MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII DIN RM

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

RAPORT
DE PRACTICĂ

A efectuat studenta grupei Drept -182

LAZUR NINA
A verificat lector universitar
BENEŞ OLGA

Chişinău 2020
 Cuprins :
1. INTRODUCERE
2. PROCURATURA
1. Fişa de identificare a studentului
2. Descriere de ansamblu
3. Descrierea instituţiei primitoare
4. Scurt istoric
5. Structura organizatorică
6. Activităţile realizate în cadrul stagiului de practică
7. Concluzie
8. Caractaristică
3. JUDECĂTORIA
1. Fişa de identificare a studentului
2. Descriere de ansamblu
3. Rolul instantelor judecatoresti
4. Accesul liber la justitie.
5. Activităţile realizate în cadrul stagiului de practică
6. Concluzie
7. Caractaristică
 INTRODUCERE

Stagiului de practică în cadrul facultăţii noastre reprezintă în general

familizarea studenţilor cu domeniul de acitivitate al Justiției. În cadrul stagiilor de
practică se pune în special accentul pe exemplificarea prin contact direct a
informaţiilor obţinute teoretic în cadrul facultăţii, respectiv identificarea şi
completarea cunoştinţelor teoretice dobîndite în calitate de studenţi ai Facultăţii
Drept din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova .
Ca obiectiv general al stagiului de practica, acesta constă în pregătirea,
informarea şi învaţarea unor norme metodologice specifice instituţiei în care se
efectuează acesta, în scopul deprinderii abilităţiilor de comunicare şi efectuare corectă
a sarcinilor în viitoarea carieră pe care o vom urma.Aceste abilităţi sunt deprinse prin
contact direct cu personalul deja prezent în cadrul institutiei şi depind de gradul de
implicare şi de interes pe care îl prezintăstudentul. În plus avem oportunitatea de a
acumula cunoştinţe legislative obligatorii pentru cariera în acest domeniu şi mai
important putem observa modul în care acestea sunt aplicate. Aceste obiective au fost
îndeplinite prin întreaga activitate de practică desfaşurata în cadrul Procuraturii şi
Judecătoriei sectorul Centru care a constat în cunoaşterea structurii instituţiei, normelor
metodologice, legislaţiei specifice, cunoaşterea structurii personalului, completării unor
formulare şi o multitudine de activităţi şi moduri de acţiune specifice.
 FIŞA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului : Lazur

Prenumele studentului : Nina

Instituţia de învăţământ superior : Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Facultatea : DREPT

Forma de învăţământ : ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Anul II de studii universitare ( 2019 – 2020), Semestrul II

Coordonator de practică : lector universitar Beneş Olga

 DESCRIERE DE ANSAMBLU

Perioada de desfăţurare : de la data de 27.01.2020 până la data de 31.01.2020

Program de lucru zilnic : de la 10:00 până la 15:00

Instituţia gazdă :

- Denumire : Procuratura Generală (sediu Centru)

- Adresa : Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt 73, Chișinău

- Îndrumător desemnat : Procuror Vladimir IDRICEANU

- Cadrul de desfăşurare a activităţii : Trafic de fiinţe umane (minori)

- Resurse informaţionale aflate la dispoziţie : Cod civil, Cod Penal, Codul

familiei, Cod Contravenţional.
 DESCRIEREA INSTITUŢIEI PRIMITOARE
Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în limitele
atribuţiilor şi competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile
şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţa
de judecată , în condiţiile legii.
SCURT ISTORIC
În Moldova, activitatea Procuraturii a fost creată prin Regulamentul din 23 iulie 1812, privind
instituirea administraţiei provizorii. Instituţia Procuraturii era un element nou pentru sistemul
de drept existent în Moldova. Procuratura a fost copiată după modelul rusesc cu unele
modificări în ordinea numirii procuratorilor.A fost schimbată şi denumirea de procuror - în
Moldova acestuia i se zicea procurator. In mai 1818, pe lîngă Guvern a fost desemnat un
procurator regional, iar în judeţe procuratori de judeţ. De asemenea, au fost instituite
procuraturile judeţene şi aprobate statele de funcţionari.
Procurorului provinciei i se supuneau procuratorii de judeţ. Ei trebuiau să se conducă în
activitatea lor de regulile stabilite în Rusia pentru procuratorii guberniali şi cei judeţeni (numiţi
strepcii), în conformitate cu instrucţiunile date. Procuratorii vegheau ca instituţiile să activeze
în limita competenţei lor. Ei aveau dreptul să controleze activitatea oricărei instituţii şi, în caz
de depistare a unor încălcări, să ceară înlăturarea lor. Dacă instituţia sesizată nu înlătura
neajunsurile, procuratorul era obligat să raporteze guvernatorului plenipotenţiar.
Procuratorii supravegheau instanţele judiciare.Dacă erau descoperite unele încălcări în
examinarea dosarelor, ei aveau dreptul de a suspenda executarea hotărîrii luate de către
instanţă.Procuratorii nu participau la procesele civile, cu excepţia proceselor unde reclamat sau
pîrît era statul, cînd procuratorul apărea în calitate de apărător al statului. În procesele penale
procuratorul contribuia la descoperirea infracţiunii.Procuratorul nu participa la deliberare şi la
luarea deciziilor.
Funcţia de Procurator regional a funcţionat în Basarabia pînă în 1859, cînd a fost organizată
judecătoria districtuală din Chişinău, procuratorii fiind instituiţi pe lîngă judecătoria
districtuală şi Curtea de Apel.Abia prin Legea din 26 martie 1862 s-a instituit şi în Moldova
Ministerul Public.Ministerul Public era organizat în mod ierarhic, şeful suprem era ministrul
de justiţie.Reunirea membrilor Ministerului Public de pe lîngă aceeaşi jurisdicţie se numea
parchet, denumire ce avea ca origine faptul că în Franţa scaunele membrilor Ministerului
Public erau aşezate direct pe parchetul sălii de şedinţe, la piciorul estradei unde erau
judecătorii.
Ministerul Public de pe lîngă Curtea de Casaţie se compunea dintr-un Procuror General şi cinci
procurori de şedinţe cu dreptul de a ataca actele celorlalţi procurori sau actele judecătoreşti ce
contraveneau legii. La curţile de apel erau cîte un procuror de fiecare secţiune.
La tribunale, procurorii de secţiune îşi desfăşurau activitatea sub conducerea primilor
procurori. Actele pe care membrii parchetului le emit de pe lîngă tribunale pot fi grupate în trei
categorii:
a) acte de poliţie judiciară: a descoperi infracţiunile, a primi denunţuri, a face constatări, iar în
caz de flagrant delict de a face percheziţii, ridicări de corpuri delicte, etc.
b) acte de Minister Public propriu-zis: intentarea acţiunii publice, întocmirea rechizitoriilor,
exercitarea căilor de atac, punerea concluziilor în cauzele civile cînd legea dispunea astfel.
c) acte de execuţie: executarea mandatelor şi a hotărînlor penale pentru delicte şi crime.
Procurorul General de pe lîngă Curtea de Apel, pe lîngă supravegherea şi dirijarea atribuţiilor
indicate, avea anumite prerogative speciale: întocmirea rapoartelor pentru punerea sub acuzare
a făptuitorilor de crime, susţinerea acuzării în faţa curţilor cu juraţi etc.
Începînd cu anul 1918 în Moldova (Basarabia) din partea dreaptă a Nistrului, în baza
Decretului Regelui României din 6 octombrie (nr.2770) privind organizarea justiţiei în
Basarabia, supravegherea Procuraturii se efectua de către procuror sub conducerea Ministrului
Justiţiei ca Procuror General. Procurorii şi ajutorii lui activau pe lîngă instanţele
judecătoreşti.Procurorii se numeau în funcţie prin decretul regelui, la propunerea Ministrului
Justiţiei.
Cît priveşte procurorii de secţie, ei aveau atribuţii în vederea îndeplinirii numai a actelor de
Minister Public propriu-zis, deşi nu se excludeau însărcinări speciale din partea Procurorului
General.Procurorul General de pe lîngă înalta Curte de Casaţie, sub raportul justiţiei represive,
exercita supravegherea procurorilor de secţii, punea concluzii în cauzele judecate, ataca
hotărîrile judecătoreşti contrare legii.Ca şef al Ministerului Public, ministrul Justiţiei era
înzestrat doar cu capacităţi funcţionale.După instaurarea puterii sovietice la 2 august 1940 a
fost creată Procuratura R.S.S.M., procuraturile de judeţ Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei
şi Soroca; procuraturile oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, procuraturile a 60
raioane.Modul de constituire şi atribuţiile procuraturii îşi găseau originea în Regulamentul cu
privire la Procuratura U.R.S.S. din 17 decembrie 1933.
Astfel, procuratura îşi exercita atribuţiile în patru domenii de supraveghere:
- supravegherea generală;
- supravegherea respectării: legilor de către instanţele de judecată, pornirea urmăririi penale şi
susţinerea acuzării în judecată;
- supravegherea respectării legilor de către organele de cercetare penală şi anchetă preliminară;
- supravegherea legalităţii activităţii organelor securităţii, miliţiei şi instituţiilor de recluziune.
În perioada 1941-1944 atît Procuratura R.S.S.M., cit şi cele judeţene, orăşeneşti, raionale n-au
funcţionat, activitatea organelor Procuraturii a fost orientată în lupta împotriva fascismului.
Prin ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 22 iunie 1941, odată cu declararea
stării de război, colaboratorii Procuraturii fie că s-au înrolat în armată, fie au continuat
supravegherea ordinii publice, disciplinei de muncă, drepturilor şi intereselor militarilor şi a
familiilor lor etc.
În perioada de după război activitatea Procuraturii a fost orientată spre întărirea legalităţii în
sfera economică, o sarcină de mare valoare impusă prin Ordinul Procurorului General al
U.R.S.S nr. 128 din 17 iunie 1946 "Despre înteţirea supravegherii generale asupra respectării
întocmai a legilor".La 16 octombrie 1947 au fost desfiinţate şi lichidate procuraturile judeţelor
Bălti, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca). Drept urmare procuraturile orăşeneşti şi
raionale au fost subordonate nemijlocit Procuraturii R.S.S.M.Concomitent cu supravegherea
generală sunt perfecţionate şi celelalte domenii de supraveghere. De exemplu, în 1949, la 28
iulie se instituie sistemul de activitate a anchetatorilor în sectoare, care reprezentau teritoriul
concret de competenţa secţiei de miliţie.
Pentru prima dată în istoria legislaţiei cu privire la Procuratură, Regulamentul despre
supravegherea procurorului din 24 mai 1955 înaintează cerinţe deosebite faţă de procurorii şi
anchetatorii din Procuratură. Mai întîi de toate, aceştia pot fi doar persoane cu studii juridice
superioare, ca excepţie, cu acordul Procurorului General al U.R.S.S. puteau fi desemnate şi
persoane cu studii juridice superioare incomplete, se instituie cenzul vîrstei de 25 ani pentru
procurorii teritoriali.
Odată cu adoptarea Constituţiei U.R.S.S. (1977) şi a Constituţiei R.S.S.M. (1978) s-au întărit
considerabil poziţiile Procuraturii. Spre deosibire de constituţiile precedente, Procuraturii i se
consacră un întreg capitol, în care se conţin principiile de organizare şi funcţionare, în special
independenţa de oricare alte organe.Ideile consfinţite în Constituţie şi-au găsit concretizare şi
dezvoltare în Legea cu privire la Procuratura U.R.S.S., adoptată la 30 noiembrie 1979, unde s-
au păstrat domeniile de supraveghere, au fost lărgite considerabil limitele supravegherii de
procuror, concomitent fiind delimitate atribuţiile organelor Procuraturii Generale a U.R.S.S. şi
a procuraturilor ierarhic inferioare.După proclamarea independenţei şi suveranităţii, Republica
Moldova a declarat instituirea unui stat bazat pe drept şi promovarea valorilor unanim
recunoscute.
În prezent, potrivit art.124 din Constituţia Republicii Moldova, Procuratura reprezintă
interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele
judecătoreşti, în condiţiile legii.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Sistemul organelor procuraturii reprezintă un sistem unic, centralizat, ierarhizat şi independent,
supunîndu-se doar Procuraturii Generale şi în special conducătorului ei, care este Procurorul
General, numit în funcţie pe un termen de 7 ani de Parlament, la propunerea Preşedintelui. În
activitatea sa acestea se conduc de Constituţie, legislație şi de legea cu privire la Procurarură.
Acest sistem include: Procuratura Generală , Procuraturile Teritoriale şi Procuraturile de
Specialitate care au ca scop de a menţine ordinea publică şi legalitatea, de a preveni careva
încălcări din partea tuturor participanţilor atit a persoanelor fizice cît şi a persoanelor juridice
sau a organelor statului. Ele prezintă învinuirea din partea statului , apară drepturile social-
economice, politice personale şi libertăţile cetăţenilor garantate de constituţie şi alte legi ale
Republicii Moldova, în caz de necesitate alpică forţa coercitivă din partea statului,
supraveghează nu numai ca infractorul să fie depistat şi învinuit, dar şi ca acesta să-şi
ispăşească pedeapsa care ia fost incriminată în locuri speciale prevăzute de legislaţie,
asigurîndu-i-se toate drepturile şi libertăţile.
Structura Procuraturii Generale Conform ordinului Procurorului General nr. 587p din 27
mai 2016(cu modificările la 16.08.2019)
Procuratura Generală are următoarea structură:
Procurorul General Alexandr STOIANOGLO
Adjunct al Procurorului General Ruslan POPOV
Adjunct al Procurorului General Mircea ROŞIORU
Adjunct al Procurorului General Iurie PEREVOZNIC
Direcția cooperare internațională și integrare europeană
- Secția asistență juridică internațională
- Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană
Direcția urmărire penală și criminalistică
- Secția unificare a practicii în domeniul urmăririi penale
- Secția combaterea traficului de ființe umane
- Secția tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice
- Secția combatere tortură
Direcția judiciară
- Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție
- Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO
- Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată
Direcția politici, reforme și protecția intereselor societății
-Secția politici, reforme și management al proiectelor
- Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice
- Secția justiție juvenilă
-Secția analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare
Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret
Procurori pentru misiuni speciale
Serviciul protecția datelor cu caracter personal
Serviciul de audit intern
Inspecția procurorilor
Aparatul Procuraturii Generale
- Secția relații publice
- Secția resurse umane
- Secția secretariat, petiții și audiență
Direcția finanțe și administrare
- Secția finanțe și contabilitate
- Secția achiziții publice și logistică
 ACTIVITĂŢILE REALIZATE ÎN CADRUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

Iniţierea cu scopul şi structura procuraturii.

Esenţa organelor procuraturii. Sistemul Procuraturii Republicii
Moldova. Principiile de organizare şi atribuţiile, activitatea
27.01.2020
organelor procuraturii. Statutul juridic al Procurorului.
Iniţierea cu structura şi atribuţiile secției pentru combaterea
traficului de ființe umane în special minori.
Am studiat proiectele actelor procesuale emise de procuror, cum ar fi
ordonanța privind începerea urmăririi penale, ordonaţă privind iniţierea
investigaţiilor în vederea căutării învinuitului, ordonanţă de punere sub
învinuire, ordonanța de formare a grupului de urmărire penală,
28.01.2020
ordonanța de recunoaştere ca parte vătămată, proces-verbal de audiere
a victimei, proces-verbal de audiere a martorului, proces-verbal de
examinare a obiectului, proces-verbal de examinare a transferurilor
băneşti, ordonanţă privind ridicarea informaţiei bancare.
Am analizat Dosare Penal ( Art. 165, alin. (2) lit. d. Cod Penal).
În urma lecturării am studiat ce presupune demers privind aplicarea
măsurilor preventive – arestul preventiv în lipsa persoanei ( prin
contumacie).
29.01.2020 Am analizat ordonanţa de prelungre a urmăririi penale şi tot odată
articolele 165, alin. (3) pac. 1, art. 166, alin. (1) pac. 1, 167, alin. (1)
Cod de Procedură Penală.
Am identificat ce presupune o citaţie care eşte rolul ei şi cum se
întocmeşte corect.
 Studierea Dosarului Penal ( Art. 324, alin. (2) lit. b. Cod Penal).
Coruperea pasivă.
În urma studierii dosarului penal am identificat ordonanţa privind
fixarea termenului urmăririi penale, planul acţiunilor de urmărire
30.01.2020 penală şi al măsurilor specuale de investigaţii în cazul penal.
Pe parcursul analizei am făcut cunoştinţă cu Stenograma – suport CD
în care sunt inregistrate conversaţii ce merg la probe în dosarul penal.
Mi sa explicat diferenţa dintre Proces verbal de Ridicare şi Ordonanţa
de Ridicare.
Analiza unui Proces Penal - Materialul înregistrat în Registrul nr.
2 al SPIA al MAI.
În urma studierii acestui proces penal am identificat că în
conţinutul său se include următoarele : Raport, Plingere, Cerere de
31.01.2020 Apel împotriva sentinţei judecătoriei Chişinăi, Proces-verbal
privind actele de constatare.
Am făcut cunoştintă cu art. 190, alin. (5) Cod Penal.
Pe parcurs am identificat deosebirile între un Proces Penal şi Dosar
Penal.

Procuror în procuratura
municipiului Chişinău
Oficiul Principal Vladimir IDRICEANU
 CONCLUZIILE STAGIULUI DE PRACTICĂ

Stagiul de practică efectuat acest semestru a fost un ajutor pentru interesul meu în
ceea ce priveste activitatea instituţiei procuraturii şi a activităţilor procurorilor şi evident
o cale de aprofundare şi de aplicare a cunostintelor teoretice dobândite.
Efectuand stagiul de practica am avut ocazia de a rezolva unele probleme cu care
se confrunta orice student şi anume lipsa experienţei. În cadrul stagiului de practica,
mi-am realizat obiectivele impuse de universitate şi am obţinut un minim de experienţa.
Concepută ca o continuare a pregătirii teoretice, practica de iniţiere se axează
pe domenii de maximă importanţă pentru pregătirea juridică şi anume: activitatea
procuraturii şi a procurorilor.
Obiectivele urmărite de mine pe timpul desfăşurării practicii sunt legate de :
cunoaşterea realităţilor din cadrul procuraturii, dezvoltarea unor abilităţi practice
necesare profesiilor, fixarea cunoştinţelor de specialitate ( drept civil, drept penal,
drept administrativ, drept constituţional, criminologie).
Am cunoscut modul de lucru al instituţiei şi pot spune că mi-am dezvoltat abilităţi
şi cunoştinţe noi.
 CARACTERISTICĂ

Eliberată studentei anului II a ULIM

Facultatea de drept – Lazur Nina

Lazur Nina a petrecut practica în cadrul Procuraturii sectorului Centru, municipiul

Chişinău în perioada 27.01.2020 până la data de 31.01.2020.
Pe parcursul practicii s-a manifestat ca fiind o studentă responsabilă, având o
pregătire teoretică bună. A luat cunoștință cu atribuțiile procurorului la exercitarea şi
soluţionarea nemijlocita a cererilor si plângerilor cetăţenilor, formele şi metodete de
activitate a procurorului.
Lazur Nina a îndeplinit un spectru larg de activităţi; a studiat materialele cauzelor
parvenite procurororului pentru adoptarea hotărârilor; a studiat materialele cauzelor parvenite
procurororului cu propunere de începere a urmăririi penale, a studiat proiecte de îndicaţii date
de către procuror ofiţenilor de urmărire penală pe anumite cauze penale în special pentru trafic
de fiinţe umane;
A întocmit proiecte de acte procesuale emise de către procurori: ordonanţe de începere a
urmăririi penale, ordonanţe de refuz în începere a urmăririi penale, citaţie,
Pe parcursul practicii de iniţiere studenta Lazur Nina a dat dovată de iniţiativă,
sârguinţă şi cunoştinţe în domeniul jurisprudenţei, conştiincios şi cu un deosebit interea,
la timp şi calitativ a îndeplinit sarcinile indicate, manifestând responsabilitate faţă de
lucru efectuat.
Astfel, în timpul practicii de iniţiere a demonstrat cunoştinţe teoretice bune şi
merită a fi apreciată cu o notă maximă.

Procuror în procuratura
municipiului Chişinău
Oficiul Principal Vladimir IDRICEANU
 FIŞA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului : Lazur

Prenumele studentului : Nina

Instituţia de învăţământ superior : Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Facultatea : DREPT

Forma de învăţământ : ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Anul II de studii universitare ( 2019 – 2020), Semestrul II

Coordonator de practică : Beneş Olga

 DESCRIERE DE ANSAMBLU

Perioada de desfăţurare : de la data de 03.02.2020 până la data de 07.02.2020

Program de lucru zilnic : de la 09:00 până la 17:00

Instituţia gazdă :

- Denumire : Judecătoria Chişinău (sediu Centru)

- Adresa : Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt 162, Chișinău

- Îndrumător desemnat : JUDECĂTOR VÎŞCU SVETLANA

- Cadrul de desfăşurare a activităţii : cauze civile

- Resurse informaţionale aflate la dispoziţie : Cod civil, Codul familiei, Codul

Contravenţional.
 INSTANTELE JUDECATORESTI
Rolul instantelor judecatoresti
In orice societate, intre indivizii care o alcatuiesc sau intre acestia si autoritatile
publice se pot ivi conflicte in cadrul carora o parte pretinde in contradictoriu cu
cealalta ca legea sau un drept subiectiv al ei au fost incalcate si, ca urmare, cere
restabilirea ordinei juridice tulburate.
Constituind abateri de la ordinea sociala, litigiile juridice sunt fenomene negative
iar una din sarcinile statului este de a contracara producerea unor asemenea
incalcari ale legii. Interventia statului este ulterioara producerii actului sau faptului
ilegal si consta in luarea de masuri, sanctionate prin forta de constrangere a statului,
prin care autorul comportarii ilegale este obligat sa restabileasca situatia anterioara
acelei incalcari sau i se impune o privatiune de libertate, o diminuare de
patrimoniu, etc.
Pentru ca aplicarea sanctiunilor in cazurile de incalcare a legilor implica masuri ce
vizeaza interese materiale si drepturi ocrotite de lege ea trebuie facuta in conditii
care sa asigure respectarea cu strictete a ordinii de drept. Astfel, spre deosebire de
activitatea executiva, care urmareste, odata cu respectarea legii, si asigurarea
oportunitatii masurilor luate, activitatea jurisdict 727k104h ionala trebuie sa aiba
ca unica preocupare legalitatea.
Oglindind aceasta caracteristica a activitatii jurisdictionale, Constitutia Romaniei
in art. 123 alin.1a prevazut ca " Justitia se infaptuieste in numele legii " iar potrivit
art.9 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca "Hotararile
instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii ".
Organizarea judecatoreasca si principiile acesteia
Instantele judecatoresti, sunt singurele care exercita puterea judecatoreasca.
In schimb, in alin.2 al aceluiasi articol 125, se prevede ca " este interzisa infiintarea
de instante extraordinare".
In aplicarea prevederilor constitutionale art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca identifica toate instantele judecatoresti, si anume: a)
judecatoriile; b) tribunalele: c) curtile de apel; d) Curtea Suprema de Justitie. In
alin.2 se arata ca " in limitele stabilite prin lege vor functiona si instante militare ".
Judecatoriile functioneaza in fiecare judet in prezent minimum 3 si a municipiului
Bucureti . In fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul in localitatea de
resedinta a judetului (inclusiv in Bucuresti). Curtea de apel isi exercita competenta
intr-o circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale, in prezent existand 15 curti
de apel civile si una militara. Fiecare instanta se incadreaza cu numarul necesar de
judecatori si sunt conduse de cate un presedine care exercita si atributii de
administratie. La judecarea cauzelor privind conflicte de munca si litigii de munca
participa pe langa judecator si doiasistenti judiciari, dintre care unul reprezinta
asociatiile patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele. Din cuprinsul prevederilor
constitutionale si ale legii de organizare judecatoreasca pot fi deduse cateva dintre
principiile generale ale organizarii judecatoresti:
1. Constituirea ierarhica a instantelor judecatoresti si dublul grad de jurisdictie.
Asa cum rezulta din art. 10 al Legii nr. 92/1992 instantele judecatoresti sunt
organizate pe verticale ierarhic, din treapta in treapta, la varful acestora aflandu-se
Curtea Suprema de Justitie.
Constituirea in sistem ierarhic a instantelor judecatoresti nu are nimic comun cu
actualizarea administrativa. Ea este motivata pe de o parte functional pentru ca
numai in conditiile existentei unor instante ierarhizate se poate asigura controlul
judiciar asupra hotararilor judecatoresti iar pe de alta parte prin statutul
magistratilor, care cuprinde elementele distinctive in raport cu gradul instantei la
care functioneaza magistratul.
In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului
grad de jurisdictie, ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei
hotararilor judecatoresti, ca urmare a posibilitatii de a exercita, in conditiile legii,
caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti (art. 128).
2. Jurisdictiile sunt stabilite numai prin lege.
Acest principiu urmareste sa previna orice abuz in infaptuirea justitiei.
Din moment ce judecatorii trebuie sa se supuna numai legii (art.123 alin.2) alaturi
este firesc si logic ca judecata sa nu poate fi infaptuita decat de jurisdictiile stabilite
de lege.
3. Constituirea jurisdictiilor de drept comun si a jurisdictiilor speciale.
Instantele judecatoresti, carora indeosebi le revine competenta de a solutiona
cererile si procesele (si care sunt aratate in art. 10 al Legii nr. 92/1992) sunt instante
ordinare sau de drept comun.
Textul art. 125 alin.1 din Constitutie, prin modul in care este formulat, permite
constituirea si a unor instante speciale, competente sa solutioneze anumite categorii
de litigii, din anumite domenii de activitate economico-sociale. Jurisdictiile
speciale sunt cele create prin lege pentru a solutiona anumite categorii de cereri
sau procese (ex.: atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi).
4. Interzicerea instantelor extraordinare.
Art. 125 alin.2 din Constitutie interzice infiintarea unor instante extraordinare.
Rezulta deci ca sunt admise instantele speciale, asa cum s-a aratat,dar ca o lege
prin care s-ar institui instante extraordinare- constituite special pentru a judeca
anumite procese predeterminate si mai ales anumite persoane - ar fi categoric
neconstitutionala. Experienta istorica a demonstrat cu prisosinta ca in fata unor
asemenea instante se realizeaza un simulacru de judecata.
Principii ale functionarii instantelor judecatoresti
1. Accesul liber la justitie.
Art.21 din Constitutie prevede " Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate
ingradi exercitiul acestui drept ". Acest text este reluat in alin.1 al art. 2 din Legea
nr. 92/1992 iar in alin.2 se adauga ca " instantele judecatoresti infaptuiesc justitia
in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,
precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii ".
2. Egalitatea cetatenilor in fata justitiei.
Art. 4 alin.1 din Legea nr. 92/1992 reia textul art. 16 alin.2 din Constitutie spunand
ca nimeni nu este mai presus de lege dupa care cu alin.2 se subliniaza ca " justitia
se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa,de
nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sez, de opinie, de
apartanenta politica, de avere sau de origine sociala ".
Acest principiu este o extindere a principiului egalitatii in drepturi afirmat de art.
16 alin.1 si art. 4 alin.2 din Constitutie.
3.Principiul publicitatii dezbaterilor judecatoresti.
Acest principiu este consacrat de art. 126 al Constitutiei care prevede: " Sedintele
de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege " si este reluat in art.
5 al legii pentru organizarea judecatoreasca.
Codul de procedura penala si Codul de procedura civila reglementeaza cazurile in
care instanta de judecata poate sa declare sedinta secreta (dezbaterea publica ar
aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei
persoane). In aceste cazuri partile si reprezentantii lor pot fi prezente pentru a-si
apara drepturile si interesele, pentru ele neexistand judecata secreta.
Chiar si in cazul in care judecarea cauzei s-a facut in sedinta secreta, pronuntarea
hotararii se face in mod obligatoriu, sub sanctiunea nulitatii, in sedinta publica.
4. Principiul contradictorialitatii si oralitatii dezbaterilor judecatoresti.
Acest principiu si-a gasit numai o oglindire indirecta in Constitutie si anume in
legatura cu dispozitiile privitoare la limba de desfasurare a dezbaterilor
judecatoresti. In aceasta privinta art. 127 al Constitutiei prevede: " Procedura
judiciara se desfasoara in limba romana. Cetatenii apartinand minoritatilor
nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au
dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in
instanta si de a pune concluzii prin interpret; in procesele penale acest drept este
asigurat in mod gratuit ".
Acest drept de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in
instanta si de a pune concluzii trebuie sa fie considerat o garantie constitutionala
nu numai pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale ci pentru toti cetateniui
romani si chiar pentru cetatenii straini sau pentru apatrizi.
In virtutea acestui principiu partile aflate in litigiu pot sa participe in mod activ la
prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii
judecatii, avand dreptul de a discuta si combate sustinerile facute de fiecare din ele
si de a-si expune punctul de vedere asupra initiativelor instantei. Acest principiu
vizeaza atat raporturile dintre parti cat si raporturile dintre parti si instanta precum
si toate faze judecatii.
5. Principiul dublului grad de jurisdictie.
Acest principiu este intr-o legatura indeviabila cu principiul organizarii ierarhice a
instantelor judecatoresti si este formulat in art. 128 al Constitutiei: " Impotriva
hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de
atac, in conditiile legii."
Organizarea unor cai de atac impotriva hotararilor pronuntate de o instanta este
expresia necesitatii de a se da partilordin proces posibilitatea de a obtine, inainte
ca solutia data litigiului sa fi devenit definitiva sau irevocabila, remedierea
eventualelor erori de fapt sau de drept ce ar fi fost savarsite de instanta inferioara.
O tripla ierarhizare a instantelor judecatoresti in cadrul careia hotararea primei
instante poate fi atacata mai intai cu apel in fata unei instante superioare, iar apoi
cu recurs la o instanta de casare - solutie ce constituie regula in tara noastra - ofera
partilor o mai puternica garantie aunei judecati corecte.
6.Principiul legalitatii, competentei si procedurii de judecata.
In conformitate cu art. 125 alin.3 al Constitutiei " competenta si procedura de
judecata sunt stabilite de lege ". prin urmare legea - mai precis, potrivit art.72 lit.
h, legea organica este autorizata de Constitutie sa stabileasca si alte principii de
functionare a instantelor judecatoresti decat cele prevazute de ea.
Principalele regulide stabilire a competentei instantelor judecatoresti si de
procedura in fata acestora sunt prevazute in Legea nr. 92 /1992 pentru organizarea
judecatoreasca si in codurile de procedura penala si civila, dar asemenea dispozitii
se gasesc si in alte legi organice.
7. Principiul independentei judecatorilor.
Este un principiu consacrat de Constitutie (art. 123 alin.2) si de Legea nr. 92/1992
(art. 3) potrivit carora "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii ".
Judecatorii, indiferent de gradul instantei din care fac parte, nu si-ar putea indeplini
misiunea daca in activitatea de judecata ar fi supusi unor ingerinte din partea unor
organe sau a unor persoane, sub forma orientarilor, sugestiilor s.a.
Independenta judecatorilor asigura independenta justitiei si constituie garantia
libertatii individului si a protectiei lui in fata puterii. Intre garantiile constitutionale
ale independentei judecatorilor mentionam:
- inamovibilitatea judecatorilor, instituita prin art. 124, alin.l din Constitutie;
- incompatibilitatea functiei de judecator cu orice alta functie publica sau privata,
cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior (art. 124 alin.2);
- interdictia ca judecatorii sa faca parte din partide politice (art. 37 alin.3);
- subordonarea judecatorilor numai fata de lege (art.123 alin.2);
- imposibilitatea revizuirii Constitutiei sub aspectul independentei justitiei (art.
148 alin. 1).
Statutul magistratului
Constituirea corpului magistratilor
Potrivit art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca " au
calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate
instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe langa acestea ,
precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie". Asadar, desi " corpul
magistratilor" reprezinta o categorie unitara, dat fiind faptul ca toti cei care il
alcatuiesc sunt magistrati, totusi intre ei urmeaza a se distinge trei clase:
- judecatorii, adica persoanele care au misiunea si puterea de a infaptui justitia:
- procurorii, persoanele care, ca agenti ai puterii executive, facand parte din
Ministerul Public, exercita atributiile acestuia, in cadrul parchetelor de pe langa
fiecare instanta judecatoreasca;
- magistratii-asistenti, persoanele care functionand in cadrul Curtii Supreme de
Justitie, desi nu participa la activitatea de judecata, sunt asimilati judecatorilor,
participa la sedintele de judecata, exprimandu-si votul consultativ la deliberari,
redacteaza deciziile si indeplinesc si alte sarcini.
Potrivit art. 43 din legea nr. 92/1991, in cadrul corpului magistratilor, ierarhia
functiilor de executie si de conducere se stabileste in raport cu nivelul instantelor
si al parchetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime
in magistratura.
Garantii ale independentei si impartialitatii judecatorului
Intre aceste garantii se inscriu: inamovibilitatea, incompatibilitatile, interdictiile si
incapacitatile.
1. Inamovibilitatea judecatorilor este prevazuta in art. 124 alin.1 al Constitutiei si
in art. 91 al legii nr. 92/1992 care proclama ca judecatorii numiti de Presedintele
Romaniei este inamovibil. Pe temeiul acesteia judecatorul nu poate fi eliberat din
functie, suspendat, pensionat prematur, avansat sau transferat prin vointa arbitrara
a executivului sau in afara cazurilor si fara observarea formelor si conditiilor
prevazute de lege. El nu poate fi nici promovat fara consimtamantul sau.
2. Incompatibilitatile sunt acele masuri de protectie a judecatorului constand in
imposibilitatea acestuia de a mai indeplini, concomitent si alte functii sau sarcini:
- functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata,
cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior;
- judecatorul nu poate fi expert sau arbitru desemnat de parti intr-un arbitraj;
- judecatorul nu poate exercita un mandat politic;
- judecatorul nu poate fi chemat sa satisfaca alte servicii publice decat cel militar;
3. Interdictiile sunt masuri de protectie atat a judecatorului cat si a justitiabilului.
Judecatorii nu pot face parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice
cu caracter politic (art. 37 alin.3 din Constitutie si art. 110 din Legea nr. 92/1992).
Judecatorului nu i se interzice opinia politica ci manifestarea ori demonstrarea ei
publica, politica activa si militanta, adoptarea unei pozitii partizane.
Judecatorilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a
activitatilor de comert, participarea la conducerea sau administrarea unor societati
comerciale sau civile (art. 122 din Legea nr. 92/1992).
Judecatorilor le esteinterzisa greva (art. 45 alin.1 lit.a din Legea nr. 15/1991)
intrucat nu pot fi ignorate consecintele deseori grave ale suspendarii serviciului
public al justitiei.
4. Incapacitatile intereseaza mai ales sub aspectul celor care se refera la un proces
determinat, in considerarea circumstantelor acestuia;
- recuzarea este institutia in cadrul careia partea poate sa ceara indepartarea din
completul de judecata a unuia sau a mai multor judecatori, intrucatea are suspiciuni
cu privire la partialitatea acestora;
- abtinerea judecatorului de a face parte din completul de judecata in cazul in care
anumite motive al influenta independenta sau impartialitatea lui in cauza
respectiva;
- stramutarea este institutia in cadrul careia se poate obtine solutionarea cauzei de
o alta instanmta egala in grad ca urmare a mutarii ei de la instanta fata de care
exista o suspiciune obiectiva in sensul partialitatii sau lipsei ei de independenta.
Ministerul public
 Prin notiunea de minister public se desemneaza in mod obisnuit ansamblul
agentilor statului - numiti "procurori"- care, in calitate de reprezentanti ai societatii
si ai statului sunt imputerniciti sa descopere incalcarile la legea penala, sa sesizeze
instantele judecatoresti competente si sa sustina in fata acestora acuzatia, in
vederea sanctionarii celor vinovati. Pe langa aceste atributii principale procurorii
pot fi imputerniciti de lege sa exercite si alte atributii complementare.
Intr-o formulare generala art. 130 alin.1 al Constitutiei prevede: " In activitatea
judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara
ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor".
Grupul de procurori organizat pe langa o anumita instanta judecatoreasca formeaza
"parchetul" acesteia. Astfel se vorbeste de "parchetul de pe langa tribunal,
parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie" etc. In acest sens art. 130 alin. 2
al Constitutiei prevede ca " Ministerul Public isi exercita atributiile prin
procuroriconstituiti in parchete, " in conditiile legii ".
Constitutia Romaniei din 1991 a abandonat sistemul unei procuraturi generale
independente fata de executiv (ca pana atunci) prevazand categoric ca procurorii
isi desfasoara activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, sub autoritatea
ministerului justitiei. Ministerul Public, asa cum a fost conceput de Constitutia din
1991, este, in activitatea judiciara, un auxiliar al instantelor judecatoresti. El face
acte de sesizare a acestora, de reprezentare in procese, efectueaza urmarirea penala
sau supravegheaza cercetarea penala efectuata de politie si alte organe s.a., adica
acte cu caracter executiv. Ministerul Public apare atat sub aspect organizatoric cat
si din punctul de vedere al obiectului activitatii desfasurate, ca un organ executiv
avand un raport de subordonare fata de ministrul justitiei. Potrivit art. 34 din Legea
nr. 92/1992 ministrul justitiei exercita controlul asupra tuturor procurorilor, poate
sa ceara informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari cu privire la
masurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional si are dreptul
sa dea dispozitie scrisa, in mod direct sau prin procurorul general, sa se inceapa
urmarirea penala si sa se promoveze in fata instantelor actiuni si cai de atac
necesare apararii interesului public. El nu va putea insa da dispozitii pentru oprirea
procedurii de urmarire penala legal deschisa.
Consiliul superior al magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a asigura - prin componenta si
atributiile sale- independenta judecatorilor si implicit a justitiei.
Art. 132 al Constitutiei stabileste ca acest organ este alcatuit din magistrati alesi pe
4 ani de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna. Legea nr. 92/1992
completeaza aceste dispozitii aratand ca in compunerea Consiliului Superior al
Magistraturii intra 15 magistrati (lo judecatori si 5 procurori).
Art. 133 al Constitutiei prevede doua atributii generale ale Consiliului Superior al
Magistraturii (dezvoltate si precizate in Legea nr. 92 / 1992):
- propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor,
cu exceptia celor stagiari, caz in care lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de
ministrul justitiei;
- indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor, caz in care lucrarile
sunt prezidate de Presedintele Curtii Supreme de Justitie.
 ACTIVITĂŢILE REALIZATE ÎN CADRUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

Scopul şi structura autorităţilor judecătoreşti. Esenţa autorităţilor

judecătoreşti, elementele sistemului judiciar din Republica
Moldova . Principiile de organiyare si activitate a autorităţilor
judecătoreşti. Statutul judecătorului.
03.02.2020 Am analizat dosare civile cu valoare redusă, dosare privind
încasarea datoriilor, în care se includeau următoarele documentele
: Fişă de repartizare a cecerilor, Cererea de chemare în judecată,
extras din registrul de stat al persoanelor juridice, Somaţie de
înfiinţare, Încheiere, scrisoare de expedierea a actului judecătoresc.

Studierea dosarului privind confirmarea tranzacţiei de mediere şi

emiterea titlului de executare silită. În cadrul căruia am analizat : Fişă
de repartizare a cecerilor, Cererea de chemare în judecată, Cererea
privind confirmarea tranzacţiei de împăcare prin mediere şi
emiterea titlului, tranzacţia de împăcare, proces-verbal de încetare
a procedurii de mediere, încheiere, scrisoare de expedierea a actului
judecătoresc.
04.02.2020
Am expediat aviz de recepţie în care se includ : scrisoare de
expediere a actului judecătoresc şi încheierea .
Am asistat la sedinţă de judecată pe cauză civilă privind încasarea
datoriilor.
Am asistat la şedinţa de judecată pe cauză civilă de rezeliere a
comodatului bunului imobil. În urma acestei şedinţe am determinat
pentru mine cine poate reprezenta o persoană fizică în instanţa de
judecată conform articolului 75 alin 1` din codul de procedură civil.
 Am studiat un proces-verbal al şedinţei de judecată pe cauză civilă.
Am asistat la şedinţă de judecată pe cauză civilă declararea nulă a
contractului de vânzare – cumpărare şi aducere la starea iniţială.
În urma şedinţei am înţeles ce reprezinţă recuzare.
Am asistat la şedinţă de judecată pe cauză civilă – desfacerea
căsătoriei şi stabilirea domiciliului copilului minor care sa
05.02.2020 desfăşurat în felul următor : - şedinţa s-a început cu verificarea
identităţii părţilor participante la proces , a urmat lămurirea
drepturilor şi obligaţiile celor prezenţi, fiecare parte a fost audiată,
apoi judecătorul a verificat înscrisurile din dosarul civil, fiecărui
parte i sa dat dreptul la pleduarie şi apoi instanţa s-a restat în
deliberare, s-a anunţat hotărârea.
Am introdus după dată dosarele civile în Registru de evidenţa
dosarelor aflate în procedura judecătorească.

Am expediat aviz de recepţie în care se includ : scrisoare de

expediere a actului judecătoresc şi încheierea .
Am asistat la sedinţă de judecată pe cauză civilă privind încasarea
datoriilor.
06.01.2020 Am asistat la sedinţă de judecată în care nu sau prezentat părţile
participante la proces şi sedinţa de judecată s-a amînat pentru o altă
dată întrucît să fie posibilă dubla înştiinţare a pîrîtului.
Am asistat la sedinţă de judecată privind încasarea prejudiciului
material, întrucât reprezentantul reclamantului a solicitat o
tranzacţie de împăcare înafara procesului judecătoresc, instanţa a
 acordat timp părţilor pentru a negocia această tranzacţie de
împăcare.

Am completat borderourile dosarelor civile.

Am expediat aviz de recepţie în care se includ : scrisoare de
expediere a actului judecătoresc şi încheierea .
Am studiat un proces-verbal al şedinţei de judecată pe cauză civilă
şi am complectat un model pentru a dezvolta abilitatea de grefier.
07.02.2020 Am studiat o încheiere pe cauză civilă privind desfacerea
căsătoriei şi stabilirea domiciliului copilului minor.
Am studiat tranzactia de impăcare a părţilor .
Am aranjat după dată dosarele civile .
Am asistat la sedinţă de judecată pe cauză civilă privind încasarea
datoriilor.

Judecător Svetlana Vîşcu

 CARACTERISTICĂ

Eliberată studentei anului II a ULIM

Facultatea de drept – Lazur Nina

Lazur Nina a petrecut practica în cadrul Judecătoriei Chişinău sectorul Centru, în perioada
03.02.2020 până la data de 07.02.2020.
Pe parcursul practicii s-a manifestat ca fiind o studentă responsabilă, având o
pregătire teoretică bună. A luat cunoștință cu atribuțiile judecătorului la exercitarea şi
soluţionarea nemijlocita a dosarelor civile, formele şi metodete de activitate a
judecătorului.
Lazur Nina a îndeplinit un spectru larg de activităţi, a studiat materialele dosarelor civile
parvenite judecătorului, a studiat întocmirea procesului –verbal în urma sedinţelor de judecată,
a expediat avize de recepţionare şi a completat borderourile dosarelor civile.
A participat la sedinţele de judecată şi a studiat încheierile emise de judecător.
A întocmit acte procesuale emise precum : proces – verbal, încheiere, scrisoare de
expediere a actului judecătoresc, citaţie , recipisă;
Pe parcursul practicii de iniţiere studenta Lazur Nina a dat dovată de iniţiativă,
sârguinţă şi cunoştinţe în domeniul jurisprudenţei, conştiincios şi cu un deosebit interes,
la timp şi calitativ a îndeplinit sarcinile indicate, manifestând responsabilitate faţă de
lucru efectuat.
Astfel, în timpul practicii de iniţiere a demonstrat cunoştinţe teoretice bune şi
merită a fi apreciată cu o notă maximă.

Judecător Svetlana Vîşcu