R-cHrOH
b. amidd tichidd H, e. C:He
3. formamide 5. R-CHO +
c. cianat de amoniu
4. R-C=N + Hz -
5. CHg-C=N + HrO
d. amidd sotidd A. 1b,2e,3a,4c,5d; -
e. amin{ primard B" 1e,2b,3d,4c,5a;
A. 1d,2c,3b,4e.5a: C. le,2b, 3a,4c, 5d;
B. 1d,2a,3b, 4e: Sc: D. lb,2e, 3d,4c, 5a;
C.1c,Za,3b, le, 5d: E, 1e, 2b, 3c,4d, 5a.
D. 1c,2b,3a, ae,sdj
E. 1a,2d,3b, 4e, 5c. 3t1, 1. CsHrz a. 3 izomeri de pozilie 9i funcliune
2. CsHrz b.5 izomeri aromatici
30. 1. alanind 3. qHsO c. 2 izomeri de Pol{ie aromaticl
2, colagen
a.grupare -OH 4. CzHeO d.3 izomeri de catene
3. serine
b. proteina fbroase 5. CroHrOH e. I izomeri de catenl 9i podlie aromatici
c. acid q-aminopropionic
4. albumini
d. prcteinE sotubite A. 1a,2e,3b, 4c, 5d;
5. glicoproteina
e. component glucidic B. 1d, 2a,3e,4b, 5c:
4.1c,2b,3a,4e, Sd;
C. 1d,2a, 3b,4e, 5c;
8.1a,2b,3c,4d. 5e: D. lc,2e, 3b,4a,5d;
C. 1c,2b,3a,4d, sei E. ld,2e, 3a,4b, 5c.
D. 1e,2b, 3a, +d, Sc;
E. lc, 2b, 3e,4d, 5a. 35. 1. halogenarea alcanilor a. acetileni
2. izomerizarea alcanilor b. g€z de sintezi
3. oxidarea metanului cu vapo.i de ape c. a<id cianhidric
4. amonooxidarea metanului d. s ubstitu$e
5. piroliza metanului e. reactie reversibiE
176
177
 a. CnHzn"zO
A. 1d,2e,3b, 4c, 5a; 10. 1. aldehidl saturaE
b. C.Hz'O
8.1b,2a,3d,4c, Oe; 2. alcoot saturat
c. CnHzn-rO
C.1d,2e,3c,4b, 5a; 3. acid carboxilic saturat
d. C"HznOz
D. 1e,2d,3b, 4c,5a; 4. acicl dicarboxilic satumt
e. CnHznaOl
E. 1d,2e,3c, 4a, 5b. 5. alcool ciclic nesaturat

36. 1. hidrogenarea alcheng;q1 A. 1b, 2a, 3d,4e, 5c;

a. alcani B' la'2b'3d,4e, 5c;
2. adiga apei ta etena
b. cetond C. 1b, 2e,3d,4c' 5e;
3. oxidarea 2,3-dimetil-2_butenei
c. acid carboxilic Ai cetoni D. lc,2b, 3a,4d' 5e;
4. oxidarea alchenelor Cu KMnOa in mediu
neutru d. dioli E.la,2b' 3c, 4d' 5e'
5. oxidarea 2-metil_2-butenei
e. alcool
a. propanol
A. 1e, 2a,3d, 4b, Sc; 41. 1. alcool Primar saturat
b. glicerind
B. 1a,2e,3b,4d, ft; 2, alcool nesaturat
c. alcool alilic
C.1a,2e,3c,4d, 5b; 3. alcool aromatic d. alcool te(butilic
D. lb,2e,3a,4c, 5d; 4. 1,2,$Propantriol e. alcool benzilic
E. 1d,2b,3a,4c, Se. 5. alcool te(iar

37. 1. acetilend + acid acetie A. la, 2b, 3c' 4d' 5e;

a. clorurd de etiliden B.1a'2c,3e, 4b, 5d;
2. acetilend + acid cian[i616
b. vinilacetilend C. 'ld,2e,3b' 4a' 5c:
3. adi$a Hcl la acetilen{
c. acrilonitril D. 1b,2a,3c,4d' 5e;
4. dimerizarea acetilenei
d. acetatde vinil E.1a,2b,3e,4c' 5d'
f . tn'men2area acetilenei e. compus aromatb
a. beta-glucozd
A. 1c,2d,3a,4b, 5e; 42, 1. hidroliza zaharozei b. zahar invertit
2. hidroliza glicogenului
B. 1d,2c,3b, 4a, Se; c. alfa-glucozi
lb,2a,3c,4e,5d; 3. hidroliza celulozei
C. d. L{-aminoacizi
4- hidloliza gresimilor
D. 1a,2c,3d, 4e, 5b; e. saponificare
5. hidroliza cotagenului
E. 1d, 2c, 3a,4b, 5e.

38, 1. grupare funclionald monovalen6 A. 1b,2c,3a,4e,5d;

a. acizi carboxilici B. 1a, 2b, 3c,4d, 5e;
Z. grupare funcgbnatil divalentd
b. fenoli C. 1c,2a,3b,4e' 5d;
3. grupare funqionali trivalentd
c. aminoachi D. 1b,2c,3e,4d' 5a;
4. derivat functional
d. cetone E.1c,2a,3b' 4d' 5e'
5. compugi cu functiune mixta
e. nitrili
a.6 atomi C
A. le,2c,3b, 4a, 5d; €. l.valina b.2 atomi C
B. 1b, 2d, 3a, zlc, 5e; 2. acid aspartic c.4 atomi C
C. 1b,2d,3a,4e,5c; 3. lisina
d.3 atomi C
D.ld,2b,3a,4e, 5c; 4. glicina
6.5 atomi C
E. 1b,2d,3e, 4a, 5c, 5. alanina

39. 1. funcliune mixtd: ceton{, dou6 grupdri A. 1a' 2b,3c' 4d' 5e;
a. hidroxiacid B. 1e,2b,3d,4c,5a;
alcoolprimar, o grupare alcool secundar
2. derivat functional C- 1b,2e,30,4a' 5d;
b. triozd D. 1e,2c,3a,4b' 5d;
3. acid lactb
c. tetrozd E. 1c,2d,3b' 4a, 5e'
1 911f i*ui" Jlgd @lopropionic) d. cetoacid
5. fun4iune mixtit aldehi65, o grupare a. acid a€minoglutaric
alcool primar, o grupare alcool iecundar 4/t, 1. lisina b. acid o'amino-Ptioproplonn
e. anhidridi 2' acid asPartic c. acid a€minosuccinic
A. le,2c, 3b, 4a,5d; 3. acid glutamic d. acid o,o-diaminocaPronc
B:1c,2e,3a,4d, 5b; 4" serina e. acid a-aminep'hidroxipropionic
c. lc,2e, 3d,4a,5b; 5' cisteina
D. 1 b, 2a, 3e, 4d, 5c;
E. 1c, 2a,3d. 4b. 5e.

179
178
 4.1a,2b,3c,4e, 5d; 49, 1. acid stearic a. saturat, 18 aiomi de C
B. 1c,2b, 3a,4d, 5e; 2. acid palmitic b. saturat, 16 atomi de C
C. 1d,2c,3a,4e,5b; 3. acid adiPic c. dicarboxilic,6 atomi de C
D.1a,2b,3c, 4d, 5e; 4. acid o-ftalic d. dicarboxilic, 8 atomi de C
E.1d,2a,3b, 4c, 5e. 5. acid oleic e. nesaturat, 18 atomi de C

45. 1. HOOC-CHr-COOH a. acid oxalic A. 1 b, 2a, 3c, 4d, 5e;

2. HOOC-(CH2)3-COOH b. acid succinic B. 1a,2b,3d,4c,5e;
3. HOOC-(C|+)4-COOH c. acid malonic C. 1a,2b, 3c,4d, 5e;
4. HOOC-(CH2)2-COOH d. acid adipic D. 1e,2b,3c,4d,5a;
5. HOOC-COOH e. acid glutadc E.1b,2a,3d, 4c, 5e.

A.1c,2e,3d, 4b,5a; t0. 1. alchene a. adilie orientata a hidracizilor

B. 1a, 2b,3c,4d, 5e; 2. alcani b. aditie neorientate a hidracizilor
C. 1c, 2e, 3b,4d, 5a; 3. alchene simetrice c. adilia clorului la acetilene
D.'1e,2c,3d,4b,5a; 4. alchene nesimetrice d. deshidratarea alcool ilor
E. 1c,2d,3e,4a, 5b. 5. compugi Polihalogenati e. hidrogenarea alchenelor

tl6. L inhoducerea grupdrii R-CO- intr-o moleculd a. reaclie de acilare A. 1d,2b,3e,4a, ft;
2. eliminarea apei din alcooli b. reaqie de alchilare B.1d,2a,3b, 4c, 5e;
3. introducerea gruperii -CnHarl intr-o moleculd c. reaclie de deshidratare C. 1e,2d, 3b,4c, 5a;
4. adilia apei la alchine , d. reactie de hidrolizd D. 1d,2e,3b,4a,5c;
5. oblinerea actzilor carboxilici din amide e. reacge de hidratare E. 1d, 2c,3b,4e, 5a.

A. 1a, 2c,3b, 4e, 5d; Cl. 1. nuclee aromatice izolate a. nuclee aromatice condensate
B.1a,2c,3b, 4d, 5e: 2. tenantren b. propilbenzen
C.1b,2c,3a, 4e, 5d; 3. un nucleu aromatic c. fenoli
D. 1b,2a,3c,4d, 5e; 4. sublimeaza d. naflalini
E. la, 2b, 3c,4d, 5e. 5. reac{ie specifici cu FeCh e. difenil

tf. l.lenol a. 1,2,3{rihidroxibenzen A. 1e, 2b, 3a,4d, 5c;

2.o-{;rezol b. p{ihidroxibenzen B. 1e,2a,3b,4d, ft;
3. a-naftol c. hidroxibenzen C. 1c, 2a,3b, 4d, 5e;
4. hidrochinoni d. phidroxitoluen D. 1e,2c, 3b,4a, 5d;
5. pirogalol e. cr-hidroxinaftalind E.lc,2a,3d,4b, 5e.

A. 1d, 2c, 3e,4b, 5a; !1. 1. eliminare hidracizi a. compugi carbonilici

B. 1c,2d, 3e,4a, 5b; 2. hidrolizi l,l,ltricloroetan b. dioli
C.1b,2d,3e,4c, 5a: 3. hidroliza derivatilor dihalogenati gemi nali c. alchene
D. lc,2d, 3e,4b, 5a; 4. hidroliza deriva$lor dihalogenali vicinali d. acid acetic
E. 1a,2b,3e, 4d, 5c. 5. cloruri de etil e. anestezic

A.1c,2a,3d,4b, 5e;
tt8. 1. reactie de reducere aldehide a. cetoacizi B. la,2c,3d, 4b, 5e;
2. reactie de oxidare hidroxiacizi b. acizi carboxilici C.Ic,2b,3a,4e, 5d;
3. reaclie de oxidare alchene c. amine O. lc,2d,3a,4b,5e;
4. reaclie de reducere nitrili d. acizi aromatici E. 'ld,2c,3a, 4b, 5e.
5. reactie de oxidare xileni e. alcooli
tl. 1, alcool benzilic a. compugi carbonilici
A. 1a,2e,3d,4c,5b 2. alcool alilic b. bazi tare
B. 1e,2a,3b,4c,5d 3, glicol c. oxidarea etenei
C. lb,2a,3c,4d,5e 4. oxidare blAndi alcooli d. alcool aromatic
D. ld,2e,3b,4c,5a 5, alcoxid e. alcool nesaturat
E. le,2c,3a,4b,5d

180 181
 4.1d,2c,3e,4a, 5b;
B. 1 b, 2e, 3c, 4a, 5d; a. pentan
58.1.NE=1
C. ld,2c,3e, 4b, Sa; b. alcool alilb
2.NE=0
D. ld,2e,3c,4b, Sa; c. ortc-xilen
3.NE=4
E.Id,2e,3c,4a, Sb. d, fenantren
4.NE=7
'10 e. naftaline
5. NE =
54. 1. fenol + formaldehidd
a. alcool ciclic
2. naftoli A, 1b, 2a,3c,4e, 5d;
b. caracter reducitor
3. hidrogenare fenol B. 1a, 2b, 3c' 4e, 5d;
c. izomeri de poltie
4. fenol + FeCh C. 1b,2a, 3c,4d' 5e;
d. colorage violetd
5. hidrochinond D. 1b,2c, 3d, 4e' 5a;
e. condensare
E. 1a,2e,3d, 4G, 5b'
A. 1e,2b,3a,4d,5c;
8.1e,2c,3a, 4d, a.2-butil
Sb; 59. 1.cft-cHz-CHrCHr
C. 1b,2c, 3a,4d,5e; b. izobutil
2. cHrcHr-cH-
D.1d,2c,3a,4e, 5b; I
E. 1e,2a,3c, 4d, 5b. CHs
c. n-butil
3. CH3-cH-cHr-
55. 1. acilare aniline
a. baze mai tari decet NH3 I
2. amine alifatice CHa
b. sodiu + alcool etilic
3. reducere nitroderivali
c. acid acetic
4. reducere nitili
d. baze mai slabe decet NH3 I
d. te4-butil
5. amine aromatice 4.CHJ-CH3
e. acid mineral + metal
I
A. 1c,2b,3e, 4a, 5d; CHs
8.lc,2a,3e,4b, 5d;
C.1c,2a,3d,4b, e. izopropil
5e; 5.Cru-cFrcH3
D. '1a,2c,3e, 4b, Sd; I
E. 1d,2e,3c, 4b. 0a. A. 1b, 2a, 3c,4d, 5e;
B.1c,2a,3b, 4d, 5e;
56. 1, etanol + K2Cr2O/H2SO4 C. 1b, 2d, 3c,4a' 5e:
a. metanol
2. hnol + formaldehidil D. 1d,2b, 3a' 4c' 5e;
b. coloralie verde
3. fenol + NaOH E. 1d, 2c, 3a,4b' 5e'
c. alcool chidroxibenzilic
4. gaz de sintezd
d. ester a. CroHe
5. acetat de etil 60. 1. toluen
e. compus ionic b. CrqHro
2. xilen
A. 1b, 2c,3e,4d,5a; c. CzHo
3. nafralind
B. 1b, 2e, 3c,4a, 5d; d. CrzHro
4. antracen
C. 1b,2e,3c,4d, e. CeHro
Sa; 5. difenil
D. 1b,2d,3e,4a, 5c;
E.1b,2c,3e, 4a, 5d. A. 1c,2e,3a' 4b' 5d;
8.1e,2c,3d' 4b' 5a;
57. 1. aldehide + r. Fehling C.1c,2e,3a' 4d' 5b;
a. izoalcani
2. izomerizare alcani D. 1e,2c,3a, 4b, 5d;
b. caracter reducitor
3. acid oxalic E. 1e,2b,3d' 4c,5a
c. sublimeaze ugor
4. acll benzoic
d. precipitat rogu-cdremiziu a. ester
5. C2H5OH + KMnO+ + HzSOe 61. 1.1 mo|CHoCOOH+ 1 molNaOH
e. acid acetic b. anhidride
2. 1 mol CH:COOH + 1 mol NHa
c. solutie tampon
A. 1b,2a,3c, 4d, 5e; i. t mot CH3COoH + 1 mol CH:OH
d. sare
B. 1d, 2e, 3b,4c, Sa; L t mot CH3COOH + 1 mol CHgCOOH
e. amide
C. 1d,2a,3b, 4c, 5e: i. i rnor cH;cooH + 1 mol cH3coo-Na'
D. 1d, 2c, 3b,4a, 5e;
E. lb,2a,3c,4e, 5d. A.|a,2e,3d' 4c' 5b
B. lc,2b, 3a,4e, 5d
C. 1b,2a, 3c,4d' 5e
D. 1d,2e,3a,4b' 5c
E.1d,2e,3b, 4c, 5a
182
183
 a. miros de mere vezi
hidrolizd 68. 1. metanal
b. miros de grasime ranceda
62, 1. l,4{iclorobutlan 2. etanal c. nu se autooxideaze
a. cetone
3. benzaldehida
hidrolizd d. formol
2.2<lorobutan 4, a@tona e. se autooxideazd
b. diol
hidrolizd 5. acroleina
3. 1,1-diclorobutan +
- c. alcool primar
hidrolizd A. 1e, 2a,3c,4b, 5d;
B.|a,2c,3e,4d' 5b;
4. 1-clorobutan d. alcool secundar
hidrolize C. 1b, 2c,3a,4e, 5d;
5.2,2-diclorobutan ........- e. aldehidd
D. 1d,2a,3e,4c, 5b;
E. 1c, 2d' 3b,4a' 5e'
A. 1b,2d, 3e,4c,5a; a.M=256
67. 1. acid oleic
B. 1b, 2c,3a,4d, 5e; b.M=282
C.le,2d,3b,4c, 5a; 2. acid Palmitic c.M=166
D. la,2c,3e,4d, 3. acid stearic
5b; d.M=146
E. 1e, 2d,3a, 4c, 5b. 4. acid ftalic e.M=284
5. acid adiPic
63. l. glicol a" diol
2. glicerini A. 1a, 2b, 3c,4d, 5e;
b. aminoacid
3. suffat acid de metil B, 1e,2d,3c,4b' 5a;
c. triol
4. glicocol d. ester
C. 1b'2a,3e,4c, 5d;
5. acnoleind e. aldehidi
D. 1d,2e,3b,4a' 5c;
E.1c'2a,3e' 4b, 5d'

A. 1b,2e,3c,4a,5d; a.98 atomi de hidrogen

B. 1a,2c,3e, 4b, 5d; 68. 1. diPalmitostearine
b. 102 atomi de hidrogen
2. dioleosteatina
C. 1a,2c,3d,4b, 5e; c. 1OG atomi de hidrogen
3. distearooleina
D. 1a,2e,3d,4b, 5c; d. 104 atomi de hidrogen
E. 1 b, 2d, 3e, 4a, 5c. 4. triPalmitind e. 108 atomi de hidrogen
5. trioleini
6'1. 1. fenol a. 5,55 % hidrogen
2. crezol b. 4,76 ak hidrogen
A' 1a,2c,3b' 4d' 5e:
3- alfa-naftol B. 1c,2e,3a, 4b' 5d;
c.7 ,40 o/o hidrogen
4. hidrochinond C. 1d, 2a' 3c,4e' 5b;
d. 6,38 % hidmgen
5. tritenol
D. 1e,2d,3b,4c' 5a;
e.5,45o/o hidrogen
E' 1b, 2c,3e,4a' 5d'
A. lc,2d,3b,4a, 5e; a. CzHgN
B. 1d,2c,3a,4e,5b; 69. 1. benzanilidd b. C#tOzN
C. 1e,2b, 3a, 4d, 5c; 2. Ptoluidini
c. CrrHrrON
D.1b,2a,3c,4d, 5e; 3' hid o-amino benzoic
d. CsHr,rOzNz
E.1a,2b,3c,4e, 5d. 4. valina
e. CzHuOzN
5. lizina
85. 1. benzanilide a. 13,59 % azot
2. difenilamini A. 1b,2a,3e,4c, sdi
b.8,28o/o azgl
3. dimetil-benzilami nA B. 'lc,2e, 3a,4b,5d;
c. 8,09 % azot
Q. 1a,2c'3d' 4b' 5e;
4. alfa-nitronafialind d. 10,37 ok azot
D. le, 2c,3d,4b' 5a;
5. benzonitril e. 7 ,10 o/o az0l
E.1c,2a,3e' 4b' 5d'
A. 1 b, 2c, 3a, 4d, 5e; a. decalin!
B. 1e,2b, 3d, 4c, 5a;
70. 1.2CHe+ Oz a b. CO + 3Hz
2' C1qH6 + 2l1z c. antrachinoni
C. 1a,2d,3e,,{c, 5b;
3, Ctir + H2O
=-
D. 1c,2a,3b,4e, 5d;
4'CroHe+ 5Az
4 0.296 + 4Hz

E.1a,2b,3c, 4d, 5e.

5.C,rHro+3tol - ....- e, tetraline

185
184
 A. 1b, 2e, 3d,4a, 5c; KMnOa, HzSOa
J a.gtol
8. 1d,2e,3b, 4a, 5c; 75. 1.R-CH=CHz
C.|d,2a,3b, 4e, KMnOr, HzSOc
5c; - b.5lol
D.'ld,2a,3b, &, 5e; 2. R-CH=CH-R'
E.1a,2e,3c, 4b, 5d. KMnOr, HzSOr
! c.10tol
3. RzC=CH-R'
KMnOr, HzSOa
71. 1. monoetilglutamat
2. acebt de vinil
a. 6 atomi hidrogen
b. I atomi carbon
- d.3tol
4. R-CH=CH-CH=CH-R'
3. stearat de metil c. 13 atomi hidrogen KMnO, HzSoa
e.4[O]
4. oleat de metil d. 38 atomi hidrogen 5. R-CH=CH-CH=GHz
5. dimetiladipat e. 36 atomi hidrogen
A. 1e, 2b,3d,4c' 5a;
4.1c,2a,3d, 4e, 5b; B. 1b, 2d,3e' 4a' 5c;
B. 1b, 2a,3d, 4e, 5c; C. 1d,2e,3b' 4c' 5a;
C. lc,2a,3d,4b, 5e; D. 1e,2d, 3b' 4c' 5a;
D. 1c,2a,3e,4d, 5b; E.1b,2e' 3d, 4a' 5c'
E.1e,2a,3d, 4c, 5b. a. clorurA de calciu
75. 1. alanini b. aminoacid
72. 1. proteine Oidrolizd enzimaticA) a. denaturare 2. anilinl c. amine
2. protein{ + Cu2* (mediu balc) b. anion 3. glucozb d. acld gluconic
3. aminoacid in solulie bazici c. cation 4. metianal e. formol
4. aminoacid in solutie acide d. aminoacizi 5' acid oxalic
5. proteine + HCI e. reac$e identificare
A. 1b, 2a, 3e' 4d' ft;
A. 1c,2e,3b,4d,5a; B. 1a,2b,3c,4d' 5e;
8.1c,2b,3e,4d, 5a; C. lc,2b,3a' 4e' 5d;
C.le,2d,3b, 4a, 5c; D. lb,2c,3d,4e' 5a;
D. 1e,2d, 3b,4c,5a; E. 1d,2e,3b,4c' 5a'
E. ld, 2e, 3b,,fc,5a. a. 2 atomi azot
77. 1. cisteini b. 1 atom sulf
73. 1. glucozi a. structurd furanozici 2. glicini c.2 gruPad -COOH
2.lruclozA b. legdturt beta-1,4 3. valin6 d. 5 atomi carbon
3. zaharozd c. bgature dicarbonilici 4. acid asPartc e.2 atomi carbon
4. celubza d. amidon animal 5. lizin6
5. glicogen e. structure piranozice
A.1a'2d,3b' 4e' 5c;
A. 1a,2c,3e,4b,5d; B. 1b, 2a,3c' 4d' 5e;
B. 1e,2c,3a,4b, 5d; C. 1b,2e, 3d' 4c' 5a;
C. 1e,2a,3c, 4d, 5b; D.1a,2e,3c' 4d' 5b;
D. 1e,2a, 3c,4b, 5d; E.1e,2d' 3a' 4b' 5c'
E.1a,2e,3c,4b, 5d.
l.etena . diol "i. llYnglH2SOr
74. 1. acroleind + Hz Ni) a. s€c-butanol '* i:;;t-
?8. oxizi de azot,400-600'C
c. KzCrOz/CHgCOOH
2. acroleine + reactiv Tollens b. izopropanol i. ' acetaldehide
3. butanond + Hz c. acid acrilic ;. "dd
ffi;i ' acu acetic
I Sfili3Xi"1l3'deKMno,
4. propanond + H2
5. butanal + Hz
d. n-butanol
e. propanol
;.;;;;' anrachinona

A. 1e, 2d, 3b,4a' 5c:

A. 1b,2c,3a,4d, 5e; B. 1e, 2c,3b,4a' 5d;
B. 1b,2c, 3a,4e, 5d; C. 1c,2d,3b,4e' 5a;
C. 1e, 2c, 3a,4b,5d; D. lb,2c,3d,4a' 5e;
D. 1c,2d, 3b,4a,5e; E. le, 2b,3d,4a' 5c'
8.ld,2c,3b, 4a, 5e.

187
186
 79. 1. acetilent
a. acetat de vinil A. 1 b, 2c, 3e, 4b, 5d;
2. metan
b. acetileni 8.lc,2a,3b, 4e, 5d;
3. anilind
c. nitrobenzen C.1c,2b,3a, 4e, 5d;
4. glucozi
d. etanol D. lc,2d, 3b,4e, 5a;
5. metanal
e. fenol E.1d,2a,3b,4e, 5c.
A. Ia,2b,3c, 4d, 5e; a. 21,92% oxigen
84. 1, glicind
B. lc,2b,3a, 4d, Se; b.6,66% hidrogen
2. alaninA
C. 1b,2a,3d,4e, ft; c. 32% carbon
3" serina
D. le,2d, 3c,4a,5b; d. 40,45% carbon
4. acid asPartic
E. 1a,2e,3c, 4d, 5b.
5. lizini
e. 10,52% azol

80. 1. alcool p-hidroxibenzilic

a.6Na A. 1c,2d,3e,4a' 5b;
2. trifenol
b.2 NaOH B. 1c,2e, 3d' 4a' 5b:
3. hidrochinond
c.1 NaOH C. 1e,2h,3c,4a, 5d;
4. hexitol D. 1c,2d,3b,4e' 5a;
d. 3 NaOH
5. glicerini
e.3Na E. 1a,2d,3b' 4e, 5c.
A. la,2b,3e, 4d, Sc; a. 12,28o/o hidrogen
85. 1. acid Palmitoleic
B. 1c, 2d, 3b,4a, 5e; b. 18 atomi carbon
2. acid oleic cu 16 atomi de carbon
C. 1d,2c, 3a, 4b, Oe; 3. acid stearic
i.
D. 1b,2e,3c, 4a, Sd; d. ""iJnit.tut.t
1 1,34% oxigen
4. acid Palmitic
E.1c,2a,3d, 4b, Se. saturai"u 16 atomi de carbon
5. acid miristic ". ""iO
81. 1. benzatdehidd
a. solvEnt A. 1c, 2d,3b, 4e' 5a;
2- naftalini
b. sublimare B.'1c,2a,3b, 4e' 5d;
3" acetona
c, fermentatie C.'la,2d,3e' 4b' 5c;
4. C5H12O6
D.1a,2e,3d' 4b' 5c;
d. antt'congolant
5. glicedne
e. autooxidare E. lc, 2d, 3a,4b' 5e'
4.Ie,2b,3c,4a, 5d; a. p-glucoza
86. 1. glucozd
B. 1b, 2d, 3c,4e, 5a; b. furanozi
2.li.,bozh
C. ld,2e, 3b,4a, gc; c. cetoze
3. zaharozi
D. 1e,2b,3a,4c, 5d; d. glicogen
4. fructozi
E.1c,2a,3d,4b, Se. 5. celobiozi
e. fructozi

82, 1. antracen
2. dodecan
a. 7 atomi de H A. ld,2c, 3e' 4b' 5a:
b. 11 atomi de H B. ld, 2b' 3e' 4c' 5a;
3. acid p-aminobenzoic
4. benzanilid6
c. I atomi de H C. 1e, 2b, 3d' 4a' 5c;
d. 10 atomi de H D. 1e,2b,3a,4c' 5d;
5. anisol
e.26 atomi de H E.1b,2e,3q 4a, 5d.
4.1a,2e,3d,4c, Sb; a.4legAturi duble
87. 1. diPalmitooleinA
B. ld,2e,3a, 4b, 5c; b. 6legdturi duble
2. tristearini
C. lb,2a, 3c,4d, 5e: c. 45 atomi carbon
3. trioleine
D. 1d,2e, 3b, 4c, Sa; d. 102 atomi hidrogen
4. trimiristin{
E. 1e,2c,3a, 4b, 5d. e. 10,78% oxigen
5. dioleoPalmitini
83. 1. metanol
a. comestibil A. 1e,2a, 3b' 4d' 5c;
2. etanol b. solvent B. 'lc, 2a, 3b,4e' 5d;
3. propanonl c. toxic C. 1c,2b,3e' 4a, 5d;
4. metanal d. olet D. 1a,2d,3b,4c' 5e;
5. acid etanoic e. dezinfectant E. 1a.2e, 3b,4c' 5d.

188 189
 88. 1. metilamini
a. bazi mai slabd ca NHg
2. trimetilamin6 A. 1c,2b,3d,4a,5e;
b. bazd mai slab6 ca anilina B. 1c,2d,3b,4a,5e;
3. anilind c. bazd mai tare ca metilamina
4. difenilamine C. le,2b,3d,4a,5c;
d. bazi mai lare ca anilina D. 1c,2a,3b,4d,5e;
5. metilfenilamina e. baz5 mai tare ca NH3 E. 1d,2b,3c,4a,5e.
A. 1e, 2c, 3a,4b, 5d; a. ferment4ie aceticd
B. lc, 2e,3a,4d, 5b; 93. 1. CsHrzOe
2. CH3COOH b- coloratie verde cu dicromat
C.la,2b,3c,4d, Se; c. etanol
D. 1b,2a;3c, 4e, 5d; 3. CH3CHO
4. CeHsNHz d. conservant
E. 1c,2a,3e, 4d, Sb.
5. C6H5COONa e. miros dezagreabil
89. 1. butianal a" aditie 1,4
2. propend A. 1c,2a,3e,4d,5b;
b. gliceride B. 1c.2a,3b,4e,5d;
3. butadiene c. benzen
4. propantriol C. le, 2c, 3b,4a,5d;
d. prin hidrogenare d6 propan D. 'ld,2a,3b,4e,5c;
5. acetilend e. condenseazd cu acelona E. 1c,2a,3d,4e,5b.
A.1d,2e,3a, 4b, Sc; a. CrHoQ
B. 1d, 2e, 3b, 4c, 5d; 94. 1. acid stearic
2. difenil b. CqHeO
C. 1d,2a,3b, 4c, 5e c.NE=4
D. le, 2d,3a, 4b, 5c; 3. butindiol
4. butenoni d. CnHznOz
E. 1e, 2a, 3d,4b, Sc. e.NE=8
5. xilen
90. 1. CsHrzOz t
a. cetond ciclicd A. ld,2e,3a,4c,5b;
2.C4H4O4 b. dicetond
3. C6HloO B. 1e,2d,3a,4c,5b;
c. acid dicarboxilic C. 1a,2e,3d,4b, 5c
4. C5H16O2 d. acid carboxilic
5. CeHrzO D. 1c,2e, 3a,4b,5d
e. alcool ciclic E. ld,2e,3a,4b,5c.
A. 1c,2a,3b,4d, Se; a. dimetilaminl
B. 1d,2a, 3b,4e,5c 95. 1. GHsNHCHg
2. (Cft)rCH(NHr) b. aminoacid
C. ld,2c,3a,4b,5e; c. izopropilamina
D. 1a,2c,3e,4b, 5d; 3. (CHg)z(NH)
4. CaHTO2N d. izopropilmetilamine
E. 1b, 2c, 3a, 4d, 5e.
e. fenilmetilamina
5. (CH3)2CHNHCH3
91, l.zaharozf a. coloralie albastrd cu iodul
2. celulozi A. 1d,2c,3a,4b,5e
b. monozaharid reducitor B" 'le,za,3c, 4b,5d;
3. amilozd c. monozaharid nereducdtor
4. glucozi C. 1e,2c,3a,4b,5d;
d. zahdr invertit D. le,2c,3d,4b,5a;
5. fructozd e. nedigerabili de cdhe om E. 1a,2c,3e, 4d, 5b'
A. 1d,2e,3a,4c,5b; solutie a' 0'08 M
B. 1d,2e,3a,4b, Sc; --
96. 1. 0,6 g acid acetic in 250 ml
C. 1d,2a,3e,4b, Sc; 2. i'15 S etanol lsolulie
in 0,5 b' 0'04 M
D. 1c,2e,3a,4d,5b; i. ifs soluiie
s etanol in S.kg
c' 5 M
E. ld,2e,3c,4b, ;. 0S g acetic trizso d solulie d' 0'24o/o
Sa.
bJ"tolt oe sooiuln 0,2-5 lsolu$e
s. z,gdg"tid e'2'3a/o
92. 1. GH3(OH)3
a. izomerie geometrici
2. CoHrBrzCH, A. 1b,2a,3e,4c,5d;
b.6 izomeri de poziiie B. 1c,2a,3b,4e,5d;
3. naftol c. 3 izomeri de pozilie
4. 2-cloro-2_buten6 C. le, 2c, 3b,4d, 5a;
d. 2 izomeri de pozitie D. 1b,2c,3e,4d,5a;
5.2-butanol e. izomerie optica E. lb, 2e, 3d,4c, 5a.

190 191