Seminar Microeconomie AA

Punctaj:
3 puncte din seminar:
- 1 punct activitate 4x0.25 (Intrebari cu mai multe variante de raspuns, A/F sau exercitii
- 1 punct test
- 1 punct referat
- minim 6 pagini A4 minim 1500 cuvinte scris/persoana in Word conținut cu maxim 40%
plagiat (inclusiv tabele, grafice etc.) total 8 pagini (pagina 1 Nume student, pagina 8 Bibliografie)
- pentru echipe de 2 persoane referatele vor avea 14 pagini A4
- ultima pagina bibliografie (autor, an, titlu, pagina, link)
- text 12, TNR, maxim 1,5 randuri spatiere
- termen penultima saptamana pentru punctaj activitate ianuarie si referat 9-13 ianuarie (in
ultima saptamana 16-20 ianuarie se comunica punctajul final + recapitulare si nu se mai iau
puncte)
*Structura an universitar:
https://unibuc.ro/studii/structura-anului-universitar/
- referatul se prezinta la seminar sau in Google Meet pe perioada decembrie in online
- temele din ultimul curs (Ex: Referat la seminarul 6 cu temele din cursul 5)
- se respecta cerintele pentru 1 punct
- incarcat link GDrive (titlu fisier: NUME_Prenume_Grupa)

7 puncte din examen sustinut in sesiune, aprox. 20 grile cu 1 raspuns corect

Bibliografie: Curs si Seminar

Prezenta la seminar nu este obligatorie dar nota maxima la examen poate fi 7. Pentru nota 10 sunt
necesare 3 puncte din seminar.

Bibliografie suplimentara:
- Ghid de seminar la Microeconomie

Notiuni introductive la disciplina Microeconomie

Def.: Microeconomia studiaza comportamentul individual al agentilor economici, respectiv se

studiaza alegerile pe care acestia le fac pentru a-si maximiza functia obiectiv. Pentru producatori
functia obiectiv inseamna maximizarea profitului si pentru consumatori inseamna maximizarea
utilitatii.

Fundamentul teoretic al Microeconomiei provine din scoala economica neoclasica:

- este o scoala ultraliberala, adica producatorii stiu ce sa produca, iar consumatorii
stiu ce sa consume fara interventia statutului (statul poate aparea in viata economica ca si agent
producator/consumator)
- agentii rationali urmaresc sa-si maximizeze functia obiectv (producatorii isi maximizeaza
profitul si consumatorii isi maximizeaza utilitatea)
 - pietele se formeaza spontan si se creeaza concurenta intre agentii economici datorita competitiei,
iar echilibrul se realizeaza prin competitia dintre pret si cantitatea produselor tranzactionate;
datorita volumelor mari tranzactionate preturile reflecta valorile de schimb
- preturile aloca optim resursele in cadrul pietei. Microeconomia se mai numeste teoria preturilor.
Agentii economici preiau acest pret fara sa-l poata influenta individual, ei pot doar sa decida daca
sa produca sau sa consume o unitate suplimentara din acel produs pana la nivelul optim.
- instrumentul de analiza este calculul marginal, adica se studiaza efectul economic al ultimei
unitati produse sau consumate. Microeconomia este o analiza marginala si studiem efectul fiecarei
unitati suplimentare produse (producator) sau consumate (consumator). “Marginal” este sinonim
cu “suplimentar”.
Exemplu de analiza marginala pentru teoria consumatorului: O paine este feliata in parti
omogene si presupunem ca utilitatea este maximizata prin consumul a 4 felii de paine. Prin
consumul primei felii se obtine un anumit nivel de utilitate, dar nu s-a atins pragul de saturatie.
Studiem pe rand utilitatea corespunzatoare celei de-a 2-a, 3-a, 4-a felie, iar daca consumatorul este
rational, va opri consumul la cea de-a 4-a felie. La a 4-a felie, consumatorul si-a maximizat
utilitatea, iar daca continua consumul la a 5-a felie va fi un consumator irational si utilitatea totala
va descreste.
- In economie intalnim variabile de stoc si variabile de flux. Variabilele de stoc descriu o
cantitate de produse la un moment dat. Ex.: intr-o alimentara sunt 7 paini la ora 11 in data de 10
octombrie.
-Variabilele de flux descriu o cantitate de produse per o unitate de timp. Ex: vanzarile zilnice ale
unei alimentari sunt 7 paini/zi.
Observatie: In analizele microeconomice facem abstractie de variabila de timp.
Exemplu: In microeconomie nu studiem perioada de timp pana la care se maximizeaza
profitul sau utilitatea.
-In economie intalnim afirmatii pozitive si normative.
- Afirmatiile pozitive descriu ce se petrece si poate fi observat intr-un sistem economic.
Ex: “Daca va creste pretul la combustibilul benzina atunci va creste consumul de combustibil
diesel.”
- Afirmatiile normative propun modalitati de imbunatatire calitativa ale sistemului economic.
Ex: “Ar trebui construita o autostrada pentru cresterea numarului de turisti”.

Concluzii:
- Microeconomia este o abordare neoclasica in care regasim o doctrina economica ultraliberala.
- Maximizarea este o expresie a comportamentului si instrumentul de analiza este calculul
marginal.
- Agentii economici sunt rationali, adica aleg cea mai buna utilizare a resurselor cu eficienta
economica maxima.
- Stocul de resurse este limitat si se cauta cea mai buna utilizare.

Propuneri de teme (sau titluri) pentru referate: 1. Scoala economica clasica si scoala neoclasica
(asemanari si deosebiri)
a 2. Fondatorii scolii neoclasice si contributiile
acestora: Leon Walras, Carl Menger, si echilibrul economic, Alfred Marshall etc.
***Bibliografie Scoala neoclasica Alfred Marshall - Principles of Economics
https://eet.pixel-online.org/files/etranslation/original/Marshall,%20Principles%20of%20Economics.pd
f
https://evidentacercetare.univ-danubius.ro/Surse/Set_013/htvanS8K7W.pdf
 Frontiera posibilitatilor de productie (FPP)

Definitie. FPP reuneste totalitatea posibilitatilor de a produce simultan cantitati din bunul X si
din bunul Y, utilizand integral resursele din economie, pentru un nivel tehnologic dat, pe o
regiune economica, restul conditiilor raman constante.

FPP se mai numeste curba posibilitatilor de productie si reuneste 3 concepte economice:

1. Raritate
2. Alegere
3. Cost de oportunitate (CO)

1. Raritatea
Raritatea descrie tensiunea economica dintre nevoi (N) si resurse (R) si poate fi
descrisa prin inegalitatea N>R.
Premisa economica fundamentala este ca exista o tensiune dintre nevoi si resurse,
adica la nivelul unei societati, raritatea inseamna ca nu se produce tot ceea ce se
doreste, respectiv se fac alegeri intre resursele disponibile atunci cand se produc
bunuri economice. Atunci cand se doreste sa se produca mai mult dintr-un bun se
renunta la alt bun economic, adica bunurile economice sunt rezultate din activitati
economice, iar bunurile libere sunt disponibile gratis in natura.

2. Alegerea
Alegerea este data de preferintele in ceea ce priveste destinatia resurselor. In
microeconomie agentii economici sunt rationali, ei isi stabilesc obiectivele si aleg
acea alternativa in conditii de eficienta maxima.
Economistii raspund la urmatoarele intrebari:
Ce sa produca?
Cat sa produca?
Cum sa produca?
Pentru cine sa produca?

3. Costul de oportunitate (CO)

CO este o inventie conceptuala a economistilor si masoara valoarea alternativei
alese prin valoarea celei mai bune alternative la care se renunta.
CO=Renuntare/Alegere=3paini/6franzele=0,5paini
Intepretare: Pentru a produce suplimentare 1 franzela renuntam la producerea a 0,5
paini.

Care este costul de oportunitate al deciziei de a investi in educatie prin urmarea unei
Facultati de 3 ani? Motivul economic este ca beneficiul total in urmatorii x ani de
munca sa fie mai mare decat venitul fara investitia in educatie

Optiune 1 (Alegere) decizia de a investi in educatie prin urmarea unei

Facultati de 3 ani
Optiune 2 (Renuntare) venitul obtinut din piata muncii pe o durata de 3
ani 2,750x12x3=99,000 lei
 Ex.: Care este costul de oportunitate

https://www.examenultau.ro/blog/notiuni-de-trigonometrie-in-triunghiul-dreptunghic/
https://www.matera.ro/2019/09/trigonometrie-sin-cos-tg-ctg/

Unghiul ∝ reprezinta costul de oportunitate (CO) si masoara raportul dintre cantitatea de

bunuri private la care renuntam pentru a produce suplimentar o unitate de bunuri publice.

Def.: Legea cresterii CO ne arata ca pe masura ce ne deplasam spre dreapta pe FPP, creste
CO, adica renuntam la o cantitate tot mai mare din bunul Y pentru a produce suplimentar o
unitate din bunul X.

CO(AB)=5/10=0,5 (Atunci cand alegem sa producem 1 unitate suplimentara din bunul X

scade cu 0,5 unitati din bunul Y)
CO(BC)=10/10=1 (Atunci cand alegem sa producem 1 unitate suplimentara din bunul X
renuntam la 1 unitate din bunul Y)
CO(CD)=20/10=2
CO(DE)=40/10=4

Obs.: Oricare punct de pe FPP este indiferent economic deoarece sunt utilizate integral
toate resursele in conditii de eficienta economica.
Punctul F este situat in stanga FPP si este o combinatie de productie ce poate fi realizata in
prezent dar ineficient economic (subutilizarea resurselor sau subutilizarea tehnologiei).

Punctul G este situat in dreapta FPP si reprezinta o posibilitate de productie ce nu poate fi

realizata in prezent dar va putea fi realizata in viitor daca se descopera noi resurse, noi
tehnologii, noi mijloace de productie etc.

Obs.: Facem distinctie (separam) intre deplasarea pe frontiera (A->E) de productie si

deplasarea frontierei de productie (F sau G).

Propuneri de teme pentru referat:

1. FPP si aplicatii practice ale acesteia
2. Contributia lui Alfred Marshall la echilibrul pietei

Indicatorii activitatii intreprinderii. Indicatorii

eficientei economice.

“Eficienţa economică este un concept general - teoretic prin care se exprimă calitatea
activităţii economice de a utiliza în mod raţional factorii de producţie”

Indicatori:
- Randamentul factorilor de producţie (productivitatea) = Volumul sau Valoarea
productiei/Consumul de factori de productie (Efect/Efort)
- Consumul specific de factori de producţie (costuri medii) = Consumul de factori de
productie / Volumul sau valoarea productiei (Efort/Efect)
- Coeficientul capitalului = Capitalul consumat / Productia realizata (Efort/Efect)

Procesul de productie este activitatea economica in care sunt combinati dupa anumite reguli
factorii de productie cu scopul obtinerii de bunuri economice.
Resursele respecta anumite proprietati si sunt utilizate ca factori de productie atunci cand
sunt atrase in procesul de productie.
Proprietatile factorilor de productie:
1. Divizibilitate, adica impartirea in doze omogene si de aceeasi calitate a factorilor (ex.:
numar de ore lucrate)
2. Adaptabilitate, adica abilitatea de asociere a factorilor in procesul de productie (ex.:
combinarea pamantului cu munca)
3. Complementaritate, adica existenta unor raporturi cantitative, structurale si calitative intre
factorii de productie (ex.: 3 muncitori pot lucra un pamant de o calitate superioara sau
inferioara)
4. Substituibilitate, adica posibilitatea de a inlocui cantitati dintr-un factor de productie cu
cantitatdi in alti factori pentru a mentine constant nivelul productiei.

Factorii de productie pot fi grupati in:

1. Factori primari (munca si pamantul)
2. Factori derivati (capitalul)
4. Neofactori (informatia si cunostintele)
Obs.: In Microeconomie realizam analize pe termen scurt (capacitatea de productie este
constanta - costurile fixe sunt constante), adica pe o perioada de timp fixata in care nu se
modifica structura economiei. Daca se modifica structura economiei suntem intr-o analiza pe
termen mediu sau lung. (Ex.: Pe termen scurt ramane constanta suprafata de teren agricol
pe care o cultivam)

Notam:
Q ca fiind productia (nr. de produse realizate) sau valoarea productiei (nr. produse *
pretul pietei) si reprezinta rezultatul procesului de productie
L ca fiind forta de munca (nr. de angajati sau nr. de ore lucrate) si reprezinta factorul variabil
de productie
P ca fiind pamantul (hectare) si reprezinta un factor fix de productie
K ca fiind capitalul tehnic (unitati de capital tehnic) si reprezinta un factor fix de productie
Q = f (L,K,P) adica productia este in functie de cum anume combinam in procesul de
productie munca, capitalul si pamantul (avem un factor de productie variabil pe L si factorii
ficsi de productie pe K, P)
Q = f (L), adica productia este in functie de numarul de ore lucrate (avem doar factorul de
productie variabil pe L)
Legea randamentelor neproporţionale (sau descrescătoare) - “la creşterea progresivă
a cantităţii dintr-un factor folosit – celălalt factor rămânând dat (constant) – producţia
totală sporeşte mai întâi într-o proporţie mai mare decât factorul variabil, iar apoi mai
încet decât acesta. Ca urmare, factorul are mai întâi randamente crescânde, iar apoi
descrescânde.”

L Q Wmarginal=DQ/DL Wmediu=Q/L

1 5 5 5

2 12 7 6

3 22 10 7,3

4 28 6 7

5 29 1 5,8
1. Capitalul utilizat de o firma este 30 u.m. din care 16 u.m. este capital circulant.
Capitalul consumat in primul an este 20 u.m. Care este valoarea capitalului fix
neamortizat dupa 1 an?
Notam:
Kt, capitalul total. Kt=Kf+Kc
Kf, capitalul fix
Kc,
A, amortizarea. A=Kf/Nr.ani amortizare
Kconsumat = capitalul consumat in primul an

Kt=Kf+Kc=>Kf=Kt-Kc=30-16=14(u.m.)
Kconsumat=A+Kc=>A=Kcons-Kc=20-16=4=>Kneamortizat=Kf-Aan1=14-4=10 (u.m.)

2. Intr-o intreprindere sunt angajati suplimentar 6 muncitori in plus, fiecare realizand o

productie de: 10 buc, 12 buc, 17 buc., 6 buc., 2 buc. si 1 buc.. Cu cat creste
productia in total?
Qtotal=10+12+17+6+2+1=48 buc.

Nr. crt. Munca Productie Productivitate Productivitate

Angajati Bucati marginala medie
L Q Buc./Ore lucrate Buc./Ora lucrata
(functie (functie WLmg (∆𝑄/Δ𝐿) WLmediu (Q/L)
cumulata) cumulata)

1 1 10 10 10

2 2 22 12 11

3 3 39 17 (punct de 13
max.)

4 4 45 `6 11.25

5 5 47 2 9.40

6 6 48 1 8

1. Q0=200 buc., L0=50 angajati, Q1=2Q0 buc. si L creste cu 50%. Sa se afle

productivitatea medie a muncii in t1, Wlm1 si productivitatea marginala a muncii
Wlmg.
Q1=2*200=400 buc.
 L1=L0+0,5*L0=150/100*L0=50+25=75 angajati (L0 cu creste 50%, adica cu
50/100*L0)
Wlm1=Q1/L1=400/75=5.33 buc./ang.
Wlmg=DQ/DL=(Q1-Q0)/(L1-L0)=(400-200)/(75-50)=200/25=8 buc./ang.

2. In perioada de baza productia a fost Q0=100, erau utilizate 4 unitati de capital tehnic
K0=4 si productia a crescut in perioada curenta cu 30 bucati ∆𝑄 = 30si
productivitatea medie a capitalului Wkm=Q/K creste cu 25%. Sa se afle sporul de
capital tehnic atras in productie ∆𝐾=?
Notam:
Productia in perioada de baza Q0 masurata in buc.
Productia in perioada curenta Q1 masurata in buc.
Capitalul tehnic in perioada de baza K0 masurat in unitati
Capitalul tehnic in perioada curenta K1 masurat in unitati
Sporul productiei in t1 fata de t0∆𝑄 exprimat in valoare absoluta, in buc.
Sporul de capital tehnic in t1 fata de t0 ∆𝐾exprimat in valoare absoluta, in unitati
Wkm0 productivitatea medie in perioada de baza, exprimata in buc./unitati
Wkm1=1,25*Wkm0, productivitatea medie a crescut cu 25% in perioada curenta fata
de perioada de baza, exprimata in buc./unitati

∆𝑄 = 𝑄1 − 𝑄0 => 𝑄1 = ∆𝑄+Q0=100+30=130 buc.

𝑄0 100
Wkm0= 𝐾0 = 4
=25 buc./unitate.
Wkm1=1,25*Wkm0=1,25*25=31,25 buc./u.
𝑄1 𝑄1 130
Wkm1= 𝐾1 =>K1= 𝑊𝑘𝑚1 = 31,25 =4,16 buc./u.
∆𝐾 = 4, 16 − 4 = 0, 16 𝑢.

𝑄0
3. Wpm0= 𝑃0 =100 t./ha., Q creste cu 50%, P creste cu 20%. Sa se afle WPmg
Q1=1,5Q0 si P1=1,2P0
∆𝑄 1,5𝑄0−𝑄0 0,5 𝑄0
Wpmg= Δ𝑃 = 1,2𝑃0−𝑃0 = 0,2 * 𝑃0 =2,5*100=250 buc./ha.

Productia totala, productivitatea medie si marginala

Nr. crt. Ore lucrate Bucati Buc./Ora lucrata Buc,/Ora lucrata

Forta de munca Produs total Produtivitate Productivitate
L Q medie a muncii marginala a
WL muncii
WmgL

1 1 40 40.00 40

2 2 157 78.50 117

3 3 347 115.67 190 (Punct de

inflexiune)
 4 4 500 (Q optim) 125.00 (Punct 153
de inflexiune)

5 5 570 114.00 70

6 6 600 100.00 30

- Este eficient sa continuam productia pana in punctul in care productivitatea

marginala a angajatului suplimentar este mai mare decat productivitatea medie a
angajatilor anteriori
- Productivitatea marginala este un indicator real (poate fi observat)
- Productivitatea medie este un indicator nominal (reprezinta o baza de raportare
pentru a determina eficienta economica)
- Curba productivitatii marginale taie curba productivitatii medii in punctul de maxim al
acesteia
- Curba productivitatii marginale este deasupra nivelului productivitatii medii atunci
cand productivitatea marginala este crescatoare
- Curba productivitatii marginale se afla sub curba productivitatii medii atunci cand ea
este descrescatoare

Costurile totale variabile, fixe, medii si marginale

Nr. Input Input Outpu Cost Cost Cost Cost Cost Cost Cost
crt. unitati unitati t total total total mediu mediu mediu margi
Capit Munc unitati fix variab Mone fix variab total nal
al fix a Produ Mone il da Lei/U il Lei/U Lei/U
K L ctie Q da Mone Lei nitate Lei/U nitate nitate
Lei da CT=C CFM= nitate CTM= Cmg=
 =K* Lei F+CV CF/Q CVM CT/Q DCT/
10 CV =CV/ DQ
u.m. Q

1 10 1 40 100 110 210 2.50 2.75 5.25 -

2 10 2 157 100 130 230 0.64 0.83 1.46 0.17

3 10 3 347 100 150 250 0.29 0.43 0.72 0.11

4 10 4 500 100 170 270 0.20 0.34 0.54 0.13

5 10 5 570 100 190 290 0.18 0.33 0.51 0.29

(Q
optim
)

6 10 6 600 100 210 310 0.17 0.35 0.52 0.67

- curba costului fix este independenta de volumul productiei si porneste dintr-o valoare
pozitiva, mai mare decat 0 (CF)
- curba costului variabil porneste din 0 si evolueaza direct proportional cu volumul
productiei (CV)
- curba costului total porneste din acelasi punct cu curba costului fix si reprezinta pe
verticala suma dintre curba costului fix si a costului variabil (CT=CF+CV)
- Cmg reprezinta un indicator real (productia poate observata)
- CTM, CVM si CFM sunt indicatori nominali (noi ii calculam si ne raportam la acesti
indicatori pentru a putea masura eficienta economica). Productia optima reprezinta
minimul CTM care reprezinta capacitatea de productie a unitatii respective
- curba costului fix mediu este descrescatoare, deoarece pe masura ce creste
cantitatea sau numarul unitatilor produse pe fiecare unitate revine un cost fix mediu
mai mic, CFM=CF/Q (pe masura ce Q tinde spre infinit, costul fix mediu tinde spre 0)
- curba costului marginal evolueaza sub forma de U cu o traiectorie mai accentuata de
scadere in raport cu cea a costului mediu total, Cmg=DCT/DQ=DCV/DQ
- curba costului variabil mediu are o evolutie asemanatoare: pe masura ce nivelul
productiei creste, costul variabil mediu scade si apoi creste CVM=CV/Q
- curba costului marginal intersecteaza curbele costurilor variabile medii si totale in
punctele de minim ale acestora

Exercitii Eficienta Economica

În anul 2007 costul fix deţine o pondere de 20% din costul total, iar costul variabil
este în sumă de 6.400 lei. Care va fi costul total al producţiei în anul 2008 dacă
indicele său de creştere va fi de 150%? Cu cat creste CT in valoare absoluta in 2008
fata de 2007?
Notam:
CF=cost fix total. exprimat in lei
CV=cost variabil total. exprimat in lei
CT=cost total. exprimat in lei
CT=CF+CV. exprimat in lei
𝐶𝑇1
ICT= 𝐶𝑇0 *100, indicele CT si masoara modificarea relativa a Costului Total in 2008
fata de 2007, exprimat procentual
∆𝐶𝑇 = 𝐶𝑇1 − 𝐶𝑇0, delta CT si masoara modificarea absoluta a Costului Total in
2008 fata de 2007, exprimat in lei
pe termen scurt capacitatea de productie este constata, adica
CF0=CF1=0,2CT
CV=6400lei
ICT=150%
CF=0,2*CT0
CT0=CF0+CV0=0,2CT0+6400=>0,8CT0=6400=>CT0=8000lei
CT1=1,5*CT0=12000lei (Costal total al productiei in anul 2008 este 12000 lei)
∆𝐶𝑇 = 𝐶𝑇1 − 𝐶𝑇0=12000-8000=+4000 lei (CT a crescut cu 4000 lei in 2008 fata de
2007)

Costul fix este 100 lei si Productia creste cu 60% in t1 fata de t0. Cum se modifica
Costul fix mediu?
𝐶𝐹1
𝐶𝐹𝑀1 𝐶𝐹1 𝑄0 𝑄0 𝑄0
ICFM= 𝐶𝐹𝑀0 *100= 𝑄1
𝐶𝐹0 *100=( 𝑄1
* 𝐶𝐹0 )*100= 𝑄1 *100= 1,6𝑄0 *100=62,5%
𝑄0

RCFM=ICFM-100=62,5-100=-37,5% (CFM scade cu 37,5%)

Producţia unei firme creşte cu 80% în anul 2006 faţă de anul 2005, dar în
acelaşi interval de timp, numărul orelor lucrate se reduce cu 10%. Cum se modifica
productivitatea muncii?

Notam:
Q0=productia in 2005, exprimata in buc.
Q1=productia in 2006, exprimata in buc.
L0=numarul orelor lucrate in 2005
L1=numarul orelor lucrate in 2006
WLm0=productivitatea medie muncii in 2005
WLm1=productivitatea medie muncii in 2006
IWmL=indicele care masoara modificarea productivitatii muncii, IWLm=WLm1/WLm0
Modificarea este absoluta si relativa. (Cu ∆ determinam variatia in valoare absoluta si
cu indice I determinam modificarea relativa.)
RWmL=ritm de modificare al productivitatii muncii, RWmL=IWLm-100 (Ritmul
masoara modificarea relativa a productivitatii muncii in anul 2006 fata de anul 2005)

Q1=1,8*Q0
L1=0,9*L0
IWLm=1,8Q0/0,9L0*100=200%
RWLm=IWL-100=200-100=+100%
Productivitatea muncii a crescut in 2006 cu 100% fata de anul 2005.

În perioada t0-t1, producţia sporeşte de 2,5 ori (a crescut cu 150%), iar numărul orelor
lucrate creşte cu 25%. Cat este Indicele productivităţii medii a muncii este în t1.
Notam
Q0=productia in perioada de baza, exprimata in buc.
 Q1=productia in perioada curenta, exprimata in buc.
WmL0=productivitatea muncii in perioada de baza, exprimata in buc./angajat
WmL1=productivitatea muncii in perioada curenta, exprimata in buc./angajat

Q1=2,5Q0
L1=1,25*L0
IWmL=(2,5Q0/1.25L0)*100=+200%. Indicele productivitatii muncii este +200%
(RWL=IWL-100=200-100=100%, Productivitatea muncii a crescut cu 100% in t1 fata
de t0)

În anul 2008, productivitatea marginală este de 10 buc./muncitor. În intervalul

2007-2008 producţia creşte cu 20%, iar numărul muncitorilor angajaţi sporeşte cu
40%. Care a fost productivitatea medie a muncii în 2007?
Notam:
Q0=productia in 2007, exprimata in buc.
Q1=productia in 2008, exprimata in buc.
L0=numarul de angajati in 2007
L1=numarul de angajati in 2008
WL0=productivitatea medie in 2007, exprimata in buc./ang.
WL1=productivitatea medie in 2008, exprimata in buc./ang.
WLmg=productivitatea marginala a muncii, exprimata in buc./ang.

Q1=1,2Q0
L1=1,4L0
0,2Q0/0,4L0=10
0,5WL0=10
WL0=20 buc./angajati

∆𝑄 𝑄1−𝑄0 1,2𝑄0−𝑄0 0,2𝑄0 10

WLmg= Δ𝐿
= 𝐿1−𝐿0
= 1,4𝐿0−𝐿0
= 0,4𝐿0
= 0, 5𝑊𝐿0=10 buc./ang=> 𝑊𝐿0= 0,5 =20
buc./ang,

Preţul de vânzare al unui televizor este de 100 u.m. Costurile fixe sunt de 600
u.m. iar costul variabil unitar este de 70 u.m./buc. Care este pragul de rentabilitate pentru
întreprinderea producătoare de televizoare?

Notam:
CA=cifra de afaceri exprimata in u.m. si se masoara ca CA=Q*Pret sau CA=CT+Profit,
masurata in u.m. (Cifra de afaceri se mai numeste Valoarea productiei sau Veniturile sau
Valoarea de piata a productiei)
CF=costuri fixe totale exprimate in u.m.
𝐶𝑉
CVm=cost variabil mediu sau cost variabil unitar, exprimat in u.m. si se masoara CVm= 𝑄
CT=costul total exprimat in u.m. si se masoara CT=CF+CV sauCT=CA-Profit
La pragul de rentabilitate masuram volumul productiei la care profitul este zero.
𝐶𝑉
CV=CVm*Q= 𝑄
*𝑄
CF+CVM*Q=CA-Profit
600+70Q=100Q-0
600=30Q
Q=600/30=20 buc. (La o productie de 20 buc. se atinge pragul de rentabilitate, adica profitul
este 0)

O întreprindere angajează succesiv 3 muncitori. Cu cât va spori producţia realizată de cei 3

muncitori, dacă productivitatea marginală corespunzătoare acestora este de 10, 12, 17?
Q=10+12+17=39 buc.

Muncitori Productie Productivitatea marginala a

L Q muncii
WLmg

1 10 10

2 22 12

3 39 17

În anul 2007 sunt produse în cadrul unei întreprinderi 300 de unităţi dintr-un bun la un cost
total de 40.000 lei. În anul 2008, volumul producţiei sporeşte la 800 de unităţi, iar costul total
creşte la 50.000 lei. Cat este costul marginal?
Pe termen scurt CF1=CF0=capacitatea de productie este constanta
Q0=300 buc. in anul 2007
Q1=800 buc. in anul 2008
CT0=40000 lei
CT1=50000 lei
∆𝐶𝑇 𝐶𝑇1−𝐶𝑇0 𝐶𝑉1−𝐶𝑉0 50000−40000
Cmg= Δ𝑄
= 𝑄1−𝑄0
= 𝑄1−𝑄0
= 800−300
=20 lei/buc.

Costurile variabile totale cresc cu 44% în 𝑡 1

faţă de 𝑡 0, iar indicele producţiei pentru
această perioadă este de 120%. Cat este indicele costului variabil mediu pentru perioada
respectivă? Cum se modifica costul variabil mediu in 𝑡 1 fata de 𝑡 0?
Notam:
CV=cost variabil total si se masoara in lei
𝑄1
IQ= 𝑄0 *100 , indicele productiei exprimat procentual si masoara variatia relativa a productiei
din perioada curenta fata de perioada de baza
𝐶𝑉𝑚1
ICVm= 𝐶𝑉𝑚0 *100, indicele costului variabil mediu si masoara variatia relativa a costului
variabil mediu din perioada curenta fata de perioada de baza
RCVm=ICVm-100 , ritmul costului variabil mediu masoara modificarea relativa a lui CVm in t1
fata de t0
CV1=CV0+0,44*CV0=1,44CV0
𝑄1
IQ= 𝑄0 *100=> Q1=1,2Q0
𝐶𝑉𝑚1 1,44𝐶𝑉0
ICVm= 𝐶𝑉𝑚0 *100= 1,2𝑄0
*100=(1,44/1,2*CVm0)*100=120% sau 1,2
RCVm=ICVm-100=120-100=+20% sau +0,2 (Costul var iabil mediu a crescut cu 20% in t1 fata
de t0)

Pentru a obtine o productie de Q=1000 buc., firma cheltuieste materii prime=50000

lei, materiale auxiliare=11000 lei, alte cheltuieli materiale 5000 lei, amortizare anuala=8000
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑖𝑛 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑥
lei/an (amortizarea este 𝑁𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒
) si salarii=10000 lei, din care 10% ale
personalului administrativ. Sa se calculeze valoarea productiei daca pretul=100 lei. Sa se
determine si costul total, profitul, costul salarial fix mediu si costul salarial variabil mediu.
CT=materii prime+materiale auxiliare+alte cheltuieli
materiale+amortizare+salarii=50000+11000+5000+8000+10000=84000 (lei)
Profit=VP-CT=Q*Pret-CT=1000*100-84000=16000 (lei)
Cifra de afaceri=Q*Pret
CTM=CT/Q=84000/1000=84 (lei/buc.)
CSV=CST-CSF=10000-10/100CST=10000-0,1*10000=9000 (lei)
CSF=10/100*10000=1000 (lei)
CSVm0=CSV/Q=9000/1000=9 (lei/buc.)
CSFm0=CSF/Q=1000/1000=1 (leu/buc.)
CSFm1=0,4 (lei/buc.)

Se cunosc Q, CF si CV. Sa se calculeze CT, CTM si Cmg

Productie Cost fix total Cost Cost total Cost total Cost
Q CF variabil CT=CF+CV mediu marginal
total CTM ∆𝐶𝑇
Cmg= Δ𝑄
CV

1 10 20 30 30 -

2 10 30 40 20 10

3 10 50 60 20 20

4 10 80 90 22,5 30
∆𝐶𝑇 Δ𝐶𝑉
OBS: Pe termen scurt CF=constant sau CF1=CF0. Atunci cand calculam Cmg= Δ𝑄
= Δ𝑄

Ce cantitate de bunuri trebuie sa vanda un producator pt. a obtine un profit de 40000 lei,
stiind ca pretul bunurilor este 100 lei/buc., CF=50000 lei si CVM=40 lei/buc.?
CV=CVM*Q
CT=CF+CV=CF+CVM*Q
CA=CT+Profit
CA=Q*Pret
Q*Pret=CF+CVM*Q+Profit
100Q=50000+40Q+40000
60Q=90000
Q=90000/60=1500 buc.

Ce cantitate de bunuri trebuie sa vanda un producator pt. a obtine un profit de 6000 lei,
stiind ca pretul bunurilor este 100 lei/buc., CFM=40 lei/buc. si CV=1000 lei?
CF=CFM*Q
CT=CF+CV=CFM*Q+CV
CA=CT+Profit
CA=Q*Pret
100*Q=40*Q+1000+6000
60*Q=7000
Q=116,67 buc.

2
Functia costului total este 𝐶𝑇 = 200 + 3𝑄 + 2𝑄 u.m..
Sa se calculeze CFM, CVM si Cmg. pentru Q0=20 buc. si Q1=22 buc.

CF=200 u.m.
2
CV=3𝑄 + 2𝑄 u.m.

𝐶𝐹 200
CFM= 𝑄
= 20
=10 lei/buc.
2
𝐶𝑉 3𝑄+2𝑄 𝑄(3+2𝑄)
CVM= 𝑄
= 𝑄
= 𝑄
=3+2Q=3+2*20=43 lei/buc.
Putem determina valoarea Cmg inlocuind in ecuatie sau cu ajutorul derivatei de gradul 1.
∆𝐶𝑇 𝐶𝑇1−𝐶𝑇0 1234−1060 174
Cmg= Δ𝑄
= 𝑄1−𝑄0
= 22−20
= 2
=87 lei/buc.
2
CT0=200 + 3𝑄0 + 2𝑄0 =200 + 3 * 20 + 2 * 400=1060 lei
2 2
CT1=200 + 3𝑄1 + 2𝑄1 =200 + 3 * 22 + 2 * 22 =1234 lei

Vom determina productia medie, aflata la jumatatea distantei dintre Q0 si Q1.fo

20+22
Qm= 2
=21 buc.
2
𝐶𝑚𝑔. = 𝐶𝑇' = (200 + 3𝑄𝑚 + 2𝑄𝑚 )’=3+4Qm=3+4*21=87 lei/buc.

Propuneri teme referate: (Titlul cursul este Eficienta economica)

- Indicatorii eficientei economice (Ex. de titlu: Optimul Pareto in analiza eficientei
economice)
- Producatorul si cai de crestere a eficientei economice (Ex. de titlu: Utilizarea noilor
tehnologii in economia digitala: Comertul online vs Comertul traditional - 7 avantaje si
7 dezavantaje sau 7 oportunitati si 7 riscuri)
- Cai de reducere a costurilor si de imbunatatire a eficientei economice a intreprinderii
(Ex. de titlu: Analiza
- costurilor la intreprinderea SC ABC SRL)
 Teoria consumatorului

In sens restrans, comportamentul consumatorului reprezinta o componenta a

comportamentului economic al oamenilor atunci cand urmaresc sa achizitioneze cantitati de
bunuri si servicii in vederea satisfacerii nevoilor.
Pot fi considerate definitorii pentru comportamentul consumatorilor urmatoarele trasaturi:
1. Comportamentul consumatorului reprezinta un sistem complex de manifestari, sistem
de valori, decizii etc.
2. Evolutia trasaturilor omului care modifica comportamentul sau reflectat prin
preferinte, valori, atitudini etc.

Deciziile consumatorului rational implica ordonarea unor alternative privind cantitatile de

bunuri si servicii pe care doreste sa le achizitioneze si reflecta preferintele consumatorului.

Def. Utilitatea individuala reprezinta satisfactia resimtita de un individ atunci cand consuma o
doza dintr-un bun.

Avem doua modalitati de masurare a utilitatii:

- Utilitate cardinala (utilitate cantitativa)
- Utilitate ordinala (preferinta 1, preferinta 2 etc.)

Utilitate cardinala consta in compararea cantitativa a utilitatii prin atribuirea unui numar de
unitati de utilitate pentru fiecare cantitate din structura consumului.

Ex.: 1 kg. mere = 10 utili

1 kg. pere = 8 utili

Utilitate ordinala reprezinta o varianta alternativa de masurare a utilitatii. Consumatorul nu

stie sa aprecieze cantitativ utilitatea, dar stie sa ordoneze preferintele sale de consum.

Ex.: Preferinta 1 = mere

Preferinta 2 = pere

Pentru a putea masura utilitatea consumatorului rational se presupune ca el isi poate

ordona ierarhic alternativele sale de consum in functie de preferintele sale si de intensitatea
nevoilor.
Premisele consumatorului rational sunt: (Sunt valabile pentru utilitate cardinala si ordinala)
- Consumatorul urmareste sa-si maximizeze utilitatea
- Poate sa isi ordoneze intr-o ierarhie variantele de consum
- Fiecare varianta de consum are o ordine precisa
- Consumatorul este consecvent in alegerile pe care le face

Teoria 1

Prima teorie a utilitatii se mai numeste “teoria utilitatii marginale descrescatoare” si

presupune ca un individ atinge prin consumuri succesive un prag de saturatie.
Def. Utilitatea economica reflecta satisfactia pe care un consumator o resimte prin utilizarea
unor cantitati determinate (finite) dintr-un bun.
Utilitate marginala sau sporul de utilitate pe care il putem masura economic si
corespunde unei unitati suplimentare consumate dintr-un bun.
Utilitate totala, reprezinta satisfactia dobandita la pragul de saturatie prin consumul
cantitatilor insumate din bunul respectiv.
Echilibrul consumatorului reprezinta acea varianta (de cheltuire a bugetului) de consum
care reflecta combinatiile de consum ce asigura maximum de utilitate.

Legea lui Gossen ne arata ca pe masura ce cantitatea consumata dintr-un anumit bun
creste, utilitatea marginala se reduce pana aproape de 0 (scade si tinde spre zero) in
punctul de saturatie. La pragul de saturatie utilitatea marginala este aproape de 0 si utilitatea
totala este maxima.

Qx UTx UmgX Qy
Cantitati consumate Utilitatea totala prin Utilitatea marginala
din bunul X (functie consumul de corespunzatoare
cumulata) cantitati din bunul X consumului
(functie cumulata) suplimentar din
bunul X

1 15 15 0

2 30 15 0

3 35 5 0

4 38 3 0

5 39 1 0

6 (Rational) 39,1 0,1 0

corespunde pragului
de saturatie

(Exemplu de 36.1 -3 0
consumator
irational:)
7

8 25.1 -10 0
Obs. Utilitatea economica masoara efectul observabil al satisfactiei resimtite biologic.

In teoria utilitatii marginale consumam alternativ, adica pe rand, din doua bunuri X si Y.
Adica, atunci cand alegem sa consumam suplimentar din bunul X, facem acest lucru
deoarece aduce o utilitate mai mare decat consumul din bunul Y. Invers, atunci cand
consumam suplimentar din Y, renuntam la o cantitate consumata din X.

Pentru a exprima un util intr-o unitate monetara ne raportam la cantitati consumate dintr-un
anumit produs care este exprimat monetar la randul sau.

Def. Pentru a maximiza utilitatea, consumatorul aloca cheltuieli (efort) pentru doua bunuri X
si Y astfel incat utilitatile marginale corespunzatoare ultimei unitati monetare cheltuite sa fie
egale.

Ca sa putem raspunde la intrebarea “Cand si-a maximizat consumatorul utilitatea?”

raspunsul este conditia de echilibru a consumatorului

Conditia de echilibru:
𝑈𝑚𝑔𝑋 𝑈𝑚𝑔𝑌 (𝑈𝑇𝑥)' (𝑈𝑇𝑦)'
𝑃𝑥
= 𝑃𝑦
⇔ 𝑃𝑥
= 𝑃𝑦

𝑈𝑚𝑔𝑋 𝑃𝑥
Putem rescrie conditia de echilibru ca fiind 𝑈𝑚𝑔 𝑌
= 𝑃𝑦
- La nivelul de echilibru al consumatorului, ultima unitate monetara cheltuita ne aduce
acelasi nivel de utilitate marginala, atat pentru bunul X cat si pentru bunul Y
- La nivelul de echilibru nu putem realoca o unitate monetara suplimentara pentru a
cumpara suplimentar din X sau din Y, pentru a mari utilitatea totala deoarece
utilitatea totala a fost maximizata
 𝑃𝑥
- Relatia 𝑃𝑦
ne arata ca preturile relative se modifica odata cu pretul pietei si indirect
se modifica utilitatile marginale corespunzatoare celor doua bunuri. (Indirect se
modifica consumul din bunul X si din bunul Y)
- Din aceasta relatie se deduce panta negativa a Curbei Cererii, adica o crestere a
pretului unui bun va duce la o scadere a cantitatii cerute din acel bun si invers.

Teoria 2

“Teoria indiferentei consumatorului” reprezinta o alternativa pentru a deduce panta

negativa a curbei cererii.
- permite sa vedem cum isi modifica consumatorul comportamentul atunci cand se
modifica pretul si bugetul, respectiv evidentiem efectul de venit si efectul de
substitutie. Efectul de venit inseamna ca utilitatea creste prin consumul
suplimentar din X si din Y odata cu cresterea bugetului si linia bugetului se
deplaseaza cu aceeasi panta. Efectul de substitutie inseamna cresterea
consumului suplimentar fie a lui X, fie a lui Y pentru acelasi buget si linia bugetului se
deplaseaza prin modificarea pantei.
- consumam simultan cantitati din bunul X si bunul Y (Analog combinatiei de
productie de 2 bunuri X si Y din Frontiera posibilitatilor de productie)
- permite evidentierea efectului de substitutie si efectului de venit

Pe grafic UT1<UT2<UT3

Def. O curba de indiferenta reprezinta totalitatea combinatiilor de consum din doua bunuri X
si Y care aduc acelasi nivel de utilitate.
Obs, O curba de indiferenta situata mai la dreapta are o utilitate mai mare deoarece au fost
consumate simultan cantitati mai mari din bunurile X si Y.

Combinatie Y X ∆𝑌 ∆𝑋 𝑅𝑀𝑆 =−
∆𝑌
∆𝑋
de consum Consum de Consum de
 Pepsi Cola

a 50 5 - - -

b 35 10 -15=35-50 5=10-5 3=
|−15|
5

c 25 15 -10 5 2

d 20 20 -5 5 1

e 17 25 -3 5 0,6

f 16 30 -1 5 0,2

Fiecare punct de de pe curba de indiferenta (a->f) reprezinta o combinatie de consum

simultana din bunurile X si Y.
Fiecare punct (a->f) are acelasi nivel de utilitate si este cheltuit integral bugetul.
RMS=rata marginala de substitutie in consum si reprezinta panta curbei de indiferenta.
- RMS este costul de oportunitate la a consuma suplimentar din bunul X si renuntam
la o cantitate consumata din bunul Y
- pe grafic, RMS reprezinta unghiul tangentei la curba de indiferenta
- pe masura ce ne deplasam spre dreapta pe curba de indiferenta RMS scade (de la
RMS=3 la RMS=0,2)
- RMS ne ajuta sa interpretam punctele situate pe curba de indiferenta. RMS scade,
adica scade costul de oportunitate al consumul suplimentar din bunul X.
- Exemplu de interpretare pentru RMS=3: Atunci cand consumam suplimentar o
unitate din bunul X compensam in consum 3 unitati din bunul Y
RMS=0,2: Atunci cand consumam suplimentar o
unitate din bunul X renuntam la consumul de 0,2 unitati din bunul Y.

Facem distinctie intre deplasarea pe o curba de indiferenta si deplasarea curbei de

indiferenta.
Daca o curba de indiferenta este situata mai la dreapata atunci utilitatea este mai mare si
invers, atunci cand o curba de indiferenta este mai la stanga atunci utilitatea este mai mica.
(Utilitatea este mai mare deoarece se consuma simultan cantitati mai mari din bunul X si din
Y).
Pe masura ce ne deplasam spre dreapta pe curba de indiferenta, scade inclinatia curbei,
adica scade RMS.
 Linia bugetului

Co Pepsi Cola Qy*Py= Qx*Px= Buget=

mb Qy Qx Qy * 2 lei Qx * 4 lei Qy*Py+Qx*Px
ina
tie

a 60 0 120 0 120

b 50 5 100 20 120

c 40 10 80 40 120

d 30 15 60 60 120
 (Ec
hil
bru
co
ns.
)

e 20 20 40 80 120

f 10 25 20 100 120

g 0 30 0 120 120

Def. Linia bugetului descrie totalitatea combinatiilor de consum ce utilizeaza integral bugetul.
(Pe grafic este dreapta care uneste punctele (30;0) pe axa [OX cu (0;60) pe axa [OY)

Def.: Echilibrul consumatorului: la nivelul de echilibru al consumatorului, utilitatea totala este

maxima, adica bugetul este cheltuit integral si reprezinta grafic punctul de intersectie dintre
curba de indiferenta si linia bugetului. (Pe grafic este puntul E)

Obs.: La nivelul de echilibru al consumatorului panta curbei de indiferenta (RMS) este egala
cu panta iniei bugetului.

Exercitii la Teoria consumatorului

1. La un moment dat, cantitatea consumata dintr-un bun 𝑄𝐴 si utilitatea marginala sunt

afisate in tabel. Sa se calculeze utilitatea totala UT.

𝑄𝐴 𝑈𝑚𝑔𝐴 𝑈𝑇𝐴
 1 30 30

2 20 50

3 10 60

4 5 65

5 2 67

6 0 67 (rational)

2. Utilitatea economica conferita consumatorului X de doua bunuri A si B este

urmatoarea:

Bunul A:

𝑄𝐴 1 2 3 4 5 6

Utilitate totala 10 18 24 28 30 30
𝑈𝑇 𝐴

Utilitate 10 8 6 4 2 0
marginala
(UmgA)

UmgA / 0,005 0,004 0,003 0,002 0,001 0

PretA

Bunul B:

𝑄𝐵 1 2 3 4 5 6

Utilitate 8 15 21 26 30 31
totala
(𝑈𝑇𝐵)

UmgB 8 7 6 5 4 1

UmgB / 0,008 0,007 0,006 0,005 0,004 0,001

PretB

Cerinte: In cazul in care preturile sunt diferite, PretA = 2000 lei si PretB = 1000 lei,
iar venitul V = 9000 lei, sa se determine in ce conditii isi maximizeaza utilitatea acel
consumator.

Maxim de utilitate totala se obtine atunci cand:

𝑈𝑚𝑔𝐴 𝑈𝑚𝑔𝐵
𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
= 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑏
=> 8 / 2000 = 4 / 1000 = 0,004 utili / lei
 Maxim de utilitate se obtine cand UmgA = 8 utili si corespunde unei utilitati totale
𝑈𝑇 𝐴
= 18 utili si cand UmgB = 4 utili si corespunde unei utilitati totale 𝑈𝑇 𝐵= 30 utili.

Obs: In conditiile unei constrangeri bugetare, daca preturile unitare sunt identice, un
consumator isi maximizeaza utilitatea totala daca, achizitionand cantitati diferite de bunuri,
obtine o echivalenta (identitate) a utilitatilor marginale.

3. Daca raportul de utilitate marginala al bunului A si pretul acestuia

𝑈𝑚𝑔𝐴
𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
= 0, 6 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖/𝑙𝑒𝑖, iar pretul bunului B este 5000 lei, atunci cat va fi utilitatea
marginala a bunul B la nivelul de echilibru?
𝑈𝑚𝑔𝐴
𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
= 0, 6 si PretB = 5000 lei
𝑈𝑚𝑔𝐴 𝑈𝑚𝑔𝐵
𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
= 𝑃𝑟𝑒𝑡𝐵
𝑈𝑚𝑔𝐴
=> UmgA * PretB = PretA * UmgB => UmgB = PretB* 𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
= 5000 * 0,6 = 3000 lei

2
4. Un consumator are functia de utilitate totala 𝑈𝑇𝑥 = 5 + 3𝑄 𝑋
+ 2𝑄 𝑋
. Pentru Qx = 3
buc., atunci cat va fi utilitatea marginala?
2
Umg=(UT)’=(5 + 3𝑄 𝑋
+ 2𝑄 𝑋
)’ = 3 + 4Qx = 3 + 4 * 3 = 15 (utili)

Obs.: Utilitatea marginala este derivata de gradul 1 a utilitatii totale.

5. Functia utilitatii totale este 𝑈𝑇 = 5 + 3𝑄 𝑋

. Cat este utilitatea marginala? (Nu stim
valoarea lui Qx la echilibru)

Umg = UT’ = ( 5 + 3𝑄 𝑋
)’ = 3 (utili)

6. Un individ consuma lunar 6 kg de pere si 10 kg cartofi. Initial, pretul perelor este triplu fata
de pretul cartofilor. Ulterior, venitul individual si pretul cartofilor se dubleaza, in timp ce pretul
perelor ramane constant. Sa se determine ce cantitate de pere va consuma individul daca
continua sa consume tot 10 kg cartofi.

Notam:
X0 = cantitatea initiala de pere (6 kg)
X1 = cantitatea ulterioara de pere consumate (necunoscuta)
Y0 = cantitatea initiala de cartofi (10 kg)
Y1 = cantitatea ulterioara de cartofi (10 kg)
V0 = venitul (bugetul) initial al individului alocat pentru consumul din cele 2 bunuri
V1 = venitul ulterior al individului alocat pentru consumul din cele 2 bunuri

Din enuntul exercitiului avem urmatoarele relatii:

Y0 = Y1
 V1 = 2V0
Px0 = 3Py0
Py1 = 2Py0

Pentru rezolvarea exercitiului pornim de la ecuatia bugetului:

𝑛
V = x0*Px0 + x1*Px1 + … + xn*Pxn = ∑ 𝑥𝑖 * 𝑃𝑥𝑖
𝑖=1
𝑉𝑡 = 𝑥𝑡 * 𝑃𝑥𝑡 + 𝑦𝑡 * 𝑃𝑦𝑡

Initial vom avea: V0=x0 * Px0 + y0 * Py0, unde x0 = 6, Y0 = 10 si Px0 = 3 * Py0

V0 = 6 Px0 + 10 Py0 = 18Py0 + 10 Py0= 28 Py0

V1 = x1 * Px1 + y1 * Py1, unde y1 = y0 = 10, Px1 = Px0 = 3 * Py0 si Py1 = 2 * Py0

Vom obtine: V1 = x1 * 3Py0 + 20 Py0, unde V1 = 2V0 si V0 = 28Py0

=> 2V0 = 3*x1*Py0 + 20Py0
=> 2 * 28Py0 = 3*x1*Py0 + 20Py0 (impartim la Py0)
=> 56 = 3x1 + 20 => x1 = 12, deci consuma ulterior 12 kg de pere.

1
7. Fie functia de utilitate a unui consumator UT(x,y)= 2 xy, venitul disponibil V =
120000 lei, pretul unitar al bunului x, Px = 2000 lei/buc. si pretul unitar al bunului y, Py =
8000 lei/buc. Sa se determine:
a) Cantitatile optime (la nivelul de echilibru) consumate din cele 2 bunuri;
b) Rata marginala de substitutie intre x si y in conditii de echilibru.

Conditia de echilibru este (1)+(2):

V = x * Px + y * Py (1)
Umg = min. adica (UT)’=0 (2)

120000 = 2000 * x + 8000 * y (impartil la 2000)

60−𝑥 1
60 = x + 4y => y = 4
=15 - 4
x (l-am scris pe y in functie de x)

1
UT(x,y) = 2 xy, inlocuind pe y in functie de x vom obtine:
1 1 15 1 2
UT= 2 x(15 - 4
x)= 2
x- 8 𝑥

Utilitatea marginala este minima atunci cand utilitatea totala derivata de

gradul 1 este egala cu 0.

15 1 2 15 2
UT’=( 2
x- 8 𝑥 )’= 2
- 8 𝑥 = 0, adica x = 30 buc.
1
Inlocuind in relatia y = 15 - 4
x => y = 7,5 buc. si atunci consumul optim la
nivelul de echilibru va fi
(x = 30, y = 7,5)
 (Pentru a intersecta linia bugetului cu axa
[OX si [OY, am luat pe rand x = 0 si y = 0 din linia bugetului 60 = x + 4y)

b) Rata marginala de substitutie la nivelul de echilibru o determinam cu

tangenta la curba de indiferenta si va fi panta dreptei bugetului:
𝑃𝑥 2000 1
RMS = - 𝑃𝑦 =- 8000 =- 4 (Pentru a determina inclinatia dreptei calculam panta
liniei bugetului 60 = x + 4y)

8. Un individ are un buget de 20 lei. El consuma doua bunuri X si Y cu

preturile Px = Py = 1 leu. Daca UmgX = 10 - Qx si UmgY = 30 - 2Qy, care
program de consum din bunurile X si Y va asigura echilibrul consumatorului?
a) 2X si 3Y
b) 3X si 2Y
c) 4X si 12y
𝑈𝑚𝑔𝑋 𝑈𝑚𝑔𝑌
Inlocuim cantitatile consumate in conditia de echilibru 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑋
= 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑌
si obtinem
egalitate: 10 - 4 = 30 - 2 * 12 adica 6 = 6

𝑈𝑚𝑔𝐴 𝑈𝑚𝑔𝐵
9. Daca 𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
> 𝑃𝑟𝑒𝑡𝑏
atunci consumatorul realizeaza o crestere a utilitatii
totale daca:
a) consuma suplimentar din bunul B;
b) consuma suplimentar din bunul A; (cand consuma suplimentar
din A atunci [nu este scris in ecuatie Utilitatea totala din A] va
𝑈𝑚𝑔𝐴
scadea UmgA si scade raportul 𝑃𝑟𝑒𝑡𝐴
)
c) consuma mai mult din bunul B si mai putin din bunul A

10. Reprezentati grafic efectul de venit cand se reduce bugetul si efectul de substitutie cand
creste pretul bunului B [si pretul lui A ramane constant]

\
Tema pentru referat: Teoria consumatorului+temele din ultimul curs