Sunteți pe pagina 1din 19

Dificultate - medie

PEDODONȚIE

Nr. ENUNŢ RĂSPUNS


1. În etapa de vârstă 1-3 ani: e, Stomatologie
a) dentiția primară a erupt complet comportamenta
b) periajul denatar trebuie să fie o distracție pentru copil lă pediatrică, pg
c) copilul nu-și poate spăla încă singur dinții 42
d) periajul dentar nu trebuie să fie o coerciție
e) toate firmațiile sunt adevărate
2. Etapa de vârstă 11-12 – 14 ani este o etapă: c, Stomatologie
a) puberală comportamenta
b) necritică lă pediatrică, pg
c) hormonală 53-54
d) în care copilul nu are capacitatea de a sintetiza mai multe sentimente
e) în care teama de sânge și mutilare nu sunt distincte una de alta
3. După Adams și Hillmann (1994) factorii din mediul înconjurător sunt: d, Stomatologie
a) anomalii genetice comportamenta
b) prematuritatea lă pediatrică, pg
c) afecțiuni cronice 89-90
d) mame cu grad redus de școlarizare
e) afecțiuni ale S.N.C.
4. După Adams și Hillmann (1994) factorii din mediul înconjurător sunt: a, Stomatologie
a) psihopatologie parentală comportamenta
b) greutatea mică la naștere lă pediatrică, pg
c) anomalii genetice 89-90
d) afecțiuni ale sistemului endocrin
e) afecțiuni ale S.N.C.
5. Ancheta funcțională: a, Stomatologie
a) precede și condiționează reușita tratamentului stomatologic al comportamenta
copilului lă pediatrică, pg
b) nu precede dar condiționează reușita tratamentului stomatologic al 130
copilului
c) precede dar nu condiționează reușita tratamentului stomatologic al
copilului
d) nu precede și nu condiționează reușita tratamentului stomatologic al
copilului
e) nicio afirmație din cele de mai sus nu este adevărată
6. La cabinetul stomatologic, copilul răsfățat: e, Stomatologie
a) va fi temător comportamenta
b) va fi marcat de o puternică anxietate de separare în orice situație mai lă pediatrică, pg
deosebită 136
c) va fi foarte greu de convins
d) este tipul de copil căruia i se oferă totul în orice situație
e) toate afirmațiile sunt adevarate
7. În clasa II din scara valorilor comportamentale a lui Frankl, copilul: b, Stomatologie
a) este plângăcios comportamenta
b) acceptă greu tratamentul lă pediatrică, pg
c) este îngrozit 136
d) are orice altă atitudine ce denotă negativism extrem
e) refuză tratamentul
8. În scala valorilor comportamentale a lui Frankl, clasa III prezintă următoarele c, Stomatologie

1
Dificultate - medie

caracteristici, cu excepția următoarei: comportamenta


a) copilul nu are atitudine pozitivă de bună voie lă pediatrică, pg
b) copilul acceptă tratamentul 137
c) copilul are raport bun cu echipa stomatologică
d) copilul respectă ședințele de tratament
e) copilul are bunăvoința să asculte echipa stomatologică
9. În stomatologia pediatrică, consimțământul în cunoștință de cauză: e, Stomatologie
a) este parte integrativă a managementului comportamental comportamenta
b) reprezintă o obligație legală lă pediatrică, pg
c) reprezintă un mijloc concret de a ajuta pacientul și medicul practician 141
d) are reale valențe preventive psiho-sociale și medico-legale
e) toate răspunsurile sunt corecte
10. În stomatologia pediatrică, consimțământul în cunoștință de cauză: e, Stomatologie
a) nu este parte integrativă a managementului comportamental comportamenta
b) nu reprezintă o obligație legală lă pediatrică, pg
c) nu reprezintă un mijloc concret de a ajuta pacientul și medicul 141
practician
d) nu are valențe preventive psiho-sociale și medico-legale
e) este parte integrativă a managementului comportamental
11. În tandem cu pregătirea psihologică a pacientului copil în vederea efectuării e, Stomatologie
primei vizite la cabinetul stomatologic, trebuie să se aibă în vedere comportamenta
următoarele elemente: lă pediatrică, pg
a) autodirijarea 147
b) automodelarea comportamentală a echipei stomatologice
c) planificarea riguroasă a primei programări
d) abordarea pozitivă a micului pacient
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
12. La cabinetul stomatologic, alături de sinceritate, în câștigarea încrederii c, Stomatologie
copilului sunt extrem de importante și: comportamenta
a) punctualitatea și toleranța lă pediatrică, pg
b) curățenia și flexibilitatea 150
c) toleranța și flexibilitatea
d) hotarârea și determinarea
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
13. Argumentele aduse de Starkey pentru separarea părinte-copil în timpul e, Stomatologie
tratamentului stomatologic nu includ una din afirmațiile următoare: comportamenta
a) copilul își divide atenția între medic și părinte lă pediatrică, pg
b) medicul își divide atenția între părinte și copil 153
c) părintele adresează copilului în mod repetitiv ordine
d) în prezența părintelui, medicul stomatolog devine prea reticent în
intonațiile vocii
e) medicul stomatolog adresează copilului în mod repetitiv ordine
14. Calitatea hipnodonției, ca și a majorității procedurilor de management e, Stomatologie
comportamental NU va fi influențată printre altele și de: comportamenta
a) rigurozitatea programărilor pacientului copil lă pediatrică,
b) durata ședinței pg164 – 165
c) capacitatea de sugestibilitate a copilului
d) eliminarea fenomenelor de ”angor temporis” din sălile de așteptare
e) incapacitatea de sugestibilitate a copilului
15. Dintre metodele de control al durerii (Bennet 1984) NU face parte a, Stomatologie
următoarea: comportamenta
a) scăderea pragului de reacție la durere lă pediatrică, pg

2
Dificultate - medie

b) eliminarea cauzei 167


c) depresia sistemului nervos central
d) metode psihosomatice
e) blocarea transmiterii impulsului nervos
16. Procesele care par să fie necesare în producerea și susținerea erupției dentare A,
sunt următoarele cu o excepție: Elem introd pg.
a) procesul prin care forțele eruptive sunt transmise prin mișcări de 65
translație la dinții vecini
b) mecanismul însuși care generează forțe eruptive
c) procesul prin care forțele eruptive sunt transmise prin mișcări în
țesutul înconjurător
d) procesele care fac posibil ca dintele să fie menținut în noua poziție
e) erupția produce procese de remodelare a țesutului periodontal pentru a
menține integritatea funțională a dintelui
17. Sistemul implicat în mecanismul de erupție trebuie analizat ținând cont de C,
următoarele criterii: Elem introd pg.
a) caracteristicile sistemului nu trebuie să susțină mișcările eruptive o 65
perioadă cât mai lungă
b) caracteristicile sistemului trebuie să susțină mișcările eruptive o
perioadă foarte scurtă
c) caracteristicile sistemului trebuie să susțină mișcările eruptive o
perioadă cât mai lungă
d) caracteristicile biochimice ale sistemului trebuie să nu fie constante în
timpul producerii forței eruptive
e) trăsăturile morfologice ascoiate sistemului nu trebuie luate în
considerare
18. Despre etapa preeruptivă NU este adevărată următoarea afirmație: A,
a) cuprinde toate deplasările dentare Elem introd pg.
b) este o etapă intraosoasă 66
c) implică deplasarea mugurelui dentar în formare
d) cuprinde toate deplasările dentare pe care le face dintele din zona de
formare până la atingerea mucoasei orale
e) mugurele aflat în deplasare poate fi în perioada de morfodiferențiere
19. Despre etapa preeruptivă NU este adevărată următoarea afirmație: D,
a) asistăm la creșterea volumului coronar dentar Elem introd pg.
b) asistăm la dezvoltarea volumului coronar dentar 66
c) în interiorul osului se formează coroana dentară
d) vectorial direcția de migrare exclusivă și preponderentă este verticală
e) vectorial direcția de migrare exclusivă și preponderentă este
transversală
20. În faza pre-eruptivă a dezvoltării dentare: B,
a) există o creștere excentrică a dinților în interiorul foliculului Elem introd pg.
b) există o creștere concentrică a dinților în interiorul foliculului 67
c) această mișcare se asociază cu o mișcare activă în direcția pe care o
indică erupția către cavitatea orală
d) în această etapă inserția epitelială coboară
e) vectorial direcția de migrare exclusivă și preponderentă este verticală
21. În etapa preeruptivă, E. BRATU indică: A,
a) prezența zonelor cu „marcaje de ghidaj” în pereții osoși Elem introd pg.
b) rolul important al osteoclastelor în dirijarea mișcărilor verticale ale 67
dinților
c) rolul important al osteocitelor în dirijarea mișcărilor verticale ale

3
Dificultate - medie

dinților
d) lipsa de importanță a resturilor epiteliale diseminate în jurul mugurilor
dentari în ceea ce privește deplasarea intraosoasă a dintelui
e) lipsa de importanță a ligamentelor gubernaculare în ceea ce privește
deplasarea intraosoasă a dintelui
22. În timpul etapei pre-funcționale NU are loc: C,
a) perforarea mucoasei gingivale cu un vârf de cuspid Elem introd pg.
b) contactarea cel puțin cu o muchie sau cuspid a planului de ocluzie 68
c) migrarea exclusivă și preponderentă transversală a dintelui
d) unirea celulelor din stratul extern al epiteliului adamantin redus cu
cele din stratul bazal
e) formarea gingiei cervicale o dată cu expunerea unei porțiuni mari din
coroană
23. În etapa pre-funcțională: D,
a) o dată cu expunerea unei porțiuni mai mari din coroană se formează Elem introd pg.
gingia atașată 68
b) la dinții erupți epiteliul adamantin redus nu este atașat la porțiunea
neeruptă a coroanei
c) elementul determinat al deplasării dentare este reprezentat de
mezenchimul pulpar
d) în cazul în care există dinți temporari predecesori, rădăcina dintelui
decidual trebuie să se resorbă
e) are loc unirea celulelor din stratul intern al epiteliului adamantin redus
cu cele din stratul bazal
24. În etapa pre-funcțională, în cazul resorbției rădăcinii dintelui decidual B,
predecesor au loc următoarele fenomene, cu următoarea excepție: Elem introd pg.
a) pentru incisivi sau canini, resorbția se produce inițial pe suprafața 68
linguală adiacentă dintelui definitiv în formare
b) pentru molarii temporari, resorbția radiculară începe pe fața linguală
c) inițierea resorbției poate fi un proces de dezvoltare inerent
d) inițierea resorbției poate fi asociată presiunii exercitate de dintele
permanent succesional
e) pentru molarii temporari, resorbția radiculară începe pe suprafața
internă a rădăcinii unde se dezvoltă coroana premolarilor
25. În ceea ce privește deplasarea dentară în timpul etapei pre-funcționale, NU D,
este adevărat că: Elem introd pg.
a) orientarea vectorială este preponderent axială 68-69
b) asociativ intervin și mișcări transversale
c) asociativ intervin și mișcări sagitale
d) orientarea vectorială este preponderent transversală
e) elementul determinat al deplasării dentare este reprezentat de
modificările osului alveolar
26. În timpul etapei pre-funcționale direcția dinților este influențată de: A,
a) matricele funcționale Elem introd pg.
b) doar de musculatura periorală 69
c) doar de musculatura intraorală
d) doar de orbicularul buzelor
e) doar de mușchiul buccinator
27. Etapa funcțională este legată de: B,
a) parcugerea spațiului necesar până la atingerea planului de ocluzie Elem introd pg.
b) intrarea în funcționalitate a dintelui 69
c) deplasări dentare mari

4
Dificultate - medie

d) o mișcare a dintelui doar intr-un singur sens


e) configurarea sulcusului gingival
28. Etapa funcțională NU se caracterizează prin: A,
a) migrarea este unidirecțională Elem introd pg.
b) atingerea planului de ocluzie 70
c) intrarea în funcționalitate a dintelui
d) se realizează sprijinul și ghidajul
e) deplasările dentare devin limitate
29. În etapa funcțională migrarea NU este: B,
a) preponderent axială Elem introd pg.
b) preponderent transversală 70
c) tridirecțională
d) asociativ sagitală
e) asociativ transversală
30. Migrările dinților în etapa funcțională sunt limitate de următorii factori cu C,
excepția următorului: Elem introd pg.
a) contactul cu antagoniștii 70
b) contactul cu dinții limitrofi
c) contactul cu dintele temporar de înlocuit
d) finalizarea creșterii rărăcinii
e) contactul cu dinții de pe arcada opusă
31. În etapa funcțională, patologic putem asista la următoarele situații cu excepția E,
uneia: Elem introd pg.
a) migrarea verticală excesivă 70
b) migrarea dintelui fără alveolă
c) migrarea insuficientă
d) versie
e) atingerea întregii suprafețe ocluzale a dintelui cu antagonistul său
32. În etapa funcțională, intervin următorii factori cu excepția următorilor: C,
a) factori funcționali Elem introd pg.
b) factori neuro-musculari 70
c) factori psiho-sociali
d) factori locali
e) factori ontogenetici
33. Despre erupția dentară NU este adevărată următoarea afirmație: A,
a) dinții temporari erup în perioada 4-36 luni Elem introd pg.
b) dinții temporari erup în perioada 6-30-32 luni 71
c) dinții temporari erup la interval de 6 luni
d) dinții temporari erup cu o variabilitate pe grupe de 3-4 luni
e) dinții temporari erup cu o varibilitate scurtată până la 2 luni în crizele
de creștere
34. Longevitatea dintelui temporar nu include E,
a) perioada activă de erupție a dintelui temporar Elem introd pg.
b) perioada de dinte temporar tânăr 71
c) perioada 6-30-32 luni de dinte temporar tânăr
d) perioada de stabilitate a dintelui temporar
e) perioada de instabilitate a dintelui temporar în intervalul 2 ani 1/2 – 4
ani
35. În perioada de instabilitate a dintelui temporar se produc următoarele B,
modificări cu o excepție: Elem introd pg.
a) uzura fiziologică a dintelui 72
b) atriția care determină a treia mezializare a mandibulei

5
Dificultate - medie

c) apare dezavantajul rapoartelor în suprafață


d) explozia de leziuni carioase aproximale
e) aparițiacâmpul retromolar
36. În perioada de instabilitate a dintelui temporar se produc următoarele D,
modificări premergătoare erupției dinților permanenți cu o excepție: Elem introd pg.
a) apariția câmpului retromolar între molarul 2 temporar si marginea 72
anterioară a ramului ascendent mandibular
b) resorbția fiziologică a rădăcinii temporare
c) explozia de leziuni carioase aproximale
d) rizaliza care se instalează constant cu aproximativ 3 ani înainte de
exfolierea dintelui
e) uzura fiziologică
37. În apariția rizalizei NU este implicat: C,
a) factorul pulpar al dintelui temporar prin fenomenul de autoresorbție Elem introd pg.
b) faptul că odontoblastul se disociază de elementul fibrilar 73
c) hipercementoza
d) pachetul enzimatic
e) mugurele dintelui succesional
38. Erupția retardată poate apare în următoarele situații cu excepția: D,
a) rahitismului Elem introd pg.
b) luesului congenital 75
c) rubeolei prenatale
d) foliculita expulsivă Capdepont
e) TBC-ul mamei gravide
39. Printre complicațiile erupției dentare NU se numără următoarea: B,
a) pericoronarita congestivă Elem introd pg.
b) chistul odontogen 76
c) pericoronarita supurată
d) abccesul gingival
e) foliculita expulzivă
40. În ceea ce privește rădăcinile dinților temporari NU este adevărată următoarea A,
afirmație: Bratu pg. 82
a) curbura rădăcinilor are concavitatea orientată spre oral
b) rădăcinile molarilor sunt extrem de divergente
c) curbura rădăcinilor are concavitatea orientată spre vestibular
d) rădăcinile tind să schițeze o formă de clește
e) rădăcinile prezintă o curbură în concordanță cu direcția deplasării
înlocuitorului permanent
41. NU este adevărat că: D,
a) rădăcina molarilor temporari este mai lungă și mai subțire comparativ Bratu pg. 82
cu cea a dinților permanenți
b) rădăcinile molarilor temporari se îngustează pe măsura apropierii de
apex
c) rădăcinile dinților temporari prezintă o curbură cu concavitatea
orientată spre vestibular
d) rădăcina dinților frontali temporari este mai turtită vestibulo-oral față
de cea a frontalilor permanenți
e) rădăcinile dinților temporari sunt relativ mai lungi în comparație cu
coroanele
42. Despre caninii temporari NU se poate afirma că: E,
a) coroana converge spre joncțiunea amelo-cementară Bratu pg. 83
b) crestele marginale lipsesc de cele mai multe ori

6
Dificultate - medie

c) prezintă deseori un cingulum proeminent


d) rădăcina este lungă și subțire
e) rădăcina are de trei ori lungimea coroanei
43. Despre molarul doi temporar superior NU este adevărată următoarea A,
afirmație: Bratu pg. 84
a) prezintă în 55-60% din cazuri tuberculul lui Carabelli
b) reprezintă o copie la scară redusă a primului molar permanent superior
c) prezintă 4 cuspizi
d) are o formă romboidă
e) are creasta transversală proeminentă
44. Despre molarul doi temporar superior este adevărată următoarea afirmație: B,
a) are două rădăcini Bratu pg. 84
b) are formă de trapez
c) are rădăcini drepte
d) prezintă un strat de smalțcu o grosime uniformă de 6mm
e) are un strat de smalț cu o grosime uniformă de 1,2mm
45. Despre molarul unu temporar inferior NU este adevărată următoarea C,
afirmație: Bratu pg. 84
a) prezintă 4 cuspizi
b) suprafața ocluzală are drept caracteristică convergența cuspizilor
meziovestibulari și meziolinguali
c) grosimea smalțului este de 4.0 mm
d) grosimea smalțului este de 1.2mm
e) cele două rădăcini sunt aplatizate
46. Incisivul central superior temporar prezintă următoarele caracteristici cu B,
excepția următoarei: Bratu pg. 84
a) fața palatinală este concavă
b) nu prezintă cingulum
c) linia coletului are forma unei curbe cu convexitatea spre rădăcină
d) raportul de relativă egalitate a diametrului vertical și orizontal dă
coroanei un aspect pătrat
e) are aspect globulos
47. Incisivul lateral superior temporar prezintă următoarele caracteristici cu B,
excepția următoarei: Bratu pg. 84
a) dimensional este mai mic decât centralul
b) are o înălțime totală de 20,5mm
c) coroane are o înălțime de 5,5mm
d) rădăcina este subțire
e) rădăcina este efilată
48. Incisivul lateral superior temporar prezintă următoarele caracteristici cu E,
excepția uneia: Bratu pg. 85
a) fața vestibulară a rădăcinii este aplatizată
b) marginea incizală este mai oblică decât cea a incisivului central
superior
c) rădăcina este complet edificată în jurul vârstei de 2 ani
d) coroana este mai alungită decât cea a incisivului central superior
e) coroana are diametrul vertical mai mic decât cel orizontal
49. Incisivul central inferior temporar prezintă următoarele caracteristici cu B,
excepția uneia: Bratu pg. 85
a) marginea cervicală are aspectul unei linii curbe
b) curba marginii cervicale are convexitatea spre coroană
c) fața linguală prezintă un cingulum

7
Dificultate - medie

d) fața linguală are două creste marginale


e) treimea apicală a rădăcinii este înclinată spre vestibulară
50. Incisivul central inferior temporar prezintă următoarele caracteristici cu o A,
excepție: Bratu pg. 85
a) edificarea rădăcinii se încheie la 3 ani
b) are rădăcina turtită în sens mezio-distal
c) camera pulpară urmează conturul suprafeței externe
d) pulpa se găsește la aproximativ 2,6mm de marginea incizală a
incisivului central
e) distanța de la camera pulpară la fața distală este de 1,7mm
51. Incisivul lateral inferior temporar prezintă următoarele caracteristici cu D,
excepția uneia: Bratu pg. 86
a) are dimensiunea mai mare decât centralul
b) înălțimea totală este de 15 mm
c) marginea incizală este înclinată spre distal
d) rădăcina este turtită în sens vestibulo-oral
e) fața linguală prezintă creste marginale
52. Boala carioasa este o boala infecțioasă ce are ca rezultat: a (Luca, pg 5)
a) demineralizarea structurilor dure dentare
b) remineralizarea structurilor dure dentare
c) demineralizarea și remineralizarea structurilor dure dentare
d) afectarea periodonțiului
e) nici o afirmație de mai sus nu este corectă
53. Streptococcus mutans: d (Lua, pg 9)
a) are capacitatea de prindere pe mucoasa orală
b) nu are capacitatea de prindere pe suprafețele dure
c) apare în cavitatea bucală înaintea erupției dinților
d) are capacitatea sa adere la suprafețele dure
e) nici o afirmație de mai sus nu este corectă
54. În etiopatogenia cariei dentare, substratul nutritiv este furnizat de: e (Luca, pg 10)
a) componentele endogene ale salivei
b) componentele endogene ale lichidului din șantul gingival
c) aportul exogen din alimentatie
d) hidrații de carbon
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
55. Streptococcus mutans este recunoscut pentru capacitatea sa de a : d (Luca, pg 10)
a) sintetiza polizaharide intracelulare de tip glucan și fructan
b) sintetiza monozaharide extracelulare de tip glucan și fructan
c) sintetiza monozaharide intracelulare de tip glucan și fructan
d) sintetiza polizaharide extracelulare de tip glucan și fructan
e) nici o afirmație de mai sus nu este corectă
56. Cu privire la aspectul macroscopic al cariei incipiente este adevărată a (Luca, pg 14)
următoarea afirmație:
a) prin uscarea suprafeței de smalț se observă smalțul alb, opac și încă
dur
b) fără uscarea suprafeței de smalț se observă smalțul alb, opac și încă
dur
c) prin uscarea suprafeței de smalț se observă smalțul modificat de
culoare și moale
d) prin uscarea suprafeței de smalț se observă lacune de smalț
e) prin uscarea suprafeței de smalț se observă leziuni cavitare
57. Despre caria incipientă de pe suprafețele netede se pot face următoarele e (Luca, pg 14)

8
Dificultate - medie

afirmații:
a) este cunoscut sub denumirea de ”white spot”
b) în anumite condiții leziunea se prezintă sub forma unei pete brune
(“brown spot”)
c) este evidentă sub forma unei pete albe, opace
d) este acoperită de smalt neted și lucios, dur la palpare, aparent
nemodificat
e) toate răspunsurile sunt corecte
58. Caria din șanturi și fosete, în general caria ocluzală, începe: b (Luca, pg 19-
a) sub forma a două leziuni separate pe fundul șanțurilor sau fosetelor, 20
leziuni ce confluează după ce ajung la joncțiunea smalț-dentină
b) sub forma a două leziuni separate pe pereții laterali ai șanturilor sau
fosetelor, leziuni ce confluează după ce ajung la joncțiunea smalț-
dentină
c) sub forma a două sau mai multe leziuni separate pe pereții laterali ai
șanturilor sau fosetelor, leziuni ce confluează după ce ajung la
joncțiunea smalț-dentină
d) sub forma a două leziuni separate pe pereții laterali ai șanturilor sau
fosetelor, leziuni ce confluează înainte de a ajunge la jocțiunea smalț-
dentină
e) sub forma a două leziuni separate pe pereții laterali ai șanțurilor sau
fosetelor, leziuni ce nu confluează dupa ce ajung la jocțiunea smalț-
dentină
59. Forma și distribuția cariilor la dinții temporari sunt în legătură directă cu d (Luca, pg. 41)
vârsta copilului, cu dintele și cu suprafața dentară afectată; astfel atacul carios
are loc după un tipar specific:
a) cu interesarea dinților anteriori mandibulari, apoi maxilari
b) cu interesarea dinților anteriori, apoi ai celor din zona laterală
c) cu interesarea molarilor, întâi maxilari și apoi mandibulari
d) cu interesarea molarilor, întâi a celor mandibulari, apoi a celor
maxilari, și a dinților anteriori maxilari
e) cu interesarea molarilor mandibulari apoi maxilari, și apoi a dinților
anteriori mandibulari
60. Caria ocluzală reprezintă forma cea mai frecventă de carie până la vârsta de: C ( Luca, pg41)
a) 2-3 ani
b) 3-4 ani
c) 4-5 ani
d) 5-6ani
e) 6-7 ani
61. După JOHNSEN D.C., în afară de tiparele obișnuite de carie, există și unele e (Luca, pg 45)
forme particulare, caracteristice copiilor preșcolari. În această categorie sunt
incluse:
a) cariile de biberon
b) cariile grefate pe hipoplazii de smalț
c) cariile galopante
d) cariile dezvoltate la copiii cu despicături labio-palatine
e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte
62. În cazul cariei simple a dinților temporari, la palparea cu sonda: A,
a) se precizează întinderea în suprafață și profunzime a procesului carios Luca pg. 81
b) se precizează întinderea doar în suprafață a procesului carios
c) se precizează întinderea doar în profunzime a procesului carios
d) nu se precizează calitatea dentinei alterate

9
Dificultate - medie

e) nu se precizează existența unei eventuale deschideri a camerei pulpare


63. În cazul cariei simple la dinții temporari, mobilitatea dentară: B,
a) este prezentă la dintele temporar în stadiul I și II Luca pg. 81
b) nu este prezentă la dintele temporar în stadiul I și II
c) nu este prezentă la dintele temporar în stadiul III
d) scăzută față de cea a dintelui omolog, în situația când acesta este
indemn, poate include diagnosticul de carie simplă
e) nici o variantă de răspuns de mai sus nu este corectă
64. Prin tratamentul cariei simple a dinților temporari se urmăresc următoarele B,
obiective: Luca pg. 83
a) nu este necesară prevenirea apariției complicațiilor locale și la distanță
b) oprirea evoluției procesului carios
c) păstrarea vitalității dentare în vederea asigurării ritmului patologic de
resorbție radiculară
d) prevenirea doar a apariției complicațiilor locale
e) prevenirea doar a apariției complicațiilor la distanță
65. În caria incipientă activă (“white spot”) la dinții temporari, tratamentul constă D,
în: Luca pg. 83
a) refacerea distrucției coronare
b) tratamentul plăgii dentinare
c) prepararea unei cavități
d) stimularea mecanismelor locale de remineralizare prin aplicații locale
de preparate florurate
e) exereza dentinei alterate
66. La cavitățile de clasa a II-a la dinții temporari, cavitatea orizontală, de retenție B,
are următoarele caracteristici: Luca pg. 89
a) nu este superficială
b) este de regulă superficială
c) nu este extinsă
d) va fi extinsă în șanțurile și fosetele de pe fața vestibulară
e) cavitatea va fi mai profundă pe jumatatea sa ocluzală
67. În prepararea cavităților la dinții temporari, exereza dentinei alterate are C,
următoarele caracteristici: Luca pg. 92
a) se face cu turație înaltă
b) se face cu freze con invers
c) se face cu turație convențională, cu freze sferice
d) nu se face cu linguri Black
e) nu se face cu excavatorul
68. În cavitățile superficiale de la nivelul dinților temporari, pentru tratamentul E,
plăgii dentinare se adoptă următoarea conduită terapeutică: Luca pg.93
a) nu se folosește H2O2 în toaleta cavității
b) aplicarea de Ca(OH)2 pentru obturarea cu amalgam
c) aplicarea de eugenat pentru obturarea cu amalgam
d) aplicarea de Ca(OH)2 în cavitățile foarte adânci, care se vor obtura cu
glass-ionomeri
e) aplicarea de lac de tip Copalite, pe toti pereții cavității, dacă se va
obtura cu amalgam
69. În cavitățile profunde de la nivelul dinților temporari, pentru tratamentul E,
plăgii dentinare se adoptă următoarea conduită terapeutică: Luca pg.93
a) toaleta cavității cu alcool
b) aplicarea de lac de tip Copalite, pe toți pereții cavității, dacă se va
obtura cu amalgam

10
Dificultate - medie

c) aplicarea de Ca(OH)2 în suspensie, când se va obtura cu compozit


d) se utilizează lac de tip Copalite pentru protecția marginală a cavității
e) coafaj indirect cu Ca(OH)2 în cavitățile foarte adânci, care se vor
obtura cu glass-ionomeri
70. Despre glass-ionomeri, utilizați ca material de obturație la dinții temporari E,
este adevărată următoarea afirmație: Luca pg.95
a) se utilizează atunci când există o distrucție coronară întinsă
b) se utilizează în momentul în care viața dintelui temporar pe arcada este
mai ridicată
c) se pot utiliza doar glass-ionomerii convenționali
d) se pot utiliza doar glass-ionomerii modificați cu rășină
e) în cazul restaurării cavității de clasa a II-a, obturațiile cu glass-
ionomer convențional au un risc de eșec de cinci ori mai mare decât
cele cu glass-ionomer modificat cu rășină
71. În pregătirea cavității la dinții temporari, sunt necesare anumite adaptări în C,
funcție de material. Astfel, pentru amalgam este adevărată următoarea Luca pg. 95
afirmație:
a) nu necesită cavități retentive
b) se bizotează marginile de smalț ale cavității
c) necesită protecție pulpară
d) nu necesită nici un fel de adaptare în pregătirea cavității
e) nici o afirmație de mai sus nu este corectă
72. În pregătirea cavității la dinții temporari, sunt necesare anumite adaptări în B, pg. 96
funcție de material. Astfel, pentru compozit este adevărată următoarea
afirmație:
a) necesită cavități retentive
b) nu necesită cavități retentive
c) nu se recomandă bizotarea marginilor de smalț
d) se recomandă bizotarea marginilor de smalț în unghi de 300
e) nu necesită protecție pulpară
73. Formele acute ale cariilor dinților temporari prezintă următoarele D,
caracteristici: Luca pg. 45
a) nu pot fi întâlnite la toate tipurile de carii
b) sunt mai frecvente în perioada de vârstă 10-13 ani
c) inițial au o deschidere largă în smalț
d) au viteza mare de propagare, în circa 2 luni putând ajunge la camera
pulpară
e) debutează printr-o poartă îngustă de intrare
74. Cariile cronice ale dinților temporari prezintă următoarea caracteristică: C,
a) se întâlnesc frecvent la dinții temporari Luca pg. 45
b) devin frecvente după vârsta de 10 ani
c) debutează printr-o poartă largă de intrare
d) au o evoluție rapidă
e) se poate ajunge la camera pulpară după o perioadă de evoluție de 3-4
ani
75. Caria din șanțuri și fosete a dinților temporari: C,
a) se dezvoltă la nivelul incisivilor temporari Luca pg. 46
b) se dezvoltă la nivelul caninilor temporari
c) se dezvoltă la nivelul molarilor temporari
d) reprezintă localizarea de elecție până la vărsta de 8-9 ani
e) reprezintă localizarea de elecție până la vârsta de 4-5 ani
76. Caria aproximală de la nivelul molarilor temporari: C,

11
Dificultate - medie

a) debutează deasupra punctului de contact Luca pg. 47


b) debutează doar la punctul de contact
c) debutează la punctul de contact sau imediat sub el
d) această formă de debut nu este favorizată de linia neonatală
e) progresia nu se face în direcție pulpară
77. Caria de biberon: E,
a) se localizează pe suprafețele dentare cu risc crescut la carie Luca pg. 49
b) localizarea proximală este exclusă
c) extinderea nu se face conform ordinii de erupție
d) primul grup afectat este cel al incisivilor inferiori
e) se localizează pe suprafețele dentare cu risc scăzut la carie
78. Conduita terapeutică în cazul cariei rampante la dinții temporari constă în: A,
a) tratamentul leziunilor odontale prin obturații sau extracții în funcție de Luca pg 68
distrucția coronară
b) tratamentul leziunilor odontale prin extracții, indiferent de distrucția
coronară
c) nu sunt indicate tratamentele preventive
d) nu sunt indicate sprayurile cu salivă artificială
e) nu este indicată fluoro-profilaxia ca și tratament preventiv
79. Caria dinților temporari la copiii cu despicături labio-maxilo-palatine: E,
a) nu are un tipar special Luca pg. 72
b) apare la copiii cu igiena precară
c) are evoluție rapidă în suprafață
d) are evoluție rapidă în profunzime
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
80. Despre caria de biberon este adevărată următoarea afirmație: D,
a) leziunile se dezvoltă simptomatic Luca pg. 62
b) leziunile au evoluție lentă în suprafață
c) leziunile au evoluție lentă în profunzime
d) leziunile au evoluție rapidă în suprafață și profunzime
e) de obicei, simptomatologia nu devine zgomotoasă când apar
complicații grave
81. În cazul cariei de biberon, singurii dinți care NU vor fi afectați sunt următorii: B,
a) incisivii superiori Luca pg. 60
b) incisivii inferiori
c) molarii unu temporari superiori
d) molarii doi temporari superiori
e) molarii unu temporari inferiori
82. Printre particularitățile dinților temporari și implicațiile acestora în prepararea D,
și/sau obturarea cavităților se numară și următoarea: Luca pg. 84
a) grosimea mai mare a structurilor dentare
b) camera pulpară mai mică
c) strat exterior de smalț prismatic
d) strat exterior de smalț aprismatic
e) contacte stranse și întinse în suprafață între molari, după vârsta de 7-8
ani
83. Printre regulile de pregătire a cavităților enunțate de Black se numară: E,
a) forma de retenție Luca pg. 85
b) forma de rezistență
c) exereza dentinei alterate
d) extensia preventivă
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte

12
Dificultate - medie

84. Dinții permanenți tineri NU pot fi protejați de leziuni carioase prin: E


a) controlul igienei și regimului alimentar E.Bratu,
b) prevenirea traumatismelor F.Glavan-
c) aplicații topice de fluor “Practica
d) sigilarea șanțurilor și fosetelor Pedodontica”(E
e) administrarea pe cale generală de preparate pe bază de magneziu d a-III-a), Ed.
Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag 252
85. Următorii factori fac ca procesul carios la dinții permanenți tineri să se D
instaleze mai rapid: E.Bratu,
a) smalțul matur F.Glavan-
b) dentina cu canaliculi mai înguști și deschiși “Practica
c) dentina cu canaliculi mai largi și închiși Pedodontica”(E
d) smalțul imatur d a-III-a), Ed.
e) dentina cu canaliculi mai înguști și închiși Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag 251
86. În ceea ce privește apariția leziunilor carioase la nivelul dinților permanenți B
tineri, este adevărată afirmația: E.Bratu,
a) unul dintre dinții cei mai afectați în primii ani de la erupție este F.Glavan-
molarul secund permanent “Practica
b) între 13-14 ani apar leziunile carioase la nivelul premolarilor Pedodontica”(E
c) între 9-10 ani sunt afectați incisivii pe fețele proximale ditia a-III-a),
d) între 8-9 ani sunt afectați incisivii la foramen cecum Ed.Orizonturi
e) toate afirmațiile sunt valabile univ,Timisoara
2015 pag 252
87. În ceea ce privește caria de suprafață la nivelul dinților permanenți tineri, este E
valabilă următoarea afirmație: E .Bratu,
a) inițial, leziunile sunt strict de suprafață F.Glavan-
b) progresând în profunzime, smalțul este distrus în centrul leziunii “Practica
c) marginile leziunii sunt rău delimitate Pedodontica”(E
d) marginile leziunii sunt cretoase d a-III-a), Ed.
e) toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag
252,253
88. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe: C
a) fețele vestibulare E .Bratu,
b) fețele proximale și vestibulare F.Glavan-
c) fețele proximale și ocluzale “Practica
d) fețele orale Pedodontica”(E
e) fețele ocluzale ți orale d a-III-a), Ed.
Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.253
89. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe: B E.Bratu,
a) fețele proximale și vestibulare F.Glavan-
b) fețele proximale și ocluzale “Practica
c) fețele vestibulare Pedodontica”(E
d) fețele orale ditia a-III-a),
e) fețele ocluzale și orale Ed.Orizonturi

13
Dificultate - medie

univ,Timisoara
2015 pag.253
90. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe: E E.Bratu,
a) fețele proximale și vestibulare F.Glavan-
b) fețele ocluzale și orale “Practica
c) fețele vestibulare Pedodontica”(E
d) fetele orale ditia a-III-a),
e) fetele proximale și ocluzale Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.253
91. În cazul tratamentului cariei dinților permanenți tineri prin cavități de clasa a- A
III-a, accesul se va realiza pe cât posibil de pe: E.Bratu,
a) fața palatinală F.Glavan-
b) fața distală “Practica
c) fața mezială Pedodontica”(E
d) fața vestibulară ditia a-III-a),
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.256
92. În cazul tratamentului cariei dinților permanenți tineri prin cavități de clasa a- B E.Bratu,
III-a, accesul se va realiza pe cât posibil de pe: F.Glavan-
a) fața mezială “Practica
b) fața palatinală Pedodontica”(E
c) fața distală ditia a-III-a),
d) fața vestibulară Ed.Orizonturi
e) toate vafirmațiile de mai sus sunt corecte univ,Timisoara
2015 pag.256
93. Protecția pulpo-dentinară la dinții permanenți tineri, va avea următoarele E
obiective: E.Bratu,
a) limitarea reacției pulpo-dentinare post-operator F.Glavan-
b) favorizarea formării dentinei reacționale “Practica
c) menținerea la nivelul dinților permanenți imaturi a condițiilor Pedodontica”(E
fiziologice favorabile formării rădăcinii ditia a-III-a),
d) menținerea la nivelul dinților permanenți imaturi a condițiilor Ed.Orizonturi
fiziologice favorabile închiderii apicale univ,Timisoara
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte 2015 pag.257
94. La dinții temporari, răspunsul pulpar la diferiți agenți etiologici ai inflamației e,
pulpare constă mai ales din inflamații de tip cronic și/sau necroză în:
a) stadiul 1 și 2 Practica
b) stadiul 1 și 3 pedodontică pg
c) stadiul 2 220
d) stadiul 2 și 3
e) stadiul 3
95. Efectul secționării dentinei la dinții temporari, se observă histologic ca și o d, Practica
bandă calciotraumatică care reprezintă: pedodontică pg
a) o întrerupere între apoziția de dentină primară și dentină terțiară 221
b) o continuare între apoziția de dentină secundară și dentină terțiară
c) o continuare între apoziția de dentină primară și dentină secundară
d) o întrerupere între apoziția de dentină secundară si dentină terțiară
e) o continuare intre apoziția de dentină primară și dentină terțiară
96. În pulpopatiile dinților temporari, durerea provocată: d,
a) se tratează prin tehnici neconservative Practica

14
Dificultate - medie

b) indică absența sensibilității dentinare dintr-o carie profundă sau pedodontică pg


restaurare defectuoasă 223
c) se exarcerbează la îndepărtarea iritantului
d) e stimulată de iritanți termici, chimici sau mecanici și se reduce sau
dispare după îndepărtarea iritantului
e) este calmată de factori termici sau mecanici
97. În pulpopatiile dinților temporari, durerea spontană prezintă următoarele b, Practica
caracteristici cu o excepție: pedodontică pg
a) e pulsatilă 223
b) apare de obicei ziua
c) apare de obicei noaptea
d) este una din cele mai frecvente acuze ale pacienților care se prezintă în
urgență
e) este surdă
98. Pulpitele cronice ale dinților temporari sunt caracteristice: e, Practica
a) copiilor mai mici pedodontică pg
b) copiilor mai mari cu dinți temporari în stadiul 2 226
c) copiilor mai mari cu dinși temporari în stadiul 1
d) copiilor mai mici cu dinți temporari în stadiul 3
e) copiilor mai mari cu dinți temporari în satdiul 3
99. În pulpita cronică deschisă granulomatoasă (hiperplazică), diagnosticul a, Practica
diferențial trebuie făcut cu: pedodontică pg
a) polipul gingival 226
b) hiperemia pulpară
c) pulpita seroasă parțială
d) pulpita purulentă parțială
e) sindromul de sept
100. Următoarea afirmație cu privire la pulpita cronică închisă a dinților temporari, d, Practica
NU este adevărată: pedodontică pg
a) este determinată de actele terapeutice de preparare a cavităților 226
b) la frezajul explorator pacientul va acuza o ușoară sensibilitate
dureroasă
c) pentru precizarea diagnosticului se recurge la frezajul explorator
d) durerea este vie
e) este determinată de factorii toxici infecșioși cantonați în dentina
alterată
101. La dinții temporari, despre necroza pulpară cu patologie parodontală forma c, Practica
acută, NU este adevărată următoare afirmație: pedodontică pg
a) apare cel mai frecvent la nivelul molarilor temporari în stadiul 2 227
b) palparea pune în evidență mobilitatea dentară
c) apare cel mai frecvent la nivelul molarilor temporari în stadiul 1
d) în antecedente se înregistrează o durere vie, spontană, pulsatilă
e) adenita este frecventă
102. La dinții temporari, despre necroza pulpară cu patologie parodontală forma b, Practica
cronică, NU este adevărată următoare afirmație: pedodontică pg
a) se manifestă frecvent la dinții temporari în stadiul 3 227
b) se manifestă frecvent la dinții temporari în stadiul 2
c) papila interdentară este congestionată și/sau hiperplazică
d) parulisul, dacă este prezent, se află la distanță de inserția epitelială
e) palparea vestibulară permite sesizarea dispariției osului alveolar
103. Sindromul dentar Turner se manifestă ca o hipoplazie localizată cel mai d, Practica
adesea la nivelul: pedodontică pg

15
Dificultate - medie

a) molarilor permanenți 231


b) incisivilor
c) molarilor temporari
d) premolarilor
e) caninilor
104. În sindromul dentar Turner, dinții prezintă următoarele caracteristici, cu o b, Practica
excepție: pedodontică pg
a) smalțul este subțire 231
b) rădăcinile sunt lungi
c) stratul de dentină este redus uneori lao simplă coajă
d) radăcinile sunt deformate
e) smalțul este rugos
105. Printre factorii generali care influențează alegerea tratamentului în e, Practica
pulpopatiilor dinților temporari se numără: pedodontică, pg
a) starea de sănătate a copilului 231-232
b) posibilitatea de a veni la tratament în ședințe repetate
c) interesul manifestat de părinte în rezolvarea unei probleme dentare a
copilului
d) gradul copilului de cooperare
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
106. În cazul dinților temporari, materialul ideal pentru acoperirea pulpei a, Practica
radiculare trebuie: pedodontică,
a) să favorizeze vindecarea pulpei radiculare 237
b) să aibă acțiune bacteriostatică
c) să interfereze cu procesul fiziologic de resorbție a rădăcinii
d) să fie iritant pentru pulpa radiculară
e) să fie iritant pentru țesuturile înconjurătoare
107. După o pulpotomie vitală cu formocrezol, pacientul este ținut sub observație: d, Practica
a) 7-10 zile pedodontică, pg
b) 5-12 zile 242
c) 5-10 zile
d) 15-20 zile
e) 7-14 zile
108. Printre dezavantajele pulpotomiei devitale la dinții temporari se numără și b, Practica
următoarea: pedodontică, pg
a) tehnica de execuție este simplă 243
b) anestezierea frecvent incompletă a pulpei
c) este realizabilă în ședințe scurte
d) este mai ușor acceptată de pacienți
e) nu necesită anestezie prin injecție
109. Pentru înlocuitoarele de arsenic pe bază de paraformaldehidă utilizate în d, Practica
terapia pulpară a dinților temporari, timpul necesar unui efect complet este de: pedodontică, pg
a) 3 zile 244
b) 5 zile
c) 5-7 zile
d) 7-10-15 zile
e) 2-3-5 zile
110. Contraindicațiile pulpectomiei la dinții temporari sunt: e, Practica
a) dinte ce nu poate fi restaurat pedodontică, pg
b) infecții periapicale extinse la nivelul mugurelui dintelui permanent 245
c) dinte temporar în stadiul 3,cu resorbție radiculară mai mare de 2/3 din
lungimea rădăcinii și resorbții patologice interne sau externe

16
Dificultate - medie

d) dinte temporar în stadiul 1


e) toate afirmațiile sunt adevărate
111. După Andlaw și Rock, a doua ședință a pulpotomiei ne-vitale are loc după: C, Practica
a) 2-3 zile pedodontică, pg
b) 3-5 zile 245
c) 7-14 zile
d) 21 zile
e) 1-3 zile
112. Materialul de obturație radiculară ideal pentru dinții temporari trebuie: d, Practica
a) să fie radiotransparent pedodontică, pg
b) să coloreze dinții 246
c) să nu adere la pereții radiculari
d) să fie antiseptic
e) să se resoarbă mai rapid decât rădăcina dintelui temporar
113. În compoziția pastei KRI folosită la obturația radiculară a dinților temporari e, practica
se găsește: pedodontică, pg
a) Iodoformul 246
b) Monoclorfenolul
c) Camforul
d) Mentolul
e) toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate
114. Una din următoarele afirmații despre pasta iodoformată NU este adevărată: a, Practica
a) în caz de depășire a apexului se resoarbe greu pedodontică, pg
b) are acțiune antiseptică 246
c) se resoarbe în același ritm cu rădăcina dintelui temporar
d) nu are efecte negative asupra rădăcinii dintelui permanent
e) nici o afirmație de ai sus nu este adevărată
115. Pasta de obturație radiculară a dinților temporari propusă de Maisto NU b, Practica
conține: pedodontică, pg
a) Oxid de zinc 246
b) Hidroxid de calciu
c) Iodoform
d) Camfor
e) Mentol
116. În cazul pulpitei acute purulente parțiale de la nivelul dinților permanenți E (Bratu/272
tineri, despre durere se poate aprecia că: ???
a) apare frecvent dimineața
b) este absentă
c) este iradiantă
d) apare postprandial
e) apare frecvent seara, noaptea
117. Apexificarea prin procedeul lui Frank se aplică la: B (Bratu/275
a) dinții temporari tineri ???
b) dinții permanenți tineri devitali
c) dinții permanenți tineri vitali
d) dinții temporari vitali
e) dinții permanenți tineri cât și la dinții temporari
118. Indicaţi metodele chirurgicale indicate în tratamentul pulpopatiilor dinţilor E (Bratu/279
permanenţi tineri:
a) gingivectomie
b) osteotomie
c) osteoplastie

17
Dificultate - medie

d) rezecţia apicală
e) extracţie la dinţii cu distrucţii coronare avansate şi rădăcini scurte cu
procese osteitice difuze și acutizări frecvente
119. Pulpectomia parţială este contraindicată în următoarele situaţii clinice: A Bratu/274
a) pacienţi necooperanţi şi cu afectarea furcaţiei
b) carie simplă superficială
c) hiperestezie dentinară
d) hipercreştere gingivală
e) abces vestibular
120. Pulpa dinţilor permanenţi tineri se caracterizează prin: E (Bratu/263
a) număr mare de fibrocite
b) grad mic de hidratare al substanţei fundamentale
c) incapacitate de apărare faţă de atacul cariogen
d) creşterea presiunii intrapulpare în procesele inflamatorii
e) zona apicală bogată în celule nediferenţiate și specializate
121. Formarea completă a rădăcinii incisivului central permanent are loc la: D (Bratu/261
a) 1 an după erupţie
b) 2 ani după erupţie
c) 3 ani după erupţie
d) 2 și 6 luni după erupţie
e) 2 ani și 8 luni după erupție
122. Pulpotomia vitală cu hidroxid de calciu la dinţii permanenţi tineri are drept D (Bratu/272
scop:
a) aplicare de arsenic
b) administrare de antibiotice şi antitermice
c) aplicarea unor preparate pe bază de paraformaldehidă
d) de a îndepărta pulpa coronară inflamată și de a menține vitalitatea
țesuturilor pulpare radiculare
e) aplicare de eugenol, oxid de zinc şi con de gutapercă
123. Obiectivul esenţial în tratamentul pulpopatiilor dinţilor permanenţi tineri îl C (Bratu/269
reprezintă:
a) oprirea fenomenului de creştere radiculară
b) prezenţa durerilor spontane şi provocate
c) păstrarea integrală sau parţială a vitalităţii organului pulpar şi creştere
radiculară
d) prezenţa granulomului periapical
e) prezenţa resorbţiei externe
124. Coafajul pulpar indirect la dinţii permanenţi tineri este contraindicat în: A (Bratu/269
A. pulpite purulente parţiale sau totale
B. carie simplă superficială
C. carie simplă profundă
D. hiperemie pulpară
E. fractură coronară treimea incizală
125. Preparatele folosite în coafajul pulpar indirect la dinţii permanenţi tineri sunt: E (Bratu/270
a) Mepivocaina
b) Iodoform
c) Arsenic
d) Trioximetilen
e) Hidroxidul de calciu
126. Enumeraţi cauzele principale care generează pulpopatiile dinţilor permanenţi E (Bratu/264
tineri:
a) rahitismul

18
Dificultate - medie

b) avitaminoze
c) reumatismul articular acut
d) parodontite apicale simptomatice
e) caria dentară netratată, manopere terapeutice incorecte, traumatisme
dentare
127. Durerea în pulpita purulentă a dinţilor permanenţi tineri are următoarele A (Bratu/267,
caracteristici: 268
a) durere pulsatilă sau iradiantă
b) durere provocată
c) durere provocată de agenţi chimici
d) durere continuă iradiantă
e) durerea încetează după îndepărtarea stimulului

19