Clasificarea edentatiilor

A. Clasificarea edentatiei dupa Kennedy

Clasa I edentatie biterminala;

Clasa II edentatie uniterminala;

Clasa III edentatie intercalata;

Clasa a IV edentatie frontala, de o parte si de alta a liniei mediane.

Bresa cea mai distala determina clasa, bresele suplimentare constituind

modificari. Se considera numarul si nu intinderea lor.

Daca nu se protezeaza, lipsa molarului 2 si 3 nu se considera edentatie. Molarul

3 prezent schimba clasa de edentatie din I sau II in III.

Clasa a IV nu poate avea modificari.

 Regula 1: Aplicarea clasificarii trebuie sa urmeze si nu sa preceada orice

extractie dentara care ar putea sa altereze incadrarea in una din grupele
clasificarii:

 Regula 2: Daca molarul 3 lipseste si nu va fi inlocuit, nu va fi luat in

considerare la stabilirea clasificarii

 Regula 3: Daca molarul 3 este prezent si va fi folosit ca stalp de punte, va fi

luat in considerare la stabilirea clasei de edentatie

 Regula 4: Daca molarul 2 lipseste si nu va fi inlocuit, pentru ca molarul

antagonist de asemenea lipseste si nu va fi inlocui, nu va fi luat in considerare la
stabilirea clasei de edentatie
  Regula 5: Aria edentata cea mai posterioara (sau zonele) intotdeauna vor
determina clasa principala de edentatie

 Regula 6: Ariile edentate, altele decat cele care determina clasa de edentatie,
vor fi specificate ca “modificari” si vor fi nominalizate dupa numarul lor

 Regula 7: Extindere edentatilor stabilite drept modificari nu vor fi luate in

considerare ci doar numarul edentatiilor aditionale

 Regula 8: in clasa IV Kennedy nu exista modificari ( regula 5)

Clasificarea dupa Costa

Reprezinta nominalizarea topografiei edentatiei fiind terminala, laterala sau frontala. In

functie de numarul dintilor lipsa pot fi reduse, intinse si extinse (subtotale). Citirea
edentatiei se face din partea dreapta, trecerea de pe o hemiarcada pe alta semnalizandu-se
cu – sau m. Lipsa molarului 3 nu se considera edentatie.

Metodele de tratament ale edentatiei partiale.

La noi in tara, Prof.dr. E. Costa propune o clasificare ce de fapt reprezinta o nominalizare

a topografiei edentatiei. Astfel exista edentatie terminala, laterala si frontala, iar in
functie de numarul dintilor lipsa pot fi: reduse, extinse, si intinse (subtotale). Citirea
edentatiei se face mai intai la maxilar si apoi la mandibula, incepand in partea dreapta. La
formularea diagnosticului de edentatie, bresele edentate de pe aceeasi hemiarcada se vor
desparti prin virgula, iar pentru cele care depasesc linia mediana, printr-o linie orizontala
sau litera M.