Cum poti sa fi tu insuti intre performanta si esec?

Ce este performanta?

Celebrul filosof antic, Aristotel, afirma ca “Placerea in activitate pune perfectiunea in

munca”. Performanta inseamna asumare de responsabilitate intr-un mod profund, sincer si
perseverent. Fiecare om exceleaza de frica sau din pasiune, ambele cai genereaza performanta.
Insa numai una duce la implinire. Performanta datorita pasiunii atrage, iar cea datorita fricii
izoleaza. O persoana care performeaza datorita motivatiei pasiunii, acorda mai multa valoare prin
ceea ce face, se simte mai putin obosit si odata intrat in starea de flux poate darui mai multa
valoare celor din jur pentru ca face ceea ce ii place si se simte implinit. Performanta prin acest
mod insoteste o stare pisho-emotionala „contagioasa” prin atitudinea si energia emanata de starea
de bine a performerului.
Exista mai multe componente principale ale performantei prin pasiune: „Pacea interioara
ajuta performerul sa traiasca in armonie cu cele mai inalte valori ale sale si orbiteaza in jurul
pasiunii sale. Sanatatea si energia in absenta interferentelor mentale sau fizice, produce energie
cu usurinta si din abundenta. Relatiile reprezinta etalonul in ceea ce priveste felul in care va
descurcati cu adevarat, ca fiinta umana. Cele mai multe momente de fericire si nefericire din viata
provin din relatiile noastre cu altii - si aceste relatii sunt cele care definesc, cu adevarat, calitatea
noastra de oameni. Idealurile si telurile importante evidentiaza cea mai adanca dorinta din
subconstientul nostru: nevoia de sens si scop in viata. Pentru a fi cu adevarat fericiti, avem nevoie
de un simt clar al directiei. Avem nevoie de un angajament fata de ceva mai mare si mai
important decat noi insine. Trebuie sa simtim ca viata noastra are un sens - ca, intr-un fel, ne
aducem o contributie utila in aceasta lume. Autocunoasterea si constiinta de sine pentru a lucra la
capacitate maxima, trebuie sa stiti cine sunteti si de ce ganditi si simtiti in felul in care o faceti.
Trebuie sa intelegeti fortele si influentele care v-au modelat caracterul, inca din frageda copilarie.
Trebuie sa stiti de ce reactionati si raspundeti oamenilor si situatiilor din jurul vostru, in modul in
care o faceti. Sentimentul de implinire personala este certitudinea ca va indreptati spre atingerea
potentialului maxim ca fiinta umana. Psihologul Abraham Maslow a numit acest lucru
„autorealizare". El a spus ca aceasta este caracteristica de baza a celor mai sanatoase, fericite si
de succes persoanele din societatea noastra.” (Brian Tracy, 2005, pag. 9-15)
Exista lucruri imposibile, dar de multe ori putem observa daca ne uitam in interiorul si in
jurul nostru ca posibilitatile pe care ni le dorim sunt acolo si sunt reprezentate de vointa noastra.
Performanta poate fi atinsa de oricine face o activitate din placere, cu perseverenta si rabdare.

Ce este esecul?

Profesorul Hal Urban sustine ca "Esecul ne invata ca putem trece peste infrangere. Nu
este nici o rusine sa dai gres, doar sa iti fie teama sa te ridici si sa incerci iar." Fiecare dintre noi a
avut nenumarate esecuri inainte de a obtine un succes important. Putem spune ca succesul se
naste din esec, ca a pierde face parte din procesul de a castiga. Putem spune, de asemenea, ca nu
exista esec, doar succes care se manifesta in multiple aspecte. Fiecare „esec/greseala” este de fapt
o treapta a drumului prin care ajungem unde dorim. Se spune ca orice esec inseamna progres.
De fiecare data cand un om de stiinta esueaza in vreun experiment, el sustine ca a
descoperit inca un mod in care nu functioneaza ceea ce testa si ca e cu un pas mai aproape de a
descoperi modul in care va functiona. Vazandu-si „esecurile” drept pasi pe drumul catre reusita,
evita frustrarea si se motiveaza pentru viitor. Este si cazul lui Thomas Edison, care, fiind intrebat
de ce nu se da batut dupa ce a esuat de 999 de ori in a inventa becul si de ce vrea sa incerce si a
mia oara, a raspuns: “Dar nu am esuat! Pur si simplu am descoperit 999 de modalitati de a nu
inventa becul!”. Insa putini stiu ce l-a influentat pe Edison intr-o asemenea masura incat sa fie
atat de perseverent. Edison a scris, inca inainte de a inventa becul, o lista amanuntita, de 9 pagini,
cu beneficii pe care umanitatea le va avea de pe urma inventiei lui. Asa ca, de fiecare data cand
era pe punctul de a renunta, se uita la respectiva lista si isi dadea seama ce vroia sa realizeze.
De obicei, nu reusim intotdeauna sa evitam frustrarea si auto-judecata. Ne spunem noua
insine ca nu suntem suficient de buni, ca nu meritam. Devenim dezamagiti si renuntam la lupta
prea repede si prea usor. De cele mai multe ori, un esec ne demoralizeaza si nu mai gasim puterea
de a continua sa ne urmam visele. Asta pentru ca nu ne cunoastem suficient de mult si nu stim de
ce suntem in stare.
In Arta Razboiului, scrisa de Sun Tzu, exista un pasaj care poate sintetiza acest fapt:
„Daca te cunosti pe tine insuti si cunosti si inamicul, nu te vei speria de 100 de batalii. Daca te
cunosti pe tine insuti, dar nu iti cunosti inamicul, atunci vei suferi o infrangere pentru fiecare
victorie pe care o vei avea. Daca nu te cunosti pe tine si nu iti cunosti nici inamicul, atunci vei fi
infrant de fiecare data.” (Sun Tzu, 2004, pag. 70-71)
Pentru a avea rezultate, trebuie sa te cunosti pe tine, sa stii cum reactionezi la stres, sa stii
care este situatia ta in caz de scenarii pozitive si negative (daca poti sa faci fata), sa stii cat efort
trebuie sa depui, care sunt sacrificiile pe care le faci, minime si maxime. Viata trebuie privita ca
pe un lung drum de autocunoastere. Suntem continuu in cunoastere de sine, in proprie dezvoltare
si avem datoria sa fim o varianta mai buna a noastra cu fiecare zi care trece. Mi se pare esential sa
te cunosti, sa stii de ce esti capabil, care iti sunt punctele tari si care iti sunt punctele slabe, cum
reactionezi la stres si cum reactionezi la victorii, cum te raportezi la munca, la echipa, la
superiori, la organizatie.
Desigur ca fiecare persoana este unica si nu poate fi inclusa intr-un tipar 100%, de aceea
trebuie sa te intelegi foarte bine, sa stii cine esti, care iti sunt tendintele comportamentale, cine
sunt ceilalti din jur, cum se raporteaza la cine esti tu si care sunt tendintele lor comportamentale,
cum poti intari preferintele tale (care se pot transforma in calitati) si cum poti sa evoluezi
ajustand mici derapaje pe care le ai. Teama de esec este cea care iti ofera neincrederea cand vine
vorba de actiune si rezultate pe care le-ai putea avea. Teama de esec nu te lasa sa incepi sau sa
faci treaba cum trebuie, pentru ca tu nu crezi ca esti in stare sa o faci si stii inauntrul tau ca ai
sanse mari sa o dai in bara. Moment in care preferi sa nu mai faci nimic, ca sa nu muncesti pentru
un esec. Cu totii avem indoieli, dezamagiri, frustrari, asteptari, scuze pentru a nu face ceva.
Diferenta dintre oameni consta in modul in care le trateaza. Ar trebui sa invatam din ele, in loc sa
le folosim ca sursa de vinovatie si remuscari.
 Fii tu insuti!

A fi tu insuti presupune constientizarea faptului ca existi. Perceptia de sine este definita de

modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si
spirituale, care contureaza si intaresc dimensiunile eului nostru. Imaginea de sine ne influenteaza
comportamentele, de aceea este important sa ne percepem cat mai corect, sa dezvoltam
convingeri realiste despre noi insine. Relatiile armonioase cu membrii familiei si cei din jur,
performantele profesionale, asumarea unor responsabilitati indica o imagine de sine pozitiva, in
timp ce absenta motivatiei sau o motivatie scazuta, agresivitatea defensiva, comportamentele de
evitare si respingere sunt principalii factori pentru o imagine de sine negativa.
De asemenea, si comunicarea are un rol foarte important. Pentru a avea o buna
comunicare cu cei din jurul nostru, trebuie ca stima de sine a fiecarui individ trebuie sa se afle in
cote normale, respectiv sa nu fie o stima de sine ridicata sau o stima de sine scazuta. Daca
individul are o stima de sine scazuta, acesta nu poate comunica eficient cu cei din jurul sau,
deoarece este anxios social si prezinta dificultati in a relationa cu ceilalti oameni, exprimarea
fiind una greoaie, fiindu-i teama sa nu se faca de ras. Daca individul are o stima de sine ridicata,
cei din jurul sau nu-l vor mai considera ca pe un partener egal de discutie, deoarece acesta isi
impune propria parere si subiectivitate. (Vera F. Birkenbihl, 1997, pag. 23-45)
Istorioara pe care Vera F. Birkenbihl o relateaza in prefata cartii sale „Antrenamentul
comunicarii sau arta de a ne intelege”, scoate in evidenta imaginea de sine pe care fiecare individ
si-o formeaza. In aceasta povestire, este vorba despre leul Leo, regele animalelor, care are o
imagine de sine marita. Plimbandu-se prin savana, acesta se intalneste cu un iepure, un rinocer si
alte animale, adresandu-le aceeasi intrebare „Cine este regele animalelor?”, pe un ton ridicat si
sigur pe el, raspunsul fiind mereu acelasi „Desigur, dumneata stapane.”. Din cauza
superficialitatii leului si neaprecierea corecta a imaginii de sine, acesta, intalnindu-se cu elefantul,
il intreba acelasi lucru ca pe ceilalti. De data aceasta, raspunsul este unul diferit. Elefantul isi
ridica un picior, pe care il sprijini usor pe capul leului, asa incat acesta se afunda in nisip pana la
gat, dupa care isi vazu mai departe de drum, fara sa se uite inapoi.
Concluzia pe care o tragem din aceasta istorioara este urmatoarea: „Toti ne formam o
imagine despre propria noastra persoana. Aceasta imagine rezulta ca urmare a faptului ca ne
comparam cu ceilalti. In actiunile noastre, ne bazam pe aceasta imagine. Imaginea de sine nu
coincide cu realitatea. Atunci cand exista o mare diferenta intre imaginea de sine si realitate,
comunicarea are de suferit. Atunci cand comunicarea are de suferit, este lezat si sentimentul
stimei de sine.” (Vera F. Birkenbihl, 1997, pag. 9-13)
Mentalitatea indivizilor difera de la o persoana la alta, fapt ce ii confera subiectului uman
personalitate si il face sa fie unic. Personalitatea este alcatuita din elemente care interactioneaza
intre ele. Aceasta este originala, unica si irepetabila, fiind formata din trei elemente
fundamentale: temperament, caracter si aptitudini. Temperamentul este latura innascuta a
personalitatii ce constituie fundamental energetic al individului. Ca latura dobandita a
personalitatii, caracterul reprezinta ceea ce invata un individ, totalitatea relatiilor in care este
implicat si comportamentul acestuia fata de ceilalti oameni. Latura instrumentala a personalitatii
este redata de aptitudini si beneficiaza atat de dimensiunea ereditara, innascuta, cat si de cea
formata, dobandita.
Din prisma lui Karen Horney, fiecare tendinta nevrotica genereaza un anumit tip de
personalitate. Psihanalista considera ca fortele de natura sociala, ci nu cele biologice, influenteaza
dezvoltarea personalitatii.
Fiecare om are o gandire aparte atat asupra lucrurilor din jurul lui, cat si a persoanelor.
Astfel, fiecare individ are o anumita personalitate, un tip de temperament, dispune de un anumit
caracter si de diverse aptitudini, avand o creativitate ce difera de la un subiect la altul,
personalitatea fiind prezentata ca o serie de trasaturi.
Pentru a intelege mai bine ceea ce am spus mai sus, vom porni de la un exemplu. O fetita
care se afla in clasele primare este dusa de catre parintii ei la primele lectii de inot pentru a scapa
de aceasta fobie si pentru a invata sa inoate fara teama alaturi de ceilalti copii. In timp ce zilele
treceau, antrenoarea de inot observa ca micuta fetita dezvolta abilitati innascute de inotator, asa
ca le propune parintilor ei sa o inscrie in clubul sportiv de inot al orasului. Parintii accepta
entuziasmati de faptul ca fetita lor nu doar a scapat de fobia de a inota, dar are si calitati bune de
inotatoare, iar la scoala se descurca bine.
Fetita se antrena din greu la bazinul sportiv de inot zilnic dupa ore si devenea din ce in ce
mai buna. Dupa antrenament ajungea acasa si isi finaliza studiile pentru scoala. Parintii erau
foarte mandrii de ea si de reusitele ei scolare si sportive exceptionale, iar colegii o admirau.
Cu trecerea timpului, fata participa la fiecare concurs si olimpiada sportiva de inot,
ocupand doar locuri de top in clasament. Acest fapt ii ocupa foarte mult timp cu antrenamentele
si cantonamentele pe care trebuia sa le faca ca sa-si sustina titlurile in afara temelor pe care le
avea de la scoala si care deveneau din ce in ce mai multe si mai grele cu trecerea anilor din cauza
lipsei de timp pentru studiat.
Singurele activitati care ii ocupau toata ziua era cea a antrenamentelor dure de campion si
parcurgea temelor complexe. Dupa un concurs desfasurat in afara tarii care a necesitat mai multe
luni de antrenament intens, fata a neglijat in acest timp orele de studiu si a inceput sa ia cateva
note proaste.
Parintii ingrijorati de acest fapt pun o presiune si mai mare pe fata pentru a-si „regla
conturile” si in privinta scolara. Pentru a-si multumi parintii, fata se straduie din rasputeri pentru
a fi pe plac din punct de vedere sportiv si scolar.
Dupa un timp, epuizata fizic si mental si sleita de puteri, fata clacheaza in privinta scolii si
devine deprimata cu privire la tot si la viata ei de adolescent, fara timp liber de relaxare si
distractie. Comunicarea cu parintii devine pe zi ce trece mai dificila deoarce acestia nu ii inteleg
nevoile si o imping de fiecare data la limita din cauza obisnuintei ca fata lor sa fie intotdeauna
prima, astfel ei creeaza un control parental exagerat care distrug incet puntea de intelegere cu
copilul lor.
Psihologul Carl Gustav Jung, sustine faptul ca, arhetipurile fundamentale persona, anima,
animus, umbra si sinele, au impact asupra formarii personalitatii. Aceste arhetipuri sunt
evidentiate si in exemplul de fata. In cazul performantei, fetita isi afisa o masca, iar in cazul
esecului, o alta masca. Astfel, cu fiecare performanta si succes pe care il avea la inot, stima de
sine crestea si fata se simtea din nou stapana pe sine, dar fiecare esec pe plan scolar ii scadea
considerabil stima de sine. Imaginea de sine devine oscilanta, iar motivatia devine exterioara in
functie de asteptarile celorlalti de la ea, in ciuda sentimentelor proprii de alegere. Apare evitarea
in luarea unor decizii si conflictele interioare paradoxale cu ce isi doreste ea si ce se doreste de la
ea, slabindu-i increderea in fortele proprii.
De asemenea, fata avea si o sora cu aproximativ sapte ani mai mica. Fiind mai mica, sora
ei avea nevoie de mai multa atentie din partea parintilor. Psihologul austriac Alfred Adler, a
observat ca exista o corelatie intre ordinea nasterii copiilor si personalitatile acestora, formarea
personalitatii fiind astfel influentata de ordinea nasterii. Fiind prima nascuta, fata a avut o
existenta fericita si sigura pana la aparitia surorii sale, care a reprezentat un soc pentru ea. Ea nu
mai este in central atentiei parintilor si, de aceea, va incerca sa recapete pozitia pierduta.
Observatiile clinice arata ca, cu cat primul nascut este mai mare, cu atat mai putin va fi deranjat
de aparitia unui frate. Asadar, fata a suportat mai bine acest soc. Insa, aceasta poate deveni
incapatanata si poate manifesta comportamente destructive fata de obiecte sau alte persoane.
Parintii reactioneaza la acest comportament prin pedeapsa, iar copilul va interpreta pedepsele ca o
dovada in plus a schimbarii pozitiei sale in familie. De asemenea, fata isi exercita adesea puterea
asupra surorii mai mici, parintii asteptand mai mult de la ea.
In urma tuturor acestor elemente, fata dezvolta o anxietate prelungita, urmand ca toate
abilitatile ei sociale sa scada dramatic impreuna cu imaginea de sine.
A fi tu insuti presupune constienta. Inseamna sa fim constienti de noi insine, de faptul ca
existam, de lucrurile pe care le facem si motivele pentru care le avem in acest mod. Inseamna sa
intelegem cine suntem si de ce am ajuns sa fim in acest fel. Inseamna sa intelegem cine putem
deveni si sa mergem pe calea catre potentialul nostru, sa traim in lumea reala si sa ne creem fiinta
conform celor mai inalte idei si principii despre fiinta umana si viata. Sa fii tu insuti inseamna sa
devii cine esti tu cu adevarat.

Referinte bibliografice

Sun Tzu, “Arta razboiului”, 2004

Brian Tracy, “Succesul in viata”, 2005
Vera F. Birkenbihl, „Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege”, 1997
Vicent Akcer, Cristophe Inzirillo, Bruno Lefebvre, “Cum sa-ti ajuti copilul?”, 2004