„În tabelul ce urmează prezentăm rezultatele diagnosticării efectuate referitor
la starea învățământului din Şcoala de azi din Republica Moldova în raport cu provocările şi soluţiile de leadership real definite de Dean Williams cu exemple ilustrate de situaţii cu referinţa la 6 provocări specifice unui leadership real: provocarea ,,activării”; provocarea ,,dezvoltării”; provocarea ,,tranziţiei”; provocarea ,,menţinerii”; provocarea ,,creaţiei”; provocarea ,,de criză [ibidem, p.7-10) LEADERSHIP REAL: Modelul DEAN EXEMPLE REALE, PE WILLIAMS CAZUL ŞCOLII DIN REPUBLICA MOLDOVA TIPUL DE DEFINIREA PROVOCĂRII PROVOCARE [...] se produce atunci când un impactul neînsemnat al grup sau o facţiune a acestuia învăţământului asupra refuză să înfrunte un aspect al dezvoltării sociale; realităţii care ar putea să-i asigurarea/îmbunătăţirea provocarea îmbunătăţească performanţa calităţii educaţiei adecvat ,,activării” instituţională sau calitatea vieţii. provocărilor lumii moderne Pentru a primi provocarea şi edificarea societăţii activării, liderul trebuie să democratice; includă printre actele lui oportunitatea modernizării/ atragerea grupului sau a descongestionării principalelor decidenţi într-un cirriculumului şcolar. proces de reconsiderare sau de schimbare a premiselor, valorilor şi priorităţilor lor, pentru a putea accepta – sau măcar contempla – noile relaţii. [...] este vorba de faptul că nefructificarea experienţei şi grupul ar putea obţine expertizei cadrelor didactice îmbunătăţiri considerabile în în proiectarea şi dezvoltarea calitatea vieţii sau în curriculumului şcolar; provocarea performanţa organizaţională, dar nevalorificarea autonomiei ,,dezvoltării” numai cu condiţia să-şi fructifice pedagogice, experienţei şi capacităţile talente. Prin urmare, expertizei dascălilor în pentru a răspunde unei provocări proiectarea propriei cariere a dezvoltării, liderul trebuie să didactice; declanşeze un proces care să formarea continuă, scoată la suprafaţă şi să dezvoltarea competenţelor şi exploateze pe deplin capacităţile atitudinilor, dezvoltarea latente ale grupului. personală, reconversie profesională. [...] este vorba de faptul că setul de valori nedefinit clar; grupul ar obţine avantaje dacă oportunitatea edificării vieţii ar putea face tranziţia de la setul pe principii, care sunt actual de valori la unul nou. obiective şi se manifestă prin provocarea Prin urmare, pentru a răspunde idei, valori, credinţe, care unei provocări a tranziţiei, guvernează consecinţele ,,tranziţiei” liderul trebuie să orchestreze un comportamentului; proces de schimbare culturală dezicerea de vechea care să cuprindă reconfigurarea paradigmă a instruirii / loialităţilor, modificarea învăţării educaţiei; mentalităţilor şi schimbarea setul de valori care trebuie priorităţilor într-o măsură asumat şi cultivat la nivelul suficientă pentru ca grupul să de sistem educaţional: poată da piept cu nouă realitate. încrederea, onestitatea; competenţa; performanţa; inteligenţa socială; curajul acţiunii civice, creativitatea, implicarea personală, motivaţia emoţională pozitivă, responsabilitate, forţa echipei. [...] se referă la situaţiile când cu de menţinut: terenul este de aşa natură, încât eficienţa internă a sistemului grupul nu ar fi în stare să-şi educaţional; îmbunătăţească situaţia nici profesioniştii valoroşi din măcar dacă ar reuşi să-şi sistem; dezvolte pe deplin toate calităţile provocarea latente. De exemplu, printre devotamentul cadrelor ,,menţinerii” piedicile pe care le întâmpină didactice; grupul se pot număra lipsa de de înlăturat ,,piedica” – capital de investiţii, procentul curent din PIB, subordonarea faţă de o putere alocat cheltuielilor publice străină sau o situaţie de criză pentru educaţie. economică. În astfel de situaţii severe, rolul liberului este să-i facă pe oameni să-şi ocrotească valorile pe care le-au dobândit şi să se asigure că resursele esenţiale sunt protejate până la trecerea pericolului. [...] este vorba de o situaţie în edificarea unei societăţi care o combinaţie neobişnuită de democratice cu primatul condiţii îi prezintă grupului individului în triada oportunitate de a dobândi raporturilor individ – stat – avantaje majoare şi durabile, cu societate; condiţia ca oamenii să se poată dorinţa de a da sens vieţii, desprinde cumva de rutină împlinire, autorealizare; zilnică, suficient de mult timp cît programul internaţional de să exploreze ce au în faţă. Bacalaureate extins la provocarea Sarcina lor este să facă lucruri ce nivelul învăţământului ,,creaţiei” nu sa-u mai făcut niciodată. preuniversitar. [...] este însă nevoie de un leadership cu totul special pentru aprinderea imaginaţiei oamenilor şi pentru inocularea lor cu abordarea, atenţia şi curiozitatea de care au nevoie ca să creeze ce trebuie creat, să-şi depăşească paradigma prevalentă şi să facă o descoperire într-adevăr utilă. În cazul provocării de criză, remunerarea sub nivel a grupul se confruntă cu o situaţie cadrelor didactice; potenţial explozivă, care poate exodul părinţilor şi creşterea pune în pericol viaţa membrilor responsabilităţii cadrelor lui sau un alt aspect important al didactice de educaţia ordinii acceptate. Este vorba de copiilor; dificultăţi foarte serioase, cu menţinerea unei ,,gândiri potenţial de pericol, şi în care medii”, ,,mentalităţi medii”, elementul timp are importanţă care suscită mediocritate; Provocarea critică. Dat fiind că s-a petrecut implicarea politicului în ,,de criză” ceva neaşteptat şi poate conţinuturile învăţământului, distructiv, oamenii sunt anxioşi, autenticitatea valorilor; derutaţi şi foarte vulnerabili. În menţinerea unei stări social faţa unei provocări de criză, economice latente de o sarcina liderului este să calitate a vieţii sub nivel. declanşeze un proces care mai întâi atenuează caracterul exploziv al situaţiei, iar apoi îi atrage pe membrii grupului în efortul de soluţionare a problemelor ascunse care ar putea contribui pe viitor la reapariţia crizei.
Tabelul 2.9. Definirea provocărilor în perspectiva promovării unui leaderhip real.
Modelul Dean Williams prin adaptare la starea învăţământului din R.Moldova
V. Cojocaru et al. Diagnosticarea pedagogică din perspectiva calității educației.