MINISTERUL EDUCATIEI ȘI ȘTIINTEI AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea:Tehnologia Alimentelor
Specialitatea:Tehnologie și Management în Industria Alimentară

Tema:Filosofia Renasterii.Natur filosofia.Umanismul.

A efectuat: Studenta grupei TMAP-181

Marjinean Iana

A verificat: Lect.univ.Maftei V.
Renașterea a fost o mișcare culturală aparuta in perioada secolelor XIV-XVI, în
Italia, în perioada Evului Mediu Târziu și ulterior, s-a răspândit în restul Europei.
Renasterea- aceasta mare mișcare a spiritului uman,denumită ca “aurora
vremurilor moderne”, a fost una dintre cele mai bogate perioade nu numai în
domeniul artei, ci și pe țărâmul literaturii,științei,muzicii,religiei,politicii,tehnicii si
filosofiei. Leon Battista , Marsilio Ficino, Pico della Mirandola, Lorenzo Magnificul,
Rafael,Michelangelo , Leonardo da Vinci, Giordano Bruno si Galileo Galilei sunt
doar câțiva reprezentanti care au facut faima si glorie acestei perioade.

o Naturfilozofia sau filozofia naturii -a fost etapa cea mai superioară de

dezvoltare a filozofiei din Epoca Renaşterii. Incepind cu secolul al XV-lea ea
constituie o nouă concepţie despre ştiinţă. Ştiinţa nu mai este concepută ca o
sumă de cunoştinţe absolute, date odată pentru totdeauna şi transmise
invariabil din generaţie in generaţie (concepţia Evului mediu), ci devine un
sistem de cunoştinţe dobindite prin observaţie, experienţă şi calcul.

o UMANISMUL – este faza de început a renaşterii ce se caracterizează pe

întoarcerea la valorile culturale şi filosofice– prin cultivarea unor discipline
ale spiritului (literatură, artă) ;este o mișcare spirituală care stă la baza
Renașterii, apărută în Italia în secolul al XIV-lea și care s-a extins în mod
progresiv în Europa . Purtătorii noii culturi şi ideologii, au fost umaniştii, cei
ce au considerat epoca lor o epocă de „renaştere” spirituală, întemeiată pe
reînvierea culturii antice greco-romane, după o lungă perioadă de întuneric şi
de decădere. Umaniştii au creat o cultură nouă, profană, în centrul căreia se
afla omul. Renaşterea ni-a impus o concepţie nouă, optimistă, despre lume,
pătrunsă de încrederea în om şi în natură, de idealul unei fericiri terestre.
Învăţaţii Renaşterii au făcut elogiul culturii, al studiilor umaniste ca mijloc de
înnobilare şi de desăvârşire a omului, au formulat idealul unei dezvoltări
multilaterale a personalităţii, a omului universal, întruchipat în figura unor
titani ai creaţiei , ca Leonardo da Vinci, Michelangelo.
Renaşterea a promovat spiritul critic, aşezând raţiunea mai presus de
credinţă şi de tradiţie. Ea a pus bazele ştiinţelor moderne ale naturii, a iniţiat
istoriografia modernă, întemeiată pe o concepţie laică şi pe studiul critic al
izvoarelor, a asigurat triumful limbilor „vulgare” în literatură.

o În politică, Renașterea a contribuit la dezvoltarea convențiilor diplomatice

precum și în știință. Istoricii susțin că Renașterea a fost perioada de tranziție
dintre Evul Mediu și Istoria Modernă. Renașterea a văzut revoluții în
preocupări intelectuale, dar și schimbări sociale și politice ce au influențat
evoluțiile artistice și contribuțiile depuse de personalități ca Leonardo da
Vinci, după care a fost inspirat noțiunea de "omul renașterii".

Reprezentanti ai Renasterii:

1. Leonardo da Vinci (1452-1519) este cea mai complexa personalitate a

Renasterii: matematician, filosof, fizician, astronom, pictor, arhitect,
inginer. El studiaza legile echilibrului si caderii corpurilor si proclama
imposibilitatea de a crea forta din nimic. El formuleaza teoria formarii
si propagarii undelor pe care o aplica la lumina si la sunete, realizand
studii de optica si mecanica generala. El admite circulatia sangelui,
compara ochiul cu o camera obscura si face din creier organul
senzatiilor si al gandirii. Leonardo a intemeiat anatomia comparata
(urmarind acelasi organ la diferite specii).

2. Galileo Galilei, inginer, fizician, matematician, astronom și filosof

italian, cel mai important reprezentant al dezvoltării științei din
perioada Renaşterii. Galilei era convins că Pământul se mişcă, iar noi
nu suntem conștienți de mișcarea sa din simplul motiv că ne mișcăm
împreună cu el. Nu a putut totuși explica ce forță ne ține fixați pe
suprafața lui, o teorie care va fi dezvoltată și demonstrată mai târziu de
acelaşi Isaac Newton prin celebra sa „lege a gravitației”.