Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea

domeniului de autostradă în arealul Bucureşti –
Olteniţa

Popa Cristina Elena

Anul I, grupa 506
Geormofologia Environmentala

București
2020
CUPRINS

I.Introducere

II. Metodologie

2.1. Baze de date

2.2. Etape de lucru
2.2.1. Etapa de documentare şi de cercetare pe teren
2.2.2. Etapa pregătitoare
2.2.3. Etapa de lucru în programele GIS
2.2.3.1. Etapa I
2.2.3.2. Etapa a II-a

Concluzii

Bibliografie
1. Introducere

Utilizarea softurilor GIS prezintă avantaje numeroase şi multiple

posibilităţi în comparaţie cu tehnicile cartografice.

Prin diversitatea opţiunilor de prezentare ale informaţiilor pe hărţi,

dar şi modul prin care acestea se pot realiza, pot determina raportul
cauză-efect prin stabilirea corelaţiilor hărţilor legate de pante, soluri,
geologie, utilizarea terenurilor, căilor de comunicaţie şi a ariilor protejate
se urmareşte dezvoltarea unui domeniu de autostradă în zona Bucureşti
– Olteniţa .

Geomorfologia dinamicã - domeniu al geomorfologiei care se ocupã

de studiul proceselor, sub raportul aspectelor generale privind iniţierea
lor, dezvoltarea şi constrângerea lor pânã la concretizarea în morfologie
şi tip de depozite.

Geomorfologia aplicată - o aplicare a cunoştinţelor de geomorfologie

la soluţionarea problemelor privind folosirea terenurilor, exploatarea
resurselor, planificarea şi amenajarea mediului.

Geomorfologia environmentală – ştiinţa care examinează relaţia

între Om şi Mediu.

Geomorfologia environmentală drept utilizarea practică a

geomorfologiei pentru soluţionarea problemelor acolo unde omul doreşte
să transforme, să schimbe sau să folosească procesele geomorfologice;

Această disciplină implică următoarele teme:

 studierea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief

care afectează omul, inclusiv fenomenele de hazard cum ar fi
inundaţiile, alunecările de teren, ravenaţia, eroziunea laterală etc.
 analiza problemelor în zonele unde omul planifică să perturbe
sau deja a alterat ecosistemul apă-uscat.
 utilizarea de către om a agenţilor sau produselor
geomorfologice ca resurse, cum ar fi apa, nisipul, pietrişul, roca
sau peisajul.
 Zona analizată este localizată în partea Sud Sud-Estică a României
( în partea sudică a Câmpiei Române), mai precis între Bucureşti și
Olteniţa.

Se află într-o zonă joasă cu altitudini scăzute, treptele hipsometrice

au valori între 150-215 metri.

Fig. 1 Harta localizării arealului studiat

2. Metodologia
2.1. Baza de date

Baze de date: Sunt foarte utile datorită faptului că reprezintă un

punct important de plecare al unui proiect, dar şi datorită faptului că
reprezintă o finalitate a lui.
Reprezintă o modalitate de stocare a unor informaţii şi date pe un
suport extern, cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a
acestora. Poate fi sub formă de raster dar şi sub formă de date
vectoriale.
Baza de date poate fi atât sub formă de raster, dar şi date vectoriale
prin care putem realiza un rezultat complex cu date noi sau vechi.

2.2. Etape de lucru

2.2.1. Etapa de documentare şi de cercetare pe teren, această

etapă a presupus documentarea bibliografică şi deplasarea pe teren în
mai multe perioade diferite.
2.2.2. Etapa pregătitoare, prin această etapă am realizat cea mai
importantă parte a proiectului, şi anume realizarea hărţilor. Pentru
întocmirea acestor hărţi am folosit mai multe tipuri de date, raster şi
vector, preluate de pe hărţi topografice, geologice, modelul digital
altitudinal realizat prin vectorizarea curbelor de nivel.
2.2.3. Etapa de lucru in programele GIS, materialul grafic a fost
realizat cu ajutorul ArcGis 10.3.1. Aceste metode constiruie un avantaj
deoarece facilitează uşor munca şi tototdată obţinem foarte multe
informaţii pe bază de material grafic şi sporeşte foarte mult gradul de
originalitate.

2.2.3.1. Etapa I
În această etapă s-au realizat hărţile primare cu ajutorul modelului
numeric altitudinal: pante, soluri, geologie, utilizarea terenurilor, căilor de
comunicaţie şi a ariilor protejate
  Geodeclivitatea

Harta geodeclivității sau harta pantelor a fost realizată cu ajutorul

funcției Slope din Spatial Analyst Tools-Surface - Slope,Imput raster:
dem, Output raster: pante. Din Symbology-Classified-Classes:5 –
Classify –Break Value se reclasifică valorile în 5 clase. Au rezultat
următoarele clase: mică, medie şi mare .
Din Color Ramp se alege paleta de culori de la verde la roșu.
Pentru a-i reda modelul 3D se aplică hillshade.ul cu o transparență de
50%.
Pentru finalizarea hărții se merge în modul Layout View de unde
se insereză din Insert titlu, scara, orientarea și legenda după care se
exportă din File-Export Map.
 Fig. 2 Harta pantelor

 Harta solurilor

Harta solurilor a fost realizată urmând paşii următori: se aduce

stratul cu solurile României 1:200.000 în Arc Map alături de conturul
poligon al arealului analizat. Datele utilizării vor fi tăiate după conturul de
interes astfel: Tool Box - Analysis Tools – Extract – Clip: Imput Features:
„romania_sol”, Clip Features: „limită”, Output Features: „utilizare”. Pentru
a apărea clasele de utilizare: Symbology – Categoryes – Value Field:
descr_clas (coloană în care am completat denumirea corespunzătoare
codului, din legenda hărţii solului) - Add All Values. Asemanător în
cazurile anterioare, se adaugă hillshade-ul cu transparenţă 50% şi
celelalte elemente ale hărţii (Insert) , apoi se exportă (Export Map).

Fig. 3 Harta solurilor

  Utilizarea terenurilor

Această hartă a fost realizată utilizând datele vectoriale Corine

Land Cover. În foaia de lucru se aduc vectorul Corine Land Cover și
conturul (limita) arealului studiat. Datele utilizării vor fi tăiate după
conturul zonei de lucru astfel: din Arc Toolbox – Analysis Tools – Extract
– Clip: Imput features: clc2000_ro, Clip features: limită, Output features:
utilizare_terenuri. Ca să apară clasele de utilizare se va merge la
Symbology – Categories – Value field și se alege LABEL3_RO – Add all
values. Diversele categorii de utilizare vor avea culori diferite. Însă, în
ultima coloană din tabela de atribute se găsesc codurile RGB care se vor
folosi pentru a reda culorile corecte pentru fiecare utilizare. Pentru un
model 3D se adaugă Hillshade, care va avea o transparență de 50%. Se
mai adaugă rețeaua hidrografică, iar în modulul layout se inserează titlul,
scara, orientarea și legendă.
Fig. 4 Harta utilizării terenurilor
  Ariile protejate

Datele despre arii vor fi tăiate după conturul zonei de lucru astfel:
din Arc Toolbox – Analysis Tools – Extract – Clip: Imput features:
Limitele_ariilor_naturale_protejate, Clip features: limită, Output features:
arii.

Fig. 5 Harta ariilor protejate

  Geologia

Geologia a fost realizată astfel: se aduce stratul cu geologia

României în foaia de lucru, alături de conturul (limita) zonei de studiu.
Datele utilizarii vor fi tăiate după contur astfel: Arc Toolbox– Analysis
Tools – Extract – Clip: Imput features:geo200_6_03,Clip features:
limită, Output features: geologie. Ca să apară clasele de roci – dublu
click pe layer: Symbology – Categories –Value Field: OBS – Add all
values.

Aceste categorii vor apărea cu diverse culori. Pentru a alege

culorile potrivite se va consulta o hartă geologică a României tipărită. Se
adaugă la final hillshade pentru a reda în mod 3D, iar din meniul Insert
se adaugă titlu, scară, orientare și legendă.
 Fig. 6 Harta geologică

2.2.3.1. Etapa II

Această etapă este reprezentată de realizarea hărţii favorabilităţii

proiectării autostrăzii Bucureşti - Olteniţa.
Harta favorabilităţii a fost realizată prin înmulţirea urmatoarelor
rastere, Spatial Analysis Tools – Map Algebra: ariile protejate, căile de
comunicaţii, utilizarea terenurilor, pantele, solurile şi geologia. S-a
refăcut clasificarea, Simbology – 5 clase – Natural Breaks, de la roşu la
verde.
Rezultatele finale ale acestor hărţi s-au obţinut prin reclasificarea lor
în 2 sau mai multe clase, fiecare, şi prin selectarea rampei de culori
verde – roşu, unde verde reprezintă favorabilitatea maximă, iar roşu
nefavorabil.

X
X
X

După intensitatea gleizării

1 – ape
3 – puternic
5 – moderată
10 – fără apă
X

=
 Pentru harta favorabilităţii s-a realizat un table în Excel în urma
căruia s-a calculat suprafaţa pentru fiecare dintre cele 5 clase.

Favorabilitate Favorabilitate Favorabilitate Favorabilitate Suprafata

Nefavorabil Total
foarte mare mare medie mica (kmp)
31532 10541 4603 8582 16361 71619 749,55
330,01 110,32 48,17 89,82 171,23 749,55
 După obţinerea tabelului în Excel, a fost realizată şi o diagramă în
procente pentru a reprezenta şi mai bine favorabilitatea împărţită în cele
5 clase.

Favorabilitate

23%

44%

12%

6%
15%

1 Favorabilitate foarte mare

2 Favorabilitate mare
3 Favorabilitate mica
4 Favorabilitate medie
5 Nefavorabil

În continuarea proiectului s-a trasat posibila autostradă evitându-se

pe cât de mult posibil zonele nefavorabile, acestea fiind identificate cu,
culoarea roşie.

Pentru trasarea autostrăzii s-a creat un strat nou de tip punct,

Catalog - New Shapefile – Feature Type – Point, primele doua puncte s-
au amplasat în fiecare oraş sau aproape de oraş, apoi s-au amplasat
aleatoriu.