MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII |x

,.. LORItrA MATEI ALEXANDRA MANEA

tw
,/

Er{ucptie civicg
*onuolVentru clooo ///-o
"

@
EDfiURA DroAcrcA gt pEDAGoclcA, R.A.
aucuREgn,2qb
4

I
Oamenii sunt fiin1e care g6ndesc,

felul sdu de a se comPorta.

este o persoana.
 $i ne prezentim!

0rcI0ran
certificat de na$tere - act oficial prin care
se conhrmi na$terea rmei pe$oane
identitate - ansamblu de date prin
care se recunoa$te o pgrsoana
nume de familie- cuvent sau grup
de cuvinte pe carel poartd toli
membrii aceleiagi familii 9i care
se transmite de la
parin{i la copii
prenume - nume .- ,!
d€ botez

i,)

iloul cnleg
Astizi Bogdan s-a intors bucuos d€ la Scoala.
Bunico! Bunico!Avem unnou coleg.
Pe cine, dragul meu?
Stai sa-li povestesc! Ia inceputul orelor a infat in clast un bdiat fualt
cu ochii albaqtri qi paml ondulat Era putrin speriat abia a spus
$i buni ziua.
Dgar,nna invatetoare l-a rugat sd se prezinte. Cu voie tremurdnda,
. -.
bAiahi a hceput sd vorbeascA:
- Mi numesc Alexandru Matei, am nouA ani gi locuiesc de curAnd
pe strada Brdndugelor, numiirul 7.
Doamna invalitoare l-a hherupt:
- Matei este numele de familie sau prenumele?
Pnrinfii imi spua Alex, de la Alexandru.
Da-mi camehrl tAu de elev $i nu uita si_mi aduci rniine certitrcahrl
de
na$cre.
Apoi, ne-am prezentat Si noi, fiecare in parte.

".s€='==_:-:
@tuvu.'.
OFiecare om are o identitate: nume, prenume, data $i locul na$terii,
religia, cetatonia, nationalitatea, sexul, numele qi prenumele parin{ilor,
domiciliul
oActele prin care se dovede$te identitatea sunt: certificatul de nagtere,
canea de identjlale ( C. L r si pagaponul.
acopiii pand la 14 ani se pot legitima prin certificatul de na$tere,
cametul de elev, legitimalia de elev sau de membru al unui club,
biblioteciotc.

@rorru*o' ;?:.i:r" .trj;=

1. Ccin{elegi prin a te prezenta? 3"-; ..- .:'
2. Care este numele noului coleg? Darprenumele? :"- - _:- I
,il;.ki;:::
3. Care sunt actele prin care se dovedegte
identitateaunei persoane?
4l4fum trebuie pdstrate actele?
lfrurastutl
|. kealLzeazd un tabel cu numele gi prenumele elevilor din clasa ta.
Ordoneazd inscrierea lor dup6: alfabet, sex, rezultate la invildtud, la
disciplind sau alte criterij alese de tine.
K(jbefi ne5reli ident itarea. complerand fi sa urm,rtoare:
.nume.............. .prenume........ sex.......data$iloculna$tedi
.numele giprenumelemamei...... numele qiprcnumeletatalui...........
.adresa...............cetAtenia.......nationalitatea.............religia........
.ind11mea...................................culoareapdrului................
. greutatea................................... sernneparticulare............
.culoareaochilor................... . sernnStura.-...--.....---..

$cnu iil EcHrPi

Dupa modelul de ma1 sus, definili identitatea unui alt membru din
echipavoastld.

il
\:== |

!-
 -€-l
-Yicr ftlseanni sd tim perwne?
1@orelrouq
persoand
-indivial, fi infiomeneasc5
relafie - lsgatur5
lll,lT^:i -:*. *fl ereascii (drasosre,
ura. Ducufle. tristefe,mile,
fiica
suparare etc.)

Trima zi de geoali

,rmg,ff$$ffi{trl*,''"iTi,Hffi

5ffiffiifr **-----ffi
ffi'.tHtffiTrfdd*:tF{i*::i#:T"'[ffi :T#ft :?f
3H"#"1 j::.*ilJT:'*,1,T,Til."1;Hi;1T".#","
 @rrutu.'.
a Fiecare om Are sentimente gi voinp, un mod propriu de
este o persoand.
a gdndi, de a comunica gi de a acfiona. Toate acestea il deosebesc de
celelalte fiin1e fi lucrud.
O Omul este o fiinJi superioar5. El iqi propune scopuri gi acfioneaza
conqtient in vederea realizdrii lor
o intre persoane se stabilesc diferite relalii.

@*ttutot'
1 Care sunt peEoanele din text?
.
vw
_A
2 . De ce sunt persoane?
3 - De ce Urechild nu este o persoand? w
4. Prin ce se deosebeste o persoand de celelalte fiinte? Dar de lucruri?

@*u*t'
Elevii
1. clasei a m-a au hoterat sa realizeze in revista gcolii pagina de
educalie moral-civice. Compunerile au avut ca subiect prietenia dintre
doui pelsoan€. De$i reu$it5" compunerea Ioanei ,,Pisica gi papagalul" nu a
fost selecfionat?L Nedumerit4 ea aintrebat:
Dece nuaaparut in revisth qicompunerea mea?
Formul ali voi rdspunsul !
^ ^/
2. Marcheazd cu X ceea ce este
specific mrmai persoanelor: \\
. gdndire
J
. invatatud ll !-\\
. sorln I 'munca ll
. vorbire L 'mila lr
.dragost€ Ll . hrane . l
'
3. Aleg€ dinae cuvintele umatoare pe cele care denumesc"persoane:
nar^;ttai, lrecdtot: ;ofer, senafor, zehrd, pieto , polilist, i dicator

LUCRI in EC Pi

Realizali un colaj cu imagini care sugereze rm speciacol de circ.

'I Idendfi cali persoanele.
sA.

/S'mnorouu
-' ImagineazS-fi ci ai propria afacere. Stabileqte o listd a persoanelor
angajale $i cu ce se ocupe fiecare.
jf€J
rXf
_*_J
@lrc onan
RP
corp- trup, organism
5.Ai dep5$it mAsura
'ffi $i asta-i evideot
Dar daca n-arfi ea.
LEI csre$eful qi gdnde$te, Ai fi $i tuprezent?
ce un om inllptuie$te
-lot
Iar..subaltemii'. ixecuia
Intotdeauna ilajutd.

5
&t

.4
6. Subaltemul devotat
El nicicdndnu s_amigcar
2.Oglinda sufletLrlui
sunt- Fird cap...
Alba$tri, negri sau caprui.
L uleg lumina soareln
$i bucuria dintr-un cant

3.Mirosuri fine din licori

Le detecteaz6_ndatd
Simteparfumul unei fl ori
$r zde ciocolatt

'l Sa stai s-asculfi. chiarpe la u5i,

I un obrcel camprost...
Dardaca totu$i wei s_auzi.
t a n-are nici u n ros t?

' ....' .,: ]l]ii.-.,r.:':ll:!:.:.

7. itisunt prietene, o $tii, 9. Comanda-i clari: in pas voios,
Si doar cu elepQli sd scrii, Stangul fi &eptul mereu au fost
ilisunt aproape-n tot ce faci Prieteni buni, nedesptu'fi{i,
$i te ajuta sate-mbraci. Ce doar laj oc sturt ferici;i !

8 . O casuta-ncdpdtoaxe,
Cu loc pentru fiecaxe.
Pe un perete e un ceas
Ce ticaie Ifua ragaz.
in mij loc e bucataria
Ce iIi asigura hanirea
$i doi burefi respiratori,
Foarte sensibili uneori.

l-@tottu"..
o Principalele p6'rfi ale corpului omenesc sunt: capul, h'unchiul gi membrele.

@tittu*ot'
Care este rolul fiecirei pa4i a corpului, sugeratc de poezie?

ffirrruuri,
(-r"
1.Identificdp64ile corpului omenesc
prezentate in versurile aldturate Si
completeazd rebusul.
2. Numo$te alte oryaneale corpului
care nu au fost menlionate in poezie.
3. Comenteaza proverbul:
,. Unde nu-i cap, vai de picioare !'

IUCNU iT ECHIPA

RealizaJi un colaj al corpului omenesc folosind materiale din naturd.

 ne cu nev0i$peciale
Drclr0r{aB
handicap -
deficienJa, infirmitate
a unei persoane, dezavantaj,
dificultate,
nevoie.

-.'b,

Feti[a SUfdO.mUti t titmo,d., rt(,itticis

(-.) Plecaram. lostitutul e aproape. (...) Cn Ldinarul imj vorbea cu
-.
. Saraca
^lencirea fata!.Sa se nasce ea cu a$a un pdcat! N-am awt nici mAcar
s-o aud zicetrdu-mi tau; gi ea nu m-a auzit niciodale zicatrdu_i
talame^l
1...1 in slb4ir. uga se deschise $i inb€ o prolesoara gindnd de mdni o
^
fala (...). Tatdl $i copila se privirri mai inrdi o clipa. apoi scoasera u-o
fip5t
ii se arurcard rmul in brafele altuia.
- Ce mult a crescut! Ce frumoasd s-a Ihcul sdraca fat?i! (...)
Profesoara zAmbi5ispuse copllei rar 5i lemurit uileodu-se drepr in
-_
lata er:
Cine este domnul care a venit si te vadi?
Este tatal
Gradinarul se didu un pas inapoi gi strigi ca uu nebun:
- Vorbe$te ! Se poate ! Se poate, Doamne, a5a minune ! (...)
Nuli aude glasul- pentru ca este surd.d; itrlelese duDa miscarea
buzelor cuvintele ce i le spun. dar nu aude vorbele si i-audi nici macar
pe acelea pe care le pronr.-nla. (....) Ea Stie sa scrie si se citeasca_ face
socotelr s! cunoa5re numele tuturor obiecrelor trebuincioase.
$tie, de
asemenea. iipulina istorie qi geografie.
(...) O. Doamne. dar dunneavoastr.i sunteti dste fiinte sfinLe
ni$re ingeri! Nici nu se afld pe pamant weo ptata weanica Ae o aiemenea
rdbdare!
@rnrr,, ..

aDir naStere sau in urma unor intamplAri nefericite, unii oameni au

probleme legate de corpul lor Anumite pd4i ale acestuia nu funcfioneaza
normal. Ei sunt oameni cu deficienfe (handicap). De aceea au nevoi
speciale qi necesiti mai multi dragoste, ingdj e, atenfie $i rdbdare din
partea celorlalli.
c Ei meritd atentia noashd, chiar ne onoreaza cu pdetenia 1or, pentru cd
adesea sunt mai buni qi maiputemici decAt noi.
o Ace5ti oameni sunt ECA L ll nogtri.
c A le imita defectele este o dovadd de lautate.
(qIErRAsPU Dr!

i. Cedeficientdavea fetila?
2. Cum inlelegea cice i se spunea?
3. Cum i$i manifesta ea bucuria cand igi vede tatdl?
4. Ce cuno$tinte a dobendit ea prin darutea gi rdbdarea profesorilor sdi?
5 . Cum ii considera tatil ei pe cei care au infEptuit ,,minunea"?
cy2
f @ltx\lsevAl
" i . Ai inr alat acum cal de greu fi trisl este sd ai un handrcap. Considerb
rugSmintea noastra tema ta permanentd, de zi cu zi: nu folosi niciodata,
nici mdcar in glumd, cuvdntul ,,handicapat". Convinge-i Si pe ceilalJi si
nul foloseasca in acest scop.
2. Fetifa din poveste poate fi considerata un om normal? Justifica! Aminte$-
te-ti ce inseamnA sd fii persoand.
3. IdentificA sihraliile in care un om normal poate deveni o persoani cu
nevoi speciale.

!u0nu ii{ EcHlPi

Enumerali misurile de prevenire

aincendiilor

{l)e/ Pownlwu
Realizeazi un afi$ ilushat care
sd cuprindd reguli de prevenire a
accidentelor de circulatie.
ffiFuclrorm
incredere - sentiment de siguanta fata de posibilit?i1ile, cinstea, buna
credinli sau sinceritatea cuiva
incredere de sine iacredere
in posibilialile p'roprii
neincredere - indoiald,
suspiciune
trisituri morali - insu$ire
sufleteasci for- //t ,
matApebaza
unor reguli de
comportaxe intr-o
colectivitate
,ft{ ,
t1.ifr
'rfn-l
llalncr:darm
Irinei ii place mult matematica. Lucreazd adesea probleme pi exer-
cilii suplimentare. Problemelor complicate le giseqte rapid solulii. Aga a
capatat incredere in ea, in fo4ele ei. Astfel, ora de matematicA este o
placare pentru ea. Are numai ,,foarte binc", iar doamna invdlitoare se
bazeaza pe posibilitalile ei.
Astdzi, insa, lwrwile s-au complioat.
La tabld, nu a fost atenta $i a gle$it rezolvarea exerciliului. Apre-
cierea a fost pe masurA; calificatil.ul ,,suficienf'.
Fetita nu $tia ce sd faad: sd-i sprma sau nu mamei?
}dafia avd7.lut cL ea este ahdtuta-
' Ceai,dragamea?aintrebat-o.
Nimic, i-a rispuns fetila.
- Atet de pu1inA incredere ai tu in mine? Nu qezi cA te-a$ putea
inlelege?
Ruqina6 9i cir ochii in lacrimi, Irina i-a spus mamei ceea ce o
fi-amanb. Mama a mangaiat-o pe cre$tet $i i-a spus:
-Am incredere in tine! A fost doar o intamplare. Ai grija, ia-Ii tqate
masurile sii nu se mai repete!
Ce bine se simte acum fetita! $i-a recapetat increderea in ea, dar ii
este.iene cA a pus la indo ia ld 'Lncrederea mamei.
 i-

@tuEu.
O increderea se manifesta fata de tine insuli, dar qi fatd de ceilalli.
o hcrederea-nJlore5te in inimile mari.
o increderea de sine trebuie susfinutI prin munci $i printr-o bund
cunoa$tere.
o increderea in ceilalli hebuie suslinuta de faptele acestora.

@*E tu*ot'
L Din ce cauzd gi-a pierdut fetita increderea in ea? Dar in mama ei?
2. Cum Si-a reaapatat incredqrea?
3. Este suficienta increderea in tine pentru rezolvarea unor situafii? De
ce mai este nevoie?

@e'e's*lr
1 . cuvart cu inteles opus cuvAnhl]]ul incredere.
GAse$te un
O. Povesteste o intamplare in care increderea Ii-a fost inselata. PrecizeazA
ce invaFtura ai desprins.
3 . Comenteaz a o situatie ln care 1i s-a acordat hcredere.

I,UCRU III ECHIPA

. Desemna{i colegii de incredere din clasa voastd. Motiva{i alegerea

ficutii.

/r#mwonLrrr
Deseneazi sau lipegte
pe o coaldporhetele atlei
persoane de incredere.
Precizeazd in ce situalie
ai apela laele.
I

l
,1, .'.:a:, i

.Ni *esp*ct*X
iff$l rtcTtonnn
respect - cinstej stima; atitudine sau sentiment
de preluire deosebita
fafa de cineva

f3-! S** lir' :i.i.i,rl*:'irr/,

Casa nu mai ramaie repetent $i anul acesta, mam'mare, mamitica
$i
tanti Mila au promis tdnirului Goe sdl duca-n Bucureqti de l0 mai.
Trenulin care se vor sui ajunge in Gara de Nord la opt {Erd zece (...).
D. Coe esle loane impacient pi. cu un ron de comandd, zice incruntat:
- Mam'mare ! de ce nu mai vine?... Eu vreau sdvie!
Vine, vine acuma, puiqorul mamii ! raspunde cucoana.
$i sarutApe nepofel; apoi iipotriveste pilAria.
Tdnarul Goc poarli un flumos costum de marinar (..
)..

- Vezi ce bine-i gade lui zice mam,mare cu costum de narinel?

- Mamilo, nuti-am spus cinu se zicc marincl?
-Da'cum?
-Marinal...
-Ei! ziceli voi curn gti{i; eu zic cum am apucat. (...)
' Ve./r cd sunleli proa\te amdndoua. inFcrupe taniirul Coe. Nu se
zice nici marinal. nici marine1...
-Da'cum, procopsitule? intreba tanti Mila cu ull zambet sinpatic.
Mariner..
Apoi, de! n-ainvafat toatd lumea carte ca d-ta! zicc mam'mare. (...)
 @t En...
lRespectul fap de persoanele mai in vdrsta esle obligatoriu. El exDrimd
gradul de educalie. dar $i acceptarea utrei experienle di via6a.
oRespectdndu-i pe al1ii, te respecli pe tille insufi.
aTararuI roman iti scoato pdAria in fala celui pe care il saluta. El igi
exprima astfel preluire4 chiar fald de un necunoscut.

ffimrruro'
I . Cum igi manilesta Goe lipsa de respect lafa
de cele trei femei?
2. Ce a generat aceasta atitudine?
3 . Cum credef cA ar fi trebuit sd reaclion eze acestea?
4. Intre colegi se manifesta respechrl? Cum?

.&,r*r*, "w
I . Numeste altl-el lipsa de respect a
bdiatului. .,&
2. Realizeazd" un fragnent asem5nitor in care copilul se comportd
civilizat. respectuos. Dd oume personajelor.
QEnumera persoanele pe care consideri cd trebuiesa le respecli.
4. Relat€azA o situarie in care i;i nranifegti resp€ctul faF
de invafatorul t u.

@p',,ui.,,,.,ri
Concurs: hterprelafi penonajele db rext. Reatizafi o diploma petrtru
.
echipa castigAtoare.

if;
eJ
if- -[ nunetater Riiutate
l@o'c1'o*ot
bunitate - insutirea de a fi bun, inclinarea
de a face bine; indurare, mila, btardele
riutate - caractedstiaa a omului
riu, dorinfa de a face rau
altora
a te rizbuna - a pedepsi
pe cel care fi-a fEcut un ' . i.
rau, a-li face singur
dreptate a
!r' ,i
regret parere de rdu i
cauzatd de savarqirea
unei fapte nesocotite

S$[nluplll gchlrp tk' A'fij}lc * *rur.g*

Eu arlt numai trei picioare M-a lovit din rautate

$i de-abiamdmiSc: top, Iop, Cu o piata in piciof
RAd cdnd mi-ntAlnesc copiii
$i-am zAcut, qi-am plans atata
$i ma chearnd ,,cuciu qchiop" De credeam cd am sA mor.. .

Cit sunt de frumoqi copiii Acum vine Si-mi da zahdr

Cei cuminti $i cat de mult $i ar lrea si fie bun,
Mi-arplicea si staucu ddngii $i-ag putea sal muqc odatd
Samtjoc $i sd-i ascult! De picior, samdrdzbun,

Dar copiii rai h suflet Dar il las a$a, sA vadi

Sunt urdfi, precum e-acel RAul, ca un biet cAfel
Care m-a qchiopat pe mine. Are inima mai brmd
$i nu-i pot iubi de fel... Decat a avut-o el !
@*oEr'...
aBunitatea este la indemdna oricui. Trebuie doar si wei gi sd po{i face
fapte bune.
aRdutatea este uefenia sufletului, este otrava ce distruge tot ceea ce in
om este frumos $i curat.
oNumai cei ce nu gtiu sd faci bine au pldcerea de a face rau.
aFapta buna nu a$teapta rasplatd.

@**u*o'
1. Ce puteJi spune despre suferinta cdtelului?
2. Credefl ca baiatul a gendit umarile faptei lui?
3 . Regrenrl copi lului, ilcercarea de a fi bun, indreapti situalia?
4. De ce nu se raTbund cdlelul?
5 .Este bine sa plete$ti laul tot cu rau?

6,Id
(dE, ErExsw :l

1. Descrieli modul cum va pu1a1i cu animalele gi plantele din jurul

vostru.

2. Alege una dintre variante:

. C6nd pdrinlii mei slmtocupali:
a) ii intreb dacd au nevoie de ajutorul meu;
b) numd intereseaza acest lucru;
c) ii ajut cu ce pot, {era sa-i intreb.
. La scoala ma preocupa:
a) sa oblin rezultate bune la invdldturar
b) sa-i sprijin cat pot ti pe ceilalli
colegi sale obfini;
c) sa-i aj ut pe cei pe care ii simpatizez.
.Daca aflu ca sunt oameni care au
nevoie de ajutor:
a) md straduiesc s6-i ajut cdt mai mult;
b) gdndesc cd se va gasi cineva caxe sd-i ajute;
c) nu coDsider ca esteproblema mea.
Dqcd ai qles vdriantele 1 c, 2 b , 3 a, ai preocuparea de aface.fapte bune .

@gp,u,,ui*,,,,,u
Grupali-va in cinci echipe. Identificali o faptd buna a unuia dintre voi.
Discutafi-o!
 {
I

$!ffieeritete e $Simelxn$
f@ orclromn

minciuni -
neadevdr, modifi carca inten-
tionatd adevarului
a avindcascop,
deobicei, ingelareacuiva
sin{eIit,ite- insusirea
de a exprima intocmai
qeeace gandeiti,
de a actiona lArA
OC
g6nduri ascurse,
prelZcltodc
{Erd
sauviclenie

**;**1,tn;t*i *.r!*lili rjui]:: ,,irr: a-'; lr,al?.tr;

Cdndpunca mama laptele la prins, NicA, din a doua zi, incepca a lua
grosciorul dc pe deasupra oalelor; ;i tot aqa in toate zileie, pdnd ce da de
lapte bdtut. $i cand mama cauta sd smantaneasci oalele, smantane$tc,
Smarandd. dacaai ce. .
- Poate c-au luat st.igoaiccle mana de la vaci, mdl]luca, zicea Nici,
gezAnd culimba scoasA-afad dinaintea mamei, jos, ldngd oale.

- Doamne, prinde-l-voi strigoiul cela odatd laoala cusman6na. zice

mama, uitdndu-se lung, g-apoi las! Nina;a din grinda are sa-i
,tie de qtire,
dc nu 1-or putea scoate din mdna mea tot neamul strigoilor qi ai stri-
goaicelor din lume! Se cunoafte el strigoiul care a mincat smdntdna, de
pe limba...
UIat mi,a fost in viala mea omul viclean! $i sa Ftii ca Dunnezeu
n-ajutd celui ce umbld cu furtifag. fie lucru de pu1at, fie de-a mancdrii.
fiede ori de ce-a fi
 -6Y:r
lWs^$nr...
O Sinceritatea este o calitate care std la baz a relaliilor dintre oameni.
'
a Omul sincer este preluit de cei dinjur. Chiar daca, uneori, sinceritatea
deranjeazd. in limp. ea este apreciala.
O in anumite situatii, pare mai comod sa minti pentru acoperirea unor
gregeli. Minciuna insd este ca un bulgare de zapadi ce deyine cu atat mai
mare cu cel este rostogolit mai mult.
I
aAJi
face un obicei din a minli inseamra sd-i indepdrtezi pe cei dragi,
deoarece ili vor pune la indoiala gi vorbele adevaxate.

@r*ru*o'
l. Ce fapta uatd a licut Nica?
2. Cum a procedat el in loc sa-qi recunoasca grefeala?
3 . Cum a reaclionat mama cdnd a descoperit adevarul?

4. Cum crezi ci ar fi trebuit si procedeze biian ?

.#rrrru.,
Lre'
I . a) Citeste cu atenlie textul pentru a continua dialogul:
Ioana qi-a prins pdrul cu o agralb de un verde intens.
Vdplace? a intrebatea.
Desigur, e fmmoasa, a raspuns
prietena ei. Rorana, uitindu-se in aha
parte.
De ce nu i-ai spus adevdrul? i-a
reprogat Maria colegei ei de banci.
b) Scrie o cornpunere avend ca inceput
textul dal EKistri situadi in care nebuie sA
evitzrm a spune adev?]rul? Jusrificii
raspunsul.

@p,.u,,u,*,,,,,u
Comentati proverbele:
Minciuna arc picioare scurte;
GreSeala recunoscutd este pe jumdtate iertatA.
-'.4ir
{fuPnannut
Realizeazd.rmptvzle cu Pinocchio pictat de tine.
 t
x

* 'Srlraiu$ . Fr*ca
It

t@o'cT'o*ot
curai -puterea de a influnta au indrameala
primejdiile 5i neajunsurile de oricc lel.
indrazneald, hotarare in actiuni sau
in exprimarea convingerilor
t't-ici - stare de addnci
neliniEte provocatd de
un pericol real sau
imaginar; lipsd \
de curaj
l:t;-persoand , (
tara cwal$r
sertimentul J'
onoarel,
demnitdlii

Mihai Viteaaul fil *'$asere PftSe {i*i,i Dljir?it ri .ilirrdf

Eu gdndesc ca voi atri vrea sa $ti{i despre Mihai voievod qi de ce a

mcritat el numcle de Viteazul.
Avea atata agerime, putere qi mdnie, incdt orice dusman, oricAt de
putcqic ar fi lbst. tot nu i se putca imponir i.
- intr una din batdlii, s-a aflat un pata care nu voia sI creada cd ai lui
fu seseri infranti. Se numea Hasan.
Lla saril cu iataganul direcl asupra voierodului. dar nu l-a nimcril
Ace'ta. manio'. .-d repelil cu loata puterel sa-l lapun;. lnteleganJ c;r
rominul e mai putemic, paga a rupt-o la goana spre marginea padurii.
Mihai, dupdddnsul.
Stai, paqa! strigd voievodul. Stai sa ne batem in luptd dreaptal Nu
fugigauniepure fricos!
Ingrozit, Hasan s-a fudgat intre mdracini sd scape cu viata.
Zarindul, Mihai i-a stdgat iar:
Ie;i, paqi,la lumina, nute piti caun la!!
Pa;a a ieqit din ascunzdtoare cu capul plecat gi s-arecunoscutinvins:
Mihai i-a lAsat viata, obligdndu-l sajure cd nu va mai veni niciodatd
cu arma impo tliva fari lor romdne.
@ruvu...
O Curajul existi in sufletul fiecdruia. El nu trebuie confimdat cu
imprudenla. Curpj inseamnd, uneori, qi a spune adevdrul.
o Frica este un sentiment omenesc pe care trebui e siJ invingem.
a Latitatea, spre deosebire de fric5, trddeazi nu doar lipsa curajului, ci 9i
a sentimennrlui onoarei. dennilnlii.

@rErru*o'
L Care sunt insuqirile de care a dat dovada Mihai Viteazul?
2. Cum si-a manifestat Hasa.rl Paf a sentimentul de frice ?
3. D6 exemple de curaj, &ica, la$itate intaLdte inviafadezicuzi.
{M
f* ryExEisEMl
L ESIi in hbant pe temsa urei cabane. cu colegii. Pe inseral in marginea
pddurii apare un un. Ce faci? Opteaz d pentru una dintre variante:
a) Vrei si demonstezi celorlaji cd egti curajos gi te apropii si-l vezi
maibine.
b) O rupi la fuga, inchizandu-te in camer5.
c) Stai liniqtit, observdndu-i miqcirile de 1a distanla, chiar sfttuindu-i
pe ceilal{i ca este periculos sd se apropie.

2. Alege tlasdtula potrivita penau fiecare dintre situaiiile de la punctul 1:

fricd, imprudeng, lucidit{tte (gAndire clard) , curaj .
3 . ComenteazA prov erbul. ,, Fuga-i ruSinoasd, dar e sAndbqsd. "

a) Identifici situatiile cand acesta se poate aplica.

b) Precizeazi in care dintre ele fuga este o dovada de laqitate sau de
prudenla.
.G-\
LW&.\- t ucBU ir Ecl Pi
Realizali un text cu titlul ,, Curaj osul " .

,-.:41
{*f
"
nnonttt
Tntocmetre o fi5d cu titlul .. Eroii mei in care sA ilustrezi cele mai
curaj oase personaj e intehite in lecturi.
 ,)
-s P;:,
*$nsa$te-t*! V4,rr )
0tcl0flan

autocunoaqtere- cunoa$terede sine: ate cunoa$te pe tine insuti,

intelege
a te
a cunoalte - a poseda date, infonnalii despre opersoanS,
un obiect, fenomen din lumea inconjurdtoare
ainlelege, a $ti
egoism - preocupare
exageratlpenhu
,,\t _I ., t
propriaper5.and
;i propriileinte-,A6" 1 r\
rese in dauna ( "'' \\ -:-,
intereseloi )J .!t
" ':r\
r- ,r r -\ _,_
arlora *h( {. . '_ , t/:-:
.. _1\ --
,J
-,\ ::-., r
{_\\(. -
A ^\ "-
PM9.',.
X-=".
:.--Y::4"'
''.a2'
2,
Mi*ui ne?n{eles
Curtea icolii este plina. Copiii, adunati in grupuri, povestesc veseli
intamplari din vacanjd.
Ardrei ifi cauta nerabdator colegii- I-a zarit gi a alergat fericit spre ei_
Salut!Aici erali? le-aspus el bucuros.
Buna! au inganat ce.tiva, apoi gi-au continuat povestirile, amuzindu-se
din orice.
Bdiatul a incercat sd intervina in disculie, dar privirile distrate qi chiar
disprefuitoare ale unora ii opreau girLrl vorbelor
S-a inton dezamdgit qi a plecat in cel mai indepirtat loc. Nimeni nu a
observat. Lacrimi mari se rcstogolcau pe obrajii rumenifi de soarcle verii.
Oarc-unde a gre5it?
Incet, iocet, in colliforul lui singuratic, fiimul zilelor de qcoald se
dcrula. Replici tdioase ii veneauinminte:,,Guma este amea, nuti-odau!,.,
,,Caxtea este a mea, cumpdm-Ii Si tu!" 9i altele, multe altele. Chiar $i
bomboanele de ciocola6 mancate tacticos, una cdte una, in tbJa clasei, ii
apdreau. ..Fu am. voi nul -. zisese atunci.
Acum a inteles. Colegii aveau dreptate sd nu-l bage in seamd. Ce
ru$ine! Ce sa faca?
@*E*.
O Cunoapterea de sine este prima condilie a libertifii.
O C unoaqterea este sursa de griji Ei neliniqti.
ONumai cunoscdndu-te poti si acfionezi in favoarea ta.

ffi*tu*ott
1. Cum l-r u primit colegii pe Andrei?
2. Ce gi-a amintit baiatul?
3. Cum fusese privit el faJa de ceilalli copii?
4. Cine era vinovat de aceastii situalie?

c.::ld
{,MyI'.ffi?il
LP"
I Imaginea"r{i ce esti An&ei. Pe care dintre urmitoarele solugii o vei alege?
.

a) Vei cortinua sA te po{i ca ti pand acum qi nu te vei schimba tu de

dragul lor.
b) Nu vei mai vorbi cunici unul dinte ei, consid€t'and ca nu merita
c) Vei incerca sd scapi de egoismul ce a pus stipdnire pe tine,
2. intocrnegte o fiqd de autocunoa$tere, dupi modelul:
Putrcte tari Puncte slabe
Exemplu
-damic pl6ngdcios
-prietenos superficial

@p,u*uir,,,,,i
Joc ,SA ne cunoa|tem! "
Grupafi-vd in patru echipe, in func1ie de anotimpul in care v-aJi niscut.
Discutafl intre voi despre calittjile, defectele, preocupdrile gi oamdnii
importanli pe care ii aveli drept model. Alegefi-ya un reprczentant!
Acesta trebuie si identifice, st6nd cu spatele la clasi, pe baza descrierii
voastre, pe unul dintre coechipieri, desemnat de o echipA adlrersd. Schimbati
reprEzentanlii. Repetali jocul.C65tigi echipa ai carei rErezentanfi au
recunoscut mai mu[i colegi.
 inffierelnlirc?
(te st d e autocun oagte re)

@18*"**'
Rispundeprin,,DA" sau,,NU" :

I . Am multe motive sa fiu mdndru (m6ndra) de persoata mca.

2. in general, sunt mullumit de ceea ce fac.
3. Fac exercifii suplimentaxe dinpropde inifiativl.
4. Cred c6 sunt la fel de bun ca qi ceilalli colegi.
5 . Am o pdr€re buna despre persoana mea.

6. Cred cd am mai multe calitdti decat defecte.

7. Sunt o persoana de incredere.
8 . Cand qtiu cd am invalat, am inqredere sd rlspund la lectii.
9. Ma simt util celor din jur.
10. $tiu sa fac fala situaliilor difrcile.

lntWWwtw&*st
ffi;
AcordaJicdteunpunctpentrufiecare DA. AdunApunctele.
Dacd ai obli&utinh'e I qi I 0 ptutcte : ai mare incredere in tine
. qi in
totceeacefaci.
. Dacd
ai oblinutintre 4 ;i 7 puncte: etti o pe$oanA increzatoaxe
in fo4ele proprii, chiar dacd, uneori, ai gi momente de indoiala.
.
Dacd ai oblinuti tre 1 qi 3 puncte: ai pulini incredere in tine. Te
indoieqti adesea de capacitatea ta. Trebuie sd depui un efort mai suslinut
in tot ceea ce faci qi vei vedea cd te poli baza pe tine insuli.
. Dacai nu ai reutit sd adani tlici un putlct. eqti cu totul lipsit de
incredere in posibitita le tale. incearcd sd te reanalizezi. Vei conitata cd
poli face bine o mullime de lucruri utile adt pentru tine, cat ti pentru al1ii.
 E€li sillrlf/? (nst de autocunoagarc)

@*tu*ot,
Rispunde prin,,DA" sau,NU":

1 Ceteodata o mai fac pe grozavul.

2. Spun totdeauna adevirul.
3. CateodatA mai spun $i c ate o min ciunA.
4. La gcoaldmdcomportmai bine decat acasd.
5. L neori umblu pe ascuns la dulciuri.
6. Totdeauna md spdl pe m6.ini inainte de a minca.
7. De fiecare datd cand ies pe shadA, sunt mai irgrij it decat acasd.
8. Nu intarzii niciodata la $coala.
9. Niciodata nu ies laj oaci inainte de a-mi termina temele .

10. Uneori fac gluure dutacioase la adresa aolegilor.

lnterpretarea testului
Acorda-fi cato unpunct pentru fiecare DA la enunFrdle: 1,3,4,5,7,10.
Acorda-f cate unpunct pentru fiecaxe NU la erurntrrile:2,6,8,9.
AdunA punctele.
. DqcA ai oblinut intle 8 qi J0 puncte: etti o persoanA foarte
sincera. Felicitari!
. Dacd ai oblinut intle 4 ;i 7 puncte: e$ti o pe$oand, in geneml,
sincer6. Ebine!
I Dacd di oblinut intre I Si 3 puncte: egti mai pulin sincer
Straduie$te-te sa-f corectezi comportamentul. Atentie !
. Dacd na ai reutit sd aduni nici un puncl. ai serioase probleme.
Trebuic sa te strAduie$ti neaparat sA spui adevdrul. Riqti s6 fii evitat de
cAtue ceilalfi $i nimeni sd nu mai aibd incredere in tine !
 l
I

i .Jl ntz0tuI!
&Rezolyi corect rebusul de mai jos. Vei descopcri
pe verticali titlul
capitoluluipe care l-ai parcurs.
I.Nume debotez
2, Parere de riu
.3.Am ...... in pArinti
,l,Celcare spune atlevirul 3
5.Preocupare exagerata peotru
propria persoanA
6. Peruoand
lipsita de curaj
7" Modificarea intentionatd a adevanil!!i
t. Pulcrea de a in lmnra primejdiil,

{ffplnnsrunoer
i.Prin ce acte sedemonstrcidzd identitatea,?
2, Prin ce
deosebescpersoanele de celelalte fiinte lucruri?
se
9i
"3. Enr.merA trdsaturile morale pozitive ale persoanelor.
ti. Precizeazd care dintre urmdtoarele
enunluri sunt adevdrate !i care
suntfalse:
Oamenii cu nevoi speciale gdndesc, au sentimente, aclioneaza.
a)

b) Trebuie sd ai increderc in tofi oamenii, chiar gi iu

cei pe care ii vezi
pentru prima oare.
c) loana e.te cea maj bunii cojeg5. pentru (a ne la5a sd copiem
din
caietulei
d) Faprcle bune ,e lac lhra a ar ea vreun inreres: te simli bine ajutdndu_i
pe altii.
€)An&ei este un bAiat curajos, deoarece sare gartlulirr curtea
pentru alua mingea.
vecinilor

1)Acelagi ompoate h, in situafii diferite, curajos

sau fricos.
 R&psmTL$ R g g-H
r*&&sYRg
SqJ LU*MSRIt€ SI S{*NY€Lffi
-^^8)
satG)

s,,
injurul nostru
sunt lucruri gi frinle.
Numai cu ajutorul lor
d) via{a este posibild.
Este necesar sd le cunoagtem
gi si le protejam.
,,t
G.
+ s
)

m] tr\i, i
I
I{
*'a:J
)
0e sunt lucrurile?
{ @DrclroxAn
lucruri - obieqte, tot ceea ce existd (in afara de fiinle)

Fit-Frumos din lacrimi de Miltui Eminescu

CAnd era-nspre sara zilei a treia, buzdugalul cdzAnd se izbi de o
(. . .)
poafiAde aramd. (...) Poarta era sfbrAmata !i voinicul inha. Luna risdrise
dintre munti $i se oglindea intr-Lm lac mare qi lin.rpede, ca seninul cerului.
In firndul 1ui se vcdea sclipind, de lirnpcde ce era, un nisip de aur; iar in
mijlocul lui, pe o insula de snarald, inconjurat de ur crdng de arbori
verzi;i snrfoqi, sc ridica un mAndm palat de rnatmura. (...)
Pahunse in sala. Sala era 'naltd, sustirutd de stAlpi qi de arcuri,
toate de aur, iar in mijlocul ei statea o mandrd de masa; (...) iar boicrii
ce qedeau la masa irr haine aurite, pc scaune de catifea rogie, crau
frumogi ca zilele tinerelii qi voiogi ca horile. (...) Dar mai ales unul din
ei, cu fiutea-ntr-un cerc de aur, batut cu diamante gi cu hainele
stralucite, era flumos ca luna unei nopli de vard. Dar mai mAndru cra
Fdt-Frumos."
 ,,3'\,
, XJztsA$Itl..
oin jurul nostru sunt ljrcruri. Unele dinhe ele au o vechime foarte mare:
obiecte de podoaba, de mobilieq vay. cladiri etc. Ele reprezintd
adevtuate dovezi despre oamenii care au tldit inainteanoastd.
clucrurile pot fi diferitc, asemdnatoare sau chiar identice. Oamenii le-au
creat pentru a-ii face viata mai ugoara ii mai ftumoasa.
aNatua a creat, insa, qi ea lucruri de-a lungul vremurilor. Unele dintre
acesteapot fi folosite de om.
.tfr*ffSj niisPU{DE!

L Care sunt lucrurile descrise intext? Dar fiinlele?

2. Aceste lucruri se intahesc si in realitate sau numai inpovegti?
3. Care dintre lucrurile din acest flagment apa4in doar poveltilor?
cah
{&lTErEnsE t(l
t-7"
L i1i propun unjoc de irnaginaJie.
Vrei sd-li construiegi o casi singur. PomeEti de la piafa (un lucru creat
de nahlfa). De unde o iei? Folose$ti 9i alte lucruri. Spune cine le-a creal:
omul sau nanrra. Unde le gasesti?
Ai tcminat casa. E mare, e fiunoasd. Cum o faci sa devind utib? Care
srmt lucrurile de care ai nevoie? Din ce sunt fhcute? De rurde le iei'l Cine le-a
creatl Ce meserii au cei care au lhcut din casa ta o casii de vis? La
lrumusclea luuurilor te-ai g6ndit? imbina utilul cu plicutul !
Ai ferminat- f)eseneaza casa din mirtea ta.
2. Explicd intelesul expresiilor unnatoare:
. a merge la lucru; . a-i da dc lucru;
. a nu fi mare lucru; . a-li facc de lucru;
.lucru de nimic: . haine de iucnl

t ucR0 N EcfitPA

Grupa1i, dupd model, lucnrile folosite de voi pe palcursul unei zile, mtfel:
Lucnrn de rgrcna Lucruri firlosite Luffud de Lucruri ale
personald penfu alimeotafie imbracat scolarului
.-!;''
;'1]4i nonrorouu
- Docurenteazi-te si prozintA intr-o fiSi cel mai vechi lucru cunoscr.rt
de tine.
..-l'.fi
{rPi
4 '' 2
,{' ':..
r ,: r .:"'
1@orclrorunn
a{}lc{:{ie obicctc de acelaqi fel sau din aceeati categorie, adunate, a$e-
zate dupa anu@itc criterii
)),

- -i?rll
(6C\ "i

i6#.> ))
, \))

igfg
^"/
[")

"-r:>.,.ll:".
Cristina 9i Silvia sunt bune prietene. La tcoala, mereu nedespdr-
lite, iar in timpul liber se viziteazi. Se simtbine imprerura.
Cristina are o mullime dejuclrii: de la ursuleli din plug moale ca
puful de papadie, pina la trcnulctul electric ce aleargi prin mijlocul
camerei. Papuqile, micile domdlc elegante, gata de bal, te invita,
parci, la dans. Dar cel md mult ii plac piclenei sale cd,telulii de toatc
mdrimile, urul mai frumos decat ccldlalt.
Cen:railAre o colecfie intreaga de papuii, ursulcJi qi calei din plug.
$i Silvia are o coleclie acasi, dar nu de jucarii. Fetjla colec-
fioneazi timbrc, spre marea admiralie a Cristinei: timbre nenumdrate,
bine aranjate in clasoarc, timbre vechi !i noi, fiecare cu povestea lui,
carc tc imbie sa lepive$ti.
Astfsl timpul treco pe nesimlite $i fetilele regreta cend trcbuic sd
se despafta.

,a&:
' 41
@tuotn...
o Chiar daci nu sunt persoane, lucrurile noastre ne reprczintd'
oPrin modul in caxe arata sau cum sunt atezate $i ingrijite, dezvaluie
iur felul nostru de a fi: ordonali sau nu. cu bun gusl sau nu' curall
celor din -elc.
sau nu Aceste lucruri sunl: luctntle. colectllle camera'
imbracamintea, obiectele $colarului eta.
o Obiectele de imbracdminte sunt strict personale. Ele nu se imprumutd'

@t*u*ot'
1. Ce colec{ionau cel€ dout fetile?
2 . Lucrurile, preocupdrile lor diferite modifica prietenia dintre ele? De
ce?
3 . Tu ai o coliclie? Daca ai, ce te-a determiirat sd o realizezi?

ffizxw*nn
"1. Gase;te cdtc o insusfe Fecarei fete. tindnd cont de obiectele coleclionate
2. Uneil.e coresPluyator:
. camerd curata . copil ordonat
. imbacdminte pntag
. copil dezordonat
. carf
ingrijite
3. Este ziua prietenului tau. Ce obiect ii oferi in dar? De ce? Alege dinte
ospunsurile de maijos.
ii ofer ac€st obiect :
a) penmr ca mie imi place foaie mull
urpsIUuL4crLL(!!oL\
b) t' q vvl.
pentru ca este ceea ce qi-ar dori. .\i
c) pennu cd am obscrval ca^ii lipse$te .:--
d) pentru caneputem jucaimpleuna. a; jr
e) pentu ca este mai ieftin. ";St
0 pentru cd este foarte scumP.
g) pentru ce alrl doua la fel.
4. Cum se pdsaeazd darurile primite de la cei dlagi? De ce?
5. Cum procedezi dacd uo coleg te roaga sa-i implumuF unul dintre
lucrurile tale la care Jii foarte mult? Putem imprumuta orice?
./:]-\
| ts*g&effil rucnu ir tcuri
intocmili o lista a obiectelor ce pot imprumuta. Stabilifl- 9i condilile
se
care trebuie respectate de cel care primeqte cu imprumut obiectele respective'

ffi rorroru,o
-t,':rfi
lu,2.ai
x €- ' Luerurile din iurul nostru
@?o'c1'onoo
rrt, activitate realizatii de oameni talentati care arc
drept scop crcarea de opere valoroase in domenii ca:
literatur4 pietwa, muzica q.a.
cartc scriuc cu un anumit
subiect, tipdrita !i legatE
intr-un volum
#-#
tehnici - totalitatea
mijloacclor qi proce-
deelor care pemit
_\,
(r-\
oamenilor sa (
cunoascd $i sa
transforme
natuIa

Rondelul lucruriEor tlt Ale.xsnlt'u Macedottski

Oh! lucrurile cum vorbesc,
$i-npace nu vor sa te lase.
Bronz, catifea, lenu sau mdtase.
Prin grai aproape omenesc.

Tu le crezi moafie, gitrdicsc

ImprAltiate-n orice case.
Oh! lucrurile cun vorbcsc.
$i-npace nu vor sd te 1ase.

$i cate l:Iu fimai povestesc

In pustnicia ior retrase:
Cutotce suflctu{i uitase
Te-mbie sau te chinuiesc
Jfo
:4.
Clh! lucrurilc cum vorbesc
@tuutu...
OOamenii sunt frinfe hecatoare. Lucrurile realizate de ei, ins6, pot
exista o perioada indelungata qi pot fi perfectionate. Ele constituie
mdrturii a1e felului de viafi, ale nivelului de cultura, educatie 9i bundstare
din wemea respectivd.
oOamenii au inventat o multrime de lucruri folositoare. Acestea le-au
uturat $i infrumusetat viata. A9a au apArut tehnica fi axta.
a Cunoltintele, gandurile gi sentimentele au fost insemnate cu gr-ijd in cd4i
pentru a fi folosite de generaliile urmdtoare. Astfel s-a realizat progresul
omenlnl.

@*tu*t'
considerdpoetul
1 . De ce lucrurile,,vorbesc"?
cd
2. Ce qezl ca ar putea ,,povesti" ochelarii bunicului? Dar ai unui
invAtitor?
0 r Ce ar putea povesti masa unui om bogat? Dar a unui om sdrac?
.A
6ffrffi EIIRSEdi!
cF*
- 1. Enumera trci rmelte folosite in agriculhl6 9i apoi maqinile care le pot
inlocui.
2. Imagineazd un dialog in care un palton 9i un tdcou i$i demonstueazd
utilitatea.
3. Prccizeazi operele realizate de artiqti, unind corespunzator;
. pictor . poezle
. muzician . sculptua
. poet r tablou
. sculptor . cantec
. dans
4. Numegte cel pufin trei consaucfii importante, vdzute de tine sau despre
carc ai auzit. De c€ smt ele valoroase?

@p,ur*u'*,rn,,
Realizati un desen sau un colai cu tema " $coala viitomlui"

ffi^oo'ou'
Descrie intr-o
"$ooala viitorului"
-'a,{
{s2
o
-- Gum tte purtEm cu lusr$riic?
@o'rl,onot
brutalitate - vorbi, fapta sau pulaxe aspd, violenti
grij i - prcocupare, atenlie acordata
unei fiin{e sau unui lucru
proprietate -stapanirc,
deprmaasupm :lJ
nut nun

,(')

Visul lui Visret dc Elena liatago

Doarme micul Viorel. . . Uite-i cum s-au inhamat!...

Darinvis lui i se pare
Cd nu doarme nici de fel,
Dar ce-i asta? Pasamite,
Peria s-apus pe roti,
Dintii pieptenului, tofi,
Parcaaucopite.
Dar ce fel de ham au oare?
Foarfeca de unghii, care
S-adefurubat.
Merg qi eu... qi eu... zbucnesc
Din dulap, fugind spre ug6,
Haine, jucdrii, papu$a
Toate, toatel parasesc !.-.

$i stau gata dcplecare; -Numai facl dcnette-n vis

Peria schimbatd-n car, Viorel 9i se trczegte
Pieptenii, cdluli ce sar
$i ce mult se-nveselegte
Pe zecidepicioare Cdndpricepe c-a fost vis!...
 @tnvu...
oOamenii realizeazi lucrurile. Din respect pentru munca lor, trebuie sa
mult.
ai grijd de ele. Un lucru folosit cu grij a dureaza mai
Olucrurile nefolositoax€ se depoziteazA sau se arunca in spaJii special
amenajate.
OUnele lucruri sunt proprietatea ta. Deteriorarea sau pierderea lor se
rasfi6nge numai asupra ta. Sunt iosi qi lucruri care apa4in altor persoane,
unui grup, din care, poate, faci parte $i tu. Distrugerea lor atuage asupm ta
urmiri grave. Existi reguli ferme care ii sancfioneaz d pe cei vinovali.

@*to*o'
I . De ce crezi cd, io vis,lucrurile il paraseau pe Viorel?
2. De ce s-a inveselit biiatul cand s-a tlezit?
3 . Ce a inteles baiatul din acest vis?

Sffiwsrar
5. bnugio*re o di"cufie, htre o hainuhe noue si celelall,e haine mai vechi.
Ce i-ar putea spune celelalte haine despre tine gi purtarca ta?
2. Ce faci daca gese$ti in curtea gcolii un obiect? Alege una dintre
variantele:
a) NuJ iei penau cn nu iii apa4ine, deqi ai avea nevoie de el.

b) Nu-l iei pentm cl nu-ti trebuie.

c) fl iei pentru ca ili este necesar qi consideri ca oricum l-ar lua altcineva.
Este norocul t:iu!
d) f, iei p€ntru ca ie gendetti cd un copil il va cauta. il duci la cancelarie
sau il dai doamnei invaFbare. ESti sigur ca igi va gdsi proprietarul.

@gp,u,,u,*,,,,,,,
Realizali un dialog htre jucdru.
Jineli cont de modul in care va
purtali cu ele.
--aA,'!
{Q#'o*m*'u
lnl,ocmeste un regulament al
pdstdrii lucrurilor
 ia de lucruri
@otcto*ot
Deyoie - necesitato, trebuinta
util - necesar, folositor, trebuincios

0gfinzile dupd Grigore Alexandrescu

Intr-o farA mare. de aici nu departe,
Placula frumusele fecea drept ur6ciune.
Frumoqi fi ind aceia ce erau maipocili.
Oglinzi ca sd sevaddnu se aflau in tari
$i era opritlucru sd se aduaa de-afard.

O corabie mare, cu oglirlzi incarcatd.

Trecand pe lengI tara de care vd vorbesc.
IImpinsd
apuca fuduna...
de talazuri, corabia slabitd
Se s{hr6ma, dar marh pulind s-a-necat,
Oglinzile, mai toate, ie$iri lauscat.

Locuitori i farii cu tofii alergara

$i-n graba le-adumri.
Se privird in ele 9i, cuprinqi de mirare.
Vdzud adevaxul, mulli insA cu-ntristare.
 ;G-n
trrysa$Tll...
a Oamenii nupot trai ftri lucnri. Numai cu ajutorul lor viaJa este posibila.
a Lucrudle au fost create penhu a fi folositoare viefii.
aExista, din pacate, lucruri care dauneaza sanatdfi, care ucid. Unele au
fost create, inventate cu acest scop. Astfel sunt armele. Banii cheltuili
penku fabricarea armelor ar putea fi folosili pentru cei fldmArzi sau
bolnavi.
I Sunt lucruri create de om sau de naturd care uneori sunt folositoare,
alteori, distrugatoare.
/# dnAspuurl
I . Ce obiect lipsea din tara despre care se vorbeqte in poezie?
2. Ce urmiri a arut lipsa oglinzilor?
3. Ce au simJit oamenii cend gi-au vazut chipul in oglinda? De ce avem
nevoie de oglinzi?

ffi,,,,,*,
* l. Numeste lucrurile dintr-o bucddrie. Ceai lace daca unul ar lipsi?
2. Realizeazd o scrisoare de mulJumire celui carc a inventat calculatorul.
3. Trebuie sd pleci de acasa psntou o lungi pedoada de timp. Care smt luourile
pe ctre le-ai lua neaparat cu tine? Justificn fiecare alegere, orient6ndu-te dlpi
iftebar e:
' Este obiectul tdu preferat? . aminteite de aineva r{Tg?
. i1i poarti noroc? . ^iti
Ili este foaxte necesar?
.$tii
ii vei impresiona pe cei din jur?
ca
4. inscrie obiectele urmitoare in gropapolt|itA:.fo1furii, jucdrie, putcd, pqt,
t q,td, te6on, ixthot, cristalui, bijuterii, drcg.ui Adaugd altek gnsfte de tine.

Obiecte diunitoare

@**,, Et{iPi

Aleg4i dintre luuudle desenale mai jos pe cele care ueori srmt folositoare,
alteori ddunatoarc. Explica{ fiecare situalie. Sta h puterea omului sa le
controleze?
 -]

d Animale gi plante*

t @orffonm
animale domestice animale care ffiiesc
pe l6ngd casa omului, fiind folosite
in anr.unite scopuri
plante de culturt -plante
cultivate de om pentu
folosul pe care
il aduc

. t\.
Cdlil ltite ain puu".te; de Mihai Eminescu

Trec fumici ducdnd in gurd de fiina marii saci,

Ca sa coaci. pentru nuntd $i pldcinte, Si colaci;
$i albinele-aduc miere, aduc colb mdrunt de aur,
Ca cercei din el sd facd cariul, care-i megter faur.
Iate vine nunta-ntreaga vomicel e-un greierel,
ii sar purici ioaintc cupotcoave de o1cl,
in vegmdnt de catifele, un bondar rotund in pantec,
Somnoros pe nas capopii glasuie$te-ncet un cantec;
O coj ili de aluna trag lAcuste, podul scutur,
Cu musteata rasuciti gade-n ea un mire flutur; (.. .
)
Vin ta ntarii lautarii. gindaceii. cirrdbugii.
Iar mireasa r iorica i-aSlepta-ndaratul u$ii.
@totn'...
oPlantele ti animalele au via{i, dar nu sunt persoane.
oUnele plante qi animele cresc sub ocrotirea omului. Acestea sunt
plantele de culturd $i animalele domestice. Celelalte tiiesc in silbdticie.
alntre plante, animale gi om existA o shansa legatuA, care mentrine
echilibrul in natura.

@*t*u'
I . Ce vi4uitoare participa h nunta din codru?
2. Este o nlmtA adevdrat?i?
Daca atribuim plantelor gi aaimalelor insugiri qi obiceiuri omeneqti, ele
3 .

devin persoane? De ce?

ffi
z.Ttrtr9 EIERSEI'I!

1. vietdlilor gi rolut lor in poezie, dupi modelul:

Gesegte inzugirile
fumicile harnice - card sqcii deJdind
2. Identificd, gnrpdnd pe doui coloane, asemdnirile qi deosebirile dintre
plante qi animale.
3. Explici de ce crezi ci plantele urmatoaxe se rllfJlesc'. rcchila-rAndunicii,
ntdtesee-bftrqtei, guro-bnui, coado-calului. Cautn-le intr-un adas botanic!
4. Poli deveni prieienul ScufiJei Roqn, ajdend-o sA giseascd dnnnul spre
bunicufa Descaperi cinci mm€ de plante sau anirnale care incep cu ultima
litera a cuv6ntului anierior-

@**unron^
Cnq4i-v6 in dcua afipe:
una }? reprgzenta plante,
cealalta, animale. Formati
poedd or un cohg din cealala
{tbi hrcoc4i sLl con/ingEi
ce bine eg si fii pld sar
aimaldales
C6gigd od cae a ads nrai
rrll leargumelte.
 tl

{ lAnimale gi plante - simbo!"

:
I@Jorclroun
t a se idcntilic! - a deveni la fel cu altcineva sau altceva
simbol - semn, obiect, fiinla, imagine care sugereazd,
p9 baza unei asemdnad, o insugire, rili-.,ji..{iin_
un sentiment etc-

\{
J

P6{amia
Ionuf era suptuatpe prietenii lui ca igi liceau temele in loc sa vina
_
la joaca. A$adar, s-a indreptat spre pddure. Un trifoi cu patru foi i_a
vestitnorocul. Sigurigi va gasi acolo tovard$i dejoaca.
Joaca-te cu mjnc: i-a spus elalbinuqei.
Poate wei sa te-nfep! Nu vczi catdtreaba am?
Hai, fumica, joacA-te tu! a rugalo el pe grabita fumicd.
Nu 1i-e mgine? Mai bine ajuta-ma si_miiar sacii!
Mdiastrapdvighetoarc abia s-a oprit din cantat sal asculte.
, 9u- sI md joc? l-a intebat mimta. Eu aduc bucurie prin
cantequlmeu.
A alergat dupd iepwaq, dar fricosulnici n_a \Tut sA-l asculte.
supamr l-a zgdriar cu.pinii lui. Doar Vo5 Manin. de'i
.M5ce5ul
nerntrebat. s-a oferit sa se ioace.
- LasA, mosule, matale eSti prea batrdnl i_a strigat speriat tonul 9i
,<:. arupt-o la fugd spre cas5.
i..,rs/.-
tAzE
r/'L
f d sl II...
OOmul a ales plante qi animale cu care s-a identificat prin anumite
insuqiri. Acestea au devenit simboluri. De exemplu, leul este simbolul
puterii, cdprioara semdficd lipsa de apdrare, ghiocelul - gingiqia,
trifoiul -noroculetc.
OPrin plante $i animale oamenii igi exprimd sentimentel€:
trandafirul iubirea; porumbelul pacea;
crinul puritatea; ciinele prietenia.
lOamenii folosit ca simboluri imagini de plante gi animale, la nivel
au
reprezentativ: pe steagud, steme $i pe faladele cladirilor impoftante.
Astfel, steagul dacilor cu capul de lup qi coadd de garpe sugere azi, vitejie
Siinlelepciune.

{@Jnrsnurotr
1. Ce simbolizeazi albina 9i fumica? Dar trifoiul?
2. Cum este supnnumita privighetoarea?
3. De ce iepurele este considerat fi:icos?

, T#zxtasenAt
(/-<
L lnlocuicsle e\presiile urmdtoare folosind cuvinte cu inleles asemiinalor:
a domi iepurette; aJifloare laureche:
aface ochii cdt cepele;
a se uitq ca yilelul la poqrta noua.
2. Identificd-ti colegii cdrora li se potrivesc exptesiile.cu bujori in obriij<ti;
strA gAbr cd ofumicd; cupriNire de caipioard; bldnd ca un miel; hamic ca
oalbinA;cA tt cq o piighetoate.
3 .Deseneazd simbolul Crdciunului. Ce semnificafie are stelufa din v6r{?
4. MaqiSorul este simbolul primaverii la romdni. Ce mirligoare veli alege
pentu prietenia, d.ragostea $i norccul?
a sugera
5 . Precizeaza ce denunesc urmatoarele simboluri:

rt
i iy:::-"J@
rucRu iil Ect{rPi

Realizali plange cu diverse simboluri. Precizali semnificatia lor.

I --4\f
Af':,,(
,{il\?.)
d
1
*K
Cum ne purtam cu animalele gi plantele?
t-@orelroun
{t
compasiune - mil6, compatimire
ecologie- gtiinta care s€ ocupa
cu legatula dinhe orgadsme
qi mediul lor de via{a

rezeryatie - teritoriu
ocrotitde legepe
cuprinsul caruia

l:.
)D
P)s
\ J).
W'.=,:a-
-Ya271\.-:
'dffi:
Fluturaqul de lonescu Gion

Nu md omori, copile, Acum e primdvara,

Eu abia sunt dc trei zile Uite aripilemele!
$i alerg din floare-n floare, Sunt at6t de frumu5ele
Eagadecald gibine! ParcA-i aurpresirat
Aq trAi !i eu ca tine,
$i amhaini de mitasi,
Pentru ce sA md omori? Uite-o cat e de frumoasa,
Ca o haini de-mparat-

$i copilul ce-azis oare?

L-a lasatdin mdini si zboare!
@tuyu...
oPlantele gi animalele au &eptul sd tdiasca. Din respect pentru viaJd,
acest mare dal trebuie sa le ocrotim. Sa manifestam fala de ele grij4
compasiune, iubire qi in nici un caz brutalitate.
OPlantele $i animalele aflate pe cale de disparilie sunt protejate de leg€.
Loquile rmde acestea traiesc sunt declamte rezervalii.
aExisti plante qi animale de care trebuie si ne ferim: anumite pla.nte
sunt ohdvitoare, iarunele animale ataca omul.

ffitistu*o'
1. Cerugamhte a&eseazd fluturaqul copilului? De ce?
2. Cum i$i in&eaptn acesta gregeala de aJ prinde?
3. Cum este bine si gAndin atunci cind dorinla de a prinde o insecta, o
pasdre sau de a rupe o floare este foarte mare?

.mS ErrBsErzi!

1 .Exprima inlelesul versurilor urmatoare intr-o propozilie-indemn;

,,Cu braziimici lii cumpdtot
$i nufiinpddurefoc.
Copacul, dacd l-ai tdiat,
Sdde$te iute altu-n loc. "
(Passionaria Stoicesot - Glasul pddurii)
2. Gas€$te ghicitori despre plante qi animale.
3. Comenteazdproverbul.,,Cei cqre u curdlApomil nu auparte de rod. "
4.Sd presupunem ci plantele gi aaimalele aflate in grija ta ar putea scrie.
Fii sincer! Ar adresa pirintilor tai o scrisoare de mullumire sau... o
reclamalie? R€dact€azd tu o astfel de scrisoare in numele lor

UCNU ft ECHIPi

Pddurarul a adus acasA un pui de lup qi unul de cdprioad. Sotia $i cei

doi copii insistd si-i pastleze qi dupa ce vor cre$te. Padumrul refuza.
Constituifi-va in echipe de cate patru. Prezentali diatogul dintre
pddurar 9i membrii familiei sale, pe aceastA t€ma. Argumentali-va
paxerile.
I l{evoia de animale gi plante"
:
@o'tl'o*ot
t

ln cuftea mea <le Eni! Girlcunu

Curtea mea€ la faxd. (...) Tufe de pomuqoard gi agngc dau adapost
paserilormele. (.--)
De ici, din portiqa incununatd cu iedera, hai sa le privim. Ai auzit
,,cucurigul"? Rdsare soarele. Cocogul acela negm e ceasomicul cu4ii
mele. (...)
Colo, sub.nrfigul acela de agri$e, sunt cloitile, infoiate, gata sd sara
^
in capul oricui s-ar apropia 1... t igi hrinesc pui5orii.
Grimdticul cu4ii mele e curcanul. (...)
Auzi un litmt? E Duda9, duldul, pazitorul. (...)
Aha! Vezi? s-au oprit toate paserile, cu capul intors spre cer (...) O
sageata suabatc prin aer E un !,ujture. (... t Un ocol.
5i se gterge in zarc.
sii caure aiurea o prada mai pu(in pdzita.
$i-n urma lui paserile iqi vid de brana (...) qi liniqtea gi pacca se lasd
peste curteamea.
 @tagtu...
a Omenirea nu arputea exista ftIa plante Ei aninale.
oPlantele constituie pentru om qi animale cea mai sanetoasa hrana,
bogata in vitamine 9i sdruri minerale, produc oxigenul qi umezesc aerul.
-oUnele plante sunt folosite in vindecarea bolilor. Ele sunt plante
medicinale.
aca $i plantele, animalele fumizeaza oamenilor hrand gi alte produse.
Unele ii ajuta in munca. altele iiapiirii.
oPoluarea mediului de vial6 al planielor gi animalelor duce la disparilia
acestora.

@rl,ru*o'
1. Care sunt pis6rile gi animalele cunoscute de voi?
' 2. Care este rolul fiecaruia in gospoddrie?
3. Daca wlturul i$i cauta prada ti printre pasarile de curte, el febui€
ucis? Informafi-va ce rol are el 1o menfinerea echilibrului in naturd.
Cl*&
ffffEIEASENA|
'"1 . Comenleazd Pddurea esre aural verde al nalurii''.
ex presia'. ,,
2. Gdse$te cinci cuvinte care sa sugereze o lume ftrd plante $i animal€.
Argumenteaz a alegerca lor.
3. De ce crezi ct singura luptd care se justifica este cea impotriva
polutuii?
4. Participa impr€unA cu colegii tni la cwdlaxea qi ingrijirea gradinii
gcolii. a parcLrl ui sau padurii din apropiere.
5. Ghice$te $i apoijustifica dspunsul:
Pfimdvqrqtevesele$te, Tbamnatehrdneqte,
Vqtq te umbrc;te, Iarnd te-ncdlzette,
Poftim de ghiceqte!

I,UGRU iII ECHIPi

a

j ,l\ i
Recapitul
:
Lll,--tnEZ0tYl!
{
Rezolvi corect rebusul. Vei descoperi pe verticali
componentele lumii inconjuritoare.
I . Unguent, folosit in vindecareaunorboli.
2. insugire a iedului celmic din poveste.
3.Prieten al omului.
4. Pddure tdnira.
5. Protejatadeom.
6. lzvor de in{elepciune.
7.Atenlie acordata unei fiinte
(@*rrrro'
Alege dirrhe cuvintele de mai jos pe cele care denumesc lucnri. GrupeazdJe
ir
^1.
_lucruri create de om gi lucruri create de naturi: masind, ierdela;,
cal.'ulatol, .funicd, norcou, piatrd, pAianjen, prnpastie, ciodolatd,
avlun, munk, aeropofl,
si,
2. Jusrificti O.-."'un.f" lucruri duc la di.rrugerea vielii. pomind dc la
afrmatia'.,,De sute de ani, orxenirea privesi cerul pinir_o gaura,le
tun...".
3. Noteaza cu A (adevarat) qi F (fals) fiecare dintre enunturile:
. Leul
si tigrul de la Crddina Zoologica sunr an imale domestice.
. Turturelele care au cuib in nucul din [aga casei mele sunr selbarice.
. Capra-neagrii esle un animal
domestic.
4. Une$te corespunzdtor insugirea cu simbolul ei:

cdlel gingAqie
brad vegnicie
ghiocel puritate
prietenie
5. Aiege atitudinea potriviti pe care o adopti fafa de:

@ pisioata Q teama
€ capr ioara care sc.acrificd pentru ouiul e * grijd
O un lup g compaslune
c bldndefe
 .+t
hll
c{
G-ry

RAPORTUHILE I{OA$TR C
*[! CENLALTI OAMEHI

Familia, clasa de elevi,

prietenii de joaca
sunt grupuri

din care faci parte.

in fiecare dintre ele
ai drepturi qi indatoriri.

.\
6\

lurrqG
"*w
 &ruparri dirl care faeerm pant*

l@Jotcltoun
'l:
grup social - colectivitate umand formata
din persoane unite prin activitate
$r saopun comune
relalii in grup - legatud
solidaritate sentiment
care ii face pe oameni
sa se ajute intre ei
toleranli acceptarea
parerilor ii comporta-
mentelor diferite
de ale tale

0 zi oblqnuitd
Este dimineala. in casd este mare forfota. Mama ti tata pregatesc
micul dejun. Eu 9i Dragol ne imbldcdm.
DupA ce servim micul dejun, ne ludm la revedere. Parinlii merg
impreund la serviciu, iar eu gi fratele meu plecam la $coald.
Primele ore au trecut pe nesimtite. Este pauza mare. Ne impa4im
repede in doud grupe pentru a juca ,,pisicile qi Soriceii." Fetele sunt
pisicile", b6ie1ii, ,,qoriceii". ,,Pisicu_tele" prind ,,qoriceii". Cdgtigdtorul
este..soricelul" neprins.
Dragoq este prins de o,,pisicu;i", dar el o impinge qi fuge.
Clopotelul ne anunla cA pauza s-a terminat. N9 intoarcem la clasele
noastre.
Sunt nerdbddtor sa termin orele gi sd ma intorc acasd. DupA ce imi
fac temele, mi joc. Lajoacd va merge 9i Dragoq, vor veni gi Aldrei,
vecinulnostru, impreund ou sora lui, Maria.
@*l'.."
O
Copiii, asemenea adr.rllilor, fac parte din diferite gmpuri, exemplu:
famili4 clasa de elevi, grupuldejoaca, sportiv, artistic, religios.
a Grupurile pot fi fomate din persoane de aceeagi ve$ta sau de varste
diferite qi de orice scx.
O Grupul se conduce dupa anumite reguli: are un conducdtor qi
umdrette soopud precise. Membrii lui au &eptud gi indatoriri.
Grupurile potprimi saurespinge noi membri.
O Unele gnrpuripot ar ea influenle negative asupra ta.
,!.'-6-\
(t jEJmsrurott
I grupuri lace pane Dragol?
. Din ce
2. Care sunt membrii familiei lui?
3. Identifica{i aseman5rile 9i deosebirile dintre grupul care formeazd o
clasa 9i grupul dejoaca?
4. Cum caracterizati comportamentul lui Dragoq lajocul dinpauzd?

rwExEnEENAl
o I . Poveste$te-i colegului lau o indmplare care te-a determrnal sii preleri
un anume grup sau care te-a fbcut sa renunli la un prieten sau la un grup.
2. Stabile$te regulile rmui joc la care doregti sd padicipi cu prietenii tai.
3. Alcge trasaturile pozitive care se pot forma incarktlwui gntp: cooperatc;
sinceritdte :
s ol idaitate :
egoism ; ;
competilje :
to leranli punctualitate ;
invidie

tucnu iil EcfitPa

Prcciali ascmdnSrile 9i deosebirile care existd intre gnrpurile din care

faceli pane. Ave.ti in vedere: numdrul membrilor, perioada de asociere,
valsta, sexuj. scopul etc.
 .rarmi,lr,a

l@ orcllonnn

adopfie -infiere; creqterea unui copil de cdtre alli

pfin{i decdt cei naturali
arbore genealogic reprezentare carc
-
inlEJigeazi gradul de inrudire al
membrilor unei familii
.iocietatc totalitatea
oamenilor qi legd-
turile stabile
dintre ei

li'

franr,l',l'lt,artr,wa
Este o duminicd insoritd de mai.
Alexandru se bucurd ca intreaga familie se afla acasi Fiecaxe
membru al familiei are sarcili precise. Mama pregateite pranzul Tata
nerge la cnmpardturi, Alexandru 9i {iatele sau fac ordine in camera lor,
uda florile gi schimbd apa din acvariu.
Peste cateva ore vor pleca la bunici Aaolo se vor intdlni cu
I

verigoara 1o1 Ana, cu mdtuga Irina gi cu unchiul Mihai. Ca intotdeauna,

bunica ii va a$tepta cuplacinte calde.
Pe fala bunicului se va citi iara$i bucuria de a-i avea alituri pe
copiii qi penepolii sai.
Ce bine te simfi in familie!

.r::A)-l
i

3.J2l
,.!,.,: ,,, !.!..,,1
..-q
 f€:PsEEtt...
aFamilia esle un grup formar din parinli ii copii.
aIn lamilie exisra legaturi de sdnge r intre parirli 5i copii). de alianla
(blre sot Si solie) Si de adoplie ( inre pririnli
riiopii infiatiL
aFamilia este mrcleul societnfi. Ea este cea care transmite urma$ilor
limba, obiceiurile gi modelele de comportament, pundnd temelia
educaliei civice.

{@*i,,u,',,
1. Care sunt membrii familiei luiAlexandru?
2. Ce sentimente existA intrc €i?
3. Ce sarcini indeplinesti tu acasa?

@o'u,*'
Fiecare literd
I. acuvantului FAMILIE
poate semnifica: F fidelitate
A- armonie
M multumire
I iubire
L - lini$te
I - izbdndd
E egalitate
Caseqte alte semnificalii care sd sugereze
relaf ii le dintr-o fami lie.
2. Opteazd pentru una dintre variantele: i
a) Fratele tatalui tAu este unchiul tau. /
b) Fratele tdu este verif orul tau. Lid
c) CoDiii sotiei mchiulu i rhrr ir i rrrnr
venSon. ry
d) Veri$orii tai sunt fiii bunicii tale.
3. intocmegte arborele genealogic al familiei tale pe troi generafii
Glmici,
pnrinti, copii).

I.UCRU iT ECIIIPI

Discutafi fi identificali urmdrile dezorganizdrii unei lamilii.

L';;>'
^^rorouu
Realizeazd o mapi care sd cuprindd aspecte legate de familia la
(fotografii, desene, date de identitate).
I
Grupuflde iCIam&
:
{ l@]orclrornn
coDflict- discutic aprinsd, ceartd, violenfA
lidcr- conducator

) (i,
,r. l
<-:---l

Prietenie dupi Mircetr Slintim brennu

Cei doi baieli stau la taifas, lungili pe covorul din fa{a sobei de
teracolt. Pe masd, abandonate, figurile de $ah liatemizeaza imp5cate
ultima remiza.
- Nu $tiu cum sunt altii, glasuiegte Mihai, dax penh! minc
prietenia lnseamni, in primul rind, gcnerozitate, daruire. nu
drdmuire. (. . .)
Sdli dau un exemplu concret. Sunt pdcten cu Vintila, nu-l gtii?
Baiatul tutungiului din cotl. Ei bine, crede-ma, sA am un torl cat
munfii Himalaia, i-ag da lui EvcrestuJ.
Spovedania e cunlatd brusc de teraitul soneriei. Bdiahrl iesc in
vestibul $i se uitd carcealor prin ochiul de la ugd.. Apoi se intoarce
indispus, pe vdful picioarelor
EVintild. Du-te 9i spune-i canu sunt acasa!
Avenit sa-i daupatirrele melc.
Pdi, nu i le-ai promis? inteba nedumedt Vi ctor.
-Ba da, inalliplictisit dinumeri baianrl, dar aga... ingcneral.
 @tuEn..'
tDin gnrpul de j oacd pot face parte prietenii, vecinii, colegii de clasd etc.
aPrietenii sunt aceia de care elti legat printr-o afecliune deosebita, stima
gi atagamentreciproc.
oOrice grup dej oaca poate avea un lider $i reguli care trebuie respectate.

@nispumrl
I . Ce pdrere are biiatul despre prietenie?
2 . Faptele qi vorbele bdiatului exprima acela$i lucru? Argumenteaz a.
3 . C€ invaFtua se desprinde din atitudinea lui Mihai?

.ffirrrrrrr^,
I . Marcheaza prir X acliunile care exprima componamentul ldu intr-un
grup de prieteni sau dej oaci:
a) imi impun ptuerile n altora
d) admit sugestiile n
b) respect regulilejocului I e) ajut pe ceilalli membri n
c) mI enervez repede n 0 in caz de conflict imi fac singur dreptatefl
2 . Enumera calitafile liderului de grup.

3. ExprimdJi parerea despre acceptarea unui nou membru in gmpul de

joaca, pomind de la textul:
Un baiat despre care nu gtiarn nimic s-a
aldtuat grupului nostru dej oaca.
Baiei, am o idee! a zis el. Ce-ar fi s6
facem rost de bani? l''^;'r//i't
Cum? am intebat noi curio$i.
Mergem in spatele 5colii 5i-i
buzundrim pe cei din clasele mici.

- f@DffSrucnuirEcnrPi
Alegeti unj oc qi stabilili regulile ce trebuie respectate.
 t.7
,".i4;j t

X*l cu*.
rJFtr-BD otcTtomn

clasa de elevi - grup qcolar

performantA -rezultat
deos€bit obtinut de
cineva intr-rur anu-
D
mit domeniu _--./)

6t )
(,

(9J.-

?llv6{dtorul meu dupta Ednondo le .4ntitis

incepe'ora. invdlatorul explici.
Vdzdnd pe un copil r$u la fap Si cu chipul plin de bubulile, se opri
il privi addnc, il intrebd ce are gi-i pipdi fruntea ca sd vada daed arde.
Biiatul din spatele invilatorului se ridica gi incepu si se str6mbe.
Domnul se intoarse fbradeveste. Copilul se opri repede qi igiplecd
ugor capul aqteptindu-9i pedeapsa.
invd{dtorul ii puse o mdna pe cap fi ii zise numai atat:
Sd nu mai faci asta! Ascultati, copii! Vom pefiece un an
impreund. Sdne silimin toate ahipudle ca sal trecembine. invdtati sd
fi{ibuni!
$coala noastra sd fie o familic. Voi si fifi mingdierea qi falamea!
Bdiatul care se strambase se apropie deel gi-i zise cusfiali:
Ieft ati-ma, domnule invaFtor!
 @rietu.,.
oColectivul de elevi se stabileqte in funclie de varst5, mrmix, nivel de
cunoqtinle, aptitudini etc.
ointre elevi aparrelalii de atracfie, respingere, cooperaxe, conflict.
oin ctasa exista elevi care se irnpun prin diferite performanle.

@*ttu*','
Ce ficut
I . a bdiatul din spatele invatitorului? Comentati gestul siu.
2. Cum a reac[ional inv6latorul?
3. Ce semnilrcatie are enwt[rtl. $coala noastrd sdJie ofamilie?

ffi,,,,t,a,
*l . Precizeaza rolul rau in clasa din care faci pane. Rdspunde prin ..DA"
sau,,NU":
a) ii
deranjezi pe colegii tai in timpul orelor;
b) esti liderul ales al clasei;
c) asiguri ordi n ea I i c ulAlenia in c lasa;
d) ajufi elevii cu rezultate slabe la inviFturd;
e) participi sau nu la activitialile clasei.

Identifica insuiirile unui bun coleg de clasa.

2.
Marcheazdle cu E :

fl
comrmicativ tolenntn
ingimfat n solidarE
prietenos n bdtau$ ff
cooperant n egoist !
3 . Stabileqte impreuna cu colegii un plan de

acfiune in vederea sprij inirii eleyilor cu rezultate slabe la invatiturA.

@p,u,,un,r,nu
Grupati-vA in patru echipe. Desernnali liderii acestora. Argumentali in
fala clasei dupi ce criterii au fost ale}i.
,-1&'!
{H#twroroltl
- Red.d in scris cel mai important evenimentdil viala clasei tale.
 '.t< ,

'J€ I &rclpsr! re!figims"

ltcTtoum
f^rffiI]
nonne religioasc reguli dupacare
s9 orienteaza un credincios

religie - credin{i in fo4ele

supralaturale, cult
tolcranli - ingAduintd,
indulgengi

/__J)
:

.// e)

$arfFe{ de amp[?
Se apropia Pagtele.
Mariei ii liceanespusdplacere sd mearga, in vacanfa, la bisericd.
Era in corul bisericii, alaturi de alli copii din cartier. Cu unii dintre ei
seimprietenise. Cel mai aproape de sufleto simteapeloara, fetifa cu
ochiimigdalali.
Se vizitau adesea. Astazi, insd, ardea de nerdbdare sa o vada.
Cuvintcle profesorului de religie nu-i dadeau pace: ,,Este mai ferice
sadai decet sdpdmegti."
Ar fi dorit sa ofere cel puJin un mic semn al dmgostei ei fiecdrui
membru al familiei. Banii economisili ii ajungeau pentru mama, tata
5iceidoi fra1i. Ramasese doar bunica...
Atunci a apdrut Ioana.
- Spune-mi, te rog,Ioana, ce sI fac? Ce i-aq putea oferi bunicii?
- Diruieqte-i dragostea qi pretukea ta pdntr-o felicitare. Cu sigu-
mn15 se va bucura. Orice dar oferit din suflet aduce fericire.
r

@**u...
o Credinla religioasa exista de cend a aparut omul.
O Grupul religios este alcAtuit din oameni care au aceeagi credin{i.
o Oamenii pot avea religii diferite. Prin tolerarld, ei pot trdi in pace $i
buni intelegere.
o Fiecare persoarri are posibilitatea de a alege gi practica o a.numitd
religie ftrA a pune in pericol drepturile altora.
-a6-\ RASPUI{OE!
,qtE,
l. Din ce grup ftcea parte Maria?
2. Cu ce prilej dorea feti{a sa ofere daruri celor dragi?
3 . in ce consti nehot4r6rea ei?

4. Ce sfat i-a dat Ioana?

.ffiEtEtsE ril
1. Identificd trAsdturile morale care stau la baza formarii unui gmp
religios. Motiveazi.
2. PrecizeaziLrelaliile care se stabilesc intre membrii grupului.
3. Imagineazd o intAmplare la care unul dintre participanli este de altd
religie decetata.
4. Cum ifi poate influenfa comportamentul un gmp religios? Dezbate
aceastA teml cu profesorul de religie 9i cu parinlii tai.

@p,u*,*rr*nu
Comentati urmAtoarele pilde:
,, Pe cAt std. in putinla westrd, trdili in pace cu toli oameniL "

,,Copiilo4 ascultayi pe pdintii rostri intru toate, cdci qcesta este binele
 I

Reguli ale Srupuh!fi

t @onltoxrn
conduiti - comportare
regulament - totalitatea normelor gi regulilor
care stabilesc qi asigurd ordiaea 9i bunut
mels al unei institutrii; totalitatea
normelor dupd care se desld-
$oara unjoc, un sport etc.
sancfiufia - pedeapsa

,(

EnQn\nfua
EIam in tabara la Cheia, unde am fost $i vara trccuta. Natwa parea
neschimbata. Cadrile de munte ne arteptau, invitdndu_ne la drumetie.
lnr. o./i am plecar spre M unrelc Ro5u.
Mergcam grupali ca sA nu gresim traseul.
Numai Aldrei, colegul meu de camed, ramdsese in utmi ca sa
aduneplanre mcdicinale.
Atdrci, tebuie sa ne grabim penh-u a n u in rirzia la masa de prdnz,
^.
ii spusese doamna invalAtoare.
Inaintam cu pagi hotixali pe cdrarea eare
$erpuia in fata noastld.
D"!1 u1 timp ne-am oprit pentru un mii popas, si ne tragem
^
sufletul. Andrei nu era cu noi. Am anunlat_o peioamna invilato"are.
Toli am pomit in cautarea lui. parca intrase in pdmant.
Dupd doud ore de cdutAri l-am gasit. Se raiicise.
DoamnainvatAtoare, supdratd, i_a spus:
-Ai nesocotit sfahlrile mele! Sper ci spaimaprin care ai trecut ilr
va fi invatatwa de minte.
Grupul Si-a rccdpdtat voia bun6, degi ne_am intors in tabira, Ihra
_ .
fi ajuns la V unrele Ro5u.
sa
 @tovu...
ORegulile dupi care se pot conduce grupurile pot fi scrise intr-un
document (regulament de ordine interioard, regulamentul clasei) sau
nescrise. transmise prin badifie.
aunitatea 9i forfa gmpului constau in respectaxea regulilor.
Nerespectarea acestora duce la neintelegeri qi conflicte.
oNormele de comportare indicd ce este voie gi ce nu, ce se cuvin€ sd
facem intr-un grup, in so€ietate etc.

@*irru*o*
1 . Ce nu a respectatAndrei?
2. Cine a suferitde p€ urma acestei intamplfi?
3 Ar hebui pedepsit bdiatul pentru ceea ae a {eaut?
.

4. Caxe puteau fi urmarile faptei lui?

a l,ttEftnsE tal

lirRealizeaze un tabel cu reguli care trebuie r€sp€ctate in clasd.

2. Une$tecorespunzetor Reflecteaza!

. nu saluli vecinii; .veifi eliminatdinjoc;

. intdrzii la gcoald; . pofi fi accidentat;
. nu respec{i regulilej oc ul ui; . vei fi mustrat, sanctionat;
. traversezi strada prin locuri nu eqti respectuos;
"
nepelmrse; . polilistuI te amendeazd;

LMNU H ECI{IPI

Formali patru grupe de elevi. Stabildi qi dezbateji r?ulile de

comportare:
a, intr-o sald d€ spectacol; c. la o aniversare;
b. intr-o viziti; d. intr-o excursie.

dPwnrmuu
Intocmegte o fi$6 cu reguli de comportare civilizatd in grup.
 Erepturi qi tndatorirfiin cadru| grupului

@orcrronm
abuz- incalcarea unui drept, fapta ne&eapte
decirie hoiarare luata de o persoanii
sau de un gnrp
rF
recompense - rasplata (/ )"n:
,t ) a5'
\-*
r{t

ffinnws*teasa 4u1tn l'ralii G! it1.$,

A fost odata un om bogatcaruia i-a murit sotia. Omul acela avea o

fetita. Dupd un timp $i-aluat o altanevasta, o femeierea care avea 9i ea
doud fete.
Fetele emu fiumoase, dar pe cit de luminos le era chipul' pc atdt de
intunecat $i plinde rdutate le em sufletul.
Pentm fata cea vitregd incepura a curge zile pline de amdraciwre.
ii luara hainele ei frumoase !i-o imbracara c-o vechitwd de rochie
cenu$ie. O incaltara cu niqte papuci de lemn, apoi o duserd in bucdtdrie.
Aici muncea din greu de dimineaJa qi pdna noaptea: sa care apd, sa
aprindd focul, sd faca de mdncare 5i sa spele rufele.
Seara, franta de oboseald, cum nu avea pat, sc cuibareain cenu$4.
Pdna qi somnul ii era numai chin gi amar. Din aceasta pdcina era
totdeauna plind de cenuga qi murdirie.
De aceea ii ziseri Cenulaxeasa.
 ffisyu...
*YFi....
t..b.al unuigrup are drepturi darli indalorid'
grupulul'
o Resoectarea drepturilor $i a indaloririlor duce la progresul
1er in
;i;1;t;;;;;;'";ura ae drepruri si inaeplinesc indatoririle 6s ls
familiei'elevr destolnrcl etc
sunt: tun i ceta 1en i. membri de nadejde ai
*r poate
gmp
din 6i rccompensat sau sanctionat
fi___- -l
-ricine
tvrrlIr! stu r'-'-
^ -l
f @nmpurotr
^

I I Cum eratatatd Cenu$areasa in noua familie? o qirfu&*-\

2 . Avea drePturi'l D ar indatoriri?
3. Hdmicia ei era apreciata?
4. Ce drepturinu-i eraurespectate?
j. i"ttii"ti
,* comportamentul surorilor vitrege? De ce? .
;.
"u*
;;il;;;;;;in;qa fel' incat cenu$arcasa sa fi e inconjuata de
&agoste giinlelegere.

ffiexnsrnitt
Zl iomplereara tubelLrl cu alte drepturr 5i indatoriri pe care
.
le ai in familie:

Drepturi indatoriri
sd am o familie sa respect Pdrintii

sa fiu iubit $i ocrotit sa iubesc pdrinlii

2. Relateaza o intAmplare in aare ai savax$it o fapta buna. Meriti

o
recompenszrl Ai obli-nut-o?
3. Povesteqte o intdmplare in urma cdrera ai fost sanctionat. Ce
indatorire nu ai respectat?
4 .
Dramarizeaza situalii care umeaza sa fie recompensate sau
sancfionate !
II lucnu i[ Ecl Pi

I E
pati-va i-n patru echipe. Alciituili R egu lamentul. clasei
(drepturi'
inclatoiri, recompense, saniliuni) Dezbateli qi decideti prin vot'

@
'
rorroro,u
copilului'
-Documenleaza-le si en umera. in scris. dreprurile
IlusheMa printu-un desen unul dintre ele'
 Recapitularc- Evaluare Vi
<t
;:i-l J,
ntzowir
Rezolvi corecl rebusul. Vei descoperi pe verticali disciplina pe
care
tocmai aistudiat-o-
l.Fiecarepersoand areun ...
2. Doaroamenii ...
3. Nume de botez sau ...
4. in luptd estenevoie de...
5. Un adevarat cre$tin d6 dovadi de . . .
6. intre membrii unui grup se stabilesc ... 6
7. Respectsau ...
8,Ainvdjaeste un ... al tiu
9. Omul este inconjurat de . ..
10. Au viatd, dar nu sunt pelsoane, deci sunt.. . I
I LCel raietri. bucura-tede ...
12. Cel maibinete simli in ...
13. Neadevir sau... L2
14. Voi invatadinh-o ... '13

@**r*,
1. Enumerd trei grupuri din care faci parte.
Descrie unul dintre ele.
2. Precizeazii care dintre afirmaqiile de mai
false.
,*,
los sunr aaeu,arare 5i ."..
a) D in rr-o fami lie fac parte pdrin;i qi copii .
b)Prietenul la nevoiese cutroa$te.
c) Intr-un gru!_o penoand coopereaz
4 comuni€i, inffi in competirig
primeqte qi diruieqte afecfiune.
d) Poti incalca unele reguli ale gnrpului, dar nu pe toate.
e) Dragof are o mullimede drepturi io clasd, dar nici o
indatorire-
1) Rasplala este insasi fapta savdDira.
3. Completeazd spaf iile liberl;
Copilul se nagte, crett€ $i se dezvoltain......... Educalia ii este asigruata
Ei
in.......
in cele doui grupuri copilul are............ ....
li
],i