Barometrul s\n\t\]ii
Despre BUN|TATE
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
doamn\ senza]ional\
O
pe care am cunoscut-o
`ntr-un moment dificil,
genul de om cu care devii
prieten `n mod firesc, `mi
spunea: „Dac\ po]i face un
bine, f\-l; dac\ po]i face un
r\u, ab]ine-te”. Prin mici gesturi
de bun\tate, prin vorbe sincere
[i `n]elepte, printr-o simpl\
strângere de mân\ sau printr-o
privire plin\ de c\ldur\ putem
face mult bine celor din jurul
nostru.
Avem capacitatea `nn\scut\
de a-i ajuta pe al]ii. Bun\tatea
este o virtute proprie omului, iar
cei care o pun `n practic\ sunt
mai ferici]i. Chiar [i cercet\rile
demonstreaz\ c\ bun\tatea
poate cre[te nivelul de fericire.
Profesor Sonja Lyubomirsky, de
la Universitatea din California,
le-a cerut participan]ilor la un
studiu s\ fac\ diverse gesturi de
amabilitate, timp de câteva
s\pt\mâni. Ea a observat astfel
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
c\ starea de fericire a
participan]ilor a crescut treptat
[i s-a men]inut constant\: cei
care au experimentat gesturi
precum oferirea locului `n
autobuz, deschiderea u[ii
pentru un str\in sau sp\latul
vaselor colegului de camer\ -
au spus ca sunt mai ferici]i
chiar [i la o lun\ dup\
`ncheierea studiului. „Un gest
m\runt [i anonim te poate face
s\ te sim]i un om bun sau te
poate ajuta s\-]i câ[tigi un
prieten pe via]\”, spune
profesor Sonja Lyubomirsky.
Bun\tatea poate fi [i o cale
de a ne p\stra s\n\tatea.
Profesorul Stephen Post, autorul
c\r]ii „De ce oamenilor buni li
se `ntâmpl\ lucruri bune” („Why
Good Things Happen to Good
People”), sus]ine c\ un
comportament amabil
`mbun\t\]e[te starea de
s\n\tate. El este autorul unui
studiu realizat pe 2.016
enoria[i ai unei biserici, care a
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Dr. Mihaela Leventer,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: C\lin Ilea,
S\n\tatea Press Group
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Martie 2014
ar\tat c\ aceia care `i ajutau `n
mod frecvent pe ceilal]i aveau o
stare de s\n\tate mai bun\ [i
un procent mai sc\zut de
depresie decât cei care nu
obi[nuiau s\ fac\ gesturi de
bun\tate. Cei care fac bine
semenilor spuneau c\ se simt
plini de energie, lini[ti]i
suflete[te [i `ncrez\tori. „Exist\
o strâns\ leg\tur\ `ntre o stare
de spirit bun\, fericire [i
s\n\tatea oamenilor”, afirm\
Stephen Post.
Bun\tatea este una dintre
cele mai alese valori cre[tine.
Iisus Hristos este un ocean de
Bun\tate suprem\. {i s\ nu
uit\m c\ vom fi judeca]i dup\
ceea ce d\ruim, [i nu dup\
avu]ia noastr\; dup\ Bun\tatea
noastr\, [i nu dup\ m\re]ia
noastr\. „Nu v\ l\sa]i birui]i de
r\u, ci birui]i r\ul cu binele”,
spune Sfântul Apostol Pavel.
De aceea, dragii no[tri
cititori, ne dorim [i v\ dorim ca
`n 2014 s\ fim [i s\ fi]i mai
buni!
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3

Reforma sanitar\
`n 2014 – la fel ca `n 2013, 2012…
ntotdeauna, la
~
cump\na dintre ani
exist\ tradi]ia de a face
un bilan] al anului ce a plecat,
dar mai ales de a evalua
perspectivele noului an pe care
to]i `l vrem mai bun, mai lini[tit
[i cu mai multe `mpliniri.
~n ceea ce prive[te sistemul
de s\n\tate, de 23 de ani,
noul an se deschide cu o tem\
peren\: reforma sanitar\. Deja
aceast\ no]iune s-a
decredibilizat `ncât putem
4
Actualitate
Prof. dr. Vasile Ast\r\stoae
Pre[edintele Colegiul Medicilor din România
spune c\ reforma sanitar\ este
precum pas\rea m\iastr\:
toat\ lumea o descrie, dar
nimeni nu a v\zut-o. Din
punctul meu de vedere,
reforma sanitar\ `n 2014 nu va
fi diferit\ de reforma sanitar\
din 2013, 2012, 2011, 2010
etc. Aceasta pentru c\, atunci
când reformezi un sistem,
schimb\rile implic\ cheltuieli
suplimentare, care trebuie
prev\zute `n buget [i care
trebuie efectuate pe direc]ii
prioritare. Rezultatele `n
România se a[teapt\ mâine cel
mai târziu poimâine, de[i ele
nu pot fi vizibile decât `n câ]iva
ani. Rezultatele sunt vizibile
atunci când pot fi evaluate [i se
reflect\ `n starea de s\n\tate a
popula]iei prin reducerea
morbidit\]ii [i a mortalit\]ii
evitabile. Anul 2014 trebuie
privit ca având posibilitatea de
a defini [i a pune bazele unei
reforme reale. Nu este vorba
de scepticism, este vorba de
realism. Cu un buget care
reprezint\ doar pu]in peste 4%
din PIB-ul României (când ]\rile
Uniunii Europene aloc\ de la 8
la 12% din PIB - excep]ie
Bulgaria [i Ungaria) nu te po]i
a[tepta decât la acele m\suri
ce nu implic\ costuri, [i anume
la acte normative ce vor
permite `n anii urm\tori
restructurarea sistemului.
Ce a[teapt\ pacien]ii
români?
Pacien]ii români a[teapt\
accesibilitate la toate serviciile
medicale, siguran]a acestora [i
calitate crescut\ a actului
medical. Pacien]ii a[teapt\
condi]iile pe care fie le v\d `n
filme, fie le-au v\zut cu ochii
lor `n sisteme de s\n\tate din
]\ri cu economie puternic\.
Dar cei care se uit\ la filme nu
[tiu care este costul fiec\rui act
medical, nu [tiu c\ [i `n acele
]\ri exist\ liste de a[teptare, nu
[tiu c\ [i `n acele ]\ri nu toate
serviciile sunt accesibile pentru
to]i cet\]enii, nu [tiu c\ exist\

inechit\]i `n toate sistemele de
s\n\tate [i nu exist\ un model
care s\ satisfac\ cerin]ele
justificate ale unui om bolnav.
Ce-i a[teapt\ pe pacien]ii
români?
Dincolo de vorbele
frumoase, pacien]ii români se
pot a[tepta la un pachet de
servicii medicale accesibil
diferen]iat la condi]ii diferite de
asisten]\ medical\ func]ie de
localitatea `n care vie]uiesc, la
accesul diferen]iat la
medicamente [i la medici
pu]ini, obosi]i, tracasa]i de
birocra]ia excesiv\ [i obliga]i s\
improvizeze pentru a trata un
pacient.
Ce a[teapt\ medicii români?
Medicii români a[teapt\ `n
primul rând demnitate, respect
[i `ncredere. A[teapt\ ca munca
lor s\ fie recunoscut\. A[teapt\
s\ lucreze `n condi]ii normale [i
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
Talon s
r adresa Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1,
concu camera 4, sect.5, Bucure[ti [i pute]i câ[tiga prin
tragere la sor]i unul din cele 10 premii Probiosan. Nu
uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic!
Nume
Prenume
Email
Telefon
s\ nu mai fie blama]i de c\tre
deciden]i [i opinia public\.
A[teapt\ o legisla]ie care s\ `i
protejeze [i venituri care s\ le
permit\ o via]\ normal\.
A[teapt\ s\ se `n]eleag\ faptul
c\ f\r\ speciali[ti un sistem de
s\n\tate nu poate func]iona.
A[teapt\ s\ li se mul]umeasc\
pentru efortul pe care `l fac
pentru a ]ine `n via]\ un sistem
aflat `n moarte clinic\. A[teapt\
s\ nu mai fie alunga]i [i s\
poat\ munci `n ]ara `n care s-
au format.
Ce-i a[teapt\ pe medicii
români?
Dac\ lu\m de bune
promisiunile politicienilor, s-ar
putea ca anul 2014 s\ aduc\
câteva lucruri benefice pentru
medici. {i am putea s\ lu\m de
bune aceste promisiuni pentru
c\ multe dintre ele nu impun
efort bugetar. M\ refer la o
Câ[ti rsului
concu osan
Probi
Actualitate
lege a malpraxisului care s\
introduc\ `n]elegerea amiabil\
[i responsabilitatea societ\]ilor
de asigur\ri, la protejarea prin
lege a independen]ei
profesioni[tilor [i excluderea
medicilor din rândul
func]ionarilor [i la posibilitatea
practicii private `n unit\]i
medicale publice. ~n rest `ns\
nu trebuie s\ se a[tepte la
minuni. Trebuie `n continuare
s\ se mobilizeze [i s\ `[i
recapete curajul `ntr-o societate
dominat\ de sentimente
negative pe care nu se poate
construi nimic: fric\, ur\,
invidie.
La finalul acestor gânduri
[i la `nceput de an nu pot
decât s\ urez cititorilor
Revistei Doctorul Meu s\
aib\ lini[te `n suflet,
s\n\tate, bucurii [i pu]in
noroc.
Peter Ecaterina -
ii
g\tor Satu Mare
Ro[ca Simona
Cristina - Bucure[ti
Vartanovici Ana-
Maria - Ia[i
Patra[cu Constan]a
- Prahova
Ilici Emilia - Bucure[ti
Sontag Adriana - Timi[
Coste Sorin Mircea - Hunedoara
Neg Popescu Liliana - Bucure[ti
Moroianu Ionica - Br\ila
Constantinescu Victor - Bucure[ti
5
 ORL

R\gu[eala,
un simptom subestimat
Este banal\ r\gu[eala? Sigur, dar foarte sup\r\toare, mai
ales pentru cei care au nevoie de voce `n profesia lor. Cadrele
didactice sunt principalele victime.

~n medie, 30% dintre femei [i 18% dintre b\rba]i sufer\ frecvent de

r\gu[eal\, un simptom deseori subestimat [i neglijat, atât de pacien]i, cât [i de
medici. Totu[i a avea vocea r\gu[it\ antreneaz\ unele riscuri. Iat\ explica]iile
oferite de dr. Elisabeth Fresnel, fondatoarea Laboratorului Vocii de la Paris.

Simptomele disfoniei
O voce mai pu]in clar\, `ngro[at\, gâjâit\... ~n limbaj medical, r\gu[eala este cunoscut\ ca disfonie. Dar `nainte de
apari]ia r\gu[elii propriu-zise, primul simptom este oboseala vocal\, explic\ dr. Fresnel.
Pentru a compensa, avem tendin]a de a ne for]a vocea. {i astfel intr\m `ntr-un adev\rat cerc vicios. For]ându-ne
vocea, nu facem decât s\ o afect\m [i mai mult. Acest proces poate duce `n timp la deteriorarea ireversibil\ a corzilor
vocale [i la dezvoltarea unor noduli, polipi sau edeme, probleme observate frecvent la cadre didactice, avoca]i, arti[ti.

Factori agresivi pentru corzile Terapia

vocale
Disfonia nu este o boal\
propriu-zis\, ci un simptom
prezent `n inflama]iile corzilor
vocale. Aceast\ inflama]ie poate
fi cauzat\ de: o infec]ie viral\ sau
bacterian\ `n sfera ORL, abuzul
de alimente/lichide foarte reci,
folosirea `n exces a vocii,
deshidratare, lipsa de somn,
abuz de tutun, explic\ dr. Fresnel.
R\gu[eala este adesea
trec\toare, dar poate reveni
frecvent la persoanele care sunt
`n permanen]\ expuse la factori
agresivi pentru corzile vocale:
fumatul, sensibilitatea `n sfera
ORL, expunerea la un mediu
zgomotos sau la aer condi]ionat
uscat supra`nc\lzit/foarte rece,
alcoolismul, administrarea unor
medicamente (corticoizi).
Prin natura profesiei, unele
persoane sunt mai predispuse la
r\gu[eal\ fa]\ de altele: cadrele
didactice, arti[tii, avoca]ii,
medicii, politicienii, vânz\torii, cei
care lucreaz\ `n general cu
oamenii. Femeile sunt de
aproape dou\ ori mai
predispuse la disfonie decât
b\rba]ii din cauza
particularit\]ilor vocale. Având
vocea mai sub]ire, ele au corzile
vocale mai `nguste [i mai `ntinse
decât ale b\rba]ilor [i obosesc
mai rapid.
prin t\cere
Repausul vocal este primul sfat al
medicilor ORL. „Nu v\ for]a]i vocea,
limita]i convorbirile telefonice, mai ales `n
strad\ sau `n medii zgomotoase”,
recomand\ dr. Fresnel. De exemplu, dup\
o interven]ie pe corzile vocale, pacien]ii nu
au voie s\ vorbeasc\ la telefon timp de o
lun\.
Alte remedii pentru r\gu[eal\:
4 Be]i cel pu]in 1,5 l de lichide pe zi, mai
ales c\ldu]e (nu fierbin]i!); evita]i
cafeaua, condimentele, alcoolul,
fumatul.
4 Face]i inhala]ii cu vapori de infuzii din
plante (cimbri[or, lev\n]ic\, mu[e]el).
4 Utiliza]i tablete de supt pentru protec]ia
cavit\]ii bucale.
4 Consulta]i medicul ORL dac\
r\gu[eala se prelunge[te.

6
Amelioreaz\ durerile
de gât cu ajutorul
plantelor medicinale!
~n majoritatea cazurilor, durerea de gât reprezint\ o
inflamare dureroas\ a faringelui, dar `n acela[i timp ar
putea fi `nso]it\ de o amigdalit\ [i/sau o inflamare a
laringelui. Gâtul este locul ideal unde bacteriile [i virusurile
se `nmul]esc cu u[urin]\. Dac\ imunitatea la nivel local
este sl\bit\, virusurile [i bacteriile `ncep „lupta” cu
mucoasa local\ [i cu celulele imunitare. Rezult\ astfel
leziuni ale mucoasei, iar receptorii durero[i sunt activa]i,
astfel pacien]ii resimt inflama]ia gâtului, iar degluti]ia
poate fi dureroas\.

Uleiuri naturale,
balsam pentru gât
Cu ajutorul plantelor putem combate efectele
nedorite ale durerii de gât. Produsele pe baz\ de uleiuri
naturale din plante acoper\ mucoasa lezat\ [i se men]in
pentru mai mult timp la nivelul acesteia, ajutând astfel la
procesul de regenerare al mucoasei.
G\lbenelele au calit\]i antibacteriene,
antiinfec]ioase, antifungice, antivirale [i antioxidante.
Sunt recunoscute pentru calit\]ile lor de `nt\rire a
imunit\]ii, de reglare a func]iilor metabolismului [i pentru
efectele cicatrizante [i dezinfectante.
C\tina are propriet\]i cicatrizante, antiinflamatoare,
antibacteriene, combate stresul, stimuleaz\ imunitatea
local\ [i procesele de
regenerare favorizând
convalescen]a. C\tina este
un excelent protector al
mucoaselor [i
tegumentelor, folosit\ cu
succes pentru arsuri [i
deger\turi.
Bergamota are calit\]i
puternic antiseptice [i
antibacteriene. Principalele
sale propriet\]i sunt aroma deosebit\ [i efectul u[or
r\coritor.
 Sezon
Dieta, terapie `n viroze
Alimente care ne pun pe picioare când suntem r\ci]i
Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
de Educa]ie Nutri]ional\
Natural Silhouette
Tel: 021/413.05.71
Lichidele,
pe primul plan
~n primul rând este esen]ial
consumul de lichide: ap\, ceai
de plante [i sucuri de fructe [i
legume proasp\t stoarse. ~n
acest fel, toxinele care au
cauzat apari]ia simptomelor pot
fi `ndep\rtate mai repede. ~n
acela[i timp, cafeaua [i ceaiul
negru trebuie evitate pentru c\
au efect diuretic [i
deshidrateaz\ organismul,
concentrând astfel toxinele.
Laptele [i produsele lactate, `n
general, trebuie evitate pe
perioada r\celii. Exist\ studii
clinice care arat\ c\ anumite
componente ale laptelui
determin\ eliberarea de
histamine `n organism,
substan]\ care contribuie la
agravarea congestiei nazale.
8
Suntem `n toiul sezonului rece, auzim `n jurul nostru din
ce `n ce mai multe str\nuturi [i evitarea r\celii este uneori
dificil\. Este important de [tiut c\ o diet\ corespunz\toare
are un mare impact `n ceea ce prive[te rezisten]a [i
recuperarea dup\ o r\ceal\. Iat\ câteva sfaturi care ne
pot ]ine departe de str\nut, durere `n gât [i tuse.
B\uturile alcoolice trebuie interzise pentru c\
deshidrateaz\ organismul, favorizeaz\ eliminarea
vitaminei C din corp [i `ncarc\ suplimentar ficatul deja
extenuat de lupta cu toxinele bolii.
Supe, salate, soteuri de legume
~n cazul `n care apetitul este
redus, consumul de alimente
solide nu trebuie considerat
prioritar, atât timp cât se consum\
lichide suficiente. Supele de
zarzavat, salatele, soteurile de
legume pot constitui variante de
Nutri]ioni[tii recomand\ ca
meniu pentru aceast\ perioad\.
grapefruitul s\ fie consumat `n
Grapefruitul este un fruct cu
`ntregime, adic\ [i partea de
propriet\]i miraculoase `n ceea ce
pulp\ alb\ sau roz am\ruie
prive[te tratarea r\celii. Are un
pentru c\ doar a[a se pot preveni
con]inut mare de vitamina C [i
r\celile [i `nt\ri sistemul imunitar.
ajut\ la detoxifierea ficatului. {i
Gr\simile, brânza gras\, carnea
celelalte citrice sunt benefice, `ns\
[i produsele de patiserie trebuie
ele sunt prea dulci pentru a
evitate cât mai mult cu putin]\.
favoriza drenajul hepatic.
Alimentele iu]i cum ar fi piperul, mu[tarul iute, hreanul pot
fi consumate `n cantit\]i moderate pentru c\ ele au efect
de decongestionant nazal, favorizând drenajul
mucozit\]ilor.
Globulele albe (mai exact neutrofilele), care au rolul
de a distruge viru[ii, devin letargice [i nu pot ap\ra
eficient organismul atunci când exist\ aport de zah\r
`n diet\. A[adar, dulciurile [i produsele zaharoase
trebuie eliminate din diet\ pe perioada r\celii.

Suplimente nutritive,
la recomandarea
medicului
Dieta trebuie s\ fie echilibrat\, iar dac\ medicul
consider\ necesar poate recomanda anumite
suplimente de vitamine [i minerale. Astfel, vitamina A
este un nutrient vital pentru membranele mucoaselor
sistemului respirator pe perioada r\celii. Lisina, un
aminoacid, are propriet\]i antivirale [i de aceea este de
obicei recomandat\. Vitamina B5 sus]ine func]ionarea
adrenal\, minimizeaz\ congestia nazal\ [i oboseala.
Vitaminele B, `n general, au rol antiinflamator [i ajut\ la
ameliorarea simptomelor r\celii. Vitamina C [i zincul
ajut\ la scurtarea duratei r\celii [i reduc severitatea
simptomelor. Usturoiul [i echinaceea sunt plante de
mare ajutor `n caz de guturai.
Iat\ c\ remediile nutri]ionale sunt numeroase [i la
`ndemân\ [i ne pot ajuta s\ trecem s\n\to[i [i peste
acest sezon rece.

Peter Ecaterina - Satu Mare

\torii
Câ[tig ului Racovi]\ Nicoleta - Gala]i
c u rs Ro[ca Simona Cristina
con pray
a r in go S Bucure[ti
L
Vartanovici Ana-Maria Ia[i
Chivu Paulina - Teleorman
P\tra[cu Constan]a - Prahova
Oprescu Elena Mihaela - Hunedoara
Coste Camelia - Hunedoara
Neg Popescu Liliana - Bucure[ti
Constantinescu Victor - Bucure[ti
 Doctorul lunii

Prof. dr. Dafin Mure[anu:

„Societatea modern\ [i stresul de zi cu zi
pun `n pericol creierul”
Bolile neurologice sunt de patru ori mai frecvente `n
România decât `n alte ]\ri ale UE. Prof. dr. Dafin Mure[anu,
pre[edintele Societ\]ii de Neurologie din România, ne
asigur\ c\ suferin]ele creierului pot fi prevenite, iar efortul nu
este prea mare. Cum? Afla]i `n continuare…

]\ri europene, `n care rata mortalit\]ii unei rela]ii constante cu medicul

de aceea[i cauz\ este mai mic\ de curant, st\rile conflictuale, stresul zilnic
300 pacien]i/100.000 locuitori. ~n ceea sunt poten]iale cauze pentru suferin]ele
ce prive[te evolu]ia de-a lungul anului, creierului.
se remarc\ o u[oar\ sc\dere a
inciden]ei [i mortalit\]ii de cauz\ Poate fi prevenit\ aceast\
cerebrovascular\, [i acest fapt se patologie neurologic\? St\ `n
datoreaz\ `n special preg\tirii puterea noastr\ s\ facem ceva
profesionale foarte bune a medicilor. pentru a nu suferi un AVC?
Doctorul Meu: Statisticile arat\ c\
Acest lucru nu poate suplini `ns\ lipsa Da, putem preveni, iar efortul nu
România se afl\ pe primele locuri `n
unor condi]ii adecvate de diagnostic [i este foarte mare. Ideal pentru
Europa la inciden]a [i mortalitatea prin
tratament a acestor afec]iuni, iar s\n\tatea creierului pe termen lung
accident vascular cerebral. Care sunt
realizarea unit\]ilor de urgen]\ este s\ tr\im cât mai echilibrat [i
cele mai noi date `n acest domeniu?
neurovascular\ ar trebui s\ reprezinte normal, s\ avem o via]\ organizat\ `n
Prof. dr. Dafin Mure[anu: }ara
o prioritate. ~n ceea ce prive[te alte boli a[a fel `ncât s\ ne putem odihni
noastr\ ocup\ locul 3 `n Europa, dup\
neurologice se constat\ o u[oar\ suficient, s\ nu lucr\m `n salturi, s\
Bulgaria [i Macedonia, atât la
cre[tere a inciden]ei lor, iar explica]ia mânc\m variat [i cât mai multe
inciden]\, cât [i la mortalitatea cauzat\
rezid\ `n perfec]ionarea metodelor de alimente care au de-a face cu natura,
de bolile cerebrovasculare, `n primul
diagnostic, acestea putând fi nu cu industria chimic\, s\ facem
rând de accidentul vascular cerebral
diagnosticate acum mai u[or. Trebuie mi[care sus]inut cel pu]in 30 de minute
acut. ~ngrijor\tor este c\ astfel de
precizat c\, inciden]a bolilor `n fiecare zi [i s\ folosim cu m\sur\
accidente au crescut `n rândul
neurologice este `n România de toate tehnologiile. Sistemul nervos este
categoriei de vârst\ sub 40 de ani.
aproape patru ori mai mare decât `n `ntr-o transformare permanent\,
Conform raportului Comisiei Europene
alte ]\ri ale Uniunii Europene. determinat\ atât de nevoia de `nv\]are
din 2012, `n România, rata mortalit\]ii
[i adaptare, cât [i de vindecarea unor
din cauza accidentului vascular
De ce se ajunge aici? leziuni. Trebuie s\ [tim c\ evenimentele
cerebral este de 1276
Alimenta]ia inadecvat\, activitatea negative din via]a noastr\ au
pacien]i/100.000 locuitori. Aceasta
fizic\ redus\, consumul de alcool, lipsa repercusiuni [i asupra sistemului
este o valoare mare comparativ cu alte

10

imunitar, diminuând capacitatea de
aparare a organismului [i favorizând
apari]ia bolilor. De exemplu, stresul
poate duce la cre[terea tensiunii
arteriale, care este un factor de risc
major pentru accidentul vascular
cerebral. De asemenea, stresul poate
reprezenta un factor declan[ator al
crizelor epileptice sau a cefaleei.
Cefaleea, adic\ durerea de cap, este
un simptom a c\rei inciden]\ este `n
continu\ cre[tere `n ]ara noastr\, cu
efecte socio-economice destul de
importante. Depresia este cel mai
frecvent o consecin]\ a afec]iunilor
neurologice. ~n acelasi timp, un pacient
depresiv este un pacient cu un stil de
via]\ mai pu]in s\n\tos, care are
tendin]a de a neglija un tratament
preexistent.
Ce [anse de recuperare sunt `n
cazul creierului afectat de un
accident vascular cerebral sau de o
leziune?
Studiile noi au demonstrat faptul
c\ regenerarea este posibil\ atât la
nivelul sistemului nervos central, adic\
a creierului [i m\duvei spin\rii, cât [i
la nivelul sistemului nervos periferic.
Vindecarea complet\ nu este
`ntotdeauna posibil\, putând exista
`ns\ amelior\ri semnificative. Chiar
dac\ regenerarea apare spontan,
pentru ob]inerea unor rezulate clinice
semnificative este important\
stimularea exogen\ (farmacoterapie,
kinetoterapie, terapie
comportamental\, etc). Capacitatea de
regenerare exist\ peste tot `n sistemul
nervos, dar la intensit\]i diferite.
Creierul, de exemplu, se regenereaz\
mult mai activ decât m\duva spin\rii.
Cu cât vom `n]elege mai corect [i
complex mecanismele ce stau la baza
acestor procese, cu atât vom avea un
succes terapeutic mai mare. Terapiile
moderne stimuleaz\ capacitatea de
refacere a sistemului nervos central.
Eficien]a acestor terapii depinde foarte
mult de momentul administr\rii ei,
respectiv cu cât mai repede, cu atât
mai bine. De altfel, leziunile m\duvei [i
ale creierului au fost tema central\ a
celei de-a XI-a conferin]e anuale a
Academiei Mondiale Multidisciplinare
de Neurotraumatologie (ANM),
organizat\ la Istanbul de c\tre SSNN.
Ca profesor universitar, cercet\tor
[i medic neurolog cu vast\
experien]\, ce reprezint\ pentru
dvs creierul uman?
Cu siguran]\, creierul uman este
de o complexitate deosebit\ [i, cu
toate progresele constante realizate de
cercetare, suntem pe deplin con[tien]i
c\ subiectul nu este complet cunoscut.
De altfel, se pune problema dac\ va fi
posibil vreodat\ ca, `nsu[i creierul, s\
se cunoasc\ [i s\ se `n]eleag\ pe sine.
Apoi v-a[ atrage aten]ia asupra unui
fapt evident: nu este vorba de „creier”,
ci de „creiere”. A[a cum nu exist\ doi
oameni identici nu exist\ nici dou\
creiere identice. Ne str\duim s\
`n]elegem regulile generale, `n
contextul `n care, ast\zi, `n medicin\,
se pune un accent din ce `n ce mai
pregnant pe particularitatea
individual\.
Auzim deseori recomand\ri de
genul „cum ne men]inem creierul
tân\r”. Este posibil acest lucru?
Este adev\rat, nu exist\ o solu]ie
miraculoas\ pentru a p\stra creierul
s\n\tos. Starea psihologic\ general\,
Doctorul lunii
starea de tensiune `n care oamenii
tr\iesc [i stresul de zi cu zi sunt factori
de risc pentru toate bolile [i `n special
pentru cele neurologice. Ca s\ ne
protej\m sistemul nervos ar trebui s\
`ncerc\m s\ tr\im cât mai echilibrat [i
normal. S\ avem o via]\ organizat\,
s\ ne putem odihni suficient timp. S\
ne dezvolt\m un sistem de rela]ii
interumane care s\ permit\ ob]inerea
unei st\ri de fericire [i satisfac]ie, nu o
via]\ `n solitudine. Po]i fi `n solitudine [i
cu foarte mul]i oameni `n jur. Po]i fi `n
solitudine [i cu propria ta familie [i s\
comunici prin e-mail, de[i e[ti `ntr-o
camer\ al\turat\. Este cel mai r\u
exemplu de urmat `n ceea ce prive[te
modul `n care tr\im via]a. Noi suntem
responsabili pentru modul `n care am
ajuns s\ ne tr\im via]a ast\zi [i
repercusiunile acestuia asupra
creierului.
Ce v\ propune]i `n 2014 `n calitate
de pre[edinte al Societ\]ii de
Neurologie din România?
Lista priorit\]ilor noastre este
lung\. A[ men]iona `ns\ câteva
aspecte importante: continuarea [i
dezvoltarea colabor\rii noastre cu
autorit\]ile din domeniul S\n\t\]ii,
precum [i cele ale Educa]iei [i
Cercet\rii. SNR `mpreun\ cu partenerii
ei este implicat\ `n cele mai importante
programe din aceste domenii. Suntem
preocupa]i de dinamica cre[terii
vizibilit\]ii noastre `n plan interna]ional,
cel pu]in la intensitatea din ultimul
deceniu. Nu `n ultimul rând doresc
men]inerea atmosferei de bun\
`n]elegere [i cooperare `n cadrul
Societ\]ii.
11
 Reumatologie

Cum se trateaz\
spondiloza cervical\
Dr. Simona Huica
Medic Specialist Reumatologie
Clinica de Diagnostic Gral
www.gralmedical.ro
Pe m\sur\ ce `naint\m `n vârst\ se produc diferite
modific\ri la nivelul sistemului osteoarticular, la
acestea ad\ugându-se [i influen]a factorilor de mediu
[i ocupa]ionali, precum [i o predispozi]ie genetic\.
Suferin]a artrozic\ este caracterizat\ prin degradarea
cartilajului articular [i o reactivitate a osului adiacent,
cu localizare variat\.

odific\rile degenerative

M sunt frecvent `ntâlnite la

nivelul coloanei
vertebrale, fiind cunoscute sub termenul
de spondiloz\ sau spondilartroz\.
Spondiloza cervical\ este des `ntâlnit\
`n practica medical\, segmentul inferior
(cel mai mobil) având o interesare mai
mare decât restul segmentelor.

Simptome
Semnele clinice comune pot
s\ fie: durere la nivelul gâtului
sau bazei capului „cefalee”,
durere iradiat\ pe membrul
superior/um\r/torace (iradierea
`n partea stâng\ trebuie s\ fie
diferen]iat\ de o patologie
cardiac\), ame]eli, vertij, rar
tulbur\ri vizuale.
Diagnosticul se pune cel
mai u[or pe baza unei
radiografii a segmentului
cervical, din mai multe
inciden]e. Se pot pune `n
eviden]\: modific\ri de
Spondiloza, de[i este o
pozi]ie/postur\ ale coloanei,
afec]iune care determin\ o
`ngust\ri ale spa]iilor dintre
varietate de simptome unele foarte
vertebre (semn de
sup\r\toare pentru pacient, cu
degenerescen]\ a discului
modific\ri radiologice extinse, NU
intervertebral), osteofite
are o analiz\ specific\ de sânge
vertebrale (clasicele „ciocuri”) de
pentru diagnostic, pacientul
diverse dimensiuni [i localiz\ri,
remarcând valorile normale ale
unele putând s\ fie mari [i s\
determin\rilor de laborator, de[i el
formeze pun]i `ntre vertebre.
este bolnav.

12
 Corect\ri posturale,
balneofizioterapie, masaj
Tratamentul este diferit `n func]ie de
simptomatologia prezentat\. Trebuie corectat\
pozi]ia capului `n timpul serviciului, [ofatului,
lucrului la birou etc., a pozi]iei `n timpul somnului
folosind a[a-numitele perne anatomice sau
ortopedice. Tratamentul balneofizioterapic, masajul,
c\ldura local\, acupunctura [i kinetoterapia sunt de
mare ajutor `n spondiloza cervical\. Gimnastica
medical\ sau kinetoterapia trebuie s\ fie f\cut\ `n
mod frecvent, ea asigurând o mobilitate a
segmentului cervical, o musculatur\ optim\ pentru
activit\]ile de zi cu zi.

Medicamente [i geluri
antiinflamatoare
Medicamentele antiinflamatoare, antialgice
(`mpotriva durerii), relaxantele musculare, gelurile
antiinflamatoare sunt m\surile terapeutice la
indemn\ `n cazul unei simptomatologii mai
zgomotoase, care `i deranjeaz\ pe pacien]i [i `i
determin\ s\ se adreseze medicului. Medica]ia
trebuie s\ fie recomandat\ de medic, `n func]ie de
intensitatea acuzelor [i patologia asociat\, dup\
un consult riguros pentru a exclude alte afec]iuni
cu acelea[i manifest\ri. Se poate face [i tratament
local, infiltra]ie cu solu]ie cortizonic\ [i anestezic.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Evolu]ia [i prognosticul sunt imprevizibile.
Diagnosticul precoce [i respectarea indica]iilor
medicale (mai ales cele legate de pozi]ia
coloanei [i gimnastica medical\) sunt importante
pentru a influen]a progresia pe termen mediu [i
lung a afec]iunii. Se poate `ntârzia avansarea
bolii [i se reduce consumul de medicamente.
 Stil de via]\

Entorsa de genunchi,
cel mai frecvent accident la schi
Simbol al relax\rii [i libert\]ii, vacan]a la schi este mult
a[teptat\ de iubitorii sporturilor de iarn\. Dar aceasta se
poate transforma `ntr-un co[mar `n condi]iile unei accident\ri
pe pârtie. S\ nu uit\m c\ schiul este un sport ce presupune
anumite riscuri.

nual, sute de accidente au loc pe pârtiile de schi. Dintre

A acestea, o treime sunt entorse de genunchi, care `ntr-un

caz din dou\ se soldeaz\ cu ruptura ligamentului
`ncruci[at anterior. De altfel, genunchii sunt cei mai expu[i riscurilor
`n timpul practic\rii schiului. Iat\ recomand\rile medicilor pentru a
evita dureroasele [i uneori invalidantele accident\ri la nivelul
ligamentelor genunchiului.

Femeile, mai Reguli de aur pe pârtie

expuse riscurilor Pe pârtia de schi trebuie respectate dou\ reguli de
decât b\rba]ii aur: „Fi]i pruden]i [i nu v\ avânta]i pe pârtii care v\
dep\[esc priceperea sportiv\”! [i „Regla]i-v\ corect
Statisticile arat\ c\ femeile peste 25 leg\turile schiurilor!”. Iar `nainte de a ajunge la schi face]i
de ani sunt de trei ori mai expuse decât exerci]ii fizice pentru `nt\rirea musculaturii.
b\rba]ii la entorse de genunchi, mai ales Când reglarea leg\turilor nu se face corect, `n cazul
la cele soldate cu ruptura ligamentului unei c\z\turi, genunchiul urm\re[te traiectoria gre[it\ a
`ncruci[at anterior. De ce? Pentru c\, schiului, iar
potrivit medicilor ortopezi, femeile au schiorul se poate
ligamentele mai elastice decât b\rba]ii, accidenta serios.
ca urmare a nivelului ridicat de estrogeni Schiul pune
(hormoni feminini). Totodat\, la femei articula]ia
pot ap\rea mai frecvent accidente la genunchiului
schi din cauza sistemului muscular mai `ntr-o pozi]ie
pu]in dezvoltat decât al b\rba]ilor. vulnerabil\.
Musculatura b\rba]ilor poate ac]iona Atunci când ne
mai prompt, dar uneori femeile au afl\m pe schiuri,
reflexe de ap\rare mai rapide. genunchii sunt

14
u[or `ndoi]i. Dac\ schiorul nu-[i controleaz\
direc]ia, genunchiul este for]at `n rota]ie, mi[care
ce devine periculoas\. De aceea este necesar ca
schiorul s\ aib\ o musculatur\ bine dezvoltat\ `n
jurul genunchiului sau s\ beneficieze de bune
reflexe de ap\rare.
Se mai `ntâmpl\ accidente `n cazul celor cu
leg\turile schiurilor reglate gre[it. ~n situa]ia unei
c\z\turi, cl\parii trebuie s\ se desfac\ la timp
din leg\turi, nepermi]ând genunchiului s\
urm\reasc\ rota]ia anormal\ a schiului, ceea ce
salveaz\ schiorul de la accident. Jum\tate din
num\rul entorselor pot fi prevenite dac\ leg\turile
schiurilor sunt corect reglate.

LEZIUNI
Entorsele cu rupturi ligamentare,
luxa]iile cu rupturi ligamentare mai
ample, fracturile sau combina]ii
dintre acestea sunt cele mai grave
leziuni ale schiorilor. Printre cele mai
u[oare accidente sunt elonga]iile
ligamentare [i contuziile.

SFATURI
Schiorii care sufer\ accidente trebuie
transporta]i la cel mai apropiat spital pentru
consult clinic de specialitate. Traumatismele
u[oare [i medii necesit\ imobilizare cu
ajutorul unui aparat gipsat sau atele,
tratament general cu antiinflamatoare non-
steroidiene [i local cu geluri antiinflamatoare.
Traumatismele grave necesit\ investiga]ii
ample [i tratament minichirurgical sau
chirurgical.
 Cardiologie
Fibrila]ia atrial\:
când b\t\ile inimii sunt haotice
Fibrila]ia atrial\ este cea mai frecvent\ aritmie cardiac\. Ea se caracterizeaz\ printr-o activitate
electric\ atrial\ rapid\, haotic\.
Dr. Oana N\stase
Medic specialist cardiolog
Institutul Clinic Fundeni
Clasificare
Fibrila]ia atrial\ (Fia) este o boal\
cronic\ progresiv\ clasificat\ `n 5
tipuri:
4 Fia nou diagnosticat\: orice pacient
care se prezint\ pentru prima dat\
cu fibrila]ie atrial\ indiferent de
durata aritmiei sau de
prezen]a/absen]a simptomatologiei.
4 Fia paroxistic\: reprezint\ o form\
autolimitat\ care `ncepe [i se
termin\ spontan, `n mai pu]in de
48 de ore.
4 Fia persistent\: atunci când
dureaz\ de mai bine de 7 zile sau
necesit\ pentru oprire cardioversie
electric\ sau medicamentoas\.
4 Fia persistent\ de lung\ durat\:
cea care dureaz\ de mai bine de
un an sau mai mult, la momentul
adopt\rii strategiei de control a
ritmului.
4 Fia permanent\: reprezint\ forma
de tratament care a fost acceptat\
de pacient sau medic.
16
Peste 6 milioane de europeni sufer\ de fibrila]ie atrial\, având o
prevalen]\ de 1-2% `n popula]ia general\ [i putând s\ creasc\ de la
0,5% la pacien]ii cu vârsta `ntre 40 [i 50 ani la 5-15% la pacien]ii `n
vârst\ de 80 ani.
Palpita]ii, ame]eli
Simptomatologia pacien]ilor
este foarte diferit\, cel mai adesea
fibrila]ia atrial\ este resim]it\ ca
episoade de palpita]ii cu ritm rapid [i
neregulat, uneori `nso]it\ de
„senza]ie de lips\ de aer”, dar nu
pu]ini, aproximativ 20% din pacien]i,
sunt asimptomatici. Uneori poate fi
resim]it\ prin episoade de ame]eal\
sau chiar sincop\, alteori
simptomatologia poate fi secundar\
celei mai redutabile complica]ii a
fibrila]iei atriale, si anume embolia
sistemic\ (cerebral\, coronarian\,
membre periferice, renal\ etc).
Principalele cauze
Sunt incriminate mai multe mecanisme etiopatogenice `n apari]ia
fibrila]iei atriale: cel mai frecvent este determinat\ de o degenerare a
]esutului miocardic atrial [i a ]esutului de conducere, odat\ cu procesul
de `mb\trânire. Anumite boli structurale cardiace pot determina fibrila]ia
atrial\, precum: stenoza mitral\, regurgitarea mitral\, stenoza aortic\,
boala cardiac\ ischemic\, cardiomiopatia hipertrofic\, cardiomiopatia
dilatativ\ sau restrictiv\, miocardita, pericardita.
 Cardiologie

Diagnostic
Factori Pentru confirmarea diagnosticului este necesar\ documentarea acesteia
predispozan]i: electrocardiografic. La pacien]ii afla]i `n fibrila]ie atrial\ permanent\, ECG-ul

4vârsta peste 60 ani (electrocardiograma) de repaus este cea care confirm\ diagnosticul, pe când
la cei cu episoade de fibrila]ie paroxistic\ este necesar\ evaluarea activit\]ii
4rasa alb\ electrice a inimii de lung\ durat\, prin Holter ECG pe 24 sau chiar 72 ore.
4sexul masculin ~ntotdeauna judecata clinic\ [i examenul clinic sunt cele care ne `ndrum\ spre
4insuficien]a cardiac\ diagnosticul fibrila]iei atriale.
4valvulopatiile
4hipertensiunea arterial\ Obiectivele tratamentului
4bolile coronarelor [i infarctul
Tratamentul fibrila]iei atriale are sc\dere important\ a tensiunii
miocardic acut
4 obiective majore: arteriale sau simptomatologia este
4chirurgia cardiac\ 4 restabilirea ritmului normal - sever\, bolnavul trebuie internat `n
4istoric de reumatism articular ritmul sinusal; clinica de specialitate pentru
acut 4 controlul frecven]ei ventriculare `n instituirea tratamentului.
4infec]ii precum: pneumoniile timpul aritmiei; Pentru a preveni riscul de
sau endocarditele 4 prevenirea recuren]ei acesteia; recuren]\ al fibrila]iei atriale, se
4boli pulmonare ca astmul sau 4 prevenirea evenimentelor administreaz\ medicamente care
embolice. controleaz\ ritmul cardiac
bronhopneumopatia
Tratamentul fibrila]iei atriale este (antiaritmice: propafenona,
obstructiv\ cronic\ important datorit\ complica]iilor flecainida, amiodaroana), iar pentru
4afec]iuni metabolice ca embolice care pot ap\rea: infarct controlul frecven]ei cardiace sunt
hipertiroidismul, diabetul miocardic, accident vascular folosite medicamente bradicardizante
zaharat cerebral, ischemie periferic\, infarct (beta-blocante, blocante ale
4consumul de alcool renal etc.
O metod\ folosit\ pentru
canalelor de calciu [i digital\).
~n vederea prevenirii
4consumul de stimulante ale revenirea la ritmul cardiac normal evenimentelor embolice este
activit\]ii cardiace (ritmul sinusal) este cardioversia, care necesar\ administrarea
4bolile cardiace congenitale [i se poate efectua fie cu medicamente, tratamentului anticoagulant, pe
chirurgia reparatorie a fie cu [ocuri electrice cu voltaj sc\zut. termen lung la cei cu cu risc crescut
acestora. ~n cazul `n care fibrila]ia atrial\ sau doar pericardioversie la cei cu
are un ritm rapid [i determin\ o risc sc\zut.

Sfaturi pentru o inim\ s\n\toas\

Pacien]ii cu antecedente de fibrila]ie atrial\ sau alte boli cardiace trebuie s\ evite factorii de risc pentru aceast\
afec]iune (cei enumera]i mai sus). Un stil de via]\ s\n\tos, diete echilibrate bogate `n fibre [i vitamine, precum [i un
consum adecvat de lichide sunt m\suri de preven]ie a factorilor de risc precum: hipertensiunea arterial\, dislipidemia,
diabetul, obezitatea [i implicit `n prevenirea fibrila]iei atriale.
O alt\ recomandare este evitarea medicamentelor, a alcoolului, a cofeinei, nicotinei, `nl\turarea stresului [i a
eforturilor fizice mari, urmarea riguroas\ a tratamentului prescris. Având `n vedere c\ aceast\ afec]iune este de multe
ori asimptomatic\, speciali[tii recomand\ ca to]i bolnavii, `n special cei peste 55 ani [i cei cu factori de risc pentru
accidente vasculare cerebrale, s\ efectueze controale periodice.

17
 Cover story

Acad. prof. dr. Irinel Popescu

„Transplantul de ficat r\mâne cea mai dificil\ [i cea
mai spectaculoas\ opera]ie inventat\ vreodat\”
Opera]ii demne de Cartea Recordurilor: extirparea unui ficat de 23 de kilograme, primul
transplant de ficat de la so] la so]ie, primul transplant hepatic dublu, primul transplant de ficat
`mp\r]it, peste 100 de transplanturi `n 2013. Toate acestea sunt realizate de Acad. prof. dr.
Irinel Popescu, pre[edintele Academiei de {tiin]e Medicale, directorul Centrului de Chirurgie
General\ [i Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni.

Doctorul Meu: Programul de

transplant hepatic a cunoscut
anul acesta o dezvoltare f\r\
precedent. Domnule profesor,
va rug\m s\ ne prezenta]i cele
mai recente date `n acest
domeniu [i cum au fost posibile
performan]ele.
Prof. dr. Irinel Popescu:
Realizarea a peste 100 de
transplanturi hepatice `ntr-un
singur an `n Centrul de
Chirurgie General\ [i
Transplant Hepatic din Institutul Ministerul S\n\t\]ii a func]iei de din centrul nostru trebuie s\
Clinic Fundeni a fost posibil\ „persoan\ responsabil\ cu efectueze [i prelevarea
datorit\ câtorva factori: procesul de donare” („key organului.
- munca neobosit\ a re]elei donation person”);
na]ionale de coordonatori de - formarea `n ace[ti 16 ani Din perspectiva
transplant condus\ de dr. Victor la care m-am referit mai sus a specialistului care a introdus
Zota care, `n decursul a 16 ani mai multor echipe chirurgicale transplantul hepatic `n practica
(el `nsu[i a devenit coordonator `n Centrul pe care `l conduc, medical\ curent\ [i ca autor a
de transplant `n 1997) a reu[it ceea ce a f\cut posibil\ sute de transplanturi, ne pute]i
s\ formeze o re]ea care a realizarea chiar [i a trei da o defini]ie a transplantului
devenit, `n sfâr[it, eficient\; transplanturi de ficat pe zi, `n pe care nu o g\sim `n tratatele
- introducerea de c\tre condi]iile `n care tot o echip\ de specialitate?

18

- Pentru mine, transplantul
de ficat r\mâne cea mai dificil\
[i cea mai spectaculoas\
opera]ie inventat\ vreodat\.
Ce `nseamn\ pentru dvs. a
primi [i a dona un organ vital?
- A primi un organ vital
`nseamn\, f\r\ s\ ne ferim de
cuvinte mari, o a doua via]\. A
dona un organ vital `nseamn\
pentru cel care doneaz\ (`n
cazul ficatului este vorba de un
fragment din acest organ) sau
pentru familia lui (care trebuie
s\ `[i dea acordul `n cazul
pacien]ilor deceda]i) un gest de
o suprem\ noble]e, un gest
profund uman.
A]i efectuat opera]ii de
transplant hepatic la copii, chiar
[i de la donatori copii. Sunt
aceste interven]ii mai dificile
decât la adul]i?
- Opera]iile la copii sunt
mai dificile datorit\ calibrului
mai redus al vaselor ficatului [i,
`n primul rând, al arterei,
precum [i datorit\ fragilit\]ii
micu]ilor pacien]i, ceea ce face
ca, `n perioada postoperatorie
s\ poat\ ap\rea destule
complica]ii.
~n luna octombrie 2013 a]i
efectuat o opera]ie `n premier\
`n cadrul Spitalului Oncofort. ~n
ce a constat aceast\ opera]ie?
Este acesta un `nceput de drum
`n sectorul medical privat?
- O premier\ pentru un
spital privat, unde rezec]iile de
rectale joase cu ileostom\ de
protec]ie asociate cu rezec]ia a
trei metastaze hepatice
localizate `n pozi]ii dificile [i de
dimensiuni relativ mari nu
fuseser\ practicate pân\ acum.
Eu sper s\ fie un `nceput de
drum, cred `n medicina privat\
[i a[ vrea s\ contribui [i eu, `n
m\sura posibilului, la
dezvoltarea ei. Este, dac\ vre]i,
una din modalit\]ile prin care
medicul, omul cu cea mai
nobil\ profesie din lume, poate
sc\pa (`n sfâr[it!!) de acuza]iile
legate de „[pag\” (un termen
oribil, asupra c\ruia ar fi multe
de discutat, dar de care `n
sistemul privat e[ti protejat).
Sunte]i coautor al unor
studii interna]ionale publicate
recent `n revista Nature
Genetics. La ce se refer\ aceste
studii?
- Au fost de fapt dou\
studii, ap\rute `n acela[i num\r
din prestigioasa revist\ Nature
Genetics. Primul dintre ele, la
care am f\cut parte dintre
autori, a fost efectuat `mpreun\
cu un colectiv de la Spitalul
Johns Hopkins din Baltimore,
iar cel de-al doilea, la care am
avut onoarea s\ m\ num\r
printre cei patru autori
coresponden]i) („corresponding
Cover story
authors”), a fost efectuat
`mpreun\ cu echipa Universit\]ii
din Singapore.
Ambele studii descriu genele
implicate `n apari]ia
colangiocarcinomului, un
cancer hepatic primitiv deosebit
de agresiv.
Ce alte proiecte de
cercetare se afl\ `n aten]ia dvs.
`n momentul de fa]\?
- Proiectul cel mai important
[i cel mai ambi]ios este
construirea unui Centru de
Cercetare Transla]ional\
(cercetarea care porne[te de la
analiza materialului clinic [i `[i
propune s\ gaseasca remedii
sau markeri pentru diversele
tipuri de boli) pe actuala
Platform\ Fundeni. Este un
proiect cu finan]are european\
de aproape 10 milioane de
euro, care trebuie finalizat `n
2015 [i care va permite
dezvoltarea cercet\rii din
institutul nostru pe o treapt\
superioar\.
~n luna noiembrie 2013 a]i
fost ales membru al Academiei
Române. Ce reprezint\ pentru
dvs. aceast\ alegere?
- ~ncununarea muncii de 37
de ani `n medicin\ [i
„validarea" la nivelul celui mai
`nalt for [tiin]ific din România a
rezultatelor pe care le-am
ob]inut.
19
 Info

De ce frigul [i umezeala
ne sl\besc imunitatea?
Gerul, vântul t\ios, cea]a [i umezeala excesiv\ sunt factori care ne fac
vulnerabili la `mboln\viri `n sezonul rece. F\r\ `ndoial\, buletinul meteo ne
influen]eaz\ starea de s\n\tate. De ce se `ntâmpl\ acest lucru? Cum ne putem
ap\ra `n fa]a factorilor meteo nefavorabili? S\ afl\m recomand\rile medicilor.

eteorosensibilita- Epidemiile, mai frecvente pe vreme rece

M tea – reac]ia
organismului la
varia]iile factorilor
Majoritatea r\celilor,
bron[itelor [i pneumoniilor evolueaz\
sub forma unor epidemii atunci când
compromit\ capacitatea de adaptare a
organismului. Temperatura din camere
nu trebuie s\ dep\[easc\ 20-22 de
atmosferici, care const\ fie
temperaturile coboar\ foarte mult `n grade.
`n declan[area unor
termometre. Pe de o parte, frigul ne 4 Afar\, este esen]ial s\ ne acoperim
probleme de s\n\tate, fie
sl\be[te organismul, iar pe de alt\ capul, deoarece o mare parte din
`n amplificarea
parte, tot din cauza frigului suntem c\ldura corporal\ se pierde la acest
simptomatologiei unor
nevoi]i s\ st\m mai mult `n case [i `n nivel (30% - adul]ii, 80% - copiii).
afec]iuni preexistente – este
alte spa]ii `nchise (birouri, magazine), 4 Respecta]i regulile elementare de
un fenomen aflat `n aten]ia
ceea ce favorizeaz\ contaminarea cu igien\. Acoperi]i-v\ nasul [i gura când
medicilor. Potrivit acestora,
virusuri [i microbi. str\nuta]i sau tu[i]i, evita]i contactul cu
`n mod normal, organismul
persoane s\n\toase când sunte]i
este capabil s\ se adapteze
Cum ne protej\m? bolnavi, sp\la]i-v\ des mâinile.
condi]iilor climaterice. Dar
4 Locuin]ele [i spa]iile `n care ne 4 Sus]ine]i imunitatea organismului
atunci când schimb\rile
petrecem timpul nu trebuie având grij\ s\ dormi]i suficient, s\
sunt bru[te [i semnificative,
supra`nc\lzite, pentru a evita [ocul mânca]i s\n\tos, eventual face]i o cur\
efortul de adaptare este
termic atunci când ie[im `n exterior. cu vitamina C, produse apicole sau alte
mare, ceea ce
Acesta nu face altceva decât s\ remedii recomandate de medic.
sensibilizeaz\ ap\rarea
imunitar\ a organismului.
Fiecare anotimp vine cu Umezeala favorizeaz\
problemele lui specifice, crizele
mai mici sau mai mari.
De[i am fi tenta]i s\
de sufocare
spunem c\ suferim cel mai Cea]a, ploaia, umezeala amplific\ riscurile
mult pe canicul\, statisticile provocate de temperaturile sc\zute. Iat\ de ce `n
arat\ c\ frigul face cele aceste condi]ii meteo se acutizeaz\ bolile cronice
mai mari ravagii `n rândul respiratorii precum astmul [i BPOC. Frigul [i
popula]iei. umezeala sunt cei mai mari du[mani ai pacien]ilor

20
suferind de insuficien]\ respiratorie. Crizele de sufocare
sunt declan[ate de efortul lor de adaptare. Aerul rece [i
umed inhalat declan[eaz\ un bronhospasm (blocarea
bronhiilor), care `mpiedic\ respira]ia. Dar nici statul
numai `n cas\ `n sezonul rece nu este benefic pentru
ace[ti pacien]i.

Cum ne protej\m?
4~ntotdeauna, `n exterior, respira]i pe nas. Rolul lui este
de a `nc\lzi aerul [i de a filtra impurit\]ile. Purta]i o
e[arf\ sau un fular pentru a v\ proteja gura [i gâtul.
4 Respecta]i tratamentul cu bronhodilatatoare
recomandat de medic.
4 Face]i mi[care chiar dac\ sta]i mai mult `n interior:
gimnastica de sufragerie sau bicicleta de camer\
ajut\ la `mbun\t\]irea capacit\]ii respiratorii.
4 Evita]i ie[irile din cas\ la primele ore ale dimine]ii [i
`n zilele cu temperaturi extreme.

Mai multe infarcturi

când e ger
La fiecare val de frig, medicii constat\ cre[terea
mortalit\]ii prin infarct miocardic [i accidente vasculare
cerebrale. Dou\ studii prezentate `n septembrie 2013 de
Societatea European\ de Cardiologie explic\ acest
fenomen: `n condi]ii de frig, receptorii de la nivelul pielii
stimuleaz\ sistemul nervos simpatic, care accelereaz\
atunci ritmul cardiac. Altfel spus, `nc\lzirea corpului
impune un efort suplimentar pentru inim\. ~n plus, `n
cazul expunerii la ger, tensiunea arterial\ urc\, iar factorii
de coagulare cresc, ceea ce favorizeaz\ formarea de
cheaguri.

Cum ne protej\m?
4~mbr\ca]i-v\ cu haine c\lduroase: cel mai eficient
este s\ suprapune]i 3-4 straturi de haine, care re]in
aer cald izolant `ntre ele [i care se pot `ndep\rta la
nevoie.
4 Urma]i tratamentul prescris de cardiolog, iar dac\
apar probleme (oscila]ii ale tensiunii, palpita]ii),
prezenta]i-v\ la medic pentru adaptarea medica]iei
`n func]ie de condi]iile sezonului rece.
4 Evita]i eforturile fizice intense.
 Pneumologie
BPOC-ul, cunoscut `n popor [i nu numai ca bron[it\ sau
Bronho emfizem pulmonar, este o boal\ cronic\, care odat\
instalat\ are o evolu]ie progresiv\ materializat\ `n principal
Pneumopatia prin pierderea capacit\]ii respiratorii. Pacientul când are o
Obstructiv\ astfel de boal\ fie o neglijeaz\, fie o interpreteaz\ ca
f\când parte normal din via]a sa de fum\tor sau de
Cronic\ vârstnic. De aici [i subevaluarea si subdiagnosticarea ei.

Boala care pune

st\pânire pe pl\mânii t\i
Prof. dr. Florin Mih\l]an
Pre[edintele Societ\]ii Române
de Pneumologie
Institutul Na]ional de
Pneumologie „Marius Nasta”
Tusea, semnal de
alarm\
Bronho-pneumopatia obstructiv\ cronic\
(BPOC) are grupate dou\ categorii de simptome.
Primele sunt legate de a[a-zisele infec]ii banale
(viroze, pneumonii, etc.). Aici, pacientul remarc\
faptul c\ tu[e[te mai mult (de multe ori `nainte era
un tu[itor zilnic matinal - tusea bron[iticului
tabagic), c\ scuip\ mai mult (sputa se adun\ [i
este cantitativ mai mare, se schimb\ la culoare [i
devine purulent\). Alt\ categorie de pacien]i poate
avea o tuse cronic\, dar iritativ\, f\r\ expectora]ie
[i `nso]it\ de gâfâial\, oboseal\ la eforturi mici,
care ulterior progreseaz\ spre o accentuare [i
apari]ie la eforturi din ce `n ce mai mici pân\
ajunge s\ fie [i `n repaus când pacientul se
odihne[te. ~n ambele situa]ii, nedepistarea primelor
semne `mpiedic\ depistarea bolii [i explic\ de ce
noi `n spitale vedem bolnavi cu stadii severe de
boal\.

22

Tot mai mul]i
pacien]i tineri
Profilul actual al pacientului cu BPOC este `n
permanent\ schimbare. Astfel, aceast\ boal\ nu
mai este doar cea a vârstnicului. Este o afec]iune
care atinge grupa de vârst\ 40-45 de ani, cu
tropism pentru ambele sexe, dar cu evolu]ie
adesea mai sever\ la sexul feminin, de multe ori
fum\tori sau exfum\tori, cu un corolar
simptomatic din cele amintite anterior [i un de
pu]ine ori cu expunere la factori poluan]i sau
poluare casnic\.
Frecven]a
~n lume, inciden]a BPOC este fluctuante, de
la 6 la 18%. ~n ]ara noastr\, unul din 10
români peste 40 de ani are aceast\ boal\, dar
50% dintre ei acumuleaz\ factori care `i fac s\
fie la risc. Exist\ o inciden]\ mai mare la
b\rba]i decât la femei. Sexul feminin face forme
mai severe [i este mai sensibil.
Fumatul, principalul
factor de risc
Factorii de risc pentru dezvoltarea BPOC sunt
mul]i la num\r. ~n ordine, rezist\ fumatul activ,
exfum\torul [i s\ nu uit\m fum\torul pasiv. O
expunere pe care acesta din urm\ o suport\
inocent datorit\ sl\biciunilor premeditate din
legisla]ia de protec]ie a acestuia. Apoi urmeaz\
expunerile din locuin]e, unde primeaz\
combustibilii folosi]i pentru preg\tirea mesei sau
`nc\lzirea acesteia (c\rbune, lemn, kerosen etc.)
Nu `n ultimul rând, expunerile din marile
aglomer\ri urbane (particulele diesel din
combustia realizat\ de carburatorul
automobilelor) [i emana]iile marilor colo[i
industriali.
Pneumologie
Spirometrie
[i radiografie
Diagnosticul se bazeaz\ pe evaluarea
simptomelor, a riscurilor de a face o r\ceal\,
confirmarea `ns\ vine de la spirometrie, cu
verificarea capacit\]ii pulmonare [i radiografia
pulmonar\. ~n spital se poate continua cu alte
investiga]ii `n c\utarea asocierii acestei boli cu
boli cardiovasculare, diabet, cancer,
sindroame depresive sau anxiogene,
osteoporoz\.
Tratament de criz\
[i de fond
Tratamentul se aplic\ pe de o parte `n
fazele de criz\, cu sprayuri bronhodilatatoare
care ac]ioneaz\ pe durate scurte [i se
administreaz\ când se `ngreuneaz\ brusc
respira]ia, la care `n func]ie de caz se pot
asocia corticoizi orali, iar pe de alt\ parte
exist\ tratamentul de fond, toat\ via]a, unde
primeaz\ sprayuri bronhodilatatoare cu
durat\ lung\ de ac]iune [i `n faze mai
avansate corticoizi inhalatori, medicamente
sub form\ de tablete.
Recomand\ri
`n sezonul rece
Un pacient cu BPOC – vrea, nu vrea – va
deveni un mic ecologist. Va c\uta s\ se plimbe
`n parcuri cu aer curat, zone verzi. Trebuie s\
evite zonele poluate, epidemiile de grip\ [i
aglomer\rile urbane. El are nevoie de
profilaxie cu vaccin antigripal [i
antipneumococic.
Pentru informa]ii despre cum se poate
efectua o spirometrie accesa]i site-ul
www.desprebpoc.ro, creat la ini]iativa
Societ\]ii Române de Pneumologie.
23
 Oftalmologie

OCHII NO{TRI IARNA

Cum `i protej\m de frig [i raze ultraviolete
Dr. Ramona Barac
Medic primar oftalmolog
Clinica Retina
Doctor `n [tiin]e medicale,
asistent universitar
Anotimpul rece poate s\ accentueze anumite probleme oftalmologice.
Frigul, vântul, lumina, spa]iile `nchise ventilate artificial sunt factori de
stres pentru ochi, motiv de cre[tere a secre]iei lacrimale.
ul]i dintre noi ne confrunt\m cu o l\crimare excesiv\ `n condi]iile
M specifice anotimpului rece. Lacrimile artificiale formeaz\ o pelicul\
pe cornee [i diminu\ aceast\ simptomatologie. V\ recomand
lacrimile f\r\ conservan]i pe care le pute]i g\si `n toate farmaciile, tot aceste
lacrimi v\ protejeaz\ ochii [i dac\ lucra]i mult la calculator.

Ochelarii de soare nu sunt moft

Radia]iile ultraviolete sunt mai
mici iarna, dar z\pada reflect\ 60-
80% din razele luminoase, ceea ce
duce la l\crimare abundent\,
`nro[irea ochilor, conjunctivit\ sau
chiar arsuri corneene sau retiniene, de
aceea utilizarea ochelarilor de soare
iarna nu este un moft, ci o necesitate.
V\ recomand s\ folosi]i ochelari de
soare buni, care au filtru pentru
radia]iile ultraviolete, pe care s\ `i
cump\ra]i doar din cabinete de optic\
medical\. Pre]ul sc\zut reflect\ de
obicei calitatea `ndoielnic\ a protec]iei
pe care o ofer\ ochelarul, pot s\
apar\ dureri de cap, oboseal\,
senza]ie de vedere distorsionat\, chiar
arsuri la nivelul retinei.

Dac\ practica]i sporturi de

iarn\, nu uita]i c\ la altitudini
ridicate radia]iile sunt mai
intense, utilizarea ochelarilor
cu filtru UV [i protec]ie lateral\
fiind foarte oportun\.
Lentilele heliomate
Iarna recomand utilizarea lentilelor heliomate, lentile care se `nchid `n
func]ie de cantitatea de UV sau a filtrelor de protec]ie deasupra ochelarului cu
dioptrie. Filtrul galben este indicat pacien]ilor care au degenerescen]\ macular\
legat\ de vârst\, iar filtrul verde este indicat pacien]ilor cu retinopatie diabetic\.
Se pot purta ochelari de soare cu lentile cu dioptrie pentru persoanele care au
miopie sau hipermetropie, lentilele sunt gri sau maro polarizate, cu filtru UV.
Filtrele [i ochelarii de soare cu dioptrie se g\sesc `n clinicile oftalmologice
specializate `n tratarea pacien]ilor cu afec]iuni retiniene.

Alimenta]ia este important\ Proteja]i-v\ evitând spa]iile

indiferent de anotimp, iar imunitatea
este sc\zut\ dac\ nu consum\m
legume [i fructe proaspete,
neprelucrate termic, care ne asigur\
necesarul de vitamine [i antioxidan]i.
aglomerate, hiperventilate, vântul
puternic, frigul, folosi]i ochelarii de
soare sau filtre specifice dac\ ave]i
degenerescen]\ macular\ sau diabet
zaharat.

24
 Dermatologie

Un nou look pentru 2014

Orice `nceput de an este un motiv perfect pentru a ne pune ordine `n
Dr. Ana-Maria Dumitrescu
Medic dermatolog via]\ [i a ne stabili câteva obiective pentru urm\toarea perioad\. Iar
pentru c\, cel pu]in `n cazul doamnelor, starea de spirit din
urm\toarea perioad\ va fi `n strâns\ leg\tur\ cu aspectul fizicului,
este cel mai bun moment s\ v\ face]i cadou câteva clipe de r\sf\]
care s\ v\ `mbun\t\]easc\ s\n\tatea pielii, implicit aspectul acesteia
[i, odat\ cu asta, starea de spirit. Cele mai eficiente metode de
`ntinerire [i `nfrumuse]are ce constituie cadouri ideale pentru noi
`n[ine [i pentru femeile din jurul nostru sunt tratamentele cosmetice
personalizate, `n func]ie de tipologia pielii fiec\reia dintre noi.

Cearc\nele, `n prim-plan
Aspectul ochilor poate influen]a
radical aspectul general al fe]ei: ochii
ro[ii, cu pleoapele umflate, pungile
de sub ochi sau cearc\nele vine]ii
sunt mult mai frecvente `n perioada
sezonului rece, sunt simptome ale
st\rii de s\n\tate a organismului [i
mai ales a pielii [i sunt dificil de
acoperit prin tehnici de machiaj.
De aceea este important s\
evit\m tratamentele b\be[ti [i s\
apel\m la consultul unui specialist ce
poate stabili cu certitudine care sunt
cauzele problemelor din jurul ochilor
[i cea mai bun\ metod\ de tratament
pentru fiecare caz `n parte. Aproape
toate procedurile anti-cearc\ne
efectuate `n cadrul Clinicii Dr.
Leventer sunt neinvazive [i eficiente,
datorit\ `mbin\rii expertizei echipei de
medici, cu o vast\ experien]\ `n
domeniu [i a celor mai noi tehnologii
[i produse folosite `n cadrul acestor
tratamente.

ie c\ opta]i pentru o
Rejuvenarea ochilor

F schimbare radical\ de
look (make-over), fie c\
prefera]i tratamente [i proceduri de
`ntre]inere, cu efecte subtile, `n
perioada s\rb\torilor de iarn\
pielea dumnavoastr\ are nevoie mai
mare de `ngrijire suplimentar\ din
cauza cre[terii factorilor de stres
aferen]i acestei perioade agitate, dar
[i a celor externi cum sunt frigul sau
vântul.
Astfel, [antul sau depresiunea vizibil\ pe piele este de fapt o regiune
anatomic\ aparte, adic\ locul `n care se observ\ conturul osos al orbitei.
Culoarea maronie sau vine]ie de care se plâng multe dintre femei este
determinat\ de faptul c\ pe suprafa]a osoas\ de jur `mprejurul ochiului exist\
fibre musculare foarte bine vascularizate a c\ror culoare transpare prin pielea
foarte sub]ire caracteristic\ acestei regiuni. Uneori se formeaz\ mici depozite de
pigment maroniu care apar la nivelul pielii corespunz\toare cearc\nelor [i
acestea pot s\ fie cu mult diminuate prin tratament laser.
~n tratamentele de rejuvenare a zonei ochilor este suficient s\ umplem sau
s\ estomp\m [an]ul sau depresiunea anatomic\ prin injectarea de Acid
Hialuronic fluid sub piele, pe suprafa]a osoas\.

26

cidul hialuronic este o substan]\
A proprie organismului, care are
capacitatea de a atrage apa `n
locul unde este prezent, astfel explicându-se
mecanismul prin care putem ob]ine corec]ia
diverselor depresiuni anatomice. Procedura se
efectueaz\ `n anestezie local\, dureaz\
aproximativ 20 de minute [i este u[or de tolerat.
~n general nu ne propunem s\ corect\m
complet cearc\nul, ci ne dorim s\ inject\m
cantit\]i mici de substan]\ care s\ poat\ fi
completate ulterior [i care s\ nu determine o
perioad\ de recuperare semnificativ\.
Tratamente
anti-`mb\trânire
de ultim\ or\
Cele mai eficiente [i sigure tratamente
sunt toxina botulinic\ [i acidul hialuronic, de
data aceasta utilizat `n forme mai dense sau
mai compacte. Injectarea de toxin\
botulinic\ `n tratamentele cosmetice este
binecunoscut\, iar utilizarea diverselor
produse care con]in aceast\ substan]\ a
crescut exponen]ial `n ultimii ani.
Tratamentul dureaz\ câteva minute, efectele
devin vizibile dup\ 5-10 zile [i dureaz\ 4-6
luni, `n func]ie de zona injectat\, cantitatea
folosit\ [i caracteristicile mi[c\rii musculare
ale persoanei injectate.
Acidul hialuronic `[i g\seste indica]ii `n
zone anatomice relativ diferite fa]\ de toxina
botulinic\, de aceea utilizarea acestor
produse este complementar\ [i binevenit\.
~n func]ie de greutatea acestuia, poate
fi utilizat pentru corec]ia ridurilor fine, `n
injec]ii superficiale repetate lunar `n 2-4
[edin]e. ~n procedurile de corectare a
[an]urilor mai adânci, utiliz\m o form\ mai
dens\ de acid hialuronic pe care o plas\m
mai adânc `n piele, care va conferi suport
local [i va `mpiedica accentuarea ridului
respectiv.
Dermatologie
Atunci când ne dorim s\ corect\m culoarea maronie a pielii din
zona de cearc\n, examinarea medical\ este foarte important\
pentru c\ exist\ anumite aspecte care nu pot fi influen]ate. Dac\
exist\ pigment `n piele, de exemplu, poate fi dispersat prin
tratament laser. ~mbun\t\]irea aspectului se ob]ine treptat, `n mai
multe [edinte care se spa]iaz\ de obicei la 6 s\pt\mâni. Imediat
dup\ [edint\, culoarea are tendin]a s\ se accentueze pentru câteva
zile, iar acest aspect trebuie explicat pacientelor a[a `ncât s\ nu
stârnim emo]ii inutile.
Liftingul lichid
Datorit\ restric]iilor presupun introducerea profund\
financiare [i de timp, din ce `n ce a produsului `n compartimente
mai multe femei apeleaz\ la anatomice preformate care
liftingul lichid. ~n centrul Dr. `mpiedic\ migrarea [i ofer\
Leventer, medicii recomand\ suport [i consisten]\ efectului.
amânarea interven]iilor Putem influen]a semnificativ
chirurgicale prin injectarea de aspectul pome]ilor, al zonelor
produse care dau volum fe]ei. {i deprimate din jurul gurii sau din
`n acest domeniu, op]iunile regiunea tâmplelor, cu perioada
medicilor se `ndreapt\ c\tre minim\ de recuperare [i efect
produse cu acid hialuronic, de[i care dureaz\ 9-12 luni. Pentru
exist\ [i alte substan]e a c\ror un aspect vizibil `mbun\t\]it, de
injectare este sigur\ [i care au obicei inject\m mai multe forme
efecte vizibile [i comparabile. de acid hialuronic [i `n
Tratamentele de acest fel combina]ie cu toxina botulinic\.
La Centrul Dr. Leventer putem adresa cele mai variate
probleme cutanate `n modalit\]i variate [i individualizate. Cele
mai multe tratamente sunt adecvate persoanelor active [i nu
presupun perioade de recuperare mari sau costuri
inaccesibile. Cel mai important lucru este ca medicul s\
`n]eleag\ a[tept\rile celor care `i cer sfatul, s\ explice
beneficiile [i limitele fiec\rui tratament a[a `ncât alegerea
interven]iilor ulterioare s\ fie natural\, logic\ [i s\ ofere
satisfac]ie atât pacientului, cât [i celui care efectueaz\
procedura respectiv\. Fiecare dintre noi merit\m s\ ne
bucur\m de s\n\tate, frumuse]e, [i o stare de spirit pe
m\sur\, mai ales `n perioada s\rb\torilor de iarn\, una dintre
cele mai festive perioade de peste an.
27
 Nutri]ie

Cum d\m jos kilogramele acumulate

Dr. Oana Pârli]eanu dup\ mese copioase
Medic nutri]ionist
Clinica Sanamed S\rb\torile sunt cea mai frumoas\ perioad\ din an, motiv de bucurie, de revedere a
persoanelor dragi [i mai cu seam\ motiv de a petrece cu mânc\ruri bune [i felurite. Dup\
trecerea s\rb\torilor, de cele mai multe ori, ne trezim cu câteva kilograme în plus. În cele ce
urmeaz\ vom afla modalit\]i de a sc\pa de surplusul acumulat în aceast\ perioad\.

rimul lucru pe Legume, din bel[ug

P care trebuie
s\-l facem este
s\ revenim la un
regim de via]\
echilibrat, la o diet\
corect\ [i s\ evit\m
excesele. Astfel, dac\
pe perioada
s\rb\torilor am
consumat tot ceea ce
ne-am dorit, din
ianuarie trebuie s\
restric]ion\m
alimenta]ia. Iat\ ce
trebuie s\ scoatem
din dieta zilnic\:
dulciurile de orice fel,
s\ limit\m aportul de
pâine [i de produse
f\inoase.
Este necesar s\ consum\m un singur fel
de mâncare la mas\ pentru a putea astfel s\
limit\m cantitatea de calorii ingerate.
Pentru a ob]ine rezultatele scontate în
timp cât mai scurt ar fi necesar\
suplimentarea cantit\]ii de fibre alimentare,
O suplimentare a fructelor proaspete [i a care ne ajut\ la o digestie corect\. Putem
legumelor, cu excep]ia cartofului [i f\r\ fasole încerca diverse tipuri de t\râ]e care au o
uscat\ sau maz\re, este extrem de benefic\. concentra]ie mare de fibre [i de vitamine din
Este recomandat s\ consum\m cât mai multe complexul B.
salate [i mânc\ruri de legume.
Nu trebuie neglijat\ hidratarea corect\, de[i este anotimpul rece [i nu sim]im
nevoia de a bea ap\, trebuie s\ o facem pentru a ajuta organismul s\ se
detoxifice. Un aport minim de lichide este de 1,5 l pe zi, el poate fi compus
[i din ceaiuri calde; aten]ie neîndulcite.
Sala de gimnastic\, 30 de minute/zi
Nu în ultimul rând trebuie s\ ne cazul în care programul înc\rcat nu v\
îndrept\m aten]ia c\tre activitatea fizic\, permite s\ ajunge]i la sal\, pute]i opta
dup\ a[a ospe]e îmbel[ugate trebuie s\ pentru a merge pe jos prin z\pad\, s\
transpir\m serios la sal\. Este necesar un renun]a]i la lift [i la scar\ rulant\, îns\
efort de minimum jum\tate de or\ pe zi sau aceste metode nu vor fi la fel de eficiente ca
de trei ori pe s\pt\mân\ câte o or\. În primele.

Barcari Marina - Arad

ii
g\tor Peter Ecaterina - Satu
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
Câ[ti rsului
Talon s adresa Calea Rahovei, nr 266-268, Corp 3, Etaj, 1,
concu roval
Mare
r
concu
Racovi]a Nicoleta -
Camera 4, Sector 5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga, prin Gast Gala]i
tragere la sor]i, unul din cele 10 premii Gastroval. Ro[ca Simona Cristina
Nu uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic! - Bucure[ti
Vartanovici Ana-Maria - Ia[i
Nume Ilici Emilia - Bucure[ti
Oprescu Elena Mihaela - Hunedoara
Prenume
Sontag Adriana - Timi[
Email Moroianu Ionic\ - Br\ila
Telefon Constantinescu Victor - Bucure[ti

28
 Nout\]i medicale
Ochelari high-tech Homeoterapia ginecologic\,
pentru rec\p\tarea tratament
vederii `n cazul infertilit\]ii
Datorit\ unui prototip de ochelari high- Homeoterapia
tech echipa]i cu o minicamer\ inteligent\, o ginecologic\, parte a
nev\z\toare de 47 de ani a reu[it s\ vad\ medicinei regl\rii
chipul copiilor s\i. ~n iulie 2013, via]a Fatihei fiziologice, este o
s-a schimbat radical. Aceast\ femeie din metod\ de tratament
Nancy - Fran]a, care sufer\ de inovatoare, care [i-a
degenerescen]\ retinian\, este una dintre cele dovedit eficien]a `n
trei persoane selec]ionate pentru a testa un reglarea [i
prototip de ochelari revolu]ionari. sincronizarea
Nev\z\toare de mai mul]i ani, Fatiha are un mecanismelor imuno-
câmp vizual redus la 1/20 [i nu poate endocrine ale
distinge decât umbre mai `nchise sau mai corpului uman
deschise. Cu ajutorul lentilelor high-tech ce perturbate `n
pot m\ri foarte mult realitatea `nconjur\toare, infertilitate.
obscuritatea `n care tr\ia femeia `ncepe s\ se Homeoterapia, care
disipeze. Mai mult, ea se poate bucura de cuprinde o parte de detoxifiere [i o parte de regenerare
chipul copiilor ei [i al celor dragi, lucruri pe (aport de vitamine, minerale, oligoelemente) este
care le tr\ie[te ca pe adev\rate miracole. recomandat\ `nainte de `nceperea tratamentelor pentru
Femeia va testa ochelarii timp de 6 luni, dup\ infertilitate sau ca unic\ metod\ de tratament, a declarat dr.
care sper\ ca ace[tia s\ fie disponibili pe Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetric\-ginecologie `n
scar\ larg\. cadrul Clinicii Fertilia.

Crioterapia - frigul care aduce starea de bine

Rezervat\ la origine sportivilor de nivel `nalt pentru a le facilita recuperarea dup\ efort, crioterapia sau terapia
prin frig `ncepe s\ fie folosit\ [i `n cazul pacien]ilor care sufer\ de dureri. Datorit\ crioterapiei se pot ameliora
durerile musculare, reducându-se administrarea de medicamente antialgice. Dar `nainte de a `ncerca aceast\
adev\rat\ aventur\, se recomand\ un examen medical. ~n cazul persoanelor cu oscila]ii ale tensiunii arteriale sau
intoleran]\ la frig, aceast\ terapie este contraindicat\. Dup\ ce i se verific\ starea de s\n\tate, pacientul – `n
costum de baie, dar cu m\nu[i [i [osete speciale pentru protejarea extremit\]ilor de frig – intr\ `ntr-o cabin\ unde
temperatura ajunge la − 140 °C. Este un frig uscat care poate fi suportat mult mai bine decât cel umed, cu care ne
confrunt\m de obicei iarna. {edin]a dureaz\ doar 3 minute. Dup\ aceea, pacientul resimte starea de bine imediat.
Explica]ia: mecanismele naturale de lupt\ contra frigului ale corpului intr\ `n ac]iune, ceea ce declan[eaz\ o stare
asem\n\toare euforiei asupra organismului. Potrivit medicilor, crioterapia este o adev\rat\ cur\ de `ntinerire. Ea
ajut\ de asemenea la `nt\rirea sistemului imunitar, la prevenirea infec]iilor respiratorii, la alungarea depresiei.

30
 Medicin\ intern\

Detoxifierea ficatului
dup\ S\rb\tori
Oboseal\, disconfort, grea]\, dureri de cap… acestea sunt nepl\cerile cu care ne confrunt\m cei mai mul]i
dintre noi dup\ mese copioase [i alte excese la care am fost tenta]i de S\rb\tori. Sistemul digestiv - `n
special ficatul are nevoie de refacere `n perioada urm\toare. Afla]i ce trebuie s\ face]i pentru a v\ reg\si
echilibrul digestiv.
Re]et\ de ceai detoxifiant
La ora 10:00 pute]i bea un ceai detoxifiant, care se prepar\
ura

C de
detoxi-
fiere `ncepe, `n fiecare
astfel: l\sa]i la infuzat un plicule] de ceai verde. Ad\uga]i apoi
un praf de scor]i[oar\ [i unul de ghimbir pudr\, precum [i suc
de l\mâie. Be]i ceaiul cald, pe `ndelete.

diminea]\, prin
Combaterea senza]iei de grea]\
consumul unui pahar
(250 ml) cu ap\, `n ~n cazul `n care v\ trezi]i cu se dizolve lent `n gur\. Pute]i apela la
care ad\ug\m, dup\ senza]ie de grea]\, menta este planta- acest remediu de trei ori pe zi. Aten]ie:
preferin]\, mai mult minune care v\ poate fi de mare uleiul esen]ial de ment\ nu trebuie
ajutor. Pune]i dou\ pic\turi de ulei folosit de femeile `ns\rcinate, cele care
sau mai pu]in suc de
esen]ial de ment\ `ntr-o linguri]\ de al\pteaz\ [i nici `n cazul copiilor sub 6
l\mâie. Efectul:
miere de tei [i l\sa]i acest amestec s\ ani.
cur\]area ficatului [i
facilitarea elimin\rii
bilei. Apoi prepara]i- Re]et\ de ceai digestiv
~ntr-o can\ de ap\ fiart\, l\sa]i la infuzat (10 minute) câteva
v\ un suc de legume
frunze de ment\ [i o jum\tate de linguri]\ de melis\. Ad\uga]i
pe baz\ de morcovi,
o pic\tur\ de ulei esen]ial de l\mâie [i o jum\tate de linguri]\
castrave]i, ridichi [i de miere. Be]i câte o can\ din aceast\ infuzie dup\ fiecare
sfecl\ ro[ie. Având mas\.
ac]iune alcalin\, acest
suc de legume reduce Trimite]i-ne pe adresa redac]iei - Calea Rahovei nr. 266-268, Corp
RS
cantitatea de acid CONCU II 3, Etaj 1, Camera 4, Sector 5, Bucure[ti o re]et\ naturist\ cu ajutorul
prezent\ `n stomac. REMED TE c\reia a]i reu[it s\ rezolva]i o problem\ de s\n\tate [i pute]i câ[tiga
IS
NATUR itori 5 premii a câte un abonament pe 1 an la revista Doctorul Meu.
it
Cafeaua trebuie de la c
evitat\ diminea]a pe Nu uita]i s\ completa]i numele [i adresa dvs. pe plic!
A[tept\m re]etele voastre!
stomacul gol, care
solicit\ ficatul [i a[a Nume
obosit dup\ excesele Prenume
culinare de S\rb\tori. Email
Telefon

31

Limba este vine]ie
Limba devine `nchis\ la
culoare când papilele gustative
se alungesc [i cap\t\ aspect
negru-vine]iu. Nu este
dureroas\, dar limba prezint\ un
fel de depunere pigmentar\.
Acest aspect apare de obicei ca
urmare a abuzului de
antiseptice, de antibiotice sau de
tutun.
Pentru a `ndep\rta stratul
`nchis la culoare de pe suprafa]a
limbii, medicii recomand\
perierea acesteia (ca [i `n cazul
din]ilor) pentru a determina
descuamarea papilelor. Uneori,
medicii pot prescrie [i o solu]ie
bucal\, folosit\ sub form\ de
gargarisme.
Limba este p\tat\
Când pe suprafa]a limbii
apar pete alb-g\lbui poate fi
vorba despre o infec]ie micotic\,
provocat\ de fungi din familia
Candida, care poate ap\rea ca
urmare a unui tratament cu
antibiotice.
32
Preven]ie
Boli care se v\d
pe limb\
Limba poate semnala o serie de probleme de s\n\tate
la care poate nici nu v\ gândi]i. Iat\ câteva indicii cu
ajutorul c\rora pute]i descoperi semnele unei patologii
ascunse.
Dac\ v\ confrunta]i cu
aceast\ problem\, este bine s\
consulta]i medicul pentru a v\
prescrie un tratament antifungic.
Limba prezint\
ulcera]ii
Ulcera]iile de la nivelul limbii
nu sunt altceva decât
binecunoscutele afte – leziuni
albicioase cu margine foarte
ro[ie. ~n cazul `n care ulcera]iile
persist\ mai mult de 10 zile,
trebuie s\ consulta]i cât mai
repede medicul pentru c\ pot
reprezenta debutul unui cancer
bucal.
Pentru a atenua disconfortul
provocat de afte, utiliza]i
antiseptice locale sau solu]ii
speciale disponibile `n farmacii.
Limba este acoperit\
de vezicule
~n cazul `n care pe limb\
apar vezicule (b\[icu]e), care se
sparg [i elibereaz\ un con]inut
albicios poate fi semnul unei
infec]ii cu virus herpetic. Este o
infec]ie dureroas\ [i `nso]it\
adesea de febr\.
Nu apela]i la automedica]ie,
consulta]i medicul pentru a v\
prescrie tratamentul corect, altfel
exist\ riscul de recidiv\.
Limba este albicioas\
Când limba este acoperit\
cu un strat albicios [i ave]i
senza]ia c\ este `nc\rcat\ este
un semn c\ celulele de la nivelul
mucoasei bucale nu se
regenereaz\ cum trebuie. Acest
simptom poate fi observat
deseori `n cazul episoadelor de
febr\ provocate de rino-faringit\
sau grip\. Dar acesta poate
corespunde de asemenea
tulbur\rilor digestive precum
gastro-enterita.
{i `n acest caz, limba trebuie
cur\]at\ cu periu]a de din]i
pentru a `ndep\rta depunerea
albicioas\. ~n cazul `n care
problema persist\, cere]i sfatul
medicului.
 Curiozit\]i medicale
[tia]i c\...
>>
>>
>>
>> Pielea este mai
mult decât un simplu
`nveli[ al corpului, ci
este un organ `n
adev\ratul sens al
cuvântului. Ba chiar
organul cu cea mai
>>
mare greutate [i
suprafa]\ a corpului
omenesc. Veritabil\
interfa]\ cu lumea
exterioar\, pielea
protejeaz\ celelalte
organe de infec]ii,
leziuni [i de razele
soarelui. Prev\zut\ cu
o sensibilitate
extrem\, ea face
posibil sim]ul
atingerii. Pielea este
constituit\ din trei
straturi suprapuse :
epiderm, derm [i
hipoderm.
34
Curiozit\]i medicale
Dimensiunea inimii unui adult este comparabil\ cu cea a
pumnului. ~n cazul unei persoane obi[nuite, inima m\soar\ `n jur de
13 centimetri lungime [i 8 centimetri l\rgime [i cânt\re[te mai pu]in
de 500 de grame. Pentru a asigura necesarul energetic al corpului,
inima trebuie s\ bat\ de mai mult de 100.000 de ori pe zi.
Intestinul sub]ire este acea component\ a sistemului digestiv care
m\soar\ `ntre 6 [i7 metri [i se `ntinde de la duoden (unde prime[te
alimentele predigerate provenind din stomac) pân\ la orificiul ileocecal
(de unde alimentele semilichide trec `n colon).
La na[tere, bebelu[ii au `n
jur de 350 de oase, dintre care o >> Femeile
purt\toare ale unei
mare parte urmeaz\ s\ se
muta]ii genetice
sudeze `n perioada cre[terii. La
vârsta adult\, scheletul uman
consum\ mai multe
alimente bogate `n
este compus din 206 oase.
gr\simi [i zah\r
decât cele care nu
Eficien]a medicamentelor
contra cancerului depinde de
prezint\ modific\ri
ale genei 7R. La
ora la care sunt administrate. aceast\ concluzie a
Potrivit unui studiu publicat `n ajuns o echip\ de
revista Cancer Research, cercet\tori din
administrarea tratamentului Canada, Brazilia [i
citostatic la ora optim\ poate SUA. Ei au
dubla eficien]a acestuia [i descoperit c\
reduce la minimum gradul de femeile care
toxicitate. „~n func]ie de prezint\ muta]ii ale
metabolismul organismului `n genei 7R, aflat\ la
24 de ore, administrat `ntr-un nivelul dopaminei,
moment precis din zi sau din m\nânc\ mai multe
noapte, un medicament se alimente grase,
proteice [i dulci [i
poate dovedi mai toxic pentru
mai pu]ine legume,
celulele canceroase [i mai
ou\, pâine, fructe
pu]in agresiv cu cele
oleaginoase [i
s\n\toase”, au explicat autorii
leguminoase.
studiului.
>> Calciul este substan]a mineral\ cu
cea mai mare pondere `n organism. El
reprezint\ aproximativ 2% din greutatea
corporal\. ~n propor]ie de 99%, aceast\
cantitate de calciu se reg\se[te `n oase
[i din]i, iar restul `n celulele nervoase,
sânge, ]esuturi [i fluide.
Unele dintre cele mai importante
roluri ale calciului `n organism sunt:
4men]inerea permeabilit\]ii
membranei celulare;
4contrac]ia muscular\;
4men]inerea ritmului contrac]iilor
cardiace;
4formarea [i regenerarea ]esutului
osos;
4transmiterea impulsurilor nervoase;
4coagularea sângelui;
4activarea enzimelor din organism;
4absorb]ia vitaminei B 12.

>> Magneziul este esen]ial pentru

buna func]ionare a mu[chilor [i nervilor.
Corpul omenesc contine aproximativ
21g de magneziu. Cunoscut [i ca
mineralul „anti-stres”, magneziul este
necesar `ntr-o doz\ de 250-350 mg
zilnic.
Dintre rolurile magneziului
men]ion\m:
4are ac]iunea antidepresiv\;
4contribuie la men]inerea unui sistem
cardiovascular s\n\tos [i protejeaz\
fa]\ de atacurile de inim\;
4men]ine starea de s\n\tate a din]ilor;
4`mpiedic\ formarea depunerilor de
calciu, a calculilor renali [i biliari;
4sus]ine activitatea muscular\ [i
nervoas\.
Magneziul `n combina]ie cu calciul
ac]ioneaz\ ca un calmant natural.
 Farmacia naturii

C\tina,
planta care con]ine de 100 de ori mai mult\
vitamina C decât citricele
Dr. Cristina B\l\nescu
C\tina (lat. Hippohae rhamnoides) este denumit\ popular [i „C\tina
Medic primar medicin\ general\
alb\”/„C\tina de râu”. Este un arbust cu aspect de tuf\ ce poate cre[te Competen]\ `n acupunctur\,
pân\ la 4 metri, cu ramuri spinoase. Florile apar `n luna martie, homeopatie, apifitoterapie
`naintea frunzelor [i sunt de culoare g\lbuie. Fructele sunt portocalii, Centrul de S\n\tate Clar Med
ovoide [i au un sâmbure. C\tina este r\spândit\ de la malul m\rii Telefon: 021/665.74.20
pân\ `n zona submontan\, mai frecvent `n zona prundi[urilor, de-a
lungul râurilor, din zona de deal a jude]elor Buz\u, Prahova, Arge[,
Dâmbovi]a, Bac\u, Vrancea.

O minune de vitamine [i minerale

C\tina este denumit\ [i „planta minune”, deoarece este foarte bogat\
`n vitamine [i minerale. Pe primul loc se afl\ vitamina C, care este de 10
ori mai mult\ decât `n m\ce[e [i de aproape 100 de ori mai mult\ decât `n
citrice. Con]ine grupul de vitamine B `ntr-un echilibru benefic pentru corpul
uman. De asemenea, con]ine o cantitate crescut\ de vitamina A, D [i E, iar
dintre minerale, con]ine: fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier [i sodium.
C\tina este bogat\ `n flavonoizi [i betacaroten, celuloz\.

Propriet\]i terapeutice
Datorit\ bog\]iei de minerale [i
vitamine, c\tina poate avea
`ntrebuin]\ri terapeutice diverse. Este
greu s\ definim care este cea mai
important\ utilizare a c\tinei,
deoarece ea este folosit\ cu succes `n
oricare din urm\toarele situa]ii:
4Are un rol important `n cre[terea
imunit\]ii, atât cu rol preventiv, dar [i
cu rol terapeutic pentru perioadele
acute ale diverselor afec]iuni. Cu rol
preventiv se `ncepe tratamentul din
prima lun\ de toamn\ (septembrie)
[i se continu\ pân\ `n luna aprilie.
Se pot face cure de câte 21 zile cu
10 zile pauz\ sau cure continuu
acolo unde imunitatea este foarte
sc\zut\. Nu are efecte secundare.
C\tina poate fi folosit\ sub form\
de:
4Ceai – decoct: 1 linguri]\ de
fructe uscate sau 1 lingur\ de fructe
proaspete la 250 ml ap\ care
fierbe, se fierb 5 minute, se acoper\
`nc\ 5 minute, se bea cu `nghi]ituri
mici – cald [i `ndulcit cu miere,
consumându-se [i fructele op\rite.
Se poate consuma pân\ la ora 14,
500 ml pe zi.
4Ulei de c\tin\: se administreaz\
la copii pân\ la 5 ani - 2 pic\turi/zi
diminea]a, la copii `ntre 5 [i 12 ani –
5 pic\turi/zi, la copii >12 ani [i
adul]i – 10 pic\turi/zi, timp de 20
zile pe lun\ cu pauz\ 10 zile.
4Sirop de c\tin\: la copii sub 12
ani – 1-2 linguri]e/zi, la copii peste
12 ani [i adulti – 1-2 linguri/zi.
4Capsule: la copii pân\ la 12 ani -
o capsul\/zi, la copii >12 ani [i
adulti – 2capsule/zi.

36
 Farmacia naturii

Administrarea c\tinei, indiferent de formul\, se face pân\ la ora 14, deoarece este un puternic
energizant, iar administrarea tardiv\ poate agita copilul sau adultul. Din acest efect al c\tinei
rezult\ un alt important efect: acela de tratament al oboselii cronice, asteniei fizice sau de
energizare pentru perioadele de studiu la elevi, studen]i etc. Pentru aceste probleme,
administrarea este dubl\ fa]\ de schema anterioar\.

Re]et\ pentru
Pentru s\n\tatea pielii
regenerarea
Datorit\ boga]iei `n ficatului
vitamine liposolubile c\tina
Un alt rol foarte important al
are rol important `n
c\tinei este acela de a ajuta la
men]inerea s\n\t\]ii pielii
regenerarea celulelor hepatice. Din
[i mucoaselor, rol
acest motiv este un aliment de baz\
cicatrizant [i de `ntinerire a
pentru persoanele care au afec]iuni
pielii `mb\trânite, terne,
hepatice de tipul hepatitei cronice,
redându-i str\lucirea [i
hepatite virale, ciroz\ hepatic\. Se
elasticitatea. Pentru
folose[te sub diverse forme din cele
aceasta, pia]a de
expuse mai sus sau se poate
cosmetice este plin\ de
prepara un amestec din c\tin\ [i
diverse produse, dar cele
miere. Astfel, pentru 100 grame
mai potrivite sunt cele mai
c\tin\ se adaug\ 100 grame
simple, cu pu]ine
miere, se pune `ntr-un recipient de
ingrediente, dar cu c\tin\
sticl\ acoperit, se las\ la macerat 7-
ca [i ingredient de baz\ sau poate fi folosit direct uleiul de c\tin\ pe
10 zile, dup\ care se amestec\ [i se
zonele iritate, inflamate sau degradate.
consum\ zilnic câte o lingur\ din
Aten]ie! Folosirea `ndelungat\ poate duce la colorarea `n galben-
acest amestec pe perioada
portocaliu a zonelor de piele. De aceea, aplica]iile cu ulei de c\tin\ se fac
nedeterminat\, f\r\ pauz\.
o dat\ la 2-3 zile.

Adjuvant `n diabetul zaharat

Combina]iile specifice c\tinei o fac cel mai bun produs auxiliar `n tratamentul diabetului zaharat, venind cu
necesarul de vitamine de tip A care ajut\ la prelungirea vie]ii celulelor din componen]a aparatului vizual. De
asemenea, ajut\ la hr\nirea neuronilor astfel `ncât neuropatia diabetic\, complica]ie a diabetului zaharat, este redus\
ca intensitate. C\tina poate fi folosit\ sub form\ de comprimate, suc proasp\t din fructe sau ca atare `n salate.

Fortifierea oaselor
Datorit\ con]inutului echilibrat de fosfor – calciu – magneziu, c\tina `mbun\t\]e[te structura oaselor, din]ilor având
un rol foarte important `n cre[terea [i dezvoltarea copiilor, dar [i `n sc\derea cazurilor de osteoporoz\ la persoanele
consumatoare de c\tin\. Poate fi folosit\ sub toate formele enun]ate mai sus.

37
 Neonatologie

Al\ptarea poate preveni

cancerul de sân
Este ceea ce anun]\ un studiu publicat `n celebra revist\ The Lancet:
al\ptarea le poate ap\ra pe femei de riscul cancerului de sân. Dar aten]ie:
nu este suficient s\ v\ hr\ni]i pruncii la sân doar `n prima lun\ de via]\, ci
trebuie s\ prelungi]i al\ptarea cel pu]in un an pentru ca reducerea riscului
s\ fie semnificativ\.
ancerul de sân este cea mai frecvent\ form\ de cancer la femei.

C Aproximativ 8.000 de noi cazuri apar `n fiecare an `n România [i

peste 3.000 de femei `[i pierd via]a anual din cauza acestei
maladii. Anumi]i factori de risc sunt deja bine cunoscu]i: predispozi]ia
familial\ `nainte de toate, dar [i pubertatea precoce, menopauza tardiv\ [i
absen]a sarcinii. Recent, echipa profesoarei Valerie Beral de la Centrul de
cercetare asupra cancerului de la Oxford a dovedit [tiin]ific c\ al\ptarea
prelungit\ reduce riscul apari]iei cancerului de sân.

Un studiu de amploare
Pentru a ajunge la aceast\
concluzie, cercet\torii au realizat ceea
ce ei numesc o metaanaliz\. Acest tip
de cercetare se bazeaz\ pe principiul
analizei [i reunirii mai multor date
provenind de la un num\r cât mai
mare de studii pe aceast\ tem\.
Metaanaliza permite accesul la un
Cre[terea cazurilor de cancer mamar la
care asist\m actualmente `n ]\rile
dezvoltate este explicat\ de cercet\tori
prin diminuarea num\rului de na[teri [i
prin sc\derea obiceiului de al\ptare a
copiilor. Ei estimeaz\ c\, `n ]\rile
occidentale, dac\ toate femeile ar al\pta
cel pu]in 6 luni, ar putea fi evitate
25.000 de cazuri de cancer de sân `n
fiecare an.
mare num\r de persoane [i de a 4absen]a sarcinii este un factor de
ob]ine date statistice cu o marj\ risc - femeile cu cancer de sân aveau,
minim\ de eroare. `n medie, mai pu]ini copii sau niciun
Cercet\torii de la Oxford au
copil `n raport cu femeile care nu au
reunit astfel date de la 47 de studii
f\cut aceast\ boal\;
realizate `n 30 de ]\ri diferite, la care
4femeile care s-au `mboln\vit de
au participat `n total peste 150.000
cancer mamar au al\ptat mai pu]in
de femei. O treime dintre acestea
sau deloc comparative cu celelalte;
erau femei care au suferit
un cancer de sân, iar 4riscul de cancer mamar se reduce
celelalte erau indemne de cu 4,3% pentru un an suplimentar de
al\ptare [i cu 7% pentru fiecare
aceast\ boal\.
Cercet\torii au aflat c\: na[tere.
Cum se explic\ protec]ia oferit\ de al\ptare?
Cercet\torii avanseaz\ dou\ piste: pe de o parte,
secre]ia de prolactin\ (hormonul responsabil de
dezvoltarea [i men]inerea lacta]iei) `n timpul al\pt\rii
este benefic\, iar pe de alt\ parte, diminuarea
secre]iei de estrogen, ce are loc `n timpul al\pt\rii,
confer\ de asemenea un efect protector.

38
 Sarcina

Anomaliile genetice,
depistate printr-un test neinvaziv
Dr. Istvan Komporaly
Medic medicin\ general\
Diagnosticul prenatal este un domeniu revolu]ionar, aflat `n plin\
dezvoltare `n ]ara noastr\. Acum, anomaliile genetice pot fi depistare `n
primele luni de sarcin\ f\r\ a pune `n pericol mama [i f\tul, cu ajutorul
unui test lansat `n premier\ [i la Bucure[ti.

iscul form\rii trisomiilor fetale cre[te odat\ cu `naintarea `n vârst\ a gravidei. De exemplu, `n timp ce riscul

R apari]iei sindromului Down la o gravid\ de 30 de ani este 1:1000 (din 1000 de fe]i unul este afectat de
sindromul Down), `n cazul unei gravide de 40 de ani, riscul este de 10 ori mai mare, reprezentând 1:100 (din
fiecare 100 de sarcini una este afectat\ de sindromul Down).

O simpl\ analiz\ de sânge

Cu ajutorul PrenaTest, o metod\
revolu]ionar\ de diagnostic prenatal,
se pot depista, `n primele luni de
sarcin\, anomaliile genetice f\r\ a
pune `n pericol mama [i f\tul. Acesta
este un test neinvaziv produs de
Lifecodexx care, spre deosebire de
metoda clasic\ de screening prenatal,
const\ `n prelevarea sângelui matern.
Eficacitatea noului test a fost
demonstrat\ `n clinicile interna]ionale
prin studii efectuate pe un e[antion
reprezentativ de paciente. Rezultatele
au dovedit sensibilitatea testului de
peste 95%. Testul este recomandat `n
cazul gravidelor de peste 35 ani,
p\rin]ilor care au `n antecedente
na[teri cu fe]i afecta]i de sindromul
Down (trisomia 21), precum [i al
gravidelor la care, prin metode de
screening conven]ionale (markeri
biochimici, ecografie), a fost depistat
un risc mediu sau crescut de existen]\
a sindromului Down.

Sindromul Down
F\tul afectat de sindromul Down
elibereaz\ o cantitate excesiv\ de
cromozomi 21, 18 sau 13,
cromozomi care sunt reprezenta]i de
ADN-ul care circul\ liber `n sângele
matern. Cu ajutorul PrenaTest, se
poate identifica excesul de cromozomi
cu cea mai mare precizie. Testul se
bazeaz\ pe o tehnic\ genetic\
molecular\, care examineaz\
fragmentele ADN-ului fetal care
circul\ liber `n sângele matern,
capabil\ s\ determine originea (adic\
cromozomul din care provin) [i
cantitatea acestora. ~n urma unei
consilieri ginecologice, [i dup\
ob]inerea consim]\mântului gravidei,
se recolteaz\ 20 ml de sânge de la poate fi exclus\ cu cea mai mare
gravid\, `ntr-un tub special creat probabilitate. Dac\ testul e pozitiv,
pentru efectuarea testului. Proba de probabilitatea ca f\tul s\ fie afectat de
sânge va fi transportat\ la laboratorul trisomie este aproape sigur\. ~n acest
de diagnosticare. Efectuarea probei caz, `n urma unei consilieri obstetricale
dureaz\ `n general 10 zile lucr\toare. [i / sau genetice, diagnosticul trebuie
Dac\ rezultatul testului e negativ, confirmat prin testele genetice invazive,
existen]a trisomiei fetale 21, 18 [i 13 de regul\ amniocentez\.
TREBUIE SĂ ȘTII!
~n România, testul neinvaziv pentru depistarea anomaliilor genetice este
disponibil doar `n câteva centre de excelen]\ din Bucure[ti (Spitalul
Filantropia, CMMB, Laboratorul Cytogenomic, Laboratorul Personal
genetics), Constan]a - Spitalul Euromaterna [i `n centre specializate din
Sfântu Gheorghe, Târgu Mure[, Cluj, Deva [i Bra[ov.

40

Alimente de evitat
`n timpul celor 9 luni
Iat\ principalele alimente pe care gravidele trebuie s\ le
`nl\ture din farfurie timp de 9 luni.
Soia [i produse pe baz\
de soia
Aceste alimente con]in
fitoestrogeni, care s-au dovedit a
avea efecte nedorite asupra fetu[ilor
la animale. De aceea, este mai
prudent ca femeile `ns\rcinate s\ evite
sau s\ limiteze consumul de soia la
un singur produs pe zi (tofu, lapte de
soia sau desert pe baz\ de soia). De
asemenea, `n timpul sarcinii sunt
contraindicate suplimentele nutritive
pe baz\ de extract de soia.
Ficat [i produse pe baz\
de ficat
Femeilor `ns\rcinate nu li se
recomand\ consumul excesiv de ficat
sau produse din ficat, deoarece
acesta este foarte bogat `n vitamina
A, care `n doze mari poate fi
periculoas\ pentru f\t.
Pe[te crud sau afumat
Sushi, surimi, tartar de pe[te, ton
crud, somon, macrou, cod, p\str\v
sau orice alt pe[te afumat, precum [i
fructele de mare sunt alimente de la
care trebuie s\ v\ lua]i la revedere pe
perioada sarcinii. Motivul? Pe[tele
crud sau afumat poate fi purt\tor al
bacteriei listeria monocytogenes, care
se afl\ la originea unei boli grave –
listerioza, care poate conduce la avort
spontan, na[tere prematur\ sau chiar
decesul f\tului `n uter. Pentru a
preveni aceste probleme serioase,
consuma]i pe[tele bine preparat
termic, deoarece bacteria listeria este
distrus\ prin fierbere/coacere.
Lapte crud sau brânzeturi
nepasteurizate
~n timpul sarcinii, este total
contraindicat consumul de lapte crud
[i de brânzeturi preparate din lapte
nefiert, precum sortimentele
camembert, brie sau alte brânzeturi
cu mucegai. {i aceste alimente pot fi
contaminate cu bacteria responsabil\
de listerioz\. Listeria din lapte este
distrus\ prin pasteurizare.
~ndulcitori
Un studiu danez efectuat `n 2010
a ar\tat c\ `ndulcitorii din b\uturile
light constituie un factor de risc pentru
na[tere prematur\. Riscul cre[te chiar
de la consumul unei singure b\uturi
light pe zi. ~n plus, aceste substan]e
sunt b\nuite a avea efecte negative
asupra dezvolt\rii f\tului.
Dulciuri rafinate [i
produse de patiserie
~n timpul celor 9 luni de sarcin\
se impune limitarea consumului de
zah\r alb rafinat, respectiv a
bomboanelor, pr\jiturilor [i dulciurilor
produse industrial, dar [i a produselor
Sarcina
de patiserie, care cresc `n mod brutal
glicemia atât la mam\, cât [i la f\t.
Hiperglicemiile frecvente sunt
nefavorabile atât pentru s\n\tatea
mamei, cât [i a f\tului.
Alcool
Deoarece alcoolul traverseaz\
bariera placentar\, când o gravid\
are alcool `n sânge, [i bebelu[ul s\u
are alcool `n sânge. Or, evident,
alcoolul este foarte toxic pentru f\t.
De aceea, consumul de alcool este
strict interzis `n timpul sarcinii.
Cofein\ `n exces
Cafeaua, ceaiul verde/negru,
b\uturile carbogazoase pe baz\ de
cola, energizantele con]in cofein\, o
substan]\ neuro-stimulant\ care
poate trece de bariera placentar\ [i
ajunge la f\t. De aceea, `n timpul
sarcinii, consumul de cofein\ nu
trebuie s\ dep\[easc\ 200 mg pe zi,
adic\ nu mai mult de 2 ce[ti de cafea
pe zi. Excesul de cofein\ este asociat
cu risc de avort spontan sau na[tere
prematur\.
41

Faringo-amigdalita:
cauze, simptome, tratament
Dr. Gabriela Paraschiv
Medic Specialist ORL
Clinica de Diagnostic Gral
021-323.00.00
www.gralmedical.ro
~n stadiul acut, faringo-amigdalita se caracterizeaz\ prin simptomatologie zgomotoas\ de tipul tumor, rubor,
calor, dolor: m\rirea de volum a amigdalelor, cu hiperemia intens\ a mucoasei, febr\, disfagie (jen\ la
`nghi]it) [i odinofagie (dureri la `nghi]ire) sau pur [i simplu o senza]ie de usturime prezent\ la nivelul por]iunii
posterioare a cavit\]ii bucale sau gâtului.
Germenii care cauzeaz\
infec]ia
Simptomele apar `n urma
unei infec]ii acute sau cronice
reacutizate cu germeni patogeni
sau poten]ial patogeni.
Ace[tia pot fi germeni din
grupul streptococilor [i
stafilococilor, fusospirili, bacilul
difteric, rinovirusuri sau
adenovirusuri, pneumococ,
Haemophylus influentzae etc.,
care determin\ la nivelul
mucoasei faringo-amigdaliene
inflama]ie acut\ +/- depozite
specifice de puroi [i debris. ~n
stadiul cronic, inflama]ia este mai
pu]in evident\ [i
simptomatologia mai pu]in
grav\, fiind prezente doar o
hipertrofie folicular\
intramucoas\/submucoas\ cu o
u[oar\ senza]ie de iritare local\
sau jen\ la `nghi]ire.
42
ORL
Faringo-amigdalita este inflama]ia (acut\ sau
cronic\) a faringelui [i amigdalelor palatine.
Cauzele sunt infec]ia acut\
sau cronic\ cu germeni patogeni
(germeni [i virusuri) sau poten]iali
patogeni, acei germeni prezen]i
`n mod normal `n cavitatea
bucal\, dar care devin patogeni
`n condi]ii de sc\dere a imunit\]ii
gazdei: sc\derea nivelului de
anticorpi de tip IgA la nivelul
mucoasei orofaringiene, `n
timpul bolilor infecto-contagioase
cu afectare faringo-amigdalian\
(scarlatin\, rujeol\, grip\, febr\
tifoid\, difteria, HIV, tuberculoz\,
CMV, EBV, mononucleoz\
Uneori, faringo-amigdalita apare
infec]ioas\, faringit\ cu herpes
dup\ consumul de alimente [i
simplex, cea cu virus
b\uturi fierbin]i sau foarte reci,
varicelozosterian, chiar sifilis, `n
traumatisme operatorii, ingestie
cadrul sindroamelor
de substan]e corozive sau
paraneoplazice, candidoze etc.),
consecutiv corpilor str\ini
angina cu fusospirili sau bolile
hematologice cu implicare faringieni ascu]i]i care pot
amigdalian\. determina inflama]ie local\ cu
disfagie [i odinofagie unilateral\.
 Analize [i investiga]ii
medicale
Diagnosticul este facil [i se pune de c\tre medicul
ORL-ist sau de c\tre medicul infec]ionist, uneori de
medicul hematology. Diagnosticul se bazeaz\ pe
semnele clinice, paraclinice [i de laborator, examenul
clinic, exudatul faringian, hemoleucograma cu formul\
leucocitar\, VSH, fibrinogenul, proteina C reactiv\ [i
ASLO.
O fibroscopie local\ va putea indica o eventual\
extensie a procesului la rinofaringe sau hipofaringe,
mai ales `n condi]iile `n care aceast\ boal\ coexist\ cu
altele, inclusiv cu tumorile.

Când se administreaz\
antibiotice
Tratamentul unui puseu acut este local [i general [i
depinde foarte mult de germenul patogen care l-a
declan[at, de sensibilitatea acestuia la tratamentul
medicamentos, adica de sensibilitatea la
antibiotice/antimicotice/antivirale, de gravitatea
simptomatologiei, de prezen]a eventualelor complica]ii
locale sau la distan]\, de comorbidit\]i [i de terenul
alergic al pacientului. Pentru streptococ va r\mâne
`ntotdeauna de elec]ie antibioticul de tip penicilin\, dac\
pacientul nu este alergic la acest tip de substan]\.
~n cazul unei simptomatologii foarte zgomotoase
sau grave se impune internarea `n spital `ntr-o clinic\ de
specialitate ORL sau de infecto-contagioase. Pentru
episoadele mai pu]in zgomotoase se opteaz\ pentru
tratamentul antibiotic per os sau injectabil, al\turi de
antiinflamatoare [i antialgice, la care se adaug\
sp\l\turile locale sau badijon\rile cu substan]e
antiseptice timp de minimum 5 zile, preferabil 7 zile sau
2-3 zile `n plus dup\ ameliorarea simptomatologiei.

Recomand\ri
Preven]ia este poate pasul cel mai important [i cuprinde
igiena de via]\: evitarea stresului care s\ scad\ imunitatea
organismului, evitarea aglomera]iilor, evitarea contactului
cu persoane bolnave, sp\latul pe mâini, punerea unei
batiste la gur\ `n cazul str\nutului [i tusei.
 Terapii complementare
Harta st\rii de s\n\tate
Iridologia [i biorezonan]a
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicina familie [i apifitoterapie
Cabinet consultan]\ naturopat\, iridologie [i
biorezonan]\
Telefon: 0733.299.355
http://drconstantinaruxandra.blogspot.ro
e[i medicina clasic\ este destul
D de sceptic\ `n ceea ce prive[te
iridologia, ea a devenit foarte
popular\ `n Europa [i Statele Unite. Din
p\cate, ]ara noastr\ nu a adoptat `nc\ o
legisla]ie `n acest sens [i nu a creat o
[coal\ pentru formarea iridologilor [i a
naturopa]ilor. De aceea, trebuie s\ fim
foarte aten]i cui ne adres\m când dorim
s\ efectu\m astfel de investiga]ii. Trebuie
specificat de la `nceput c\ aceste metode
nu pun diagnostic, ele fac o evaluare a
st\rii de s\n\tate [i a unor parametri
fizici [i mentali.
44
Medicina modern\ a f\cut pa[i uria[i `n ceea ce
prive[te metodele de diagnostic; cu toate acestea,
mul]i oameni prefer\ [i o alt\ p\rere, cea furnizat\
de naturopatie [i doresc un diagnostic pus cu ajutorul
unor tehnici de tipul iridologiei [i biorezonan]ei.
Predispozi]ia la boli,
citit\ `n ochi
Iridologia este [tiin]a care studiaz\ harta irisului;
mai mult, observ\m irisul (culoarea, structura, pete
toxice [i pigmentare, lacune), pupila (forma, diametru,
deplas\ri [i deform\ri), sclerotica (culoare, prezen]a [i
aspectul vaselor de sânge). Astfel, `n func]ie de
structura, culoarea [i diferitele marcaje ale irisului [i de
aspectul pupilei ob]inem informa]ii despre predispozi]ia
genetic\ spre anumite boli, rezisten]a organismului la
diferite agresiuni [i reactivitatea individual\,
capacitatea de recuperare dup\ o boal\, diverse
tulbur\ri func]ionale [i organice ale organelor; [i nu `n
ultimul rând starea psiho-emo]ional\ (tendin]a spre
anxietate, depresie etc).
Biorezonan]a `nregistreaz\
vibra]ia celulelor
Nu este o practic\ ezoteric\, nu e magie;
practicat\ de medici sau naturopa]i cu experien]\,
biorezonan]a este un aliat de n\dejde `n prevenirea
apari]iei unor deregl\ri [i afec]iuni; `n prevenirea
dezvolt\rii unor complica]ii `n cazul unor boli deja
existente.
Aparatul de biorezonan]\ magnetic\ `nregistreaz\
vibra]ia electromagnetic\ emis\ de celulele corpului
nostru [i o compar\ cu o scal\ standard.
 Terapii complementare

Cum se desf\[oar\ evaluarea

Iridologia [i biorezonan]a
permit evaluarea st\rii de
s\n\tate a unei persoane `n
func]ie de:
4factorii ereditari (mo[teni]i de
la p\rin]i [i bunici); se
mo[tene[te predispozi]ia spre
anumite boli [i nu boala;
4punctele slabe [i cele
puternice ale corpului;
4starea de intoxicare a
organismului (alimente,
medicamente, metale grele,
radia]ii);
4nivelul vitaminelor,
mineralelor, antioxidan]ilor din
organism;
4nivelul imunit\]ii;
4starea sistemului
cardiovascular, digestiv,
hepatobiliar etc.;
4starea psiho-emo]ional\
general\ (stres, hiperactivitate,
depresie, astenie).

Iridologia [i biorezonan]a permit confirmarea unor predispozi]ii deja cunoscute sau

suspectate; `n acest caz un stil de via]\ s\n\tos, controale periodice la medic, investiga]ii de
specialitate pot face ca aceste predispozi]ii s\ r\mân\ `n stare latent\; sau descoperirea
unui teren sensibil care, gra]ie unor m\suri profilactice, poate fi controlat. Ambele metode
nu sunt invazive, nu au efecte adverse, sunt rapide si sigure.

Indica]ii
Cele dou\ metode se adreseaz\:
4persoanelor s\n\toase, `n cazul c\rora se poate
face evaluarea st\rii de s\n\tate prin identificarea
unor parametri fizici, psihici, emo]ionali; `n cazul
unor afec]iuni aflate `n stare latent\ (f\r\
manifest\ri) se trage un semnal de alarm\!
4persoanelor cu diferite afec]iuni, `n special
cronice, degenerative; `n cazul acestora,
adoptarea unui stil de via]\ corespunz\tor [i a
unor terapii cu plante [i produse apicole `mpiedic\
evolu]ia bolii sau apari]ia complica]iilor.
Aceste dou\ metode sunt deosebit de valoroase
`n medicina profilactic\, deoarece pacientul poate
primi recomand\ri utile referitoare la alimenta]ie,
hidratare, mi[care fizic\ `n func]ie de predispozi]iile
[i tulbur\rile prezente; totodat\, medicul poate
prescrie, al\turi de diet\, [i o terapie naturist\
adecvat\ - tratament cu plante [i produse apicole,
[edin]e de acupunctur\, masaj [i reflexoterapie,
gimnastic\ de `ntre]inere [i kinetoterapie. Sau poate
recomanda aprofundarea problemelor depistate,
prin investiga]ii paraclinice [i de laborator
complementare (analize de sânge, ecografie etc).
RECOMANDĂRI
De cele mai multe ori, schimbarea stilului de via]\,
adoptarea unei alimenta]ii s\n\toase, renun]area
la unele obiceiuri nocive (fumat, alimenta]ie tip
fast-food), cure periodice de detoxifiere,
`mbun\t\]irea digestiei, mai mult\ mi[care (de
preferat `n aer liber), respectarea orelor de odihn\,
eliminarea efectelor negative ale stresului asupra
organismului au rezultate excelente asupra
s\n\ta]ii (fizice, psihice, emo]ionale) cu
`mbun\t\]irea rapid\ a st\rii generale.
Persoanele care doresc o astfel de
investiga]ie trebuie s\ fie con[tiente de
faptul c\ nu exist\ nici un aparat sau
program care s\ pun\ un diagnostic sut\
la sut\ exact [i corect; singurul care
trebuie s\ fac\ acest lucru [i s\
recomande tratamente r\mâne medicul,
indiferent de ce metode (alopate sau
naturiste) folose[te. ~n mâna unui medic
cu experien]\, aceste metode
complementare sunt deosebit de
valoroase [i utile.

45
 Urologie

Frigul [i riscul infec]iilor

urinare
Infec]iile urinare afecteaz\ cel mai adesea femeile, acestea fiind
Dr. Oana Pârli]eanu
Clinica Sanamed
de dou\ ori mai predispuse la acest tip de patologie decât
www.sana-med.ro b\rba]ii.

rincipalii factori de

P risc pentru infec]iile

urinare sunt, pe
lâng\ germenii patogeni,
sarcina, menopauza,
constipa]ia, diabetul,
imunodepresia, diureza
slab\, raporturile sexuale [i
frigul.
Reguli igieno-dietetice
Tratamentul infec]iilor urinare
este `n principal medicamentos,
prescris de medicul specialist, `ns\
exist\ [i reguli igieno-dietetice
foarte importante atât `n tratarea,
cât [i `n preven]ia bolii.
O alt\ m\sur\ eficient\ este
2 folosirea unei lenjerii din
bumbac care s\ protejeze
zonele genitale, se va evita
lenjeria de tip tanga pe timpul
iernii.
M\suri importante `n

Simptome
sup\r\toare
Semnele clinice care ne
duc cu gândul la o astfel de
infec]ie sunt: senza]ia de
usturime [i/sau de arsur\
asociat\ cu urinatul. De
asemenea poate ap\rea
nevoia „urgent\ de a urina”
[i dificultatea la urinare.
Astfel de simptome pot fi
foarte sup\r\toare [i pot
afecta calitatea vie]ii
oric\reia dintre noi.
3
Pe durata anotimpului rece,
riscul cre[te din cauza temperaturii preven]ia infec]iilor urinare
reduse. Pentru a combate acest
sunt [i combaterea
constipa]iei, [tergerea dinainte-
risc adi]ional asociat iernii putem
`napoi [i o igien\ atent\ a zonelor
face ni[te lucruri simple [i extrem
intime.
de utile.
Pentru persoanele care
1
Sunt esen]iale hidratarea
corect\ [i o conduit\
urinar\ optim\. Trebuie s\
avem mic]iuni regulate [i
4 sufer\ de diabet zaharat
sau au un sistem imunitar
sl\bit este important s\ `[i men]in\
glicemia cât mai bine sub control
nere]inute, nu trebuie s\ ne (este [tiut faptul c\ zah\rul din
„ab]inem”, deoarece urina care urin\ cre[te riscul de apari]ie a
stagneaz\ `n vezic\ va dezvolta un infec]iilor urinare).
num\r mai mare de germeni. Persoanelor predispuse la
Zilnic trebuie s\ consum\m fie suc
de meri[or, fie ceai de m\ce[e sau
cozi de cire[e, toate bune
5 infec]ii urinare li se
recomand\ stimulente de
imunitate de genul c\tin\,
diuretice. spirulin\, resveratrol, echinaceea.

~n cazul apari]iei semnelor [i simptomelor unei infec]ii urinare trebuie s\ v\ adresa]i

medicului urolog pentru un tratament corect.

46
 Reumatologie

Fibromialgia - o boal\ misterioas\

Dureri de articula]ii, oboseal\, tulbur\ri ale somnului... Sunt manifest\ri ale fibromialgiei, o boal\
controversat\ `n Europa, de[i e recunoscut\ de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii. ~n SUA, fibromialgia este
considerat\ o problem\ de s\n\tate public\, ea determinând 8% din cazurile de invaliditate.

Fibromialgia afecteaz\ `ntre 2% [i 5% din popula]ie, `n cea mai mare parte femei (pân\ la 90%). Potrivit
unui studiu american, aceast\ boal\ reprezint\ nu mai pu]in de 20% din motivele de consulta]ii `n
serviciile de reumatologie [i de medicin\ intern\. Descoperi]i simptomele, cauzele, diagnosticul [i
tratamentul acestei boli atipice.

Psihiatrul canadian prof. Moldofsky, `n
1975, a descoperit fibromialgia, reunind
sub aceast\ denumire acuzele de care se
plângeau mai multe paciente, precum
durerile articulare [i musculare, oboseala,
insomniile.
Diagnostic clinic
Diagnosticul de fibromialgie se stabile[te prin eliminarea patologiilor
care prezint\ simptome identice. Potrivit Societ\]ii Americane de
Reumatologie, criteriile de diagnostic pentru fibromialgie sunt:
4dureri difuze de-a lungul coloanei vertebrale, precum [i la nivel
intercostal, de cel pu]in 3 luni;
4dureri la palpare `n cel pu]in 11 puncte dureroase din 18;
4insomnii de cel pu]in 3 luni;
4oboseal\ accentuat\ inexplicabil\.

Dureri musculare
[i articulare
Fibromialgia este caracterizat\ `n
principal prin dureri la nivelul
articula]iilor, dureri musculare [i
tendinit\. Acestea sunt `ntotdeauna
asociate cu stare de oboseal\ [i tulbur\ri
ale somnului. „Reg\sim insomniile `n
majoritatea cazurilor, f\r\ a putea
determina clar dac\ sunt o cauz\ sau o
consecin]\ a fibromialgiei”, precizeaz\ Tratament complex
dr. Arthur Wulvik, reumatolog francez.
Liga European\ contra rezisten]\ precum alergarea
Aceste simptome pot fi `nso]ite [i de
Reumatismului recomand\ o sau `notul pot fi benefice pentru
alte manifest\ri: sindromul picioarelor
abordare multidisciplinar\ `n ceea unii pacien]i;
nelini[tite, dureri de cap, tulbur\ri
ce prive[te tratamentul 4terapiile cognitive [i
digestive, dismenoree, acufene.
fibromialgiei: comportamentale ajut\ la
Medicii spun c\ fibromialgia
4fizioterapia [i procedurile relaxarea pacien]ilor [i la
afecteaz\ calitatea vie]ii pacien]ilor la
termale sunt foarte eficiente; combaterea insomniilor;
acela[i nivel de percep]ie a durerii ca [i 4programele de exerci]ii 4administrarea unor suplimente
`n cazul poliartritei reumatoide sau al individuale (gimnastic\ nutritive [i/sau medicamente se
spondilartrozei. aerobic\), dar [i activit\]i de impune `n cazul unor pacien]i.

48
 Oncologie

Cancerul pulmonar, uciga[ul nr. 1

Cancerul de pl\mân ucide anual mai multe persoane decât
Federa]ia Asocia]iilor cancerul de sân [i de prostat\ `mpreun\.
Bolnavilor de Cancer

TREBUIE SĂ ȘTII!
„Cancerul pulmonar este cel mai mare uciga[ dintre
toate. Num\rul 1 `n rândul b\rba]ilor, dar [i boala
oncologic\ cu cea mai mic\ durat\ medie de
supravie]uire... Este o afec]iune care vine cu semne
pu]ine [i ne las\ pu]in timp la dispozi]ie”, atrage
aten]ia Cezar Irimia, pre[edintele FABC.

Un deces Fumatul — cauza principal\

la fiecare
30 de secunde
„Cancerul pulmonar este cel
mai frecvent neoplasm `n rândul
b\rba]ilor [i al patrulea ca
frecven]\ la femei. ~n România,
potrivit studiului Globocan din
2008, se `nregistreaz\ o inciden]\
de 30 de cazuri la 100.000 de
locuitori“, subliniaz\ medicul
Iustina Fusu, vicepre[edintele Ligii
Române de Cancer.
„Mortalitatea `n urma
cancerului pulmonar nu este `nc\
surclasat\ de nicio alt\
malignitate. La fiecare 30 de
secunde, undeva `n lume, o
persoan\ moare din cauza
cancerului pulmonar“, declar\
medicul pneumolog Dorin Vancea,
pre[edintele Sec]iunii de Cancer
Pulmonar a Societ\]ii Române de
Pneumologie.
Cauza principal\ a cancerului pulmonar este reprezentat\,
la peste 90% din pacien]i, de fumat. Statisticile arat\ c\, `n
rândul b\rba]ilor fum\tori, riscul de apari]ie a cancerului
pulmonar este de 17%, `n timp ce `n rândul femeilor fum\toare
este de 12%. Persoanele care fumeaz\ mai mult de un pachet
de ]ig\ri pe zi au un risc de a dezvolta cancer pulmonar de
pân\ la 25 de ori mai mare decât un nefum\tor.
Diagnosticarea cancerului pulmonar este dificil\, deoarece
simptomele lui pot fi confundate cu cele ale unei r\celi
persistente sau cu tusea cauzat\ de fumat. ~n majoritatea
cazurilor, afec]iunea este diagnosticat\ când deja se
`nregistreaz\ metastaze.
Medicii recomand\ s\ v\ prezenta]i imediat la medic dac\
ave]i `n mod repetat urm\toarele simptome:
tuse;
sput\ cu sânge;
dispnee;
durere;
pneumonii sau bron[ite repetate;
oboseal\;
lipsa poftei de mâncare [i sc\dere `n greutate;
r\gu[eal\;
transpira]ii ale fe]ei [i gâtului.

49
 Diabetologie

Cele 10 porunci ale

piciorului diabetic
Conf. dr. Ioan Andrei Vere[iu
Pre[edintele Societ\]ii de
Neuropatie Diabetic\
Neuropatia diabetic\ [i piciorul diabetic reprezint\
complica]ii de temut pentru pacien]ii cu diabet zaharat.
Ei ar trebui s\ ]in\ cont de o serie de reguli de igien\ [i
`ngrijire a picioarelor, care pot contribui decisiv la
prevenirea [i diagnosticarea precoce a complica]iilor
piciorului diabetic.

Sp\la]i-v\ zilnic picioarele cu col]uri ascu]ite.

2 grij\.

{terge]i-v\ picioarele cu aten]ie; 6

Folosi]i numai `nc\l]\minte
adecvat\, niciodat\ cu barete.
Pantofii noi se vor purta

3 nu l\sa]i umed spa]iul dintre

degete, deoarece umezeala
favorizeaz\ apari]ia micozelor.
Aplica]i pe picioare creme
progresiv pentru acomodare.
Nu umbla]i descul] sau doar
7 cu ciorapi.

4 hidratante pentru `ngrijirea

pielii; pe pielea uscat\ apar
fisuri [i `n felul acesta se pot produce
Inspecta]i-v\ zilnic picioarele;
8
Folosi]i ciorapi care absorb
transpira]ia, care permit
picioarelor s\ se aeriseasc\ [i

1
infec]ii. s\ se men]in\ uscate.
folosi]i o oglind\ sau ruga]i o Unghiile trebuie t\iate cu

5
Senza]ia de picioare reci
alt\ persoan\ s\ v\ ajute. aten]ie, drept, nu prea scurt.
Folosi]i pile pentru a nu avea 9 dispare doar prin tratament
adecvat, prescris de medic, [i
nicidecum prin `nc\lzirea lor cu sticle,
c\r\mizi sau apropierea de foc.
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa Acestea pot provoca arsuri grave.
Talon s Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera
r
concu 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin tragere la Aproximativ 1 din 5 persoane cu
sor]i unul din cele 10 premii Allpresan Diabetic. diabet zaharat ar putea avea o
Nu uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic! ulcera]ie la nivelul picioarelor la un
moment dat `n via]\, iar aceasta,
Nume
nediagnosticat\ [i netratat\ la
Prenume
timp, poate impune efectuarea de
Email
Telefon amputa]ii mai mult sau mai pu]in
extinse ale membrelor inferioare.

50
 Adresa]i-v\ imediat medicului: dac\ apar

10 dureri `n picioare sau, din contr\, dac\

remarca]i c\ [i-au pierdut sensibilitatea;
dac\ apar deform\ri, vezicule, ulcera]ii, fisuri, rosea]\,
hemoragii sau atrofii musculare la nivelul picioarelor.

Aten]ie la ulcera]ii!
Principalii factori de risc `n apari]ia ulcera]iilor sunt
neuropatia diabetic\, boala periferic\ arterial\ [i
diferitele traumatisme (de cele mai multe ori aparent
minore, produse de o `nc\l]\minte nepotrivit\) ale
piciorului la pacien]ii cu diabet zaharat. 85% dintre
amputa]iile de membre inferioare la pacien]ii cu diabet
sunt precedate de ulcera]ii .

Informare, educare,
preven]ie
Este extrem de important ca persoanele cu diabet
zaharat s\ fie informate asupra posibilelor complica]ii
la nivelul picioarelor (neuropatia, arteriopatia [i
deform\rile picioarelor), s\ recunoasc\ primele
manifest\ri ale acestora, s\ se adreseze speciali[tilor [i
s\ urmeze sfaturile primite. De asemenea, profesioni[tii
implica]i `n managementul persoanelor cu diabet
zaharat [i neuropatie diabetic\, fie c\ vorbim despre
medici de familie, diabetologi, neurologi, interni[ti sau
asisten]i medicali, ar trebui s\ acorde o aten]ie sporit\
diagnosticului precoce al acestor complica]ii.
Principalele modalit\]i de preven]ie ale
complica]iilor piciorului diabetic sunt educa]ia
pacientului cu diabet zaharat cu privire la
managementul corect al acestei afec]iuni `n
pre`ntâmpinarea complica]iilor, examinarea zilnic\ a
picioarelor, `ngrijirea corect\ a acestora [i purtarea unei
`nc\l]\minte adecvate. De asemenea, ar trebui s\ fie o
regul\ pentru un medic care are `n grij\ persoane cu
diabet zaharat ca, cel pu]in o dat\ pe an, s\ le
efectueze examinarea cu aten]ie a picioarelor, pentru
depistarea neuropatiei, arteriopatiei sau a unor posibile
leziuni, deoarece `n multe cazuri pacien]ii `[i pierd
sensibilitatea pentru durere [i nu simt c\ au o ran\.

Obezitatea afecteaz\
via]a sexual\
Impoten]a, numit\ [i disfunc]ie erectil\, reprezint\
imposibilitatea de a ajunge la [i de a men]ine o erec]ie
satisf\c\toare pentru contactul sexual. Studiile arat\ c\
disfunc]ia erectil\ apare adesea ca urmare a obezit\]ii.
bezitatea are un
O efect considerabil
asupra
performan]ei sexuale a
b\rba]ilor, fiind
responsabil\ de sc\derea
nivelului de testosteron din
sânge [i de apari]ia
hipertensiunii, cu efecte
negative asupra circula]iei
sangvine din organele
genitale. De asemenea, s-a
observat c\ `n cazul
b\rba]ilor obezi mai tineri
de 55 ani, apari]ia
disfunc]iilor erectile a fost
de patru ori mai mare decât
`n cazul celor care aveau o
greutate normal\, iar
adolescen]ii care sufer\ de
obezitate `n perioada 14 –
20 de ani au cu 50% mai
redus nivelul de testosteron
decât ceilal]i b\ie]i de vârsta
lor. Prin urmare, ei vor fi
predispu[i impoten]ei [i
infertilit\]ii chiar [i atunci
când vor ajunge la
maturitate.
52
Sexologie
Dr. {erban Vasile
Medic primar chirurg
Sec]ia de Chirurgie General\
Spitalul Sf. Constantin din Bra[ov
Str. Iuliu Maniu nr. 49, Bra[ov
Tel. 0268 300 300
Impoten]a, asociat\ cu bolile
cardiovasculare [i diabetul
~n cele mai multe cazuri, disfunc]ia
erectil\ este asociat\ cu excesul de
gr\sime abdominal\, bolile
cardiovasculare [i diabetul zaharat de tip
2, toate acestea caracterizând o stare
cunoscut\ `n prezent sub numele de
sindrom metabolic. Se estimeaz\ c\
b\rba]ii cu un IMC (indice de mas\ corporal\) mai mare de 28,7 sunt
cu 30% mai predispu[i la disfunc]ia erectil\, fa]\ de cei cu un IMC
normal, mai mic sau egal cu 25. S-ar putea ca procentul de b\rba]i
supraponderali sau obezi care sufer\ de impoten]\ s\ se apropie chiar
de 79%. ~ns\, conform cercet\rilor, pierderea `n greutate ca urmare a
dietei sau a chirurgiei bariatrice, este asociat\ cu `mbun\t\]iri ale
func]iei sexuale pentru o treime dintre b\rba]ii obezi care sufer\ de
impoten]\.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Disfunc]ia erectil\ prezent\ la mai pu]in de 20% din num\rul
contactelor sexuale nu intr\ `n aria patologiei actului sexual, `ns\
atunci când propor]ia contactelor sexuale nereu[ite dep\[e[te 50%,
putem vorbi despre un efect advers secundar al obezit\]ii. Impoten]a
este diferit\ de alte dificult\]i care `mpiedic\ contactul sexual, cum ar
fi lipsa dorin]ei sexuale, probleme cu ejacularea sau cu orgasmul. Se
apreciaz\ c\ aproximativ 5% dintre b\rba]ii cu vârsta de 40 de ani [i
`ntre 15% [i 25% din b\rba]ii cu vârsta de 65 de ani resimt efectele
disfunc]iei erectile pe termen lung.

Explica]ii
[tiin]ifice
Rela]ia dintre obezitate [i
disfunc]ia erectil\ devine [i
mai clar\ atunci când sunt
`n]elese urm\toarele dou\
lucruri: cât de important este
fluxul de sânge pentru
desf\[urarea normal\ a
func]iei sexuale [i cum
afecteaz\ obezitatea sistemul
vascular.
O erec]ie este, `n
principiu, un eveniment
cardiovascular, fiind rezultatul
cre[terii fluxului sangvin. Dac\
sângele nu poate circula
normal deoarece vasele de
sânge, la rândul lor, nu se pot
dilata normal, atunci apare o
diminuare a func]iei erectile.
De[i nu s-a descoperit exact
mecanismul prin care apare
impoten]a, se pare ca
obezitatea deterioreaz\
endoteliul vascular (o
component\ important\ a
peretelui vascular), care, dac\
nu func]ioneaz\ corect, nu va
furniza `ndeajuns sânge catre
organele genitale pentru a
produce sau men]ine o erec]ie.
Prin urmare, capacitatea
unui b\rbat de a avea [i de a
men]ine erec]ia depinde de
starea de s\n\tate a sistemului
s\u circulator, mai exact de
starea `n care se afl\ vasele
care transport\ sângele.
Sexologie
Ateroscleroza, risc de infarct, dar
[i de disfunc]ie erectil\
La rândul lui, sistemul vascular este alterat de obezitate.
Mânc\rurile pline de gr\simi [i sedentarismul, ca factor al `ngr\[\rii,
contribuie la `ngustarea [i `nt\rirea arterelor (ateroscleroza) – astfel
`ncât colesterolul se adun\ din ce `n ce mai mult pe pere]ii arterelor.
A[a cum ateroscleroza, `n cazul localiz\rii la nivelul vaselor
coronariene, poate provoaca apari]ia infarctului miocardic, poate la
fel s\ afecteze u[or micile vase de sânge ce duc spre organele
genitale. Afectarea acestora poate chiar s\ precead\ afectarea altor
vase [i astfel disfunc]ia erectil\ s\ fie una din primele manifest\ri ale
bolii aterosclerotice.
}esutul adipos scade nivelul
testosteronului
Nu `n ultimul rând, o alt\ cauz\ a disfunc]iei erectile este
constituit\ de tulbur\rile neuro-hormonale ap\rute ca efect al
excesului de ]esut adipos. Cantitatea de estrogen din organism cre[te,
`n detrimentul celei de testosteron, ducând `n acest fel la un alt tip de
dezechilibru r\spunz\tor pentru disfunc]iile erectile.
Pierderea `n greutate [i
`mbun\t\]irea func]iei sexuale
Dup\ cum era de a[teptat, este primul pas c\tre o calitate a
studiile arat\ c\ pierderea greut\]ii vie]ii mai bun\.
`n exces are un efect profund pozitiv O metod\ sigur\ [i extrem de
asupra func]iei sexuale. ~n urma eficient\ `n acest sens este chirurgia
unui studiu clinic efectuat `n Napoli, bariatric\, care permite pierderea
Italia, s-a observat c\ 32% dintre kilogramelor `n plus `ntr-un ritm
b\rba]ii obezi care au pierdut 5% mul]umitor. La Spitalul Sfântul
din greutatea lor (20 kg) au reu[it Constantin din Bra[ov se efectueaz\
s\ `[i restabileasc\ func]ia sexual\. opera]ii de tip gastric sleeve, prin
Având `n vedere c\ un indice intermediul c\rora se mic[oreaz\
de mas\ corporal\ mai mic este stomacul, limitând cantitatea de
asociat cu `mbun\t\]irea func]iei alimente ce poate fi consumat\ de
sexuale la b\rba]i [i multe alte pacient, astfel `ncât acesta ajunge
beneficii de s\n\tate, este evident s\ piard\ pân\ la 30% din masa
c\ eliminarea excesului de greutate corporal\.
53

4 semne ale stresului:
cum le trat\m
Stresul nu ne afecteaz\ doar starea de spirit sau somnul. ~ntregul corp poate semnala starea de tensiune mai
mic\ sau mai mare cu care ne putem confrunta `n anumite momente ale vie]ii. Important este s\ depist\m
aceste semnale de alarm\ emise de organismul nostru [i s\ le rezolv\m `nainte de apari]ia unor consecin]e
mai importante. Iat\ o serie de manifest\ri vizibile ale stresului.
C\derea
p\rului
Podoaba capilar\
este un atu, dar nu o
func]ie vital\. Corpul
nostru [tie acest lucru [i,
atunci când suntem
supu[i unui stres
puternic, el `[i
concentreaz\ energia
acolo unde e cea mai
mare nevoie, `n
detrimentul altor p\r]i.
P\rul face parte din
aceast\ ultim\ categorie,
ceea ce explic\
pierderea p\rului `n
situa]iile stresante.
SOLU}IA: Un regim
alimentar bogat `n
vitamine B, `n zinc [i `n
fier, esen]iale pentru
regenerarea capilar\,
constituie tratamentul de
baz\ `n acest caz. ~n
acela[i timp, este indicat
a se utiliza un [ampon
`nt\ritor, cu aminoacizi,
cu rol important `n
prevenirea c\derii
p\rului.
54
Psihologie
Albirea p\rului
Sunt studii care arat\ c\ persoanele care ocup\ func]ii stresante au p\rul alb mai
devreme decât altele. Explica]ia, `nc\ incomplet elucidat\, ar fi c\ melanocitele (celulele
responsabile de culoarea p\rului) migreaz\ c\tre alte p\r]i ale corpului pentru a ajuta la
sus]inerea lor.
SOLU}IA: Nu exist\ o formul\-miracol pentru a stopa albirea p\rului. Dar se poate
`ncetini pierderea pigment\rii legate de stres prin schimbarea modului de via]\ care a
dus la apari]ia tensiunii interioare.
Fragilitatea unghiilor
Unghiile pot ar\ta multe despre starea noastr\ de s\n\tate. Oboseala, stresul,
ticurile generate de stres, precum rosul unghiilor sau ruperea cuticulelor sunt factori care
duc la deformarea, exfolierea [i casarea unghiilor.
SOLU}IA: ~n cazul `n care v\ confrunta]i cu inflama]ii ale cuticulelor, un unguent cu
antibiotic este necesar pentru limitarea infec]iei. Preventiv, aplica]i `n fiecare sear\ un ulei
nutritiv de migdale dulci. Acesta poate face minuni pentru aspectul mâinilor. Un regim
alimentar bogat `n magneziu [i fier este benefic [i pentru unghii.
(Re)Apari]ia acneei
Co[urile (re)ap\rute `n cazul persoanelor care au dep\[it de mult pragul
adolescen]ei aduc la suprafa]\ starea de stres interior pe care o resimt. Nivelurile ridicate
de adrenalin\ [i cortizol (hormonii de stres) antreneaz\ o produc]ie mai mare de
glucoz\, unul dintre factorii declan[atori ai acneei.
SOLU}IA: Acneea de stres se trateaz\ ca [i acneea juvenil\:
tratamentul dermatologic este cel mai eficient, dar acesta trebuie
completat printr-un regim alimentar bogat `n vitamine [i mai ales prin
somn suficient [i perioade de relaxare.
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa Calea Rahovei,
Talon s
r nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i
concu câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 10 premii Relaxen. Nu uita]i
s\ completa]i adresa Dvs. pe plic!
Nume, prenume
Email
Telefon
 Stomatologie

Alege tratamentul potrivit

pentru din]ii lips\
Dr. Marina Nec[ulescu
Medic dentist, Specialist Invisalign
Edenta]iile (din]ii lips\) reprezint\ patologia
Drd. Ortodon]ie [i Ortopedie Dento-Facial\ dentar\ cu care medicul stomatolog se
Smile Factory Bucure[ti confrunt\ frecvent `n practica cotidian\.
Str. Intrarea Nop]ii nr. 5 Edenta]ia este spa]iul existent la nivelul
0735.533.553
arcadei dentare, ap\rut ca o consecin]\ a
marina.necsulescu@smilefactory.ro
www.bucuresti.smilefactory.ro; www.drwidu.ro
extrac]iei dentare.

Bre[ele edentate pot fi limitate (1-2 din]i lips\) sau extinse,

terminale sau intercalate.

ratamentul edenta]iei trebuie Implantul dentar

T instaurat cât mai timpuriu
posibil pentru a evita
apari]ia patologiilor secundare
Tratamentul de elec]ie `l constituie inserarea implantului
dentar. Aceast\ variant\ poate fi aleas\ pentru toate tipurile
de edenta]ii.
extrac]iei (migrarea din]ilor vecini [i
antagoni[ti cu care au tendin]a de a
`nchide bre[a, resorb]ia osoas\
accentuat\). Variantele terapeutice de
`nchidere a unui spa]iu edentat sunt
multiple. Acestea vor fi alese de c\tre
medicul curant `n colaborare cu
Implantul substituie r\d\cina dentar\, el fiind un
pacientul. Medicul are datoria de a
dispozitiv confec]ionat din titan (material 100% compatibil
`n[tiin]a pacientul care sunt toate
cu organismul uman), cu form\ conic\ asem\n\toare
variantele de tratament [i totodat\
r\d\cinii. Pe structura implantului se va construi o
care se preteaz\ cel mai bine cazului
suprastructur\, o coroan\ de acoperire (este practic
`n sine.
„dintele” vizibil `n cavitatea bucal\). Aceasta poate fi
Dintre posibilit\]ile terapeutice `n
metalo-ceramic\ sau din ceramic\ pe zirconiu; metalul [i
ceea ce prive[te un spa]iu edentat
zirconiul constituie structura de rezisten]\ peste care se
men]ion\m: implantul dentar, puntea
aplic\ ceramica astfel `ncât coroana va fi total fizionomic\.
dentar\, proteza par]ial\ mobilizabil\
Se opteaz\ pentru una sau cealalt\ `n func]ie de dorin]ele
scheletat\, proteza mobil\ total\.
estetice ale pacientului, coroana din ceramic\ pe zirconiu
fiind mai indicat\ `n zona frontal\.

56
 Stomatologie

omentul inser\rii implantului `l va hot\r` medicul chirurg care va efectua interven]ia. Acesta

M poate fi inserat imediat postextrac]ional (`n aceea[i [edin]\ cu extrac]ia) sau la 2-3 luni de la
extrac]ie; `n func]ie de calitatea ]esutului existent.
Coroana pe implant poate fi aplicat\ imediat dup\ inserarea implantului sau dup\ o perioada de 3-
4 luni, perioada dedicat\ osteointegr\rii, timp `n care pacientul va beneficia de o solu]ie provizorie.
Decizia `n acest sens se ia intraoperator `n func]ie de calitatea osului [i stabilitatea primar\ implantului.

Interven]ia este nedureroas\ [i de asemenea [i recuperarea.

Ca viabilitate pe termen lung, implantul este varianta optim\ de acoperire a spa]iilor
edentate. Dac\ pacientul este edentat total (lipsesc to]i din]ii) nu va fi nevoie s\ se insere
un num\r de implanturi egal cu num\rul din]ilor lips\, se vor insera 6-10 implanturi; `ns\
num\rul de coroane va fi acela care `n mod fiziologic exist\ `n cavitatea bucal\.

Puntea dentar\ Proteza dentar\

Pentru edenta]iile
intercalate, adic\ cele care au
de o parte [i de alta a spa]iului
edentat din]i suficien]i, se poate
opta, ca o a doua variant\
dup\ implant, pentru o punte
dentar\. Aceasta presupune
existen]a unor din]i stâlpi care
vor fi acoperi]i de coroane
solidarizate de coroanele ce vor
substitui bre[a edentat\.
Dezavantajul
acestei op]iuni
este
sacrificarea
din]ilor
limitan]i, ace[tia având nevoie
de [lefuire pentru aplicarea
coroanelelor de acoperire.
Aceasta poate fi considerat\ o
variant\ acceptabil\ atunci
când din]ii limitan]i nu sunt
integri (prezint\ obtura]ii
coroanre mari [i/sau obtura]ii
de canal).
~n cazul edenta]iilor
terminale se poate opta
pentru implanturi sau protez\
par]ial\ mobilizabil\
scheletat\. ~n practica curent\,
cele mai uzitate sisteme sunt
cele cu capse, culise [i
telescoape. Acestea necesit\
acoperirea coronar\ a din]ilor
limitan]i bre[ei edentate sau a
tuturor din]ilor restan]i, `n
func]ie de `ntinderea bre[ei,
care vor fi prev\zute cu
sisteme speciale de care se
fixeaz\ proteza.
Dezavantajul major al
acesteia este c\ ac]ioneaz\ `n
timp ca un „cle[te de extrac]ie
lent” mobilizând din]ii
limitan]i, [i din cauza gradului
de `nfundare a protezei
determin\ la nivelul osului
cre[tei edentate un grad
avansat de resorb]ie. Aceste
dou\ consecin]e majore vor
conduce `n timp spre o
edenta]ie mai extins\ sau
chiar total\. La acel moment
dac\ pacientul va dori
inserarea implanturilor este
posibil, mai ales la maxilar, s\
se confrunte cu problema
lipsei osului necesar inser\rii
implantului.
Tocmai din aceste motive
tratamentul prin implanturi
r\mâne varianta optim\.
~n cazul pacientului edentat
total, cele dou\ variante de
tratament sunt inserarea
implanturilor [i aplicarea unei
proteze mobile totale.

57
 Utile Psihoterapie
una ianuarie poate fi o perioad\ dificil\ pentru cei care de s\rb\tori au f\cut excese

L
5 Sfaturi pentru...
alimentare, de alcool, tutun, lipsa somnului. Iat\ de ce organismul are nevoie de o
cur\ de detoxifiere. Acest proces de eliminare a toxinelor se realizeaz\ printr-o serie
DETOXIFIEREA de m\suri igieno-dietetice. ~n primul rând, elimina]i din alimenta]ie zah\rul alb rafinat,
DUP| care nu numai c\ `ngra[\, dar obose[te [i ficatul, pancreasul [i sistemul metabolic. Evita]i
S|RB|TORI a[adar b\uturile carbogazoase, pr\jiturile, dulciurile din comer], produsele de patiserie.
1 Alege]i `n schimb miere, zah\r brun nerafinat, fructe de sezon, nuci, migdale, fistic.
Limita]i-v\ la o singur\ cea[c\ de cafea pe zi, compensa]i cu 1-2 ce[ti de ceai verde.
Miza]i pe alimentele detoxifiante, precum legumele verzi (varz\, spanac, fasole verde,
salat\, brocoli, avocado etc.), carne de curcan, pe[te.

edicamentele administrate pentru tratarea hipertensiunii arteriale pot ajuta [i la

PREVENIREA
DEMEN}EI
M prevenirea demen]ei vasculare. Aceast\ form\ de demen]\ reprezint\ 15-30%
dintre cazurile de demen]e [i este a doua tulburare cognitiv\ dup\ boala
Alzheimer. Ea este cauzat\ de o anomalie a circula]iei sangvine, care provoac\ lipsa
oxigen\rii la nivelul unor zone ale creierului. Ea apare deseori dup\ un accident vascular
cerebral sau dup\ mici accidente vasculare cerebrale repetate, care distrug mici vase [i
2 creeaz\ leziuni multiple `n creier. De aceea, preven]ia demen]ei vasculare const\ `n
combaterea hipertensiunii arteriale, principalul factor de risc al atacurilor cerebrale.

tilizat\ `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial pentru vindecarea mai rapid\ a

MIEREA, BUN
U r\nilor solda]ilor, mierea ca bun cicatrizant face obiectul unor studii [tiin]ifice de-abia
de curând. Aproximativ 20 de studii recente au demonstrat clinic, `n cazul a mii de
pacien]i, propriet\]ile cicatrizante [i antibacteriene ale mierii. Alte experien]e arat\ c\,
CICATRIZANT datorit\ aportului de antioxidan]i, mai ales flavonoide (cu cât mierea este mai `nchis\ la
culoare, cu atât con]ine o cantitate mai mare de flavonoide [i oligoelemente), mierea
contribuie la protec]ia contra bolilor degenerative. Fiecare tip de miere are propriile virtu]i:
3 mierea poliflor\ este diuretic\, mierea de tei – calmant\, mierea de conifere – antiseptic\
pentru c\ile respiratorii, mierea de trifoi – stimulant cardiac etc.

ructele de goji au devenit cunoscute [i apreciate [i `n ]ara noastr\ pentru puterile lor

F
>>>>>>>>>>

antioxidante. Goji este un arbust ale c\rui fructe ro[ii sunt recomandate pentru
GOJI, IZVOR men]inerea tinere]ii de aproape 2.500 de ani `n medicina tradi]ional\ chinez\. Goji
DE TINERE}E con]in cantit\]i importante de substan]e antioxidante [i antiinflamatoare. De aceea, aceste
fructe nu trebuie s\ ne lipseasc\ din diet\ pe m\sur\ ce `naint\m `n vârst\. Ele au [i efecte
protectoare asupra imunit\]ii, ochilor (contra glaucomului [i degenerescen]ei maculare legate
4 de vârst\), func]iilor cognitive [i memoriei.

[ti tot timpul obosit? Ai nevoie de mai mult\ energie? Plantele verzi precum germenii,

COMBATEREA
E l\starii [i algele constituie o solu]ie 100% natural\ pentru cre[terea nivelului de
energie. Germenii [i l\starii au propriet\]i energizante, alcalinizante [i antioxidante,
algele verzi au efecte anti-aging [i detoxifiante, iar acerola are ac]iune antioxidant\ [i
OBOSELII energizant\. Persoanele care `[i doresc un plus de energie, protec]ie antioxidant\ [i imunitate
mai puternic\, o metod\ de detoxifiere natural\, de prevenire a `mb\trânirii [i a efectelor
nocive ale stresului, dar [i veganii [i vegetarienii care se pot confrunta cu diverse caren]e
5 nutritive au acum la dispozi]ie un superaliment care con]ine doar ingrediente organice din
plante verzi: l\stari, alge [i germeni.

58
Nout\]i medicale

{omajul, cauz\ de `mb\trânire prematur\

otrivit unui studiu realizat 1966. Mai exact, au m\surat o scurtare prematur\ a

P de cercet\tori britanici [i
finlandezi, [omajul de
lung\ durat\ accelereaz\
`mb\trânirea precoce. Pentru a
ajunge la aceast\ concluzie,
oamenii de [tiin]\ au efectuat
analize ADN `n cazul a 5.620 de
persoane n\scute `n acela[i an -
lungimea telomerilor. Situa]i la
extremitatea cromozomilor,
telomerii se scurteaz\ pe m\sur\
ce `naint\m `n vârst\. De aceea,
ei constituie un marker important
al `mb\trânirii. Cercet\torii au
observat c\ b\rba]ii afla]i `n
[omaj de peste 2 ani prezentau
telomerilor, comparativ cu
participan]ii care aveau un loc de
munc\ stabil. ~n schimb, acest
rezultat nu a fost observat la
femei. Deteriorarea telomerilor
se asociaz\ cu mortalitatea
prematur\, boli cardiovasculare
[i degenerative.

Vaccinul antigripal, Merele, „medicamente” care

mai pu]in eficient previn accidentele vasculare
la b\rba]i decât la femei ercet\torii

V
accinul contra gripei s-a dovedit
mai pu]in eficient la b\rba]i decât
la femei. Un studiu publicat la
jum\tatea lunii decembrie, `n SUA
sus]ine c\ acest lucru se `ntâmpl\ din
cauza testosteronului care regleaz\
sistemul imunitar [i limiteaz\ reac]iile
excesive. Din acela[i motiv, sistemul
imunitar al b\rba]ilor r\spunde mai
pu]in bine la vaccinurile contra febrei
galbene, rujeolei sau hepatitei.
Cercet\torii de la Universitatea Stanford
(California) au monitorizat un grup de
53 de femei [i 35 de b\rba]i vaccina]i
antigripal. Astfel au constatat c\
r\spunsul imunitar ca urmare a
vaccin\rii s-a dovedit mai important la
femei decât la b\rba]i. Cercet\torii au
men]ionat c\ `n cazul b\rba]ilor cu un
nivel al testosteronului mai sc\zut,
reac]ia anticorpilor a fost comparabil\
cu a femeilor.
C britanici au
verificat
veridicitatea celebrului
proverb englez potrivit
c\ruia „Un m\r pe zi ]ine
doctorul departe” („An
apple a day keeps the
doctor away”). Echipa de la Universitatea Oxford a
evaluat impactul consumului zilnic de mere asupra
mortalit\]ii prin boli cardiovasculare. Pentru a estima
eficien]a unei diete bogate `n mere, cercet\torii au
f\cut compara]ia chiar cu administrarea de statine.
Aceste medicamente prescrise pentru reducerea
colesterolului sunt recomandate `n special pacien]ilor
la risc sau care au suferit deja un accident vascular
sau care prezint\ factori de risc precum diabetul,
obezitatea, hipercolesterolemia, tabagismul. Potrivit
rezultatelor publicate `n British Medical Journal, atât
consumul zilnic de mere, cât [i statinele permit
evitarea `n egal\ m\sur\ a deceselor provocate de
accidentele vasculare.

60
 Nout\]i medicale

Inima artificial\ integral\, Calcularea

premier\ mondial\ la Paris nivelului
a jum\tatea lunii de colesterol,
L decembrie 2013,
la Spitalul
European Georges
pe smartphone
rei cercet\tori
Pompidou din Paris a
avut loc o opera]ie
extraordinar\: o inim\
T americani de la
Universitatea Cornell
(New York) au pus la punct
artificial\ integral\ a un dispozitiv care permite
fost implantat\ unui evaluarea nivelului de
pacient. Este o premier\ colesterol. Dispozitivul este
mondial\ care deschide calea pentru recuperarea bolnavilor cu destinat smartphone-urilor [i
insuficien]\ cardiac\ `n faz\ terminal\. Inima artificial\ furnizeaz\ rezultate precise
func]ioneaz\ ca o pomp\ pe acelea[i principii cu ale cordului datorit\ unei aplica]ii. Dup\
uman. Performan]a apar]ine profesorului Alain Carpentier, care o serie de teste concludente,
coordoneaz\ de 25 de ani proiectul privind inima artificial\ sistemul permite calcularea
integral\. Scopul acestui program [tiin]ific este crearea unui cu precizie a nivelului de
dispozitiv artificial care s\ permit\ `nlocuirea cordului distrus de colesterol total `n sânge `n
infarct miocardic pân\ la asigurarea unui transplant sau suportul mai pu]in de 60 de secunde.
unui bolnav cu insuficien]\ cardiac\ sever\. ~n cadrul programului Sistemul este alc\tuit dintr-un
mai sunt `nscri[i `nc\ patru pacien]i, care vor primi inimi artificiale mic accesoriu care se fixeaz\
integrale. pe camera foto a
smartphone-ului, o aplica]ie
[i teste sub form\ de benzi
Ghimbirul, secretul longevit\]ii pentru m\surarea
locuitorilor insulei Okinawa colesterolului, deja
disponibile `n farmacii. Se
varietate de ghimbir care cre[te `n celebrul arhipelag

O nipon este deopotriv\ gustos [i foarte bogat `n

antioxidan]i. Acest ghimbir este catalogat drept „planta
secolului” de profesorul Shinkichi Tawada de la Universitatea
pune o pic\tur\ de sânge pe
band\, iar aceasta este
plaseaz\ pe accesoriul
conectat la camera foto, care
Ryukyu din Okinawa. Potrivit acestuia, uleiul esen]ial extras din
genereaz\ o imagine. Apoi
ghimbirul getto (specific insulei Okinawa) constituie un adev\rat
intr\ `n joc aplica]ia, care
elixir de tinere]e. Getto con]ine cantit\]i imense de resveratrol –
analizeaz\ datele primite [i
un antioxidant prezent mai ales `n struguri ro[ii [i vin, ale c\rui
furnizeaz\ concentra]ia de
efecte benefice asupra longevit\]ii sunt demonstrate de mult
colesterol `n sânge.
timp.

61
 Flebologie

Studiu: 1 din 5 români

sufer\ de varice
Bolile venoase sunt printre cele mai r\spândite afec]iuni de pe glob. Cu toate acestea, ele
sunt frecvent ignorate [i subestimate atât de medici, cât [i de pacien]i. Aceast\ situa]ie
`ngrijor\toare este `ntâlnit\ [i `n ]ara noastr\, unde una din cinci persoane sufer\ de varice,
potrivit studiului VeinCONSULT.

tudiul VeinCONSULT investiga]i [i a implicat 6.232 de devin fie prea deranjante (senza]ie

S reprezint\ unul dintre

cele mai mari studii
epidemiologice cu privire la boala
venoas\ cronic\. ~n acest studiu
efectuat la nivel interna]ional au fost
inclu[i peste 91.500 de pacien]i
medici de familie din 20 de ]\ri,
printre care [i România.
Potrivit studiului, de cele mai
multe ori, pacien]ii se adreseaz\
medicului abia atunci când
manifest\rile bolii venoase cronice
intens\ de durere, arsur\, umflare a
gambelor), fie când devin vizibile
(apari]ia varicelor, venelor
reticulare, modific\rilor
tegumentului, chiar apari]ia
ulcerului de venos de gamb\).

Femeile, cele mai afectate

Dintre toate manifest\rile bolii venoase cronice, prezen]a varicelor este cea mai frecvent\. Conform studiului
VeinCONSULT, aproape 1,8 milioane de români au varice. Femeile sunt de patru ori mai predispuse la a dezvolta
boala varicoas\ comparativ cu b\rba]ii. Se estimeaz\ c\, dintre persoanele care au varice, aproximativ 80% sunt
femei, iar 20% – b\rba]i.
Disconfortul la nivelul gambelor, senza]ia de greutate, senza]ia de arsur\, de picioare umflate, venele
dureroase [i inestetice sunt primele semne care anun]\ apari]ia varicelor la nivelul picioarelor. Dac\ la femei
simptomele apar mai mult dup\ perioada maternit\]ii, abia dup\ 30 de ani, la b\rba]i varicele sunt mai frecvente
abia dup\ vârsta de 40 de ani.

Cauze [i factori de risc

Printre principalele cauze ale
apari]iei varicelor se afl\
suprasolicitarea gambelor prin
statul `ndelungat `n picioare, dar [i
lipsa acut\ de mi[care,
sedentarismul, greutatea peste
limita normal\, constipa]ia
cronic\, sarcinile repetate (`n acest
caz riscul cre[te odat\ cu num\rul
de sarcini duse la termen),
anomaliile boltei plantare (picior
plat sau supracurbare) [i factorii
ereditari (riscul relativ este de 2:1
dac\ unul dintre p\rin]i prezint\
varice [i de 3:1 dac\ ambii p\rin]i
au varice).
Varicele apar atunci când
venele `[i pierd din elasticitate, iar
capacitatea lor de a se contracta [i
de a permite sângelui s\ circule `n
sens unidirec]ional scade din ce `n
ce mai mult. ~n felul acesta venele
se dilat\, se umfl\ [i se
inflameaz\, formând ceea ce
numim varice, adic\ dilata]ii
patologice ale venelor care apar]in
sistemului venos.

62
Tratamentul se recomand\ `n func]ie de natura
problemei [i stadiul de evolu]ie `n care se
depisteaz\ boala venoas\. ~n stadiul incipient,
m\surile preventive ce ]in de evitarea factorilor de
risc [i aplicarea unor tratamente locale pot `ncetini
evolu]ia bolii. ~n stadii avansate se impun
interven]ii chirurgicale, `ns\ chiar [i acestea
singure, f\r\ alte mijloace terapeutice associate,
nu ofer\ siguran]a vindec\rii complete a varicelor,
existând riscul ca ele s\ reapar\ dup\ un timp.

Recomand\ri pentru
picioare s\n\toase
Este de preferat prevenirea apari]iei varicelor
prin:
4stimularea circula]iei venoase cu ajutorul
exerci]iilor fizice adecvate [i recomandate de un
specialist `n recuperare medical\, care
practicate `n mod regulat ajut\ la protejarea [i
men]inerea elasticit\]ii venelor;
4adoptarea unei alimenta]ii echilibrate [i
s\n\toase, bazate pe cantit\]i mari de fibre [i
antioxidan]i naturali, care contribuie la
s\n\tatea vaselor de sânge; alimente precum
gr\simile, zah\rul [i alcoolul trebuie evitate
pentru c\ pot duce la dilatarea vaselor de
sânge [i favorizarea apari]iei varicelor;
4utilizarea ciorapilor elastici antivarice [i
aplicarea local\ a unor unguente pentru
stimularea circula]iei venoase;
4evitarea `nc\l]\mintei cu tocuri peste 4-5
centimetri [i a `mbr\c\mintei strâmte,
incofortabile.
 Divertisment
Bancuri cu
medici
n Cabinetul unui medic psihiatru. Se
deschide u[a [i intr\ un b\rbat `n patru labe
cu ceva `n gur\. Psihiatrul:
- Vai! Cine a venit la noi? O pisicu]\?
B\rbatul se târâie pân\ `n col]ul
cabinetului. Doctorul `l urm\re[te:
- Un c\]elu[?
B\rbatul trece cu mâna pe lâng\ perete
[i se târâie `n cel\lalt col]. Doctorul nu
renun]\:
- Ah! Cred c\ e un arici! Nu!? O
broasc\ ]estoas\?
zice:
B\rbatul scoate un cablu din gur\ [i
- Auzi]i, m\ mai `nnebuni]i mult la cap
sau m\ l\sa]i s\ v\ instalez internetul?
n Ce e mai bine s\ fii? Medic uman sau
veterinar?
- Veterinar, deoarece atunci pacien]ii nu
te cheam\ când nu au nimic.
n Doctore, ce s\ iau când m\ dor
picioarele?
- Autobuzul.
n Doctore, am `nceput s\ uit. Ce m\
sf\tui]i s\ fac?
- Datorii!
64
ADEVĂRAT sau FALS
a Ron]\itul `ntre mese `ngra[\?
DA. A ron]\i `nseamn\ a mânca f\r\ a ne fi cu
adev\rat foame. Ron]\itul se bazeaz\ `n general pe
alimente gata preparate, care ne plac, cu poten]iatori de
arom\, gr\simi, zah\r, multe calorii, dar s\race `n
minerale [i vitamine. Snacksurile, produsele de patiserie,
dulciurile, de exemplu, din cauza c\rora ron]\itul creeaz\
[i dependen]\. ~n plus, pe lâng\ produsele ron]\ite `ntre
mese, se consum\ [i alimentele preg\tite pentru acestea.
Iat\ cum apare excesul de calorii care duce la `ngr\[are.
~n cazul `n care nu v\ pute]i `mpiedica s\ ron]\i]i, alege]i
un fruct sau un produs lactat, bogat `n vitamine [i
minerale [i hipocaloric.
a Supa nu trebuie s\ lipseasc\ din alimenta]ia
copiilor?
ADEV|RAT. Supa este cel mai bun mijloc de a-i face
pe copii s\ m\nânce legume, iar `n cazul vârstnicilor [i
persoanelor convalescente este o excelent\ modalitate de
hidratare. Un bol de sup\ presupune aport de ap\,
minerale [i fibre. Pentru a deveni un fel de mâncare
echilibrat, `n sup\ se pot ad\uga unt, iaurt, smântân\,
ca[caval sau câteva cubule]e de carne slab\.
a Putem bea rece f\r\ probleme?
FALS. Este preferabil s\ evit\m b\uturile reci, pentru
c\ pot determina dureri `n gât (inflama]ia mucoasei
bucale [i faringiene), dar [i tulbur\ri digestive precum
diareea. Cele mai indicate sunt b\uturile la temperature
camerei, iar `n timpul verii pot fi de la frigider, dar nu reci
la ghea]a.
a Brânzeturile favorizeaz\ constipa]ia?
FALS. Unele persoane care sufer\ de constipa]ie se
priveaz\ `n mod eronat de brânzeturi. Rezultatul:
constipa]ia nu se rezolv\, iar evitarea brânzeturilor, surse
esen]iale de calciu, `nseamn\ cre[terea riscului de
caren]\ `n calciu. ~n caz de constipa]ie, sunt foarte
importante: mi[carea fizic\ regulat\ (mersul pe jos, de
exemplu), hidratarea, consumul crescut de fibre sub
form\ de fructe uscate (prune, caise) sau pâine integral\.
 Divertisment

„CLEPSIDRA”
1 2
3 4
ORIZONTAL:
5 6 1) 15 hematii! – 3) Canal aflat `n
diferite organe anatomice – 5) Boala
7 8 9 lui Calache – 7) Joc de noroc – 8)
R\s\rit – 10) ~n lun\! – 11) 14 grupe!
10 11 12 13
13) ~n ciur! – 14) A rezolva un conflict
14 15 16 – 17) Deget scurt [i gros – 18) Be]e! –
19) Cântec liric – 21) Termen general
17 pentru tumorile maligne – 23) ~n azil! –
24) Abis! – 25) Intr\ `n componen]a
18
scheletului – 27) Rezultatul inflam\rii
glandei sebacee – 29) Zis\ [i scabie –
31) T\nt\l\u – 33) Varg\ – 34) ~n stea!

19 20
VERTICAL:
21 22 1) Pigment con]inut `n globulele
ro[ii – 2) Tratabil\ la centru! – 3) Parte
23 24 25 26 a tubului digestive cuprins\ `ntre
27 28 29 30 stomac [i anus – 4) La cotlete `n mijloc!
– 5) A d\rui – 6) Continent mare – 7)
31 32 ~n alun! – 9) ~n stup! – 12) Diaree
(popular) – 15) 15 plumbi! – 16) Cânt!
33
– 19) ~n plan! – 20) 2-3 idei! – 21)
34 Partea r\mas\ dup\ retezarea unui
membru – 22) Cal cu p\rul ro[cat –
23) Zece! – 26) 12 secunde! – 28)
Sus]inut la piept – 30) R\mas f\r\
margini – 32) Materie prim\ pentru
trupul lui Adam.

PB; 16) NT; 19) LA; 20) DE; 21) CIOT; 22) ROIB; 23) ZC; 26) SE; 28) SAN; 30) AMA; 32) LUT.
1) HEMOGLOBINA; 2) TAB; 3) MA}; 4) TLE; 5) DONA; 6) ASIA; 7) LU; 9) TU; 12) P¢NTEC|RAIE; 15)
VERTICAL:
BT; 19) LIED; 21) CANCER; 23) ZI; 27) COS; 31) T|L¢MB; 33) NUIA; 34) TE.
1) HT; 3) MEAT; 5) DAMBLA; 7) LOTO; 8) EST; 10) UN; 11) G; 13) IU; 14) APLANA; 17) BONT; 18)
ORIZONTAL:
DEZLEGARE:

65
 Din num\rul viitor

În edi]ia din martie-aprilie

a revistei DoctorulMeu puteți citi
aE VREMEA aFarmacia aLupta
DETOXIFIERII: naturii contra
elimin\ toxinele `n cazul DIABETULUI:
cu ajutorul TULBUR|RILOR
`n epoca high-tech – gluco-
HEPATICE
verde]urilor metre, insuline, tratamente
de de ultima genera]ie
prim\var\
aPOSTUL
a12 TRUCURI
{I RUG|CIUNEA
– metode de
pentru o vindecare a trupului
inim\ s\n\toas\ [i sufletului

a3 sporturi
care pun cancerul

aHapciu! pe fug\
ALERGIA LA POLEN se
`ntoarce!
aAlimente
aSolu]ii s\n\toase
eficiente pentru MASA DE PA{TI

contra
ASTENIEI DE
PRIM|VAR|
aREGIMUL
MEDITERANEAN
– re]et\ de via]\ lung\

66