Fabrici pentru prepararea centralizata a betoanelor cu

actiune periodica

1. Coordonator: Sef. lucr. doc. ing TODOR IOAN

2. Studenti: Purcarea Elena
Pana Stefan
3. Grupa: 1892
4. Anul : IV
 MASINI SI INSTALATII PENTRU PREPARAREA BETOANELOR SI MORTARELOR

MALAXOARE PENTRU PREPARAREA BETOANELOR SI MORTARELOR

Una dintre cele mai importante conditii care se impun unei masini pentru prepararea
betoanlor,mortarelor sau amestecurilor asfaltice este aceea de a asigura prepararea unui
amestesc de calitate superioara,adica amestecarea intima a agregatelor,acimentului si
apei,precum si eventual a adaosului-pentru betoane;a liantului organic,agregatelor si prafului
mineral-pentru amestecuri asfaltice;a nisipului,liantului si apei-pentru mortare;in scopul
obtinerii unui amestec cat mai omogen.In legatura cu aceasta trebuie luat in consideratie
faptul ca,comportarea diverselor materiale care se amesteca este foarte
diferita.Uneori,dezvoltarea de caldura in cursul procesului de amestecare poate produce
modificari ale materialelor component,iar reactiile chimice pot influenta strucura produsului
malaxat.Toti acesti factori arata cat de puternic poate influenta asupra comportatii
materialelor component alegerea sistemului de malaxare,durata amestecarii,constructia
utilajului folosit.

Rezumand proprietatile diferitelor parti componente ale amestecurilor,apar

urmatoarele cerinte care trebuie sa fie satisfacute de procesul de malaxare:

-repartizarea uniforma a granulatiilor intre ele;

-repartizarea uniforma a liantilor si a apei;

-repartizarea ireprosabila din punct de vedere cantitativ a celor mai mici adaosuri;

-intrarea in actiune totala a celor mai fine particule de liant;

-impiedicarea formarii de cuiburi si cocoloase;

-impiedicarea sfaramarii agregatelor,pentru a nu modifica compozitia granulometrica

initiala;

A doua conditia care se cere masinilor modern este aceea de a realize productivitati
ridicate,prin micsorarea duratei de malaxare,incarcare si descarcare a malaxorului,precum si
prin mecanizarea complexa sau chiar automatixarea intregului process de preparare a
amestecului.

A treia conditie este aceea de a asigura conditii optime de deservire si exploatare a

utilajelor.Astfel,au capatat o larga utilizare comenzile prin butoane,folosirea fiselor perforate
pentru obtinerea retetei de amestec dorite,prepararea centralizata a amestecului in statii
fixe,portabile sau mobile de diferite capacitati.
 Malaxoarele pot fi clasificate,in principal,dupa metoda de amestecare a
componentilor si dupa continuitatea procesului de malaxare.Dupa metoda de amestecare a
componentilor,pot fi: cu amestecare prin cadere libera,cu amestecare fortata,cu amestecare
combinata,vibratoare si turbulente.Malaxoarele care executa amestecarea prin cadere libera
au organul de lucru sub forma unei tobe rotative,de peretii interiori ai careia sunt fixate mai
multe palete(fig. 13.1).

Malaxoarele cu amestecare fortata sunt alcatuite dintr-o cuva,in

interiorul careia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau
orizontali,prevazuti cu palete(fig. 13.2).

Malaxoarele cu amestecare combinata folosesc in acelasi timp diferite metode de

amestecare.Ele asigura calitati superioare ale amestecurilor,dar sunt mai complicate din
punct de vedere constructive,fapt pentru care pana in present nu au o raspandire prea
larga.La malaxoarele vibratoare(destinate prepararii unor betoane),pe langa amestecarea
obisnuita,prin cadere libera sau fortata,se utilizeaza si vibrarea.Malaxoarele turbulente sunt
de fapt malaxoare cu amestecare fortata la care arboreal cu palete se roteste cu viteza
mare.Ele asigura prepararea calitativa a mortarelor si betoanelor plastice.

Dupa continuitatea procesului de amestecare,malaxoarele pot fi cu

amestecare(actiune) periodica sau continua.La malaxoarele cu amestecare
periodica,prepararea amestecului se face ciclic,prin introducerea periodica in toba a unor
anumite cantitati de material component,malaxarea acestora si descarcarea amestecului gata
preparat,dupa care ciclul se repeta.La malaxoarele cu actiune continua,introducerea
materialelor,amestecarea lor si descarcarea produsului gata preparat se efectueaza
continuu,pe toata perioada de functionare a masinii.

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MALAXOARELOR CU ACTIUNE PERIODICA SI AMESTECARE

PRIN CADERE LIBERA

Aceste tipuri de malaxoare sunt utilizate in principal la prepararea betoanelor,din

care cauza sunt cunoscute in practica sub denumirea de betoniere.Ele pot fi mobile-montate
pe roti de deplasare,pentru capacitate ale tobei pana la 500 l – sau stationare – montate pe
un cadru metalic sau pe o fundatie de beton,pentru capacitate ale tobei intre 500 si 4500
 l.Dupa constructia tobei si dupa
modul in care se executa
descarcarea betonului,malaxoarele(betonierele) cu amestecare periodica prin cadere libera
se grupeaza in urmatoarele categorii : basculante in forma de para,nebasculante
reversibile;basculante,dublutronconice,de mare capacitate.

Constructia si functionarea malaxoarelor basculante in forma de para

Malaxoarele basculante in forma de para se contruiesc in mod current pentru capacitate

mici,cuprinse intre 80 l si 250 l. Aceste sunt masini mobile,montate pe roti.Schema constructiva a unui
asemenea malaxor este data in
figura 13.3.

Toba 1 a ,a;axorului are forma de

para si este compusa din doua
parti.Partea inferioara,turnara din
fonta sau exectata din table de
otel,se sprijina pe o osie 2,care
este fixata de traversa 3.Partea
superioara a tobei,executata din
table de otel,este prinsa de partea
inferioara prin suruburi sau este
sudata de aceasta.In interiorul
tobei prinse de ea,se afla paletele.Fusurile traverse 2 se sprijina in doua lagare,montate pe cadrul
4.Traversa poate fi rotita in jurul axei fusurilor sale cu ajutorul unui volan sau manete 5.Bascularea
tobei eprmite asezarea ei in pozitie de incarcare,descarcare sau amestecare.Malaxarea prin cadere
libera se produce datorita rotirii tobei in jurul axei sale de sprijin.Aceasta miscare este asigurata de la
motorul 6.prin transmisia cu curea 7,pinionul conic si coroana dintata conica 9,fixate pe
toba.Materialele component se introduce in toba pe la partea superioara,care este descoperita.
In timpul prepararii betonului,toba se afla inclinata cu un unghi α de 20 de grade fata de
orizontala.Daca α>20 de grade,amestecarea nu se mai face in bune conditii,deoarece se reduce
inaltimea de cadere a meterialelor,iar particulele de la partea interioara a tobei nu mai sunt antrenate
de paleta.Unghiuri α prea mici ,dubla micsorare a capacitatii tobei,in comparative cu volumul lui
geometric.Dupa ce betonul a fost preparat,cu ajutorul manetei 5 se inclina toba cu orificiul de
incarcarea in jos si se descarca betonul in mijlocul de transport.

De regula,malaxoarele de
100 l nu sunt dotate cu o
cuva de incarcare si nici
cu dozator de
apa.Malaxoarele de
capacitate mai mari sunt
echipate cu o cuva de
incarcare si cu dozator de
apa.In figura 13.4 se da
schema cinematic a unui
malaxor in forma de para
cu pozitiile tobei de
amaestecare in timpul incarcarii,malaxarii si descarcarii.

In figura 13.5 , a,b , se da vederea de ansamblu si schema de principiu a unui malaxor de capacitate
q≤100 l cu toba in consola.Malaxoarele in forma de para prezinta avantajul ca au o constructive sipla
iar incarcarea si descarcarea lor se face cu usurinta.Pentru transportul lor in cadrul santierului sau in
afara sunt remorcate la diferite vehicule de transport.Pentru includerea unor asemenea malaxoare
intr-un circuit automat este necesar sa se mecanizeze si operatia de basculare a tobei.

Constructia si functionarea malaxoarelor nebasculabile reversibile

Acestea se executa pentru capacitati de tobe intre 250 si 3000 l . In Romania asemenea
malaxoare se executa la uzina Steaua Rosie Bucuresti pentru capacitati de 250-500 l.Toba acestui
malaxor(fig. 13.6) se sprijina liber pe 4 role.In interiorul tobei sunt fixate 2 tipuri de palete:unele
obisnuite,in portiunea de alimentare si in cea central si altele elicoidale la capatul de descarcare.In
timpul amestecarii,toba se roteste si paletele elicoidale ajuta la omogenizarea
amestecului.Descarcarea betonului preparat se face cu ajutorul paletelor elicoidale,prin inversarea
sensului de rotatie a tobei.La ultimele malaxoare reversibile,executate in tara noastra,rotirea tobei se
face direct prin intermediul celor 4 role de sprijin,care sunt echipate cu bandaje de cauciuc.

Forma dublutronica a tobei asigura o amestecare de buna calitate,iar descarcarea

betonului,prin inversarea sensului de rotatie,duce la simplificarea constructiei malaxorului in
ansamblu.Se remarca de asemenea malaxoarele reversibile triplutronconice,produce in Franta.Forma
tobei asigura o amestecare mai intensive a materialelor comparative cu alte modele.
Constructia si functionarea malaxoarelor dublutronconice basculante

La prepararea betoanelor cu agregate mari se utilizeaza pe scara larga malaxoare

dublutronconice basculante de la 13.7 . Acestea au capacitatea de incarcare intr 450-4500 l .Toba 1 a
acestor malaxoare este alcatuita din 2 trunchiuri de con,unite in partea central printr-o portiune
cilindrica.Toba se sprijina pe traversa 2 prin intermediul a 2 role de sustinere 3 si a trei perechi de role
de ghidare 4.In interiorul tobei se afla pana la 12 palete fixate pe peretii acesteia.Rotirea tobei se face
de la un motor electric 7,prin intermediul unui redactor 8 si al unei coroane dintate,fixate pe partea
central a tobei.Bascularea tobei poate fi efectuata mecanic,hidraulic sau pneumatic.In ultimele 2
cazuri cele mai utilizate in prezent toba este basculata de catre capatul exterior al tijei unui piston 9
prin deplasarea pistonului in sus toba se inclina in pozitia de descarcare,iar prin deplasarea lui in jos
,toba revine in pozitia de incarcare si amestecare.Aceste malaxoare asigura o amestecare mai buna
comparative cu celelalte tipuri de malaxoare cu amestecare prin cadere libera.Reducerea lungimii
partii cilindrice partii centrale a tobei si forma speciala a paletelor determina o deplasare a
materialelor introduce.Descarcarea prin basculare se face intr-un timp mai scurt dar mecanismul de
basculare complica constructia,duce la marirea greutatii si costului malaxorului,precum si la cresterea
cheltuielilor de deplasare.Asemenea malaxoare sunt rentabile in cazul ulilizarii lor in fabricile
automate de beton de mare productivitate,prin asezarea lor in cuiburi de 2,3,4 sau chiar 5 malaxoare.
 CALCULUL MALAXOARELOR CU ACTIUNE PERIODICA SI AMESTECARE PRIN CADERE LIBERA

Determinarea turatiei optime a tobei malaxorului

Numarul n de rotatii ale tobei malaxoarelor cu amestec prin cadere libera se determina din
conditia ca materialele component ale amestecului in timpul ridicarii lor de catre palete,sa nu fie
presate de peretii tobei sis a aiba posibilitatea de a cadea liber.In timpul operatiunii de amestecare
materialul ridicat de palete incepe sa cada in momentul in care directia paletei(fig 13.8) formeaza un
unghi α1> φ de frecare dintre material si metal.Si in acest caz insa,caderea materialului este posibila
numai daca component greutatii acestuia dupa directia paletei este mai mare decat forta centrifuga a
greutatii proprii + forta de frecare dintre material si paleta.Conform figurii 13.8 conditia de cadere a
materialului de pe paleta este asigu
 rata
daca se respecta urmatoarea relatie :

Calculul de puteri necesare actionarii malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera

Puterea necesara actionarii malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera se determina din
conditia ca motorul de actionare trebuie sa asigure pe de o parte ridicarea materialului,iar pe de alta
parte invingerea rezistentelor care apar la reazamele de sprijin.

Calculul puterii necesare ridicarii materialului de catre palete . In timpul rotirii tobei,materialele
componente sunt antrenate de palete si ridicate la o anumita inaltime.In acest timp,o parte din
materialul din toba este antrenat prin frictiune si ridicat de catre acesta.Fenoemnul este deosebit de
complex si din aceasta cauza majoritatea autorilor folosesc pentru calculul acestei puteri o relatie
simplificata care ia in consideratie deplasarea centrului de greutate a masei de material supusa
malaxarii(fig. 13.9).In acest caz,momentul motorului este necesar ridicarii materialului se determina
cu relatia:
 Calculul puterii necesare invingerii rezistentelor care apar in reazemele de sprijin. Se noteaza cu G,
greutatea constructiei metalice a tobei, si cu Gb- greutatea materialului din interiorul ei.In cazul in
care toba se sprijina pe 2 sau 4 role(fig. 13.10),sarcina care revine unei singure role P’ se determina cu
relatia:

Puterea P1,necesara invingerii acestor rezistente se calculeaza cu relatia :

in care D este diametrul exterior al bandajului tobei,in m,iar n – numarul de rotatii al tobei pe
minut.Puterea totala,necesara actionarii motorului in timpul lucrului va fi:

La malaxoarele in forma de para,toba se sprijina pe un pivot central.Pentru simplificarea

calculelor,se considera ca in timpul malaxarii toba se roteste in pozitie orizontala(fig. 13.11).

Puterea Pr,necesara ridicarii materialului de catre palete,se calculeaza in mod similar ca in cazul
tobelor pe role.

Puterea Pf,necesara invingerii frecarilor in lagarele de sprijin ale tobei,se calculeaza cu formula :

Deci,puterea totala necesara actionarii malaxorului in timpul lucrului va fi,

La malaxoarele prevazute cu o cupa de alimentare(schip),este necesar sa se calculeze separate

puterea motorului necesara actionarii cupei(fig. 13.14).In acest scop se foloseste formula ,
Din figura 13.14 se vede ca :

Unde Gc+m reprezinta greutatea cupei de alimentare impreuna cu materialele componente(fara apa)
necesare unei sarje de amestec.La unele malaxoare,cupa de alimentare este actionata de la motorul
de rotire a tobei.In acest caz,calculul puterii motorului se face atat din conditia de asigurare a
malaxarii(formula 13.12),cat si din conditia de a asigura ridicarea cupei de alimentare si rotirea tobei
goale in acelasi timp.Se alege motorul dupa valoarea maxima obtinuta.Cea de-a doua conditie duce la
urmatoarele relatii de calcul ale puterii motorului:

-pentru tobele pe role

-pentru tobele in forma de para

Malaxoarele cu un singur motor de actionare si pentru toba si pentru cupa au o putere instalata mai
mica decat cele cu motoare separate,dar schema cinematic a primelor este mai complicate si
cheltuielile de exploatare sunt mai mari.Din aceasta cauza,foarte multe modele de malaxoare dotate
cu cupa de alimentare sunt prevazute cu doua motoare electrice de actionare:unul pentru
malaxare,iar cel de-al doilea pentru ridicarea cupei.

Calculul productivitatii malaxoarelor cu amestecare periodica prin cadere libera

Productivitatea de exploatare a unui malaxor Pe cu actiune periodica depinde de capacitatea

malaxorului,de numarul de cicluri de functionare pe ora si de gradul de utilizare a masinii in timp
Unde:

q- capacitatea malaxorului,in l;

kr – coeficientul de reducere a betonului(kr=0,67…0,7);

T-durata ciclului de functionare pentru prepararea unei sarje de amestec,in s;

Kt-coeficientul de utilizare a masinii in timp.

Prin capacitatea q a unui malaxor,se intelege volumul de material uscate(piatra sparta,nisi psi ciment)
care se introduce in toba pentru prepararea unei sarje de beton.Durata ciclului de preparare a unei
sarje depinde de timpul necesar incarcarii ti,de timpul necesar amestecarii tm si de durata descarcarii
bretonului preparat td,deci

T= ti+tm+td .

In practica,in functie de capacitatea tobei si de sistemul de alimentare,ti=10..25 s,iar td=15…25

s.Durata malaxarii tm,in functie de reteta amestecului,poate fi de 60..150 s.Volumul geometric la un
malaxor cu amestecare periodica prin cadere libera este de regula 3…4 ori mai mare decat capacitatea
tobei.

Influenta constructiei malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera asupra puterii

necesare,productivitatii masinii si calitatii amestecului preparat

In tabelul 13.1 sunt date valorile medii ale principalilor indicatori tehnico-economici pentru
diferitele tipodimensiuni de malaxoare cu amestecare prin cadere libera,prevazute cu cupa de
alimentare.Din tabel se observa ca majoritatea tipodimensiunilor malaxoarelor reversibile au indici
superiori fata de cei ai malaxoarelor cu toba basculanta sau ai celor cilindrice cu jgheab de descarcare.
 Tipul malaxorului Capacitatea de Indici medii*
incarcare,in l G/V Q/G P/V P/Q P/G

Malaxoare cu toba basculanta 250…375 5,30 3,78 10,90 0,55 2,07

500…750 5,05 4,10 10,18 0,51 2,14

Malaxoare cilindrice cu jgheab 250…375 6,67 2,98 16,60 0,84 2,48

de descarcare 500…750 5,80 3,42 13,50 0,68 2,37

Malaxoare reversibile 250…375 5,98 3,41 9,11 0,46 1,58

500…750 4,85 4,20 8,98 0,45 1,88
1000 3,90 5,13 9,15 0,46 2,32
*Productivitatea s-a calculat pt.
40 de cicluri/h

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MALAXOARELOR CU ACTIUNE PERIODICA SI AMESTECARE

FORTATA

Malaxoarele cu actiune periodica si amestecare fortata pot fi cu ax vertical sau

orizontal.Foarte raspandite sunt malaxoarele care au axul cuvei vertical.Dupa sistemul de deplasare al
paletelor de amestecare,malaxoarele cu ax vertical utilizate in prezent in industria constructiilor se
impart in urmatoarele grupe principale:

Constructia si functionarea malaxoarelor cu ax vertical

Malaxoare in contracurent. Malaxoarele in contracurent se caracterizeaza prin aceea ca in timp ce

toba de amestecare se roteste intr-un sens,unul sau doi arbori verticali cu palete se rotesc in sens
contrar.Materialele component sunt incarcate de pe partea superioara a cuvei si sunt descarcate prin
partea centrala inferioara a acesteia.Asemenea malaxoare sunt utulizate atata la prepararea betoanelor
cat si in alte domenii.

Malaxoare in echicurent. Specificul malaxoarelor in echicurent consta in aceea ca atata arboreal cu

palete cat si cuva de amastec se rotesc in acelasi sens(13.14). Arborele cu palete primeste miscarea de la
un motor prin intermediul unei transmisii iar cuva montata liber pe un pivon central este natrenata prin
frictiune de catre material aflate in interiorul ei.Modul de lucru al malaxorului este urmatorul:se
introduce materialele component in cuva,dozate conform retetei,se coboara bratul cu palete in
interiorul cuvei si se exercita o malaxare.Arborele cu palete se roteste cu 40 rot/minut iar cuva cu 20
rot/minut. Bratul cu palete sustine atat arboreal vertical cu 4 palete cat si 2..3 palete fixe.Dupa
terminarea malaxarii se ridica arboreal cu palete si se descarca betonul din cuva prin bascularea
acesteia.
 Malaxoare planetare. Malaxoarele planetare se deosebesc de malaxoarele in contracurent si de cele
in echicurent prin aceea ca cuva lor este fixa.Organul de malaxare al acestor utilaje se compune din
urmatoarele parti: un support montat rigid pe arboreal central vertical,palete individuale,fixate pe
support si una sau doua stele cu palete.Paletele individuale
si stelele cu palete se

rotesc impreuna cu suportul in jurul axei arborelui central

vertical;in acelasi timp insa fiecare stea cu palete se roteste
si in jurul axei proprii(fig. 13.15 si 13.16).In acest mod se
realizeaza o miscare compusa a paletelor de amestecare si
ca urmare o amestecare intensive a materialelor.Betonul
preparat se descarca pe la partea extrema a fundului
cuvei,prin deschiderea unui deschizator orizontal.

Turbomalaxoare . Turbomalaxoarele au,de asemenea,cuva fixa.La acestea zona centrala

cuvei,zona de intensitatea minima de malaxare,este eliminate din procesul de lucru,fiind izolata de
restul cuvei printr-un cilindru din tabla 5(fig. 13.17).

Organul de lucru al turbomalaxorului se compune din mai multe palete de amestecare intre 3..24 (in
functie de capacitatea cuvei).Paletele sunt asezate la diferite distante de axa rotorului,astfel incat prin
rotirea acestuia ele sa mature intreaga suparafata interioara a cuvei.Pentru realizarea deplasarii radiale
a materialelor componente,paletele sunt asezate sub anumite unghiuri fata de razele lor de rotire astfel
incat paletele exterioare sa deplaseze materialele spre interiorul cuvei,iar cele interioare in sens
invers.Deplasarea pe verticala a materialelor componente este asigurata atat de pozitia inclinata a
paletelor pe vertical,cat si de faptul ca inaltimea paletelor este mai mica decat nivelul materialelor din
cuva(stratul superior cade liber in urma paletelor,dupa trecerea acestora).Doua paletele razuitoare 6 si 7
asigura curatatea peretilor verticali ai cuvei.
 Paletele de amestecare 3 ale
turbomalaxoarelor sunt prinse de rotorul 8
prin intermediul unor brate 2.Pentru a
evita ruperea bratelor in cazul in care
paleta si cuva 1 s-a intepenit cu o
piatra,bratele sunt prevazute cu
amortizoare fie sub forma unor arbori din
foi vertical sau inclinate fie sub forma unor
arcuri elicoidale.Au aparut chiar si unele
modele cu prindere rigida a bratelor
paletelor de rotor.Montarea arcurilor de
amortizare in zona de amestecare a
componentilor duce la incarcarea acestora
cu beton,ceea ce necesita curatirea zilnica
a acestora.Mult mai rationala este
asezarea acestor arcuri in afara zonei de
malaxare.Prinderea rigida a bratelor
paletelor este mult mai simpla decat cea
elastica dar deocamdata nu exista date
care sa confirme siguranta ei in
exploatare.Alimetarea cuvei se face pe la
partea superioara a acesteia iar
descarcarea pe la partea exterioara
inferioara,prin deschiderea unui sector
circular 4.

Malaxoare turboplanetare. Malaxoarele

turboplanetare se deosebesc de turbomalaxoarele
dschise anterior prin aceea ca pe langa paletele de
amestecare fixate prin brate direct pe rotor,mai sunt
dotate si cu una sau doua stele cu palete care se
rotesc si fata de axa proprie(fig. 13.18).Aceasta duce la
o intensitate si mai mare a procesului de malaxare dar
in acelasi timp complica constructia utilajului si a
transmisiei.
 Calculul malaxoarelor cu ax vertical

In paragraful da fata se va trata numai calculul turbomalaxoarelor pentru betoane ,masini care
au capatat o larga raspandire in prezent si se executa in serie in Romania.

Determinarea dimensiunilor geometrice ale cuvei de amestec. Se stie ca vitezele tangential maxime
la palete sunt Vmax=2,8..2,9m/s la turbomalaxoare cu capacitatea cupei q=250..370 l si de 3m/s pentru
q≥500 l iar vitezele tangentiale medii Vm=1,75m/s pentru q=2501 si Vm=2,0m/s pentru q≥500 l.

Calculul puterii necesare actionarii turbomalaxoarelor pentru betoane.

Puterea necesara in procesul de amestecare in malaxoare cu amestecare fortata este determinate in

primul rand de rezistentele care apar la palete de distantele de la aceasta la axa lor de rotatie si de
vitezele de deplasare ale organelor de amestecare.In timpul deplasarii materialului de catre una din
palete trebuie invinse fortele de frecare dintre prisma de material din ata acestuia si fundul tobei,dintre
aceeasi prisma si restul materialului din toba,fortele de frecare determinate de deplasarea materialului
care revine unei singure palete de o anumita forma si dimensiune.Pentru simplificarea problemei,se
presupune ca rezistenta la amestecare P care se opune unei singure palete in timpul de lucru este direct
proportional cu suprafata de atac a paletei si cu coeficientul K care reprezinta rezistenta specifica la
amestecare deci
 Experimental s-a experimentat ca valoarea rezistentei specific medii la amestecare Km ramane
aroximativ constanta pentru o anumita reteta de amestec si pentru anumite viteze tangential la
palete,de asemenea s-a ajuns la concluzia ca dimensiunile paletelor si unghiurile lor de asezare
influenteaza fortele putin asupra valorilor Km determinand valorile rezistentelor specific la amestecare
pentru acelasi consum de ciment s-a facut in toate cazurile in situatiile cele mai nefavorabile de lucru,si
anume pentru acei factori care au dus la inregistrari de puteri maxime.

Calculul organelor de amestecare al turbomalaxoarelor pentru betoane.

Pentru determinarea solicitarilor care apar in organelle de malaxare este necesar sa se recunoasca
partile rezistentei Pi care actioneaza asupra fiecarei palete.Rezulta ca este necesar sa se cunoasca
valorile Ki pentru fiecare paleta in parte.Experimentarile effectuate de autor au aratat ca pentru o
anumita reteta de amestec in interiorul aceluiasi turbomalaxor rezistenta specifica la amestecare la
diferitele palete Ki este o functie liniara de viteza tangential la paleta respectiva Vi.

Calculul mecanismului de descarcare a cuvei(fig. 13.21) . Se calculeaza :

-greutatea betonului sprijinit pe sector

-forta de frecare dintre beton si sector

-forta de actionare din cilindru

Calculul productivitatii malaxoarelor cu actiune periodica si amestecare fortata. Productivitea

malaxoarelor cu amestecare fortata se calculeaza cu aceeasi relatie ca si la malaxoarele cu amestecare
prin cadere,dar trebuie sa se aiba in vedere ca timpul optim de malaxare este mai mic astfel pentru
turbomalaxoare durata optima de malaxare pentru betoanele vartoase este de 50 s.

Constructia si functionarea malaxoarelor cu ax orizontal pentru prepararea betoanelor si

mortarelor.

Malaxoarele cu amestecare fortata cu ax orizontal pot fi cu unul sau doi arbori cu palete.

Malaxoarele cu un singur arbor orizontal. Dintre acestea,cele mai simple sunt malaxoarele pentru
prepararea mortarelor de mica capacitate(fig.13.22) .Arborele 1 se sprijina pe lagarele 2,fiind antrenat
de la motor prin intermediul rotii dintate 3.Arborele este de sectiune patrata,asigurand in acest mod
fixarea suportilor 4 si 5 de sustinere a paletelor elicoidale 6.Cuva 7 a malaxorului are o forma cilindrica la
partea inferioara.Alimentarea cuvei se face pe la partea ei superioara iar descarcarea prin basculare cu
un volan.
 In ultimii ani au aparut malaxoare cu un singur arbore orizontal destinate diferitelor retete de
betoane.Caracteristic acestor malaxoare este faptul ca pe arbore se afla montata o paleta elicoidala si
mai multe palete plane(fig. 12.23) iar in timpul malaxarii cuva de amestecare 1 si 2 (fig. 13.24) se ridica
cu o cupa spre partea superioara a cadrului sau de sustinere 3 unde prin basculare se descarca in
buncarul 4 de unde este preluat de mijloace de transport.Datorita existentei celor 2 sisteme de palete
precum si asezarilor lor,se realizeaza o malaxare fortata intensive ceea ce face sa se obtina betoane de
calitate dupa 30 s de amestec.

MALAXOARE CU ACTIUNE CONTINUA SI AMESTECARE PRIN CADERE LIBERA

Aceste tipuri de malaxoare sunt destinate prepararii betoanelor care au tasarea conului > 2…4 cm
si contin aggregate de marimi de pana la 150 mm. Principalele subansambluri a unui asemenea malaxor
sunt: tamburul 1(fig. 13.26) prevazut in interior cu palete de amestecare ,palnia de alimentare
2,mecanismul de actionare 3,rolele de sustinere 4 ,si cele de ghidare 5 si conducta de alimentare 6.Una
din aceste utilaje cu lungimea de 4m si diametrul de 1,6 m asigura o productivitate de 120 metri cubi /
h,putand inlocui astfel 4 malaxoare cu actionare periodica si amestecare prin cadere libera de cate 2400
l fiecare.Prin acest consum specific de energie electrica se reduce de la 2,08 la 0,72 kW x h iar consumul
specific de metal de la 0,75 la 0,5 tone.
 FABRICI PENTRU PREPARAREA CENTRALIZATA A BETOANELOR

Generalitati
O intreprindere de constructii isi poate asigura necesarul de beton prin una din urmatoarele
modalitati:

-preparandu-l in regie proprie;

-achizitionandu-l de la producatori autorizati(statii de betoane)

Incepand din 1964 suntem martorii unei dezvoltari rapide a industriei betonului gata pentru utilizare
,produs in fabric independente de locul de punere in opera,beton care,descarcat intr-un vehicul
corespunzator,se poate transporta la locul de returnare fara a se segrega sau a-si schimba
proprietatile.In general prepararea betoanelor in central da posibilitatea:

-realizarii in orice caz a unor progresii tehnice datorita controlului permanent si riguros al calitatii
betonului.

-reducerea costului betonului folosit pe santier

Controlul calitatii betoanelor se efectueaza prin cercetari zilnice ale materiilor prime,verificari
permanente ale aparatelor de masura ,incercari de consistent,compozitie omogena si
rezistenta.Folosirea unor fabric de beton in cadrul intreprinderilor de elemente prefabricate din beton si
beton armat creeaza conditii care permit stabilirea unui sistem de lucru nou organizat cu un control mai
bun al integritatii productiei si o ridicare a calitatii la toate sortimentele.Instalatiile utilizate la
prepararea centralizata a betoanelor sa fie sub forma unor central complet automatizate,fie sub forma
unor instalatii portabile sau mobile,unele dintre acestea fiind deosebit de compacte.Marea majoritate a
fabricilor de beton sunt dotate cu malaxoare cu actiune periodica.In ultimul timp se observa de
asemenea,folosirea cu mult success a fabricilor de beton dotate cu malaxoare cu actiune continua cu doi
arbori orizontali.
 FABRICI DE BETON CU MALAXOARE CU ACTIUNE PERIODICA

Fabricile de beton pot fi organizate in principal dupa 2 scheme tehnologice,si anume: Intr-o
treapta(fig. 14.1) si in 2 trepte(fig. 14.2).Fabricile de beton la care intreg procesul tehnologic se executa
intr-o singura treapta sunt stationarea.Ele asigura atat dozarea materialelor component,cat si
prepararea betoanelor de diferite marci si retete.

La prepararea betoanelor cu agregate mari,utilizate la constructiile de baraje se utlizeaza fabric

de beton automatizare dotate cu 2,3 sau 4 malaxoare dublutronconice basculante de mare
capacitate(fig 14.3).Fabrica propriu zisa cuprinde un transport de agregate 1(nisip si pietris,sau piatra
sparta),o palnie distribuitoare 2,buncare 3,conducta pentru transportul pneumatic al cimentului
4,cicloane 5,sectia de dozare 6,palnia de amestec uscat 7,malaxoare 8,dozatoare si conducte de
alimentare cu apa si plastifianti 9,10 si buncarele tampon 11.

In cazul in care sectia de malaxare este dotata cu 3 sau 4 malaxoare asezate in cui,alimentarea acestora
se face cu ajutorul unei palnii rotative(fig 14.4).
 Pentru deservirea unor mari complexe de construtii
civile sau industriale,sau a unor fabric de prefabricate
din beton si beton armat se utlizeaza fabric de beton
dotate cu unu sau doua turbomalaxoare(fig. 14.15).La
asemenea fabric comanda retetei necesare de beton
poate fi data chiar de mecanicul vehiculului de
transportat betonul,care introduce la un punct de
comanda o fisa perforate in mod corespunzator.O
asemenea fabrica este alcatuita dintr-un elevator de
agregate 1,buncar cu sectiune pentru diferite sorturi de
aggregate 2,siloz de ciment 3,sectia de dozare/malaxare
4 si cabina de comanda 5.

Ultimele tipuri de fabric automate de beton sunt

prevazute cu aparatura de masurare si reglare automata
a umiditatii amestecului chiar in timpul
prepararii.Aceasta permite asigurarea unei mari precizii
a reteti betonului,indifferent de umiditatea initiala a agregatelor.Fabricile de beton in 2 trepte sunt de
productivitati mai reduse decat cele intr-o singura treapta si pot fi semi-mobile sau mobile.Asemenea
instalatii au gabarite reduse,pot fi deplasate reduse de la un santier la altul.Ele sunt dotate cu
urmatoarele utilaje sau aparate(fig. 14.6 si 14.7).Un screper radial de cablu 1,2,3 pentru alimentare cu
aggregate,dozatorul de aggregate 4,dozatorul de ciment 5,silozul de ciment 6 si transportorul elicoidal
7,elevatorul de aggregate 8 si malaxorul 9.Diferitele fractiuni de aggregate sunt separate de peretii
radial 10 din lemn.Cimentul dozat poate fi descarcat direct din malaxor(fig. 14.6) sau in elevatorul de
aggregate(fig 14.7).Prima variant este mai avantajoasa,fiindca exclude posibilitatea de umezire si deci de
prize a cimentului inante de a ajunge in malaxor.Centrala de beton in 2 trepte executata la uzina
mecanica Nicolina/Iasi are o productivitate de 14 metri cubi/h sau 3000 metri cubi/an.Fabrica este
dotata cu un turbomalaxor de 500 l.Avantajele economice ale prepararii betonului in fabric pot fi puse in
valoare numai in cazul in care se utilizeaza mijloace de transport corespunzatoare.In prezent,in industria
constructiilor,se utilizeaza din ce in ce mai mult la transportul betoanelor,sau a amestecurilor
uscate,automalaxoarele de capacitate intre 2,0 si 10 metri cubi.

Automalaxorul fig. 14.8 este alcatuit din urmatoarele

parti componente:autocamionul de baza,malaxorul 1
cu amestecare prin cadere libera,pivotal 2 si rolele
3,palnia de alimentare 4,jgheabul de descarcare
5,transmisia 6,rezervorul de apa 7,conducta de apa
8.Actionarea tobei se poate face de la motorul
autocaminului,fie printr-o prize de putere si arbori
cardanici,fie printr-o pompa cu motor hydraulic.La
numeroase modele se prevede un motor separate
pentru rotirea tobei.

Puterea necesara actionarii automalaxoarelor se determina in cazul malaxoarelor cu amestecare prin

cadere libera avandu-se in vedere ca toba se amestec se sprijina la o extremitate pe un pivot,iar la
cealalata extremitate pe 2 role(fig 14.9)
 Pentru determinarea puterii necesare se considera toba in pozitie orizontala si ca greutate
malaxorului se repartizeaza in mod egal pe cele doua reazime.Puterea necesara actionarii
automalaxorului se determina cu relatia:

FABRICI DE BETON CU MALAXOARE CU ACTIUNE CONTINUA

Mecanizarea si automatizarea productiei asigura o eficienta tehnoeconomica maxima in cadrul

proceselor tehnologice continue.Practica din ultimii ani a aratat ca,crearea unor noi linii tehnologice in
flux continuu a permis sa se mareasca substantial productia,sa creasca productivitatea muncii sis a se
modifice cantitstiv nivelul ethnic al productiei.Procesul tehnologic de preparare continua a betonului
poate fi realizat in 2 variante: in prima varianta(fig. 14.10) agregatele si cimentul,dozate separate,sunt
aduse in mod continuu in malaxor unde se amesteca intre ele

si impreuna cu apa realizeaza betonul.In variana a doua(fig. 14.11) cimentul si apa,dozate separate,sunt
amestecate in prealabil intr-un malaxor ,iar dupa aceea laptele de ciment se amesteca cu agregatele.In
acest caz pot fi utilizate si malaxoare gravitationale inalte de 4 metri si cu sectiune de 600x600 mm.In
interiorul acestui malaxor fix sunt montate 12 palete inclinate.Comparativ cu fabricile dotate cu
malaxoare cu actiune periodica,cele utilate cu malaxare cu actiune continua ,prezinta urmatoarele
avantaje tehnico-economice:asigura un cost mai redus al amestecului preparat,consumul de energie
electrica scade,se micsoreaza mult greutatea utilajelor si dimensiunile constructiei si se reduc termenile
de montare si demontare.
 DETERMINAREA EFICIENTEI ECONOMICE A FOLOSIRII BETONULUI PREPARAT INTR-O FABRICA
CENTRALA SAU A BETONULUI PREPARAT PE SANTIER

Raportuldintre costul unui metro cub de beton preparat intr-o fabrica de beton sau direct pe
santier poate fi obtinut ,presupunand ca fabrica de beton este stationara.Se presupune,de asemenea,ca
distant de transport a materialelor necesare prepararii betonului pe santier corespunde distantei de
transport a betonului preparat in fabrica de beton.Alimentarea cu apa se face din conducta care se afla
chiar la locul de asezare a fabricii.In acest caz,relatia de legatura va fi urmatoarea:

Unde :

F- costul amortizarii si a reparatiei pe ora;

t-durata functionarii statiei de beton pe santier;

Q-necesarul total de beton pe santier;

M-suma totala a cheltuielilor de plata a lucrarilor de productie intr-o ora de exploatare;

E-costul energiei electrice,intr-un ceas de exploatare;

V-productivitatea normal a statiei de beton(metri cubi/h);

P-cheltuielile pentru transport,montare si demontare;

S-costul materialelor necesare pentru prepararea unui metro cub de beton;

D-costul transportului pe santier al materialelor necesare pentru prepararea unui metro cub de beton;

D’-costul transportului unui metru cub de beton de la fabrica de beton la santier;

F’,M’,E’- au aceeasi semnificatie ca F,M,E dar se refera la fabrica de beton

Pentru determinarea domeniului rational de utilizare a unor fabric de beton cunoscute,in functie de
marimea santierului si cunoscand distant de la fabrica la santier se poate folosi relatia:

Peste aceasta valoarwe este mai rational sa se utilizeze statii de beon de santier iar sub aceasta valoare-
fabrici cu central de beton.Pornind de la formula de mai sus se poate determina graphic distant maxima
la care este inca rationala folosirea betonului transportat de la fabrica central de beton.Se poate scrie :

D= x × d

Unde :

x-distanta de transport ,iar

d-cheltuielile pentru transportul pe un km al materialelor component necesare prepararii unui metru

cub de beton .

De asemenea se poate scrie relatia D’= x × d’ unde d’-cheltuielile pentru transportul pe un km al unui
metro cub de beton . Rezulta ca:
Unde :

y-cheltuielile totale pentru prepararea unui metru cub de beton la statia de santier

y’-cheltuielile totale pentru prepararea unui metro cub de beton la fabrica centrala de beton

Limita de folosire se afla in punctual de intersectie a curbelor reprezentate de ecuatiile de mai sus
unde d si d’ depend de cheltuielile de transport,de ciclul de lucru,de capacitatea de transport.

DETERMINAREA EFICIENTEI ECONOMICE A UTILIZARII UNEI FABRICI DE BETON MOBILE SAU A UNEI
FABRICI STATIONARE

Rezolvarea acestei probleme se face transformand ecuatia in ipoteza ca fabrica stationara de

beton se afla in proprietatea depozitelor de material de unde se utilizeaza fabrica mobile de beton si se
noteaza :

Dm-cheltuieile determinate de transportul materialelor component ale unui metro cub de beton de la
depozitul la statia mobile.

Db-cheltuielile determinate de transportul betonului de la statia mobil de beton;

Pentru determinarea domeniuli rational de utilizare a unei fabric sau alteia se stabilesc costurile C1 si
C2 ale unui metru cub de beton preparat intr-o statie mobile de beton si respective intr-o mare fabrica
stationara si se compara intre ele.

Costurile se calculeaza cu relatiile:

DETERMINAREA GRADULUI DE AUTOMATIZARE AL FABRICII DE BETON

Daca toate procesele se pun in functiune,se controleaza si se opresc prin mana

operatorului,avea de a face cu o comanda manuala.In acest caz,precizia de cantarire este dependent de
observatia vizuala.Intrucat inchizatorile se manevreaza manual desi in majoritata cazurilor sunt
actionate electric,pneumatic sau hydraulic,capacitatea de reactive a omului se reflecta asupra preciziei
de cantarire si deci si asupra preciziei retetei betonului preparat.Actionarea semiautomata presupune ca
numai unele operatiuni din procesul tehnologic de preparare a betonului sunt automatizate,restul
depinzand de calificarea personalului de deservire.Actionarea complet automata presupune ca intreg
procesul este complet mecanizat si automatizat,iar operatorul intervine numai la declansarea procesului
de fabricatie.In ultimii ani au capatat o larga dezvoltare fabricile de beton semiautomate sau complet
automate.

Gradul de automatizare a proceselor de productie depinde de productivitatea fabricii de beton.La

instalatiile cu productivitate mica,automatizarea completa nu este rentabila din punct de vedere
economic dar se usureaza si chiar se inlatura munca fizica si dupa cum s-a mai aratat ,asigura o calitate
superioara a betonului separat.Gradul necesar de automatizare a unei fabric pentru prepararea
betoanelor depinde si de numarul de schimbari de retete pe ora.Eficienta introducerii automatizarii
poate fi orientativ determinata cu ajutorul relatiei:

Unde:

Z-cresterea productivitatii determinate de introducerea comenzilor program,in metri cubi/h;

Kp-coeficientul eificientei de lucru,care exprima alte pierderi de exploatare;

n-numarul de schimbari de retete pe ora;

q-cantitatea de beton,preparata intr-un ciclu;

tp-durata dozarii si malaxarii;

ts-durata schimbarii retetei;

t’s-durata schimbarii retetei prin comanda-program;

Din formula se vede ca,comanda-program influenteaza asupra productivitatii numai in cazul in care
numarul de schimbari de retete pe ora n eszte sufficient de mare.Eficienta economica asupra
cheltuielilor de unitatea de produs este necesar a fi studiate separate,petru fiecare tip de fabrica de
beton,in conditiile ale fiecareia din ele;

EXEMPLU DE FABRICI CU ACTIUNE PERIODICA:

Statie Betoane Mobila E.M.A.

Statia de betoane mobila Frumecar modelul EMA
este o statie de betoane conceputa pentru
fabricarea betonului pe cale umeda, pentru a putea
fi instalata pe o locatie sau spatiu de dimensiuni
reduse.
Unul dintre elementele caracteristice ale acestei statii de betone
este SKIPUL CANTARITOR/ELEVATOR de la zona de buncare,
care permite incarcarea de la zona de buncare la malaxor,
avand nevoie de un spatiu minim.
Statia de betoane mobila Ema este foarte usor de montat si
demontat, pastrand reduse costurile de relocare a statiei de
betoane.
Modulara:Configurata din 2 module pliabile(zona de buncare si zona de malaxare).
Asamblare: Montaj cu un timp minim si costuri scazute si cu o rapida punere in functiune.
Caracteristici tehnice statie EMA
CARACTERISTICI TEHNICE EMA-2000 EMA-1000

Productie. m³. 60 35
Cantariri. m³. 3 1
Nº de buncare la dispozitie 4/patrat 4/patrat
Capacitate totala buncare. m³. 40 40
Silozuri de ciment. Nº 1-4 1-4
Capacitate silozuri ciment. x Tn. 50-120 50-120
Cantarire agregate Skip cantaritor Skip cantaritor
Cantar ciment. Kg. 1.500 500
Cantar apa Lts. 750 375
Dozator apa prin impulsuri. Da Da
Snecuri ciment mm. Ø275 Ø219
Nº de zone de incarcare.. 1VH 1VH
Malaxor Mod. MAO3000 MAO1500
Buncar suplimentar de agregate. m³ Optional Optional
Caseta de comanda si control Inclusa Inclusa
Instalatie pneumatica Inclusa Inclusa
Panou electric si programe functionare.. Inclus Inclus
Putere totala instalata. Kw. 142 101
Putere absorbita. Kw. 119 75

II. Statie Beton Mobila Compact II

Cu o capacitate de productie a betonului pe cale umeda de pana la 3 m3, statia de
beton mobila Compact II este un model de statie special conceputa pentru usurinta in
transport pe santier cand si fiabilitatea instalatiei pentru relocare cu costuri minime si
intr-un timp scurt.

Structura principala pentru statia de beton mobila Compact II

este montata pe un semitrailer cu dublu ax, oferind avantajul
transportului cu un singur cap tractor. Cu o structura special
conceputa pentru a optimiza spatiul pentru transport, statia de
beton mobila Compact II este una dintre cele mai versatile statii
de beton mobile existente pe piata. Statia de beton Compact II
este livrata clientilor complet echipata pentru siguranta si cu
ajutorul automatizarii si a sistemului informatic integrat ofera
productivitate maxima si control total asupra ciclului de
productie a betonului cat si a costurilor de producere a
betonului. Statia de beton mobila Compact II, este echipata cu
un sistem de dozare a agregatelor din buncarul receptor si cu banda elevatoare , de la buncarul de 4
agregate in patrat, cu o capacitate de 80 m³,cantaritoare si elevatoare, cantare de ciment si de apa, si
malaxor MAO 4500/3000 pentru a realiza cicluri continue a catre 3m³.

Caracteristici tehnice statie mobila beton Compact II

CARACTERISTICI TEHNICE COMPACT II

Capacitate Productie. m³/h. 120

Cantariri. m³/h. 3
Nº de buncare la dispozitie 4/patrat

Capacitate totala buncare. m³. 80/120

Silozuri de ciment. Nº 1-4

Capacitate silozuri ciment. x Tn. 50-120

Cantarire agregate Banda cantaritoare

Cantar ciment. Kg. 1.500

Capacitate cantar apa Kg. 750

Cantar apa Lts. Da

Dozator apa prin impulsuri. Da

Snecuri ciment mm. Ø275

Nº de zone de incarcare.. 1VS

Model Malaxor MAO4500

Buncar suplimentar de agregate. m³ Optional

Caseta de comanda si control Inclusa

Instalatie pneumatica Inclusa

Panou electric si programe functionare si sistem informatic Inclus

Putere totala instalata. Kw. 192

Putere absorbita. Kw. 173

 PROTECTIA MUNCII
CONDIŢII TEHNICE PENTRU BETOANE PREPARATE ÎN CENTRALE
1.CLASE DE BETOANE
Verificari operationale a calitatii betonului: verificarea uniformitatii si caracteristicilor
betonului proaspat, cat si verificarea caracteristicilor betonului intarit
2.Compoziţia betoanelor (granulozitatea agregatelor, conţinutul de liant, raportul
apa/ciment, aditivi)
Trebuie verificate certificatele de conformitate pentru fiecare material component in
parte, cat si incercari de laborator pentru materialele componente.
3.Caracteristici fizico-mecanice ale betoanelor
Incercari pe beton proaspat si pe beton intarit
VERIFICAREA ECHIPAMENTELOR ŞI A PROCESULUI DE PREPARARE
A BETONULUI
Se prezinta schema bloc a statiei de preparare a betonului, compusa din :
- Depozitele pentru agregate si ciment (de rezerva si consum);
- Dozatoarele pentru componentele betonului (agregate, ciment, apa si
aditivi/adaosuri);
- Betoniera;
- Instalatia de comanda si automatizare

Procedura de inspecţie este concepută astfel încât să răspundă următoarelor aspecte:

a) Starea tehnică a statiei de preparat betoane (utilajului, echipamentului, subansamblului, etc.).
Inspecţia stării tehnice va cuprinde:
- examinarea vizuală a utilajului în staţionare;
- examinarea vizuală a utilajului la funcţionarea în gol;
- examinarea vizuală a utilajului la funcţionarea sarcină.
Inspectia vizuala a statiei de betoane (utilajului, echipamentului, subansamblului, etc.) constă în
efectuarea următoarele activităţi:
- inspecţia structurii metalice;
- inspecţia depozitului de componente: agregate, ciment, apa, aditivi, adaosuri;

- inspectia echipamentului de transport agregate de la depozitul de rezerva la depozitul de

consum;
- inspectia sistemului de alimentare cu agregate a betonierei:
- transportorul cu cupe pentru agregate;
- ransportorul cu bandă;
- schipul;
- inspecţia dozatorului de agregate;
- inspecţia transportorului cu şnec pentru ciment de la siloz la dozator şi eventual de la
dozator la betoniera;
- inspecţia dozatorului de ciment;
- inspecţia dozatorului de apă;
- inspecţia dozatorului de aditivi;
- inspecţia betonierei;
- inspecţia instalaţiei de încălzire a agregatelor pe timp friguros;
- inspectia instalatiei de racire a betonului pe timp calduros;
- inspectia echipamentelor de corectie (traductor de umiditate pentru masurarea umiditatii
in depozitul de agregate)
- inspecţia echipamentului electric de acţionare;
- inspecţia sistemului de recuperare şi decantare a apelor uzate;
- inspecţia cabinei sau a pupitrului de comandă (la cele fără cabină).
b) Parametrii tehnico-funcţionali.
Acest aspect al procedurii va cuprinde în esenţă măsurarea şi determinarea principalilor
parametrii, stabilirea valorilor de prag, stabilirea abaterilor parametrilor tehnici şi tehnologici
c) îndeplinirea cerinţelor de securitate şi mediu.
d) Stabilirea rezultatelor inspecţiei.
Acest aspect va preciza dacă cerinţele din procedura de inspecţie sunt îndeplinite, stabileşte
pentru statia de preparat betoane (utilaj, echipament, subansamblu, etc.) capabilitatea acestora
de a răspunde cerinţelor tehnice şi tehnologice de a realiza lucrări de calitate care să răspundă
cerinţelor esenţiale prevăzute în directive, standarde, normative, specificaţii tehnice, etc.
e) Domeniul de utilizare.
Dacă cerinţele prevăzute în procedură nu sunt îndeplinite în totalitate, în urma evaluării făcute,
echipa de inspecţie poate restrânge domeniul de utilizare în construcţii. Domeniul de utilizare
precizat în formularul de raport de inspecţie poate fi restrâns prin ştergerea unor operaţii din cele
prezentate sau extins prin completarea de către echipa de inspecţie.