SEMINARUL 1: INTRODUCERE IN ȘTIINȚA ECONOMICĂ

ORGANIZAREA SEMINARIILOR DE MICROECONOMIE

14 seminarii ce vor fi structurat în 3 părți:
a. O scurtă recapitulare a conceptelor predate la curs
b. Întrebări și discuții privind conceptele respective
c. Aplicații numerice
Nota finală:
1 punct din oficiu, 6 puncte examenul, 3 puncte activitatea la seminar
- 2 puncte vor conta cele două lucrări
- 1 punct activitatea la seminar (5 steluțe pentru răspunsuri la întrebări / rezolvarea
problemelor)

CONCEPTE CHEIE
 Raritatea resurselor și alocarea eficientă a resurselor limitate
 Alegerile și costul de oportunitate
 Rolul stimulentele în economie

ÎNTREBĂRI PENTRU STUDENȚI ȘI EXEMPLE:

1. Care este problema fundamentală pe care o studiază economia? Dar microeconomia?

Problema o reprezintă raritatea resurselor de care dispune o societate. De aici puteți deduce că economia
reprezintă studiul modului în care societate iși alocă eficient resursele limitate.
Prin resurse economice vom înțelege totalitatea resurselor naturale, umane și create de oameni ce pot fi
utilizate sau sunt efectiv utilizate in producția de bunuri si servicii. In general, le vom împarți in doua tipuri
de resurse: materiale si umane.

Microeconomia este o ramură a economiei care se ocupă de studiul comportamentului unităților economice
individuale – cum sunt : firmele şi gospodăriile. Comportamentul se analizează atât la nivelul unui consumator
ca agent al cererii, cât și la nivelul producătorului care se manifestă ca subiect al deciziei de a combina factori
de producție şi, pe această bază, de a susține oferta de bunuri si servicii.

1
2. Prin urmare care sunt problemele fundamentale la care încearcă știința microeconomică?

Problemele sunt următoarele:

Ce să se producă? Cum să se producă? Cât să se producă? Pentru cine să se producă?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, microeconomia studiază mecanismul general de funcționare a pieței şi
a concurenței, mecanismele formării prețurilor şi a veniturilor.

3. Se spune ca resurse limitate și nevoi sunt nelimitate. Ce părere aveți despre această afirmație?
Nevoile sunt nelimitate deoarece sunt caracterizate de faptul că:
- Sunt nelimitate ca număr (sunt din ce în ce mai numeroase, fapt care se datorează progresului economic și
social)
- Sunt concurente (o nevoie nu poate să se dezvolte în detrimentul alteia);
- Sunt complementare (unele nevoi se satisfac împreună cu altele, completându-se reciproc);
- Unele nevoi au capacitatea de regenerare (ele se sting momentan prin satisfacerea lor, dar se refac în timp);
- Sunt subiective (fiecare om are propriile aspirații, dorințe etc.);

Exemplu: La un moment dat o persoană poate să-și satisfacă doar anumite nevoi. De exemplu, dacă ne așezăm
la masă putem mânca pe saturate și ne satisfacem pe deplin nevoia de hrană. Aceasta nu înseamnă
satisfacerea tuturor nevoilor și, în plus, nevoia de hrană se va regenera pe măsură ce organismul va consuma
energia acumulată. De asemenea nu toate nevoile existente vor putea fi satisfăcute, pentru că nu se pot
produce toate bunurile și serviciile de care avem nevoie.

4. Ce-mi puteți spune despre afirmația conform căreia „nimic nu este gratuit” sau „There’s no such thing as a
free lunch”.

Nimic nu e gratis iar orice alegere presupune un cost și un beneficiu. Pentru a primi ceva trebuie sa cedăm
altceva. Practic tot timpul trebuie facem compromisuri și alegeri: sa alegem unele bunuri si sa renunțăm la
altele.

5. Să luam următorul exemplu. Dacă vă uitați la TV pentru patru ore, fără să consumați alimente și fără să fiți
nevoiți să plătiți pentru energia electrică consumată sau abonamentul TV, înseamnă ca vizionarea emisiunilor
nu a implicat nici un cost?

2
 Costul acestei acțiuni specifice (deși nu costat nimic din punct de vedere financiar) este reprezentată de
lucrurile pe care le-ați fi putut face în cele patru ore: să lucrați part-time zilnic și să obțineți un venit; să citiți
pentru lucrarea de săptămâna viitoare în vederea unei note mai bune, să mergeți să alergați pentru a vă spori
condiția fizică etc.
Beneficiul sau utilitatea adusă de urmărirea celor patru ore de emisiuni TV e reprezentată de divertismentul
resimțit, informațiile primite etc.

6. În ce măsura ieftinirea unui telefon vă motivează să-l cumpărați? Dar o creștere a salariului minim pe
economie v-ar stimula sa vă angajați?

Stimulentele reprezintă motivația ce determină un individ sa întreprindă o anumita decizie sau o anumită
acțiune. Aceste stimulente pot fi de mai multe tipuri:
 Financiare sau remunerative (atunci când avem un interes economic)
 Morale (atunci când o persoană este convinsă că „face lucrul corect”)
 Coercitive (atunci când o persoană este stimulată să nu întreprindă o anumită acțiune ca urmare a unor
potențiale efecte negative pe care le-ar resimți ulterior)
 Naturale sau psihologice (curiozitatea, frica, plăcerea, etc.)

RECAPITULAREA PRINCIPALELOR CONCEPTE:

 Economia studiază tensiunea dintre resursele limitate și nevoile nelimitate. Satisfacerea nevoilor se
realizează cu ajutorul resurselor iar producerea de bunuri și prestarea de servicii nu este posibilă fără
consumul de resurse. De aceea economia reprezintă studiul modului în care societate iși alocă eficient
resursele limitate.
 Agenții economici sunt constrânși să facă alegeri (trade-offs). Costul de oportunitate reprezintă raportul
dintre sacrificiu și câstig.”. El poate fi calculat prin formula:

∆𝑦 este parte din bunul substituit/sacrificat iar

∆𝒚 ∆𝑥 este bunul care substituie/ales;
𝑪𝑶𝒙 = −
∆𝒙
semnul „–” arată relația inversă care se stabilește între cele două valori)

 Studiul economiei îmbină metode specifice științelor exacte cu metode psiho-sociologice de analiză.

3
APLICAȚII:
1. Andrei are de ales intre doua situații ipotetice:
a. Să urmeze cursurile unei facultăți economice unde va trebui să-și plătească taxa anuală de 1000
de Euro fără posibilitatea de a se angajeze până la finalul celor 3 ani de studiu. După terminarea
anilor de studiu, acesta se angajează la Banca Națională a României, unde va obține un salariu
mediu anual de 9.600 de Euro (800 de Euro lunar).
b. Să nu urmeze cursurile unei facultăți și să se angajeze imediat după terminarea liceului in cadrul
unei agenții de publicitate, unde va câștiga aproximativ 5.400 de Euro anual (350 de Euro lunar).

Întrebări studenți:

- Ce rol au avut stimulentele în aceste situații?

- Care a fost resursa limitată în cazul lui Andrei și care a fost costul de oportunitate?
- A luat Andrei o decizie corectă din punct de vedere economic prin înscrierea la facultate, pe o perioadă
de 10 ani?

Rezolvare:

Varianta a. Varianta B.
(9.600 x 7) – 3.000 = 64.200 euro 5.400 x 10 = 54.000 euro

64200

54600

45000
42000
37800
35400 33600
29400
25800
21000 25200
16800 16200
12600
8400 6600
4200
-1000 -2000 -3000
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

Student si angajat BNR Angajat al agentiei de publicitate

4
2. Presupunem că un consumator dispune de suma de 100 de RON și dorește achiziția unor cărți de economie
și a unor porții de mâncare la un restaurant. Prețul unei cărții este de 10 de Ron iar prețul unei porții de
mâncare este de 20 de Ron.
a. Calculați costul de oportunitate pentru o carte
b. Calculați costul de oportunitate pentru o porție de mâncare
c. Calculați costul de oportunitate pentru două cărți
d. Calculați costul de oportunitate pentru cinci porții de mâncare

P.cărții = 10 Ron a. b.
P.mâncării = 20 Ron 10 cărți ……………………. 5 porții 5 porții de mâncare …………….. 10 cărți
V = 100 Ron 1 carte ……………………. x porții 1 porție ………………………….. x ?
1∙5 1 ∙ 10
Rezolvare: 𝑥= 𝑥=
10 5
CO (carte) = 0,5 porții de mâncare CO (o porție de mâncare) = 2 cărți
Din acel venit, se pot
Pentru a putea achiziționa o carte, Pentru a putea achiziționa o porție de
cumpăra fie 10 cărți,
consumatorul trebuie sa renunțe la mâncare, consumatorul trebuie sa renunțe
fie 5 porții de
jumătate de porție de mâncare la două cărți.
mâncare.
c. d.
Astfel:
10 cărți ……………………. 5 porții 5 porții de mâncare …………….. 10 cărți
10 cărți = 5 porții
2 carte ……………………. x porții 5 porție ………………………….. x ?
2∙5 5 ∙ 10
𝑥= 𝑥=
10 5
CO (carte) = 1 porție de mâncare CO (5 porții de mâncare) = 10 cărți
Pentru a putea achiziționa două cărți, Pentru a putea achiziționa 5 porții de
consumatorul trebuie sa renunțe la o mâncare consumatorul trebuie sa renunțe
întreagă porție la 10 cărți

5
 SEMINARUL 2: MODELE ȘI INSTRUMENTE DE ANALIZA ALE ȘTIINȚEI ECONOMICE

CONCEPTE CHEIE
 Economia pozitivă și economia normativă
 Metodele și instrumentele de analiza ale științei economice
 Fluxul activităților economice
 Frontiera posibilităților de producție

ÎNTREBĂRI PENTRU STUDENȚI ȘI EXEMPLE:

Înainte de a trece la câteva exemple de modele economice, aș dori să faceți distincția dintre economia
pozitivă și economia normativă. O afirmație poziție este o afirmație referitoare la realitatea curentă. O declarație
normativă este o afirmație despre modul în care lumea ar trebui să fie. Când economiștii fac declarații normative,
ele acționează mai mult ca niște consilieri politici decât ca niște oamenii de știința.

1. Dați-mi exemple atât de afirmații pozitive cât și afirmații negative utilizând următorii termeni cheie:
șomaj, salariul mediu, prețul motorinei, nivelul impozitării profitului.

Ex: Economia Pozitivă Economia Normativă

Șomajul Rata şomajului în Bucureşti a scăzut la Șomajul ar trebui să scadă în țările în
1,91%, în martie 2015. dezvoltare.
Salariul Salariul mediu în România este de Salariul mediu ar trebui să crească pentru a
mediu 2415 lei. susține cererea de bunuri și produse.
Prețul Prețul motorinei la nivel mondial a Prețul motorinei la nivel mondial ar trebui să
motorinei scăzut în ultimii 5 ani. scadă mai mult pentru a ieftini transporturile
și industria auto.
Nivel Nivelul impozitării în Romania este de Nivelul impozitării profitului ar trebui să scadă
impozitării 16% pentru firme. și mai mult pentru a atrage investitori străini
profitului și noi antreprenori români.

6
 2. De ce economiștii utilizează instrumente sau modele teoretice în studiul lor?
Economiștii încearcă să se adreseze subiectelor din aria lor de activitate cu obiectivitate științifică. La
fel ca oricare tip de om de știință, aceștia utilizează anumite ipoteze și construiesc anumite modele
simplificate, astfel încât să înțeleagă fluxurile economice din jur.

Spre exemplu, pentru voi ca studenți la Relații Economice Internaționale poate fi de ajutor să porniți
de la premisa că există numai două economii care produc numai două bunuri economice pentru a
înțelege comerțul internațional. Odată ce ați înțeles cum comerțul dintre cele două țări funcționează,
puteți să vă extindeți analiza la un nivel mai mare de țări și de bunuri economice.

De asemenea, economiștii utilizează grafice deoarece acestea sunt un instrument esențial pentru
analiza comportamentului economic. Acestea de regulă arată relațiile care se stabilesc între anumite
variabile economice. Relațiile pot atât pozitive, cât și negative.

Ex: În graficul următor avem în partea stângă relația dintre numărul de ore pe care studenții il alocă
jocurilor video săptămânal și nota primită la sfârșitul semestrului. În cazul în care numărul de ore crește
de la 4 ore pe săptămână la 8, nota va scădea de la 5 la 3.
Graficul din partea dreaptă ilustrează situația în care dacă studenții alocă un numărul de 4 ore
săptămânal studiului microeconomiei aceștia vor primi la sfârșit în medie o notă de 5. În schimb, dacă
aceștia alocă un număr de 6 ore nota va crește la 10.

7
RECAPITULAREA PRINCIPALELOR CONCEPTE:
 Pentru a studia economia sunt utilizate anumite modele teoretice și ipoteze. Un model economic
reprezintă versiunea simplificată a realității care ne permite să observăm, să înțelegem și să facem
predicții cu privire la comportamentul economic.
 Economia pozitiva studiază realitatea economică efectivă pe când economia normativă arată cum ar
trebui să se desfășoare activitățile economice.
 Fluxul circular al activităților economice reprezintă un model simplificat al economiei care arată modul
în care banii și bunurile circulă în economie între gospodării și firme. Această diagramă ilustrează modul
în care firmele și gospodăriile răspund stimulentelor și modul în care funcționează piața resurselor și
piața bunurilor și serviciilor.
 Frontiera posibilităților de producție reprezintă ansamblul combinațiilor de bunuri și servicii ce pot fi
produse de către o economie sau o firmă prin utilizarea deplină și eficientă a resurselor. Acest model
ilustrează practic conceptele cheie pe care le-ați învățat până în prezent: resursele limitate, alegerile,
costul de oportunitate și eficiență alocării resurselor. Modelul implică un producător ce poate produce
numai două bunuri și mai multe combinații de planuri de producție.

APLICAȚII:
1. Uzina Dacia dorește să își modifice planul de producție pentru modele Logan și Duster.
a. Utilizând grafic frontiera posibilităților de producție a producătorului, determinați costul de
oportunitate a deciziei economice dacă producătorul Dacia decide să treacă progresiv în anul
2010 de la planul de producție A la planul de producție B. În anul 2012 trece de la planul B la
planul C iar în 2015 la planul D.

A B C D
Duster 0 6 8 10
Logan 20 14 10 0

8
 DUSTER

Rezolvare:
Presupunem că trecem de la punctul A la Presupunem că trecem de la punctul B la punctul
punctul B: C:
∆ logan = 20-14 = 6 ∆ logan = 14-10 = 4
∆ duster = 0-6 = -6 ∆ duster = 6-8 = -2
Dacia renunță să mai producă numai Logan și Dacia intensifica producția de Duster in
începe producția de Duster. In acest caz se vor detrimentul Logan în punctul C. In acest caz se vor
produce cu 6 unități de Logan mai puțin și cu 6 produce cu 4 unități de Logan mai puțin și cu 2
unități mai multe Dustere. unități mai multe Dustere.
6 𝑙𝑜𝑔𝑎𝑛 4 𝑙𝑜𝑔𝑎𝑛
CO a/b= − =1 CO b/c= − =2
−6 𝑑𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 −2 𝑑𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟
Costul de oportunitate al producerii unui Duster Costul de oportunitate al producerii unui Duster
este renunțarea la producerea unui Logan este renunțarea la producerea a două Loganuri.
Presupunem că trecem de la punctul C la punctul D:
∆ logan = 10-0 = 10
∆ duster = 8-10 = -2
Dacia renunță la producția de Logan și începe să producă numai modelul Duster. In acest caz se vor
produce cu 10 unități de Duster si nici un Logan.
10 𝑙𝑜𝑔𝑎𝑛
CO c/d= − =5
−2 𝑑𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟
Costul de oportunitate al producerii unui Duster este renunțarea la cinci Loganuri.

b. Este posibilă producția în punctele E sau F? Ce se întâmplă în cazul în care numai procesul de
producție al Dusterului se îmbunătățește? In ce condiții se poate produce in situația E?

9
 Se poate produce în situația F, dar cu risipă de resurse.
 Nu se poate produce în situația E, deoarece Uzina Dacia nu dispune de suficiente resurse.
 Atunci când procesul de producție al Dusterului se îmbunătățește, frontiera posibilităților de
producție se deplasează numai axa orizontală.

DUSTER

 Dacia poate produce în situația F numai în următoarele condiții:

o Se produc inovații tehnologice care să sprijine producția ambele modele
o Se dezvoltă mai multe capacitați de producție (se angajează personal suplimentar, se
achiziționează utilaje etc.)
o În aceste condiții curba se deplasează spre dreapta

10
 2. Identificați grafic cum se va deplasa curba posibilităților de producție a României pentru două tipuri de
bunuri în cazul în următoarele situații:
a. Calculatoare mai rapide și tehnologii mai performante;
b. Distrugerea unor centrale electrice;
c. Scăderea populației;
d. Creșterea educației lucrătorilor;
e. Existența șomajului în rândul tinerilor

3. Completați graficul de mai jos și explicații cum se transformă banii cheltuiți un student pe bunuri și
servicii în venituri pentru alte gospodării. De asemenea, explicați folosind aceleiași diagrame cum devin
banii pe care o companie ii utilizează pentru cheltuieli și salarii, venituri pentru alte companii.

4. Utilizând graficul de mai sus, plasați cifra care corespunde acțiunii respective în dreptul fiecărui flux.

1. Ionel cumpăra un litru de lapte cu 5 lei de la Mega Image.

2. Andrei lucrează la KFC Romana si este remunerat cu 1500 lei pe luna.
3. OMV-Petrom plătește către Banca Transilvania o dobândă de 5% pentru creditul acordat.
4. Adrian și-a închiriat terenul său către un organizator de târguri pentru organizarea unui eveniment.
5. În urma unei tranzacții desfășurate pe internet:
a. Cătălin comandă și plătește un o vacanță de pe Christian Tour
b. În următoarea săptămână, Cătălin pleacă într-un sejur all-inclusiv în Thassos.

11
DEZBATERE PRIVIND SISTEMELE ECONOMICE

Ce, Unde, Cum si Pentru cine sa producem? Acestea sunt întrebările fundamentale la care mai mulți teoreticieni
economici au încercat să răspundă. Din modelele, teoriile și asumpțiilor cercetătorilor au reieșit o serie de
sisteme economice ce s-au aplicat și în realitate. Cele mai elocvente sunt cazurile economiei de piață (sistemul
capitalist) și sistemul economiei planificate (sistemul comunist de piață).

Sistemul capitalist Sistemul comunist

Prezența Economie gravitează în jurul pieței și este bazată pe Statul este omniprezent in
statului în schimburi. Rolul statului este minimal si se manifesta economie. Deciziile economice
economie indirect (rol de reglementare a piețelor și de corectare sunt luate in mod centralizat de
a eșecurilor pieței, de apărare și furnizare a utilităților către instituțiile statului.
de bază).

Proprietatea Factorii de producție sunt deținuți de către agenții Statul deține proprietatea
factorilor de economici individuali, care decid cum să-i combine factorilor de producție și este
producție pentru producția de bunuri și servicii. unicul angajator.

Stimulentele Libertatea de decizie a agenților economice. Lipsa inițiativei private si a

economice Producătorii sunt stimulați de faptul că dețin stimulentelor de lucra mai mult
proprietatea factorilor de producție și de faptul că pentru venituri mai mari.
există concurență pe piață, să producă din ce în ce mai
eficient și mai calitativ pentru a obține profit. Angajații
sunt stimulați să lucreze cât mai eficient pentru a
avansa în carieră și pentru a obține venituri mai mari.
Formarea Preturile se formează liber pe piață, sub efectul Prețuri stabilite arbitrar de către
prețurilor „mâinii invizibile” (întâlnirea dintre cerere și ofertă) administrația centrală

12
Capitalism

Avantaje
 Stimulentele producătorilor de a produce
cele mai de calitate bunuri și servicii
 Ofertă de bunuri diversificată și de calitate
 Stimulentul angajaților de lucra cât mai bine
pentru venituri mai mari
 Asigura cea mai înaltă eficiență economica
Dezavantaje
- Accentul se pune pe obținerea profitului și
mai puțin pe aspectelor sociale
- Existența șomajului
- Distribuția inegala a veniturilor si a bunăstării

Comunism

Avantaje
 Lipsa șomajului si siguranța
locurilor de munca
 Lipsa disparităților economice
Dezavantaje
- Bunuri standardizate, de slabă calitate sau inexistența lor.
Calitatea slabă a produselor comuniste ca urmare a
planurilor de producție obligatorii (producătorii erau
motivați să îndeplinească planul respectiv inclusiv prin
sacrificarea calității produselor)
- Șomaj „ascuns”
- Ineficiența factorilor de producție (angajați nemotivați,
clădiri și utilaje depășite tehnologic și energofage)
- Plafonarea veniturilor

13
 SEMINARUL 3: SPECIALIZAREA ȘI BENEFICIILE COMERȚULUI

CONCEPTE CHEIE
 Avantajul absolut și avantajul comparativ
 Diviziunea muncii și specializarea producției
 Beneficiile comerțul

ÎNTREBĂRI PENTRU STUDENȚI ȘI EXEMPLE:

3. Vă mai amintiți de frontiera posibilităților de producție? Atunci când un producător poate produce 2
bunuri și este constrâns de existența resurselor sale (fizice, naturale, tehnologice și timp). Mai adăugați
în modelul explicativ încă un producător.
Imaginați-vă că avem economia insulei Malta care fie poate produce 4 tone de măsline fie poate pescui 2
tone de pești într-o săptămână. Mai adăugați în cadrul acestei analize încă o insula ceva mai mare: Creta.
Economia din Creta fie poate produce 6 tone de măsline, fie poate pescui 8 tone de pești în același timp.

Daca dorim să vedem cine deține avantaj absolut, ne uitam la cantitatea bunurilor produse. Insula care deține
avantaj absolut, atât pentru producția de măsline cât și de pește este Creta, deoarece poate produce mai
multe decât Malta.
Daca dorim să vedem cine deține avantaj comparativ în producția celor două bunuri, pe ce se bunuri se vor
specializa cele două economii și daca schimbul între cele două economii ar fi reciproc avantajos, trebuie să
ne uităm la costurile de oportunitate. Avantajul comparativ apare atunci când un anumit producător are costul
de oportunitate cel mai mic în producția unui anumit bun.
În cazul nostru, Malta deține avantajul comparativ al producției de măsline, deoarece renunță la mai puține
tone de pește pentru producția de măsline comparativ cu Creta (are un cost de oportunitate mai mic: 0,5 față

14
de 1,33), pe când Creta deține avantaj comparativ pe producția de pește deoarece renunță la mai puține tone
de măsline comparativ cu Malta (costul de oportunitate: 0,75 față de 2).

Pe baza unui avantaj comparativ, cele două insule se pot se pot specializa pentru producția acelor bunuri
pentru care au costuri de oportunitate mai mici (pot produce relativ mai ieftin un bun decât alte economii).
Malta se va specializa în producția de măsline, iar Creta se va specializa în producția de pește.

Daca cele două țări încep să facă schimburi la o rată de schimb de o tonă de pește = o tonă de măsline situația
va fi în felul următor:

Ambele țări vor beneficia de mai multe bunuri în urma schimbului decât le-ar fi permis frontiera posibilităților
de producție proprie!

15
 4. Îmi puteți spune ce reprezintă pentru voi specializarea sau diviziunea muncii si de ce s-au dezvoltat
acestea de-a lungul timpul?
Imaginați-vă o lume în care voi trebuie să produceți singuri toate bunurile economice. Pentru a putea produce
spre exemplu o pizza, ar fi trebuit să parcurgeți următoarele etape:
1. Să semănați un câmp cu grâu, să îl recoltați, să măcinați recolta
2. Să creșteți și o mică grădină cu roșii, ardei și rucola
3. Să crești o bivoliță pentru a produce mozzarela
4. Să construiți un cuptor și să tăiați lemne din pădure pentru a face focul
….
n. Să puneți cap la cap toate ingredientele și toate instrumentele, astfel încât să puteți produce o pizza.

Este mult mai ușor pentru societate și pentru membrii ei ca fiecare agent economic să se specializeze acolo
unde are atitudinile și cunoștințele necesare, deoarece resursele sunt utilizate mai eficient în acest mod.

Diviziunea muncii înseamnă că o persoană nu trebuie să se preocupe de cu toate lucrurile pe care nu le

înțelege sau la care nu este îndemânatică, sau pur și simplu nu are timpul sau stimulentul de a le învăța. Să
luam ca exemplu cazul producției de mașini. În procesul de producție de autovehicule, este necesară un nivel
înalt de specializare a personalului: o parte din lucrători realizează design-ul mașinii, o parte din ei testează
mașina, câțiva lucrează în cadrul departamentului de marketing, iar o alta parte din acești lucrează pe diferite
secțiuni ale liniei de producție iar job-urile lor sunt foarte specifice (un muncitor montează motorul, altul
roțile, etc.)

Acesta poate fi și cazul economiilor naționale. România nu se specializa pe producția de fructe exotice sau pe
avioane de vânătoare deoarece nu are clima necesară acestui lucru și nici capabilitățile tehnologice necesare
astfel încât să le producă într-un mod eficient. În schimb, se poate specializa pe anumite sectoare economice
unde deține avantaje comparative: http://cursdeguvernare.ro/competitivitatea-romaniei-10-pozitia-
avantajelor-comparative-ale-romaniei-in-raportul-european-asupra-competitivitatii-2013.html

16
 5. După specializare, intervine schimbul de bunuri și servicii. Cu ce scop se angajează agenții economici în
schimburi și care considerați că sunt principalele avantaje ale acestuia?
Agenții economici se angajează în schimburi economice deoarece la fel cum menționat în exemplul cu pizza, ei
nu-și pot produce singuri toate bunurile de care au nevoie.

Spre exemplu: un consumator poate decide să plătească la Pizza Hut suma de 20,9 Ron deoarece acordă o
valoare mai mare porției de pizza decât acelei sume. În schimb, Pizza Hut acordă o valoarea mai mare sumei de
bani primite. În final ambele părți sunt mulțumite cu schimbul comercial.

Puteți observa avantajul schimburilor comerciale din punct de vedere istoric. De-a lungul istoriei, zonele de
coastă sau cele din preajma fluviilor au fost cele în care civilizațiile s-au dezvoltat mai rapid comparativ cu
celelalte regiuni care nu avut acces la ape navigabile. De ce acest lucru? Părintele macroeconomiei, Adam
Smith, a spus că acele căi navigabile au facilitat comerțul, ce mai departe a condus la specializare și la dezvoltare
economică.
Mai jos puteți vedea efectele proximității față de căile navigabile (și implicit de comerțul internațional) ale
regiunilor din China. Se observa cum regiunile de pe coastă, din est, sunt mult mai dezvoltate comparativ cu
cele din interiorul țării.

Grafic. Producția internă brută per locuitor în China la nivel regional

17
 6. Cum stabilim pe ce bunuri se va specializa un producător?
Specializarea se stabilește în funcție de avantajul comparativ de care dispune fiecare producător. Acest lucru
înseamnă ca acel producător se va specializa pe producerea bunului ce înregistrează cel mai redus cost de
oportunitate.

Dacă producătorul respectiv deține avantaj absolut asupra producției unui bun, asta nu înseamnă neapărat că
respectivul ar trebui să producă acel bun. De exemplu, o țară poate avea un avantaj absolut în multe bunuri,
dar nu este recomandat să încerce să producă toate bunurile ci e recomandat să se concentreze numai asupra
produsele pentru care deține un avantaj comparativ.

RECAPITULAREA PRINCIPALELOR CONCEPTE:

 Avantajul absolut înseamnă că o economie poate produce un bun cu costuri mai mici decât alta. Asta
înseamnă că respectiva economie are nevoie de mai puține resurse pentru a produce aceeași cantitate
de bunuri.
 Avantajul comparativ apare atunci când un anumit producător are costul de oportunitate cel mai mic în
producția unui anumit bun. Pe baza unui avantaj comparativ, producătorul se poate specializa pentru
producția unui anumit bun. Asta înseamnă că țara respectivă poate produce relativ mai ieftin un bun
decât alte țări.
 Diviziunea muncii sau specializarea producției intervine atunci când unui lucrător îi sunt atribuite sarcini
specifice în cadrul unui proces de producție, ceea ce va conduce la o creștere a productivității muncii.
De asemenea specializarea poate însemna și faptul că fiecare țară poate produce acele bunuri la care
este eficientă producția ca apoi sa le schimbe cu alte țări.
 Beneficiile rezultate de pe urma specializării constau în faptul că bunurile sunt produse într-un mod mult
mai eficient decât dacă producătorii ar produce în mod individual toate bunurile de care au nevoie.
 Beneficiile rezultate de pe urma schimbului de pe piață reiese din faptul că producătorii se pot specializa
în producția acelor bunuri pentru care este mai eficient, deoarece își poate valorifica producția pe piață
și își poate procura bunurilor de care are nevoie de la alți producători.

18
APLICAȚII:

4. Să presupunem că sunt doi fermieri: Grigore și Ion. Ambii produc două tipuri de bunuri: roșii și carne
de vită. Ion poate produce într-o zi lucrătoare 4 kg de carne și 10 kg de roșii. Grigore în schimb poate
produce in același interval de timp 3 kg de carne și 6 kg de roșii.
Carne de vită Roșii
Grigore 3 6
Ion 4 10

a. Câte bunuri vor produce cei doi indivizi într-o săptămână lucrătoare (5 zile)? Reprezentanți
frontiera posibilităților de producție pentru cei doi producători.
b. Care este costul de oportunitate pentru fiecare producător?
c. Cine deține avantajul absolut și cine deține avantajul comparativ?

Rezolvare:
a. Într-o săptămână lucrătoare, Grigore poate produce 15 kg de carne de vită și 30 de kg de roșii, pe când
Ion poate produce 20 kg de carne de vită și 50 de kg de roșii.
Carne de vită Roșii
Grigore 15 30
Ion 20* 50*

b. Care este costul de oportunitate săptămânal pentru fiecare producător?

Grigore Ion
Daca Grigore produce numai carne de vită Daca Ion produce numai carne de vită costul de
costul de oportunitate va fi reprezentat de oportunitate va fi reprezentat de renunțarea
renunțarea producerii de roșii. producerii de roșii.

30 𝑟𝑜ș𝑖𝑖 50 𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒
𝐶𝑜 𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒 = = 2 roșii 𝐶𝑜 𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒 = 20 𝑟𝑜ș𝑖𝑖
= 2,5 roșii
15 𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒

Pentru fiecare kg de carne realizat Grigore Pentru fiecare kg de carne realizat, renunță la 2,5
renunță la 2 kilograme de roșii. kilograme de roșii.

19
 In situația inversă: In situația inversă:

15 𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒 20 𝑐𝑎𝑟𝑛𝑒
𝐶𝑜 𝑟𝑜ș𝑖𝑖 = = 0,5 carne 𝐶𝑜 𝑟𝑜ș𝑖𝑖 = 50 𝑟𝑜ș𝑖𝑖
= 0,4 carne
30 𝑟𝑜ș𝑖𝑖

Pentru fiecare kg de roșii realizat, Grigore Pentru fiecare kg de roșii realizat, Ion renunță la 0,6
renunță la 0,5 kg de carne. kg de carne

Costul de oportunitate
Carne de vită Roșii
Grigore 2 (per kg de roșii)** 0,5 (per kg de carne)
Ion 2,5 (per kg de roșii) 0,4 (per kg de carne)**

c. Ion are avantaj absolut* în producția ambelor bunuri. Acesta reușește să producă în același timp un număr
mai mare de kilograme de carne de vită cât și de roșii.
De asemenea, Ion are avantaj comparativ la producția de roșii**, deoarece are un cost de oportunitate mai
mic (0,4 față de 0,5). Grigore în schimb, are avantaj comparativ în producția de carne** (2 față de 2,5).

5. Utilizând aceiași doi fermieri: Grigore și Ion și aceiași producție zilnică, să presupunem următoarele:
a. Până să se specializeze și efectueze schimburi între ei, fiecare își ocupă timpul de lucru
săptămânal producând carne de vită 2 zile și roșii 3 zile. Care este posibilitatea producției totale
în cele 5 zile?
b. Dacă ambii producători decid să se specializeze pe baza avantajului comparativ, cât va fi
producția totală de carne și roșii?

Producția zilnică
Carne de vită Roșii
Grigore 3 6
Ion 4 10
2 zile pentru creșterea vitelor
3 zile pentru creșterea roșiilor

20
Rezolvare:
a. Producția săptămânală înainte de specializare
Carne de vită Roșii
Grigore 6 18
Ion 8 30
Total 14 48

b. Producția săptămânală după specializare

Carne de vită Roșii
Grigore 15 0
Ion 0 50
Total 15 50

6. Presupunem că există două țări Suedia și România, ambele producând: cereale și autoturisme. Utilizând
toate resursele, acestea pot produce următoarele combinații de bunuri:
Cereale Autoturisme
Suedia 10 tone per ora 50 unități per ora *
Romania 40 tone per ora * 20 unități per ora

a. Care țară are avantaj absolut pentru fiecare tip de produs? Dar avantaj comparativ?

Avantaj absolut*:
Suedia pentru producția de autoturisme deoarece poate produce mai multe unități cu mai puține resurse de
timp;
Romania: producția de cereale deoarece poate produce mai multe tone de cereale într-o ora.

Avantaj comparativ:
Suedia 50 10
𝐶𝑂𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎𝑙𝑒 = 10 = 5 autoturisme 𝐶𝑂𝑎𝑢𝑡𝑜 = 50 = 0,2 tone de cereale **

România 20 40
𝐶𝑂𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎𝑙𝑒 = 40 = 0,5 autoturisme ** 𝐶𝑂𝑎𝑢𝑡𝑜 = 20 = 2 tone de cereale

Costul de oportunitate al Suediei pentru producerea unei tone de cereale este de 5 unități de autoturisme, iar
costul de oportunitate pentru producerea unui autoturism este de 0,2 tone de cereale.
Costul de oportunitate al României pentru producerea unei tone de cereale este de 0,5 tone de autoturisme,
iar costul de oportunitate pentru producerea unei tone de autoturisme este reprezentat de 2 tone de cereale.

21
Prin urmare, România are un avantaj comparativ în producția de cereale, pentru că are un cost de oportunitate
mai mic în raport cu Suedia (0,5 față de 5). De asemenea, Suedia are un avantaj comparativ față de România în
producția de autoturisme, costul de oportunitate al autoturismelor fiind mai ridicat în România (0,2 față de 2).

b. Considerăm că în țările respective se lucrează 10 ore zilnic, dintre care 5 ore se folosesc pentru producția de
cereale și 5 ore pentru producția de autoturisme. Care va fi producția zilnică totală în cele două țări?
Cereale Autoturism
Suedia 5 ore * 10 tone = 50 tone / zi 5 ore * 50 auto = 250 auto / zi
Romania 5 ore * 40 tone = 200 tone / zi 5 ore * 20 auto = 100 auto / zi
Total 250 tone / zi 350 auto / zi

Prin urmare, Suedia va obține 50 de tone de cereale pe zi și 250 de tone de autoturisme pe zi, iar România va
obține 200 de tone de cereale pe zi și 100 tone de autoturisme pe zi.
Producția totală: 250 tone de Cereale și 350 de autoturisme pe zi.

c. Cum se vor specializa cele două țări și cum se va modifica producția din cele două bunuri?
Specializarea: Dacă Suedia se specializează în producerea de autoturisme – aceasta va produce zilnic 500 tone
de Autoturisme. Dacă România se specializează în producerea de Cereale- aceasta va produce zilnic 400 de tone
de Cereale Producția globală: 400 tone de Cereale și 500 tone de Autoturisme pe zi.

Cereale Autoturism
Suedia 0 10 ore * 50 auto = 250 auto / zi
Romania 10 ore * 40 tone = 400 tone / zi 0
Total 400 tone / zi 500 auto / zi

600 500
400
400 350
250
200

0
Cereale Auto

Inainte de specializare Dupa specializare

d. Presupunem că din cele 400 de tone de cereale produse zilnic, România păstrează 300 tone și dorește să
schimbe 100 tone de cereale pentru autoturisme. De asemenea, din producția totală zilnică de 500 autoturisme,

22
Suedia dorește să utilizeze 350 și să tranzacționeze 150. Raportul de schimb utilizat între cele două bunuri este
de 1 tonă cereale pentru 1,5 autoturisme.

Numărul autoturisme și tone de cereale disponibile în fiecare țară după schimb:

Cereale Autoturism
Suedia 100 (cf. raportului de schimb 150 mașini 500-150 = 350
= 100 tone de cereale)
Romania 400 – 100 = 300 150 (cf. raportului de schimb 100 tone
cereale = 150 de autoturisme)

În urma tranzacțiilor se observă că Suedia poate produce și utiliza 350 de autoturisme (cu 100 mai multe
autorurisme mai mult decât în situația inițială) și 100 tone de cereale (cu 50 de tone mai mult decât până să se
specializeze), în timp ce România poate consuma 300 tone cereale (100 de tone mai mult) și 150 autoturisme
(cu 50 mai multe autoturisme comparativ cu situația inițială), ceea ce depășește FPP ale celor două țări
analizate.

Daca doriți si cifre cu privire la economia reală, aveți în următorul link schimburile care se efectuează între țari:
http://atlas.cid.harvard.edu (The Atlas online is a powerful interactive tool that enables users to visualize a
country’s total trade, track how these dynamics change over time and explore growth opportunities for more
than a hundred countries worldwide. The Atlas is used by investors, entrepreneurs, policymakers, students and
the general public to better understand the competitive landscape of countries around the globe.)

23
 SEMINARUL 4: TEORIA CONSUMATORULUI

CONCEPTE CHEIE
 Utilitatea totala și utilitatea marginală
 Constrângerea bugetară și dreapta bugetului
 Curbele de indiferență și rata marginală de substituție
 Optimul consumatorului

ÎNTREBĂRI PENTRU STUDENȚI ȘI EXEMPLE:

7. Ce își dorește un consumator rațional?

În principal un consumator își dorește să-și maximizez utilitatea, în condițiile de constrângere bugetară.
Practic, acesta dorește să fie cât mai fericit cu resursele pe care le are. Vectorii fericirii sale, din punct de
vedere economic, constau în achiziționarea bunurile economice necesare îndeplinirii nevoilor sale.

8. Teoria consumatorului se concentrează în jurul conceptului de utilitate. Ați auzit cu siguranță de

termenul de utilitate. La ce credeți că se referă acest termen în sensul economic?
În termeni economic, utilitatea reprezintă satisfacția obținută în urma consumului unui bun sau a unui
serviciu. Trebuie să faceți distincție între două moduri de cuantificare a utilității:
 Utilitatea marginală. Aceasta reprezintă satisfacția suplimentară resimțită în urma consumului unei
unități suplimentare dintr-un bun.
 Utilitatea totală. Aceasta reprezintă satisfacția generală percepută de un consumator în urma
consumului unui anumit număr de bunuri sau servicii.

Haideți să facem un experiment. Cui îi plac prăjiturile, mâna sus. Ok, presupunând că aveți o cantitate
nelimitată de prăjituri. Câtă fericire puteți obține de pe urma prăjiturilor? Ar putea fi o fericire infinită?

Condițiile experimentului sunt următoarele:

1. Puteți consuma numai prăjituri (fără a consuma băuturi sau alte produse).
2. Cantitate nelimitată de prăjituri, gratuite.
3. După fiecare prăjitură consumată, acordați o notă fiecărei unități consumate în funcție de plusul de
bunăstare pe care consumul suplimentar l-a adus.

24
 Număr de prăjituri Utilitatea marginală Utilitatea totală
1 10 10
2 8 18
3 5 23
4 2 25
5 0 25
6 -3 22

În urma experimentului, veți descoperi că în urma consumului succesiv din acel bun, fiecare unitate va
contribui într-o măsură din ce în ce mai mică bunăstării sau utilității consumatorului. Aceasta situație este
numită legea utilității descrescătoare sau Legea lui Gossen.
Unde ar fi trebuit să se oprească consumatorul pentru a-și maximiza utilitatea? El ar fi trebuit să se oprească
din consumul bunului atunci când utilitatea marginală este zero (nu mai resimte niciun plus de
bunăstare/satisfacție în urma consumului suplimentar dintr-un bun sau serviciu).

Umg = (UT)'Q, unde Q=cantitatea consumată.

Sau Umg = ΔUT / ΔQ.
maxUT: Umg = 0

9. Desigur modelul precedent nu a luat în calcul faptul că orice individ are nevoie și de alte produse, nu a
luat în calcul prețurile bunurilor, preferințele sau veniturile consumatorului. De aceea nu este un model
100% realist. Dar ce se întâmplă când introducem și aceste variabile?
Să presupunem că un consumator merge la Mall Vitan și dorește să achiziționeze 2 bunuri: pizza și mere.
Consumul unei bucăți de pizza este de 100 de unități de bunăstare iar consumul unui kg de mere este de 50
de unități. Ce ar trebui să aleagă consumatorul mai întâi dacă nu are grija prețului? În mod cert pizza, pentru
că are o utilitate mai ridicată pentru fiecare bucată.
Dar de cele mai multe ori, prețul bunurilor contează, de aceea vom introduce în model și venitul
consumatorului (50 de Ron) precum și prețurile celor două bunurilor:
- pizza: 25 lei
- mere 10 leu.
În aceste condiții, cu bugetul de 50 de Ron putem achiziționa fie:
a. o pizza și 2,5 kg de mere
b. 2 pizza
c. 5 kg de mere

25
Pentru consumatorul nostru, din cauza faptului că acesta este nevoit să facem aceste alegeri (având în vedere
bugetul său limitat) putem spune că este constrâns bugetar. Constrângerea bugetară (dreapta bugetului)
reprezintă ansamblul combinațiilor de consum ce pot fi achiziționate de un consumator cu același venit
disponibil.

Este exprimată prin relația: V = x Px + y Py

𝑉 𝑃𝑥
De asemenea, rezultă că: 𝑌 = 𝑃𝑦
− 𝑥 (𝑃𝑦)
𝑃𝑥
𝑃𝑦
= panta dreptei bugetului.

Unde:
V = venitul / bugetul
x = numărul de bucăți din bunul X
Px = prețul bunului X
y = numărul de bucăți din bunul Y
Px = prețul bunului Y
Dacă consumatorul consideră că ar trebui să obțină cea mai mare utilitate pentru fiecare RON cheltuit ce ar
alege?

𝑈𝑚𝑔𝑝𝑖𝑧𝑧𝑎 100 𝑈𝑚𝑔𝑚𝑒𝑟𝑒 50

= = 4 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒/𝑅𝑂𝑁 = = 5 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒/𝑅𝑂𝑁
𝑃𝑟𝑒𝑡𝑝𝑖𝑧𝑧𝑎 25 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑚𝑒𝑟𝑒 10

26
Alegem kilogramul de mere deoarece are o utilitate mai mare pentru consumator. Însă conform legii utilității
descrescătoare acest raport nu se menține constant și trebuie să ținem cont și de preferințele acestuia.

10. Câte unități din fiecare bun ar trebui să aleagă consumatorul?

Numărul de bucăți din fiecare bun consumat poate fi indiferent câtă vreme utilitatea totală rămâne constantă.
Pentru a ilustra acest fapt, vom desena curba de indiferență.

Curba de indiferență cuprinde ansamblul combinațiilor de bunuri care generează aceeași utilitate totală
pentru un consumator. Astfel, UT în punctul A este egală cu UT în punctul B, egală cu UT în C și egală cu UT
în D. Forma curbelor de indiferență este convexă pozitivă și cu cât o curbă de indiferență este mai îndepărtată
de origine, cu atât utilitate totală resimțită de consumator este mai mare. Prin urmare, Ci1<Ci2<Ci3. În același
timp, panta curbei de indiferență este rata marginală de substituție (RMS). RMS reflectă numărul de bunuri Y
la care este dispus consumatorul să renunțe pentru numărul de bunuri X.

∆𝑌 𝑈𝑚𝑔𝑥 𝑃𝑥
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡𝑖𝑒 = − = =
∆𝑋 𝑈𝑚𝑔𝑦 𝑃𝑦

11. Credeți că există un mod în care putem calcul echilibrul consumatorului? Cum ajungem la numărul optim
de bunuri ale consumatorului?
Pe măsură ce consumăm progresiv din cele două bunuri ajungem la echilibrul consumatorului.

Echilibrul consumatorului (optimul consumatorului) apare atunci când utilitatea marginală a fiecărui RON
cheltuit per ansamblul tuturor bunurilor consumate și tot bugetul a fost cheltuit.

𝑈𝑚𝑔𝑝𝑖𝑧𝑧𝑎 𝑈𝑚𝑔𝑚𝑒𝑟𝑒 𝑈𝑚𝑔𝑥

= =. … … . . =
𝑃𝑟𝑒𝑡𝑝𝑖𝑧𝑧𝑎 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑚𝑒𝑟𝑒 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑥

27
 Prin urmare, echilibrul consumatorului implică 2 ecuații, una în care se vizează constrângerea bugetară
(dreapta bugetului) și una curba de indiferență (utilitatea resimțită).

𝑉 = 𝑥 ∙ 𝑃𝑥 + 𝑦 ∙ 𝑃𝑦
{ 𝑈𝑚𝑔𝑥 𝑃𝑥
=
𝑈𝑚𝑔𝑦 𝑃𝑦

Potrivit graficului alăturat, echilibrul consumatorului se stabilește

în punctul E deoarece se obține cea mai mare Utilitate totală cu
venitul disponibil. (punctul în care linia bugetului este tangentă la
curba de indiferență).

RECAPITULAREA PRINCIPALELOR CONCEPTE:

 Teoria consumatorului analizează preferințele consumatorilor raționali în condiții de constrângere bugetară.
Consumatorii raționali urmăresc maximizarea efectului utilității resimțite prin consumul anumitor bunuri.
 Utilitatea marginală. Aceasta reprezintă satisfacția suplimentară resimțită în urma consumului unei unități
suplimentare dintr-un bun.
 Utilitatea totală. Aceasta reprezintă satisfacția generală percepută de un consumator în urma consumului
unui anumit număr de bunuri sau servicii.
 Constrângerea bugetară se referă la bunurile și serviciile pe care consumatorul își permite consumatorii să
le achiziționeze cu un anumit buget disponibil.
 Echilibrul consumatorului sau optimul consumatorului reprezintă echilibrul dintre preferințele acestuia și
constrângerea sa bugetară.

APLICAȚII:

28
1. Presupunem ca Andrei are o cutie de bomboane. Cum evoluează utilitatea totală si utilitatea marginală pe
măsura ce se consuma tot mai multe bomboane? Reprezentați grafic, motivați de ce utilitatea marginală
scade pe măsură ce se consumă unități progresive din același bun și indicați cantitatea consumată la care
utilitatea totala este maximă.
Cantitatea Utilitatea marginala Utilitatea totala
1 9
2 6
3 4
4 20
5 0
6 19

2. Considerăm un consumator cu un venit disponibil V=100 euro, care are de ales între două bunuri X și Y,
având prețurile Px=5 euro și Py= 10 euro.
a) Reprezentați grafic dreapta bugetului.
b) Presupunem o creștere a venitului de la 100 la 200 euro. Reprezentați in același grafic noua dreapta a
bugetului.
c) Presupunem că venitul revine la 100 de euro, dar prețul lui X crește de la 5 la 10 euro.
d) Presupunem că venitul și prețul lui x rămân constante (100 euro respectiv 10 euro), dar prețul lui Y scade
de la 10 la 6 euro.

Rezolvare:
a. V= Px X + Y Py, deci 100 = 5X + 10Y b. 200=5X+10Y
Dacă X=0, atunci 100=10Y, deci Y=10 Dacă X=0, atunci 200=10Y, deci Y=20
Dacă Y=0, atunci 100=5X, deci X=20 Dacă Y=0, atunci 200=5X, deci X=40

29
 c. Px=10; d. Py=7
100=10X+10Y. 100=10X+7Y.
Dacă X=0, atunci 100=10Y, deci Y=10 Dacă X=0, atunci 100=8Y, deci Y=14,2
Dacă Y=0, atunci 100=10X, deci X=10 Dacă Y=0, atunci 100=10X, deci X=10

3. Nivelul de satisfacție perceput de un consumator pentru bunurile x si y este: Umg x = y, Umg y = x. Prețul
bunul x este de 2 lei iar prețul bunului y este de 5 lei. Bugetul consumatorului este de 100 de lei.
a. Scrieți ecuația dreaptei bugetului și reprezentați-o grafic.
b. Determinați panta dreptei bugetului.
c. Care sunt cantitățile din bunurile x și y ce maximizează utilitatea consumatorului?
d. Daca prețul bunului Y crește de la 5 la 10 lei care sunt noile cantități ce maximizează satisfacția
consumatorului?
e. Reprezentați grafic cele doua situații de optim și interpretați rezultatele.
Rezolvare:
a.
Formula generală Ecuația bugetului
V=x Px +y Py 100 = 2x + 5y
Pentru reprezentarea grafică:
(utilizând intersecția axelor sau formula V/Px
respectiv V/Py):
Dacă: X = 0 atunci Y = 20
Dacă: Y = 0 atunci X = 50

∆𝑌 𝑈𝑚𝑔𝑥 𝑃𝑥 2
b. 𝑃𝑎𝑛𝑡𝑎 (𝑅𝑀𝑆) = − ∆𝑋
= 𝑈𝑚𝑔𝑦 = 𝑃𝑦 = − 5 = −0,4

30
 100=2𝑥+5𝑦
100 = 2𝑥 + 5𝑦 100 = 2𝑥 + 5𝑦 { 0=2𝑥−5𝑦 50
c. { 𝑦 2 →{ → 100=4𝑥 → 100 = 2 ∙ 25 + 5𝑦 → 𝑦 = → 𝒚 = 𝟏𝟎
= 5𝑦 = 2𝑥 𝒙=𝟐𝟓
5
𝑥 5

Cantitățile care maximizează utilitatea consumatorului este de 25 de bunuri x și 10 din bunul y.

100 = 2𝑥 + 10𝑦 100=2𝑥+10𝑦

100 = 2𝑥 + 10𝑦 { 0=2𝑥−10𝑦 50
d. { 𝑦 2 →{ → 100=4𝑥 → 100 = 2 ∙ 25 + 10𝑦 → 𝑦 = 10 → 𝒚 = 𝟓
= 10𝑦 = 2𝑥 𝒙=𝟐𝟓
𝑥 10

Noile cantități care maximizează utilitatea consumatorului este de 25 de bunuri x și 5 din bunul y. In cazul
în care prețul bunului y crește la 10 lei, utilitatea consumatorului va fi mai mică deoarece în situația inițială
putea achiziționa mai multe bunuri y.

31
 4. Un individ are un venit disponibil de 20 euro. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px= 1 euro şi
Py= 2 euro. În condiţiile în care Umgx=10-x iar Umgy= 28 – 2y, aflați programul de consum care asigură
echilibrul consumatorului.

Rezolvare:
20 = 𝑥 + 2𝑦
20 = 𝑥 + 2𝑦 {
20 = 𝑥 + 2𝑦 0 = 2𝑥 + 8 − 2𝑦
{10 − 𝑥 28 − 2𝑦 → { → → 20 = 4 + 2𝑦 → 𝑦 = 8
= 20 − 2𝑥 = 28 − 2𝑦 12 = 3𝑥
1 2 𝑥=4

5. Un consumator își alocă întregul buget de 10 lei pentru cumpărarea bunurilor X și Y, Px=Py=1 Ron, iar
funcția utilității este U(x,y) = 2x2+2y2-10x-xy+10y. Pe baza acestor informații să se determine:
a. cantitățile din x şi y care maximizează utilitatea totală
b. modificarea utilității totale dacă bugetul crește cu 2 lei

Rezolvare:
a)
Umgx=U(x,y)'(x), adică Umgx = 4x-10-y
Umgy= U(x,y)'(y), adică Umgy = 4y-x+10

10 = 𝑥 + 𝑦 10 = 𝑥 + 𝑦
{
10 = 𝑥 + 𝑦 4= 𝑥−𝑦
{ − 10 − 𝑦 1 → {
4𝑥 → → 10 = 7 + 𝑦 → 𝑦 = 3
= 4𝑥 − 10 − 𝑦 = 4 + 10 − 𝑥 (: −5) 14 = 2𝑥
4𝑦 − 𝑥 + 10 1 𝑥=7
UT0 = 98+18-70-21+30=55

b) Atunci cand venitul crește cu 2 ron:

Avem:

12 = x + y
4=𝑥−𝑦
16 = 2𝑥
𝑑𝑒𝑐𝑖 𝑥 = 8
{ 𝑦=4
UT1 = 18+32-80-32+40=88

32
6. Calculați rata marginală de substituție de la punctul A la punctul B și de la punctul B la C pentru bunurile
X și Y utilizând datele din graficul următor:

RMS = Δy / Δx

A la B: RMS = 60-40 / 20-30 = 20/-10 = -2

B la C: RMS = 40-20 / 30-50 = 20/20 = -1

33
EFECTUL DE SUBSTITUȚIE ȘI EFECTUL DE VENIT

Cum reacționează consumatorii la o schimbare a venitului? Ce se va întâmpla dacă venitul unui consumator
crește?
Efectul asupra cantității bunurilor achiziționate depinde de natura bunului:

1. In cazul bunurilor normale (acele bunuri pentru care cantitatea cerută crește atunci când veniturile
cresc), atunci când veniturile unui consumator cresc, dreapta bugetului se deplasează spre dreapta
(faza 1 din grafic). Daca ambele bunuri sunt normale, consumatorul va consuma din ambele bunuri
mai mult (atât Pepsi cât și pizza) (fazele 2 și 3).

2. In cazul bunurilor inferioare (acele bunuri pentru care cantitatea ceruta scade atunci când veniturile
cresc). Un bun este considerat inferior atunci când un consumator decide să consume mai puțin
atunci când veniturile sale cresc. În următorul caz, Pepsi este considerat un bun inferior. Atunci când
veniturile consumatorul cresc, dreapta bugetului se deplasează spre exterior (faza 1) iar
consumatorul va consuma mai multe pizza (faza 2), si mai puține unități de Pepsi (faza 3).

34
Dar cum reacționează consumatorii la o schimbare a prețurilor?
Să presupune că prețul pentru Pepsi scade de la 2 euro la 1 euro și se pot consuma cu 500 de unități cu mai
multe. Acest lucru determină o deplasare a dreptei bugetului (faza 1) și o modificare a pantei deoarece
consumatorul are o putere de cumpărare mai mare (își permite mai multe bunuri cu același venit).
În faza următoare consumatorul se muta de la punctul de optim inițial către un nou punct optim, care schimbă
cantitățile cumpărate din ambele bunuri. În cazul acesta cantitatea de Pepsi consumată crește (2) și cantitatea
de pizza scade (3).

35
Cazul bunurilor de tip Giffen este unul atipic. Aceste bunuri contrazic legea generală a cererii deoarece în cazul
lor există o relație directă între preț și cantitatea cerută (atunci când prețul crește, crește și cantitatea cerută).
Ex: Pentru pensionari, creșterea prețului la cartofi conduce la creșterea a cantității cerute, deoarece pentru
ei contează mai puțin faptul că există o scumpire a cartofilor față de alte bunuri, ci mai mult faptul că nu iși
permit să achiziționeze altceva.

În mod normal, atunci cînd un prețul unui bun crește, consumatorii consumă mai puțin din acel bun. Să
presupunem un exemplu în care un consumator cumpără două tipuri de bunuri: carne (bun normal) și cartofi
(considerat bun inferior de tip Giffen). Inițial, bugetul consumatorului este dreapta dintre punctele A și B.
Optimul consumatorului se regăsește în punctul C.

36
 După creșterea prețului la cartofi, dreapta bugetului se deplasează de la punctul A la punctul D (nouă
constrângere bugetară – faza 1). Noul optim al consumatorului este punctul E. În cazul acesta, se observă că
scumpirea cartofilor a condus la creșterea cantității cerute de cartofi (faza 2). În acest exemplu, cartofii sunt
considerați bunuri inferioare. Atunci când prețul cartofilor crește, consumatorului ii scade puterea de
cumpărare iar efectul de venit este mult mai puternic decât efectul de substituție.

Ce este efectul de substituție și efectul de venit?

Impactul unei modificării prețului unui bun asupra consumului poate fi descompus în două efecte: efectul de
substituție și efectul de venit. În cazul scăderii prețului la Pepsi consumatorul se poate manifesta în două
moduri:
• “Acum că Pepsi este mai ieftin, puterea mea de cumpărare este mai mare. Acum că am devenit mai bogat,
pot cumpăra mai multe pizza și mai multe sticle de Pepsi.” – acesta este efectul de venit.
• “Acum că prețul pentru Pepsi a scăzut, pot cumpăra mai multe sticle pentru fiecare pizza la care renunț,
deoarece Pepsi este relativ mai ieftin decât pizza acum.”. Acesta este efectul de substituție.

În ambele cazuri, afirmațiile sunt corecte dar depinde de măsura în care consumul de Pepsi aduce o anumită
utilitate suplimentare consumatorului.
Daca pizza si Pepsi sunt bunuri normal, consumatorul va dori să cumpere din ambele bunuri ca urmare a
efectului de venit. În același timp, consumul de Pepsi a devenit mai puțin costisitor relativ la consumul de pizza.
Acest efect de substituție determină consumatorul să cumpere mai multe sticle de Pepsi comparativ cu pizza.

37
Atunci când prețul pentru Pepsi scade:
Efectul de venit Efectul de substituție Efectul total
Pepsi Consumatorul se simte Pepsi a devenit relativ mai Efectul de venit și efectul de
mai bogat, așa că va ieftin, așa că un consumator va substituție acționează în aceiași
cumpara mai multe consuma mai multe sticle. direție. Consumatorul va cumpăra
sticle mai multe sticle.
Pizza Consumatorul se simte Pizza este relativ mai scumpă. Efectul este ambiguu deoarece
mai bogat, așa că va Se consumă mai puțin. efectul de substituție și efectuld e
cumpara mai multe venit se deplasează în direcții
bucăți de pizza diferite.

Grafic, situația aceasta se prezintă în felul următor:

In concluzie:
Modificarea consumului ca rezultat strict al modificării prețului unui bun poarta denumirea de efect de
substituție. Efectul se manifesta prin faptul că schimbarea prețului determină ca consumatorul să se mute pe
o curbă de indiferență superioară sau inferioară.

Modificarea consumului ca urmare a modificării puterii de cumpărare poarta denumirea de efect de venit.
Efectul se manifesta prin faptul că schimbarea prețului determină ca consumatorul să se mute de-a lungul unei
curbe de indiferenta, la un punct cu o nouă rată marginală de substituție.

38