IP USMF “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicină Legală

LEZIUNI BALISTICE

Eduard Lungu
Dr. în medicină,
asistent universitar
 Planul
1. Definiţie, scurt istoric, clasificare.
2. Leziuni prin glonţ la trageri de la distanţe
îndepărtate.
3. Leziuni prin glonţ la trageri de la distanţă apropiată.
4. Leziuni prin glonţ la trageri cu ţeava lipită.
5. Leziuni prin arme cu alice.
6. Leziuni produse prin rafale automate.
7. Leziuni produse prin explozii.
 Arme de foc
mecanisme sau instrumente ce
acţionează prin intermediul unui
proiectil a cărui deplasare este indusă
de arderea pulberii explozive.
 Clasificarea armelor de foc
Destinaţie Sistemul de încărcare - descărcare
- de luptă - manual
- de serviciu - semiautomat
- pentru autoapărare - automat
- criminale - de construcţie proprie
- sportive - combinat
- de vânătoare
În funcţie de proiectil Construcţia canalului
- cu glonţ - ţeava lisă (netedă)
- cu alice - ţeava ghintuită(uluce spiroidale)
- proiectile atipice
- cu gaze
 Elementele componente ale
cartuşului cu glonţ

1 2 3 4

1. Glonţul în ansamblu 2. Tubul 3. Proiectilul 4. Capsa 5. Pulberea

 Factorii traumatici ai împuşcăturii
 factor de bază – proiectilul (glonţul obişnuit sau special, eschilele
glonţului explodat, alicele, bura şi alte componente ale armei de
vânătoare, proiectil atipic)
 factori suplimentari ai tragerii (gazele şi aerul din ţeavă,
pulberea, particule de pulbere, particule metalice)
 arma de foc sau părţile acesteia (orificiul ţevii, părţile mobile
ale armei, patul armei, eschilele ţevii şi ale altor părţi ale armei)
 proiectile secundare – fragmente din obstacolul penetrat
(eschilele şi particulele proiectilului, particulele de haine, eschile
osoase)
 Distanţele împuşcăturii

 distanţa îndepărtată - acţiunea doar a

proiectilului
 distanţa apropiată - acţionează şi factorii
suplimentari ai tragerii
 tragere cu ţeava lipită - acţionează toţi
factorii traumatici, inclusiv gura ţevii
Mecanismele de acţiune a glonţului

 rupere; hidrodinamică
 perforare şi penetrare
 de înfundare (cuneiformă)
 contuzivă
Mecanismele de acţiune a glonţului
rupere; hidrodinamică
Mecanismele de acţiune a glonţului
Perforare şi penetrare

”minus ţesut”

cavităţile corpului
Mecanismele de acţiune a glonţului
Înfundare (cuneiformă)

contuzivă
sub piele
Mecanismele de acţiune a glonţului
Contuzivă
Energie cinetică mică. Acţiune tangenţială (unghiul ≤ 15º)

contuzie

în afară tangenţial
 Diagnosticul diferenţial al orificiilor de intrare şi ieşire ale
glonţului pe ţesuturi moi, la trageri de la distanţă mare
Semnele Orificiul de intrare Orificiul de ieşire
morfologice
Forma Rotundă sau ovală, mai rar Stelată, fisurată, semilunară,
orificiului semilunară sau nedeterminată mai rar rotundă sau ovală
Defect tisular Practic permanent Frecvent lipseşte
Dimensiuni Defectul dermei este mai mic Frecvent mai mari decât a
decât diametrul glonţului. orificiului de intrare. Mai rar –
Defectul în epiderm este mai egale sau mai mici
des egal
 Diagnosticul diferenţial al orificiilor de intrare şi ieşire ale
glonţului pe ţesuturi moi, la trageri de la distanţă mare
Semnele Orificiul de intrare Orificiul de ieşire
morfologice
Inelul de De regulă bine se determină Frecvent lipseşte, mai rar este
excoriaţie prezent
Inelul de Prezent pe piele sau pe haine Lipseşte
ştergere
Marginile Frecvent festonate, mai rar De regulă neregulate, adesea
netede răsfrânte în afară
 Zonele canalului de rănire

 canalul de rănire propriu-zis

 zona de contuzie a ţesuturilor
 zona de contuzie moleculară a ţesuturilor
Fractură orificială a osului plat

Lamela externă Lamela internă cu

desprinderea stratului
spongios
 Mecanismul de producere a fracturii
orificiale în formă de con retezat

1. Lamela externă 2. Lamela internă

 Factorii suplimentari posedă
acţiune
 Mecanică (perforare şi penetrare; rupere;
contuzivă)
 Termică

 Chimică CO COHb, COMb

 Zonele împuşcăturii cu ţeava
apropiată
 zona de acţiune maximă a gazelor
explozibile
 zona de depunere concomitentă a
funinginii, particulelor de metal şi
pulberii
 zona de depunere doar a particulelor de
metale şi pulbere
Leziune prin armă de foc cu ţeava
lipită „Ştanţ-marca”
Leziune prin armă de foc cu ţeava
lipită „Ştanţ-marca”
 Elementele componente ale
cartuşului cu alice

2 3

1. Capsa 2. Tubul 3. Pulberea 4. Bura 5. Alicele

 Tragerea din arme de foc cu alice
Distanţele tragerii după gradul dispersării
alicelor:
 tragerea în limitele acţiunii compacte a alicelor
 tragerea în limitele acţiunii relativ compacte
 tragerea în afara limitei de acţiune compactă a
alicelor
 Tragerea din arme de foc cu alice

 tragerea în limitele acţiunii compacte a alicelor

 Tragerea din arme de foc cu alice

 tragerea în limitele acţiunii relativ compacte

 Tragerea din arme de foc cu alice

 tragerea în afara limitei de acţiune compactă a

alicelor
 Leziuni produse prin rafale automate

- Frecvenţa împuşcăturii – 500-900 trageri

pe minut
- Orificiile de intrare – situate unilateral, pe
aceeaşi suprafaţă a corpului
- Canalele de rănire - paralele, cu aceeaşi
direcţie
 Factorii traumatici ai exploziei

 unda de detonaţie şi particulele

substanţelor explozibile
 unda de şoc a mediului ambiant
 schijele şi elementele dispozitivului
exploziv
 proiectilele secundare
Mulţumesc pentru atenţie