Sunteți pe pagina 1din 94

prof.

Petre Gradinaru Telefon 0743113161

CURS

MASEUR TERAPEUT

PENTRU UZ INTERN

INTRODUCERE

Pentru a veni n ajutorul celor care au probleme de sntate trebuie ca noi nine s fim modele de sntate. Minte sntoas n corp sntos . Nu poi ajuta pe cel de lng tine care i cere ajutorul dac te afli ntr-o stare precar de sntate, nu ai o bun dispo iie, nu ai o gndire po itiv. !ntatea este un comple" de factori po itivi i stilul de via personal al fiecruia trebuie s se reflecte n starea de sntate. #ndii-v vrei s ajutai pe cineva, starea n care v aflai n acest moment v permite $ %& sau N' .(orpul omenesc este strbtut de energie, c)ine ii o numesc CHI, energie vital. &vei aceast energie vital pentru a veni n contact cu alt persoan i cruia dorii s-i ameliorai boala. !unt ntrebri la care trebuie s v rspundei singuri i pentru fiecare n parte trebuie s e"iste o motivaie. &jutndu-v pe voi niv putei s-i ajutai pe cei din jurul vostru.Pentru a deveni un bun terapeut este o cale lung unde informaia i e"periena trebuie s forme e o ec)ip trainic. *ntreaga via a omului este supus imprevi ibilului, n orice moment sau clip pot interveni situaii, sc)imbri, evenimente neateptate crora trebuie cu mult calm i nelepciune s tim s le facem fa. Pierderea controlului asupra corpului duce la de ec)ilibru i implicit la apariia unor afeciuni.

+mul ilelor noastre a devenit o fiin din ce n ce mai suferind. !edentarismul, medicamentele, greelile alimentare i pun amprenta n starea de sntate. Nu ntotdeauna cea mai scump terapie este cea mai eficace, cile de vindecare sunt de cele mai multe ori foarte aproape de noi numai c sunt ignorate. ,erapiile naturiste sunt un bun necesar, care bine stpnite nu fac ru nimnui. &limentaia este poate cel mai important factor n meninerea sntii, ea trebuie s respecte un ec)ilibru caloric i energetic. Nu putei cere unei persoane cu probleme de sntate s respecte un anumit regim alimentar i de via dac voi nu-l respectai. %in alimentaie trebuie e"cluse alimentele nocive n special crnurile,

grsimile, alcoolul, cafeaua, prjelile i condimentele, sarea, a)rul. Masa de diminea s fie principalul suport energetic i caloric, ba at pe cereale i fructe, masa de prn s fie un adjutant caloric, iar cina s fie uoar i cel tr iu servit la ora -.. !e recomand folosirea pinii negre, de gra)am, de semine. ,oate produsele de origine animal cresc colesterolul i grsimile din snge, de aceea se recomand proteinele de origine vegetal. &st i suntem confruntai cu tot mai multe afeciuni neuro-psi)ice, boli cadriovasculare, boli alergice i infecioase, boli urogenitale, afeciuni reumatice i ale coloanei vertebrale i lista poate continua. /ipsa de micare duce la scderea performanelor fi ice, se"uale i intelectuale, scade imunitatea organismului, scade sperana de via i apare mbtrnirea precoce. +rganismul care nu se antrenea se atrofia i n final nu mai funcionea . Problemele mici de sntate sunt trecute cu vederea mai ales n perioada tinereii cnd mai nimeni nu se gndete ce va fi mai tr iu. ,ragem de organismul nostru pn la epui are cnd clac)ea . Nu contea ce mncm, ce bem, cum ne odi)nim. !emnele de alarm apar mai devreme ca boala s se instale e definitiv. Putem s prevenim instalarea bolilor, totul depinde de noi s nelegem ce se ntmpl cu organismul nostru.

+mul este programat genetic s triasc pn la -01 de ani, putem s ncercm s prelungim viaa sau dimpotriv putem s grbim sfritul mult mai devreme. 2otrrea ne aparine. %egeaba n ca urile disperate apelm la medici este tardiv fii proprii medici, mncai sntos, facei micare, respirai aer curat, odi)nii-v suficient adic 3 ore, fii optimiti cu propria persoan i cu cei din jurul vostru.

Numai aa putei s-i sprijinii pe cei suferin i, te)nicile nvate n acest curs 4masaj, refle"oterapie, presopunctur, gimnastic recuperatorie5 vor cldi suportul personal, de care vei avea nevoie n viitor.

LEGISLATIE MASAJ

Masajul este cunoscut din cele mai vechi timpuri practicat la inceput empiric s-a dezvoltat si a evoluat de-a lungul timpului, azi fiind cunoscute peste 200 tehnici de masaj.Indiferent de tehnica practicata maseurul trebuie sa cunoasca bazele metodologice adica procedeele fundamentale din care se vor ramifica ulterior varietatea de procedee secundare ceea ce face ca masajul sa fie o adevarata arta. Ceea ce voi explica in acest capitol este bazat pe experienta de peste 20 ani in domeniul recuperarii medicale, a masajului si a formarii profesionale in acest domeniu.Creand o baza prin formarea unei scoli de masaj in ransilvania la inceputul anilor !"0 am urmarit direct evolutia particparii si formarii specialistilor in acest domeniu lucrand cu un numar mare de studenti pana in zilele anilor 20#2. $aca pana in anul 200% pregatirea studentilor a fost liniara si inglobata intr-un curs scoala de un an de zile ca durata odata cu intrarea &omaniei in Comunitatea 'uropena lucrurile au inceput sa se schimbe.(chimbarea sa reflectat si programele de scolarizare care sau dorit sa fie cat mai scurte studentii dorind sa termine repede urmand calea spre tarile comunitare.)sa ca scolarizarea in ceea ce ne priveste sa redus la sase luni,ulterior la trei luni si chiar o luna in cazul cursurilor intensive, tehnicile de masaj structurandu-se pe module de la care au imprumutat si numele.$aca pana in 200% aveam o singura meserie cea de maseur acum conform noii legislatii din 20#2 si a noilor coduri C*& meseria de maseur se imparte astfel+ Maseurul de intretinere corporala Maseurul terapeut Maseurul reflexoterapeut

$in aceasta cauza programele de formare profesionala in acest domeniu la care am lucrat direct la elaborarea lor au suferit schimbari Maseurul de intretinere corporala , trebuie sa cunoasca bazele scolii de masaj din &omania adica masajul somatic,procedeele principale si secundare efectuate in cadrul sedintelor de masaj general,regional,segmentar.)ceste procedee aplicate apoi in cadrul masajului sportiv,anticelulitic,drenajul limfatic,masajul de relaxare si de tonifiere.)daugand baza de anatomie umana adica+ structura pieli si receptori pieli,scheletul osos, sistem articular, muschii striati,sistemul nervos central si vegetativ,nervi periferici,limfa si rolul ei,glandele endocrine completeaza tabloul de pregatire al maseurului de intretinere corporala. Maseurul terapeut asimilat de pregatirea tehnicianului maseur

o scolarizare mai complexa ca durata si ca oferta de cunostiinte insa trebuie avut in vedere ca se axeaza pe pregatirea in domeniul terapeutic.Maseurul trebuie sa cunoasca bazele masajului somatic, tehnici de masaj terapeutic si recuperare medicala ca de exemplu masajul suedez, masajul profund, presopunctura, shiatsu, masajul decontracturant si cel de tonifiere, masajul periostal, masajul cu gheata, hidroterapia - dusul masaj si dusul subacval .,drenajul limfatic medical, /inetoterapia pasiva,pasiv , activa, activa, biomecanica articulatiilor,la care se adauga partea de anatomie si fiziologie umana, bilantul articular si muscular, organizarea cabinetului de masaj, fisa de observatie a pacientilor. 0iind o programa incarcata si greoaie fiinca se adreseaza persoanelor mai tinere care are minim #2 clase o recomandam sa fie desfasurata pe o perioada cuprinsa intre # an si 2 ani cu stagii de practica in camine de batrani,clinici,spitale. Maseurul reflexoterapeut meserie cu statut independent din anul 20#2 , meseria de reflexoterapeut. )cceptata si controversata acesta tehnica de masaj veche de peste 1000 de ani cu origini in medicina traditionla chinezeasca s-a propagat in 'uropa si in &omania si datorita medicului homeopat de origine americana 2. 0itzgerald. Maseurul refle"oterapeut trebuie sa cunoasca te)nica de lucru a punctelor refle"ogene situate in special la nivelul talpilor picioareleor dar colaborat si la alte one refle"ogene cum ar fi palmele, vertebrele coloanei, scalpul, fata si urec)ile. /egat de urec)i filo ofia orientala spune ca ele reflecta intelepciunea cu cat sunt mai mari cu atat persoana in cau a este mai inteleapta si vedem ca de multe ori 6ud)a este repre entat asa. /a nivelul onelor refle"ogene un terapeut cu e"perienta prin palpare poate stabili un diagnostic./a capitolul pregatire refle"oterapeutul trebuie sa aiba cunostiinte de anatomie umana si binenteles de anatomie energetica sa cunoasca ce este energia chi, cea7re, meridiane energetice, sa

inteleaga relatia +m 8 'nivers ca nimic din ceea ce n-i se intampla nu este lasat la voia intamplari si +mul trebuie sa fie in armonie cu 'niversul si cu el insusi ca orice de ec)ilibru poate produce boli si catastrofe, gandirea po itiva este esentiala in pregatirea unui specialist in acest subtil domeniu.

ANATOMIA FUNCIONAL

PLANURILE CORPULUI UMAN

Planurile sunt suprafee care secionea imaginar corpul omenesc i n funcie de po iia ortostatic se cunosc 9 tipuri de planuri: Planuri r!ntale" sunt dispuse paralel cu fruntea, de sus pn jos i mparte corpul omenesc ntr-o parte anterioar 4ventral5 i o parte posterioar 4dorsal5. Planuri #agitale" dispuse vertical pe a"a corpului de sus pn jos i mpart corpul omenesc n jumtatea dreapt i jumtatea stng. Planuri tran#ver#al" ae ate la nivelul centrului general de greutate ori ontal i mpart corpul omenesc n parte inferioar i parte superioar. /a intersecia celor trei tipuri de planuri se gsete un punct imaginar ntre vertebra lombar /--/; numit centru de greutate care la om se modific n micare, mers, alergare, srituri.

$I$TEMUL O$O$

(orpul omenesc este compus din apro"imativ ;1< oase, greutatea lor n stare uscat este cuprins ntre = - =,= >g. n funcie de forma pe care o au, oasele se clasific n: oase lungi 4e". femurul5 oase scurte 4oasele carpiene5 oase plate 4oasele capului5 ?ndiferent de forma pe care o au, oasele pre int la suprafa pe anumite poriuni numeroase neregulariti numite #%ine care servesc drept one pentru inserciile musculare 4insercia muscular este locul unde muc)iul se prinde prin tendon de os5. /a suprafaa oaselor pot aprea i depresiuni, one prin care trec nervi, vase de snge i vase limfatice.

Oa#ele care alctuie#c #cheletul u&an #unt ur&t!arele" neurocraniul - format din 3 oase viscerocraniul --0 oase coloana vertebral 8 99-90 oase omoplatul - ; oase clavicula - ; oase osul stern - - os coaste - -; perec)i

osul )umerus - ; osul radius - ; oase osul cubitus - ; oase oasele carpiene -3 @ 3 oase oasele metacarpiene -= @ = oase falange - -0 @ -0 la mini, -0 @ -0 la picioare osul co"al - ; oase femur - ; oase patela 4rotula5 - ; oase tibia - ; oase fibula - ; oase oasele tarsiene -A @ A oase oasele metatarsiene -= @ = oase

Oa#ele ca%ului " a5 neurocraniu care adpostete creierul viscernocraniu care conine organele de sim i masticaie. Neurocraniu: este format din 3 oase - 0 perec)i 4;@;5 i 0 neperec)i.

osul frontal : este un os simetric, nemedian, dispus n partea superioar a capului i anterior. Pre int dou caviti numite sinusuri frontale care fac legtura cu fosele na aleB

sfenoidul: este os neperec)e, median, situat la ba a craniului perpendicular pe a"a acestuia. *n partea superioar pre int o depresiune osoas numit aua turceasc care adpostete )ipofi a 4glanda endocrin care asigur procesul de cretere i de voltare a organismului5B

etmoidul: os neperec)e, nesimetric, median, particip la formarea orbitelor i foselor na ale osul occipital: situat n partea posterioar i inferioar a capului, face legtura cu coloana vertebral cervical prin intermediul articulaiei occipitoatalandoide. +sul temporale: ; oase perec)e, simetric, ce particip la formarea aparatului auditivB +sul parietale: ; oase perec)e, simetrice, situate n partea superioar a capului ce formea cea mai mare parte a bolii craniene.

b5 Ciscerocraniul: este format din -0 oase din care -; perec)i dispuse cte < de o parte i alta a feei i care sunt adunate n jurul unui os neperec)e numit vomer 4osul na al5. &l -0-lea os al feei este un os semimobil care se mai numete mandibul sau ma"ilarul inferior i permite actul de masticaie. (ele -9 oase amintite formea ma"ilarul superior. ,oate oasele capului sunt unite ntre ele prin articulaii fi"e numite sinartro e sau suturi care nu permit nici un fel de micare. C!l!ana verte'ral (!rgan a)ial* (oloana vertebral este cel mai important segment al aparatului locomotor. %e ea se prind n partea superioar centura scapular, membrele superioare, n partea posterioar toracele iar n partea inferioar membrele inferioare. Dste format din 99-90 vertebre osoase. Pre int 900 suprafee articulare cu ;0 discuri intervetebrale, cu 9<= ligamente musculare i cu A91 puncte de inserie.

+ vertebr a coloanei vertebrale este format dintr-o parte inferioar numit corp, de form cilindric ce pre int dou fee : superioar i inferioar, alctuit dintr-o lam de esut fibros numit placa terminal si o parte superioara numita arc. Certebra pre int posterior i median o apofi osoas, iar lateral dou apofi e transverse. %easupra i dedesubt cte dou apofi e articulare. ntre apofi a spinoas i cele articulare se gsesc lamelele vertebrale. (oloana vertebral este format din urmtoarele regiuni : regiunea cervical - se codific (--(A i este format din A vertebre. Prima vertebr cervical se numete atlas, a doua a"is i are rol de pivot. (A se numete vertebra proeminent datorit unei apofi e spinoase palpabile

regiunea dorsal 4toracic5 - format din -; vertebre dorsale, se codific %--%-; 4,--,-;5. %e aceste vertebre se prind cele -; perec)i de coaste prin intermediul articulaiilor costovertebrale n numr de ;0. regiunea lombara /- - /= sunt cele mai groase i cele mai late vertebre deoarece ele menin greutatea corpului. %in aceast regiune lombar pleac i ramurile nervului sciatic care pune n micare musculatura membrelor inferioare. regiunea sacrala formata din vertebrele !--!-1. !unt sudate ntre ele i dau natere la dou oase : osul sacru i osul coccis (oloana vertebral are forma unui ! i pre int 9 curburi: cervical dorsal lombar

&titudinea coloanei depinde de: vrsta, se"ul, profesia i gradul de oboseal al individului. Euncionea ca un resort, se ntinde i se comprim, are rol de a asigura ec)ilibrul corpului.

$cheletul t!racelui " ,oracele este ane"at prii superioare a coloanei vertebrale i reali ea o cavitate ce adpostete organe ca inima, plmnii, vase sanguine, etc. +asele toracelui sunt: a5 +sul stern: os neperec)e, situat n partea din fa a toracelui imediat sub piele, este un os plat, are forma unui pumnal i este format din 9 oase: manubriul sternal sau mnerul corpul sternului apendicele "ifoid %in stern se prind cele A perec)i de coaste prin intermediul articulaiilor sternocostale 4-; la numr5. b5 (oastele: -; perec)i de coaste, au forma de arc de cerc. primele perec)i de coaste se prind de osul stern se numesc coaste sternale,urmatoarele trei perec)i adica 3,.,-1 se prind de coasta a saptea se numesc coaste false,iar ultimele doua perec)i -- si -; sunt libere sunt coaste care nu se articulea a cu sternul

c5 (entura scapular Feali ea legtura ntre partea superioar a trunc)iului i membrele superioare si este formata din doua oase:

-. (lavicula: os lung, turtit, ae at transversal, are forma de ! italic i este situat ntre capul sternului i acromionul omoplatului. ;. +moplatul 4scapula5: os plat, triung)iular, cu ba a n sus i vrful n jos este situat ntre primul i al optulea spaiu intercostal. Crful omoplatului se proiectea pe coasta a A-a. !e afl n partea posterioar a toracelui.

$cheletul u&arului #i a &e&'rel!r #u%eri!are "

'mrul este repre entat de partea superioar a omoplatului 4acromionul5 i partea superioar a )umerusului sc)eletul braului: )umerus - os lung ce pre int: o parte superioar capul )umerusului, un corp lung i o parte inferioar sc)eletul antebraului format din ; oase lungi: ra+iu# ce se afl ?n prelungirea degetului mare de la mn. o e"tremitate superioar, un corp lung o e"tremitate inferioar

pre int :

cu'itu# (ulna* situat n prelungirea degetului mic, n partea superioar pre int o protuberant osoas - olecranul sc)eletul minii este format din: oase carpiene , 3 oase dispuse pe dou rnduri. Primul rnd spre antebra este format din: scofoid semilunar piramidal pisiform &l doilea rnd ?n jos: trape trape oid osul mare osul cu crlig

oase metacarpiene se gsesc n prelungirea oaselor carpiene, sunt oase lungi i sunt n numr de = la o mn, se numerotea din nuntru n afar ncepnd cu degetul mare. oasele degetelor care se gsesc n prelungirea metacarpienelor, sunt tot oase lungi n numr de -0 la o mnaB cte 9 pentru fiecare deget cu e"cepia degetului mare 4police5 care are ;.

$cheletul 'a-inului

!e mai numete centura pelvian. Eace legtura ?ntre coloana vertebral i membrele inferioare. +asele care formea sc)eletul ba inului sunt: oasele co"ale dispuse lateral i unite anterior printr-o simfi pubian i posterior prin segmentul sacrococcigian. !unt oase plate de form patrulater alctuite din 9 piese osoase: osul iliac repre int partea de sus i din afar a osului co"al

osul pubis repre inta partea din fata a osului co"al isc)ionul este partea de jos a osului co"al - +sul sacru os median ce ia natere din unirea vertebrelor sacrale, este ae at ntre cele ; oase co"ale orientat oblic posterior i napoi formnd cu /= un ung)i numit promontoriu. &re forma unei piramide, cu ba a n sus i vrful n jos. - +sul coccis este un os mic situat sub osul sacru, ia natere din unirea vertebrelor coccigiene. &re form de piramid cu ba a n sus i vrful n jos. Dste o poriune fi".

$cheletul &e&'rel!r in eri!are

!c)eletul membrelor inferioare cuprinde: sc)eletul coapsei sc)eletul gambei sc)eletul genunc)iului sc)eletul piciorului

!c)eletul coapsei este repre entat de un os lung numit femur femurul are: o e"tremitate superioar care cuprinde capul femurului, o protuberant osoas lateral e"tern numit tro)anterul mare si o protuberanta osoasa interna numita tro)anterul mic formata din :

epicondilul intern epicondilul e"tern

!c)eletul gambei este format din ; oase lungi, tibia care pre int: o e"tremitate superioar, un corp lung i o e"tremitate inferioar ce formea maleola intern , peroneul 4fibula5 care este mai subire, ajut la stabilitatea gambei i este articulat n partea superioar cu tibia. este : un os lung i pre inta o e"tremitate inferiora ce formea a maleola e"terna

!c)eletul genunc)iului este format din e"tremitatea inferioar a femurului, e"tremitatea superioar a tibiei i fibulei i pre int un os independent, semimobil i triung)iular ae at n partea anterioar a genunc)iului numit patela sau rotula !c)eletul gle nei si a piciorului : oasele piciorului sunt legate ntre ele prin ligamente fibroase puternice i cuprind:

+asele tarsiene : sunt oase scurte, n numr de A la un picior: talus calcaneu navicular cuboid i 9 oase cuneiforme

+asele metatarsiene" sunt oase lungi, n numr de = la un picior Ealangele: ae ate n continuarea oaselor metatarsiene sunt n numr de -0 la un picior. %egetul mare de la picior se numete )aluce

SISTEMUL ARTICULAR SI I!MECA"ICA ARTICULATIIL!R

!egmentele osoase care alctuiesc sc)eletul uman sunt legate ctre e"tremitile lor prin anumite pri moi numite articulaii &rticulaiile se clasific astfel: articulaii fi"e: numite sinartro e, ele nu permit nici un fel de micare i se ntlnesc la oasele capului articulaii semimobile care au amplitudine redus i se ntlnesc la nivelul coloanei vertebrale articulaii mobile numite diartro e care au anumite grade de libertate i formea cea mai mare parte a articulaiilor sc)eletului uman Dlementele componente ale diatro elor 4articulaiilor mobile5: e"tremitile osoase articulare cartilajul articular care este acoperit cu esut )ialin. &cest esut mai gros la persoanele tinere i mai subire la persoanele n vrst, deci se subia odat cu trecerea anilor. &cest cartilaj articular are 9 proprieti: , compresibil - joac rol de amorti are asupra suprafeelor osoase. 'nele articulaii pot suporta presiuni de peste 9=1 >g for 4articulaia co"ofemural

de e"emplu5. (a urmare a compresiunii discurile intervertebrale dup o i de lucru n picioare nlimea unei persoane poate scdea cu --; cm. - elastic - este mai elastic n ona central i mai puin elastic la periferie - poros - proprietatea de a se mbiba cu lic)id sinovial capsula articular care se pre int ca un manon ce mbrac capetele articulaiilor osoase. ligamentele articulare - care are rolul de a ntri articulaia i de a limita micrile n articulaie. /igamentele articulare pot fi oblice, ncruciate, laterale, rotunde i capsulare. sinovial care repre int stratul intern al capsulei articulare i se ntinde pe toat suprafaa profund a capsulei, constituind peretele capsulei articulare. !inoviala reglea temperatura i presiunea atmosferic n interiorul articulaiei. lic)idul sinovial care este un produs al micrii articulaiei, este de culoare uor glbuie, vscos i transparent. &re triplu rol: de )rnire a articulaiei, de curire, de ungere 4lubrifiere5. ?mobili area prelungit a unei articulaii are efecte nefavorabile asupra ei i anume: lic)idul sinovial nu se mai produce deci se pierd cele 9 proprieti ligamentele articulare se atrofia capsula articular retractea 4cade5 articulaia i pierde mobilitatea, se ajunge la redoare articular 4pierderea capacitii funcionale a articulaiei5 care este nsoit de durere i anc)ilo (ele mai importante articulaii tip diartro ale corpului sunt:

, articulaia occipito-altandoid reali at ntre osul occipital i prima vertebr4atlas5 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia capului nclinarea capului lateral stnga-dreapta rsucirea capului stnga-dreapta circumducia capului 4rotaia5 articulaia scapulo-)umeral 4umrului5, reali at ntre scapul i captul superior al )umerusului 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia braului ducerea braului sus rotirea intern i e"tern a braului adducia i abducia braului articulaia acromio-clavicular reali at ntre acromionul omoplatului i clavicul. Dste o articulaie intermediar care ajut articulaia scapulo-)umerial pentru a putea reali a toate micrile menionate. articulaia )umero-cubico-radial 4cotului5 reali at ntre suprafeele osoase articulare ale oaselor )umerus, radius i cubicus. 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia antebraului pe bra pronaie 4rsucirea antebraului cu degetul mare n jos5 supinaie 4rsucirea antebraului cu palma n sus5 rotaie intern i e"tern articulaia radio-carpian 4articulaia minii i pumnului5 reali at ntre suprafeele articulare ale oaselor radius, cubicus i carpiene 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia minii pe antebra rotaia intern i e"tern a minii nclinarea radial i cubital a minii

&rticulaiile toracelui : articulaiile sterno-costale reali ate ntre suprafee articulare ale osului stern i coaste 4A@A5 articulaiile costo-vertebrale reali at ntre coaste i vertebrele dorsale 4-;@-;5 6iomecanica articulaiei: aceste articulaii ale toracelui particip la respiraie 4inspiraie i e"piraie5 &rticulaiile ba inului, reali at ntre suprafeele articulare ale celor dou oase co"ale, osul sacru i coccis. 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia trunc)iului rsucire stnga - dreapta ndoire lateral stnga-dreapta micare de rotaie 4circumducie5

&rticulaia co"o-femural este cea mai puternic i voluminoas articulaie, ea poate suporta presiuni de pn la =11 7g for. Dste reali at ntre suprafeele articulare ale osului co"al i capul femurului. 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia coapsei pe ba in rotirea intern i e"tern a coapsei abducia i adducia coapsei

&rticulaia genunc)iului este cel mai comple" sistem articular al corpului omenesc. /a nivelul genunc)iului se formea 9 articulaii: -articulaia femuro-tibial -articulaia femuro-rotulian -articulaia tibio-peronier superioar %atorit faptului c suprafeele articulare ale oaselor tibie i femur nu se suprapun perfect apar nite formaiuni fibrocatilaginoase numite meniscuri. Dle

sunt de dou tipuri i nume n forma literei ( i n forma literei +. 6iomecanica articulaiei: fle"ia i e"tensia gambei pe coaps rotaia intern i e"tern micri de lateralitate spre interior i e"terior.

&rticulaia tibio-tarsian 4gle nei si piciorului5 reali at ntre suprafeele articulare ale capului inferior al tibiei i osul tars. 6iomecanica articulaiei: fle"ia plantar i dorsal a piciorului rotaia intern i e"tern a piciorului

$i#te&ul &u#cular #triat

?n timpul contraciilor i ometrice fibrele musculare nu se deplasea , capetele de inserie rmn nemodificate. Muc)iul i poate modifica doar volumul.

?n timpul contraciilor i otonice fibra muscular se aproprie sau se deprtea , capetele de inserie se modific i ele, deci se reali ea un lucru mecanic. + parte din muc)ii sc)eletici sunt agoniti adic reali ea micarea primar i asigur fora principal, iar alii sunt antagoniti care se opun micrii principale 4de e"emplu antagonistul muc)iului biceps bra)ial este tricepsul bra)ial5.

Eibrele musculare sunt albe i roii. (ele albe sunt rapide, se contract repede, pe intervale scurte, reali ea contracii puternice. (a e"emplu dm muc)ii braului. Eibrele musculare roii sunt mult mai lente re ist timp ndelungat i nu obosesc uor. D"emplu, muc)ii gtului, spatelui, membrelor inferioare. Muc)ii sc)eletici sunt ataai de oase prin tendoane care ajut la stabilitatea articulaiilor. &u o culoare alb i de obicei unesc muc)iul de os. Dle pot uni i un muc)i de altul. ,endoanele de form plat se numesc aponevro e 4cea mai repre entativ este cea din ona lombar5. (ontraciile i ometrice menin po iia vertical a corpului iar contraciile i otonice e"ecut diferite micri ale segmentelor corpului.

PRINCIPALELE /RUPE MU$CULARE 0OLUNTARE

Mu#chii ca%ului -. Muc)ii pieloi ai capului - sunt muc)ii mimicii 4ai e"presiei feei5 sunt inervai de nervul facial i se impart in:

muc)ii piloi ai capului, care acoper craniul muc)ii piloi ai pleoapelor muc)ii piloi ai nasului muc)ii piloi ai gurii

;. Muc)ii masticatori: se mpart.n 0 muc)i motori care ridic mandibula i coboara mandibula Mu#chii gatului #i ce ei -. Muc)iul sternocleidomastoidian - este situat pe faa lateral a gtului i ndreptat diagonal de sus n jos ntre osul temporal i torace. Aciune: particip la micrile capului: fle"ie, e"tensie, micri de rotaie,

nclinare, rsucire lateral. ;. Muc)ii scaleni: se gsesc situai pe ultimele vertebre Aciune: particip la micrile capului i la micrile de inspiraie. cervicale

9. Muc)ii prevertebrali : - sunt n numr de 1 i se gsesc situai pe partea anterioara a gatului Aciune: reali ea fle"ia i rotirea coloanei cervicale. 0. Muc)ii cefei: sunt n numr de 3 i sunt situai n ona cefei: muc)iul splenus marele i micul comple" transversul gtului marele i micul drept posterior al gtului marele i micul oblic posterior al gtului Aciune: particip la micrile capului Mu#chii #%atelui #i ai c!l!anei verte'rale 2. Muc)ii spinali - sunt muc)i situai n anurile vertebrale formate de apofi ele spinoase ale vertebrelor i coaste. !unt n numr de 1. Aciune: reali ea e"tensia coloanei vertebrale 3. Muc)ii intertransversali i interspinoi - sunt muc)i mici, subiri,patrulateri situati in profun imea coloanei vertebrale Aciune: reali ea ndoirea coloanei vertebrale i e"tensia acesteia. 9. Muc)iul trape : este cel mai repre entativ muc)i al spatelui. Muc)i lat, superficial, de form triung)iular cu ba a n sus i vrful n jos i acopera cea mai mare parte a spatelui Dste format din 1 fascicole musculare: superior, mijlociu i inferior. Aciune: particip la micrile capului, ridic i apropie omoplatul, nclin coloana cervical. 0. Muc)iul marele dorsal - este un muc)i plat, triung)iular, situat pe partile laterale ale spatelui

Aciune: reali ea adducia, rotaia i proiecia napoi a braului, contribuind la actul de respiraie.

=.Muc)iul romboid - este un muc)i lat i subire, situat n ona omoplatului Aciune: reali ea micarea de rotaie a braului. <. Muc)iul rotundul mare i rotundul mic - sunt muc)i de form cilindrica situati pe omoplat Aciune: reali ea rotaia intern i e"tern a braului. A. Muc)iul ung)iularul - are form triung)iular i este situat n ona omoplatului sub trape Aciune: trage omoplatul nuntru 4l apropie de coloana vertebral5 reali ea nclinarea lateral a coloanei cervicale. 3. Muc)iul ptratul lombelor - are form ptrat i este situat n ona lombara Aciune: contribuie la actul de e"piraie 4coboar coastele5 i reali ea nclinarea lateral a coloanei lombare. .. Muc)iul oblic e"tern - este situat n prile laterale e"terne ale spatelui Aciune: contribuie la actul de e"piraie, reali ea rotaia coloanei vertebrale, particip la fle"ia ba inului pe torace i invers. -1. Muc)iul psoas-iliac - este format din muc)iul psoas i muc)iul iliac !e ntinde de la nivelul vertebrelor lombare n diagonal din spate ctre

--. fata pana la tro)anterul mic Aciune: este principalul stabili ator al oldului.

al

osului

femur

Mu#chii t!racelui #i a'+!&inali

-. Muc)iul mare i micul pectoral - sunt ; muc)i plai, situai pe partea anterioar a toracelui, de form triung)iular, unul situat la suprafa iar celalalt in profun ime

Aciune: reali ea adducia, fle"ia braului, coboar umrul i particip la actul de inspiraie. ;. Muc)iul diafragmul - este un muc)i lat care separ cavitatea toracica de cea abdominala Aciune: contribuie la actul de respiraie. 9.Muc)ii intercostali i supracostali coastelor i pe partea posterioar a acestora. sunt situai pe marginile

0. Muc)iul oblic intern al abdomenului - este situat pe partea lateral interna a abdomenului Aciune: contribuie la actul de e"piraie, reali ea rotaia coloanei vertebrale, particip la fle"ia ba inului pe torace i invers =. Muc)iul marele dinat - este situat pe partea lateral a toracelui i are forma de ferestrau

Aciune: particip la actul de inspiraie i trage omoplatul nainte.

<. Muc)ii drepi abdominali - sunt muc)i lai, lungi, situai pe de o parte i alta a liniei mediene a abdomenului, ntre torace i osul pubis. Aciune: reali ea fle"ia ba inului pe torace i invers, particip la actul de e"piraie.

Mu#chii u&arului #i &e&'rului #u%eri!r -. Muc)iul deltoid - are form triung)iular, fiind cel mai voluminos muc)i al umrului care i d forma acestuia. Dste alctuit din 9 fascicole: anterior, mijlociu i posterior. Aciune: reali ea abducia i e"tensia braului. ;. Muc)ii braului - cuprind:

a5 Muc)iul biceps bra)ial - este situat pe partea anterioar a osului )umerus si pre inta doua capete Aciune: reali ea fle"ia antebraului pe bra, adducia si rotaia intern a braului, rotaia e"tern a antebraului b5 Muc)iul bra)ial anterior - este situat sub biceps. Aciune: reali ea fle"ia antebraului pe bra. c5 Muc)iul triceps bra)ial - ocup partea posterioar a braului i pre int 9 capete: dou superioare, unul inferior Aciune: reali ea e"tensia braului i antebraului, adducia braului, coboar braul 9. Muc)ii antebraului - se mpart n: a5 Muc)ii anteriori ai antebraului - sunt situai pe partea anterioar a antebraului, sunt fle"ori degetelor de la mana b 5Muc)ii posteriori ai antebraului - sunt situai pe partea posterioar a antebraului, n numr de 3: e"tensorul comun al degetelor e"tensorul propriu al degetului mic cubitalul posterior anconeul scurtul e"tensor al policelui lungul abductor al policelui lungul e"tensor al policelui

e"tensorul propriu al inde"ului 4arttorului5 Aciune: reali ea e"tensia antebraului i degetelor c5 Muc)ii e"terni ai antebraului - sunt situai pe prile laterale ale bratului in numar de 0 : bra)ioradialul primul radial e"tern al doilea radial e"tern scurtul supinator Aciune: reali ea fle"ia i e"tensia degetelor -. Muc)ii minii - repre int grupul micrilor de finee i preci ie. a5 Muc)ii terarieni - sunt situai pe partea intern a palmei la ba a degetului mare, n numr de 0: scurtul abductor al policelui scurtul fle"or al policelui opo antul policelui adductorul policelui Aciune: este dat de denumirea muc)iului b5 Muc)ii )ipotenarieni - sunt situai pe partea intern a palmei dar pe latura opus, n numr de 0: palmarul cutanat adductorul degetului mic scurtul fle"or al degetului mic opo antul degetului mic Aciune: este dat de denumirea muc)iului

c5 Muc)ii ba ei mijlocii - sunt situai pe faa dorsal a minii, dispui pe ; straturi: superficial - muc)ii lombricali profund - situai printre spaiile oaselor metacarpiene Aciune: reali ea fle"ia i e"tensia falangelor.

Mu#chii 'a-inului -. Muc)ii fesieri - se mpart n muc)iul fesier mare, mijlociu i mic. !unt muc)i voluminoi situai pe partea posterioar a ba inului, adic pe osul iliac si pe tro)anterul mare al femurului

Aciune: reali ea rotaia ?n afar i nuntru a coapsei, proiecia nainte a ba inului i este stabili ator al oldului. ;. Muc)iul ptratul femurului - este situat tro)anterul mare al femurului. Aciune: reali ea rotaia n afar a coapsei. pe osul isc)ion i pe

9. Muc)iul piramidal sau pisiform - este situat de jur mprejurul osului co"al Aciune: reali ea rotaia n afar i abducia coapsei, este stabili ator al oldului.

Mu#chii &e&'rel!r in eri!are -. Muc)ii coapsei - sunt formai din: a5 Muc)iul cvadriceps - este un muc)i voluminos situat pe partea anterioar a coapsei i cuprinde 0 fascicole musculare: femurarul, dreptul femural, vastul medial i vastul lateral. (ele 0 fascicole musculare se unesc intre ele si formea a tendonul cvadricipital care

inglobea a rotula si se insera pe capatul superior al tibiei unde formea a tendonul rotulian Aciune: reali ea e"tensia complet a genunc)iului. b5 Muc)iul croitor - este situat tot n partea anterioar a coapsei si se intinde diagonal de sus in jos apoi se insera pe capul lateral intern al osului tibia Aciune: reali ea fle"ia gambei pe coaps i al coapsei pe ba in. c5 Muc)ii adductori sunt situai pe partea intern sau

anterioar a coapsei. Aciune: reali ea adducia coapsei. d5 Muc)iul tensorul fasciei lat - este situat pe partea lateral e"terna a copasei sub forma unui codon si formea a ligamentul iliotibial

e5 Muc)ii isc)iogambieri - sunt situai pe partea posterioar a coapsei i cuprind 9 fascicole musculare: biceps femural, semimembranos i semitendinos. Aciune: este comple" - bicepsul reali ea fle"ia gambei pe coaps iar ceilali doi muc)i reali ea e"tensia coapsei. !unt deosebit de importani pentru locomoie: mers, alergare,saritura. ;. Muc)ii gambei - sunt formai din: a5 Muc)iul tibial anterior - este un muc)i voluminos situat pe tibie Aciune: reali ea fle"ia, adducia, rotaia intern a labei piciorului. b5 Muc)iul e"tensorul comun al degetelor - este situat pe tibie si peroneu Aciune: reali ea e"tensia ultimelor 0 degete de la picior. c5 Muc)iul e"tensorul propriu al )alucelui - este situat tot pe tibie

Aciune: reali ea e"tensia degetului mare de la picior. d Muc)iul fle"orul comun al degetelor - este situat pe tibie i ultimele 0 degete si falange de la picior Aciune: reali ea fle"ia degetelor. e5 Muc)iul fle"orul lung al peroneu i pe regiunea plantar. Aciune: reali ea fle"ia )alucelui. )alucelui este situat pe osul

f5 Muc)iul tibial posterior - este situat n profun ime ntre cei doi musc)i amintiti anterior Aciune: reali ea e"tensia, adducia, rotaia nuntru a labei piciorului. g5 Muc)ii peronieri - sunt situai pe partea lateral e"tern a gambei si ajung pana la oasele metatarsiene Aciune: reali ea micarea de rotaie n afar a piciorului i particip la susinerea bolii plantare. )5 Muc)ii gemeni 4 se mpart in muc)ii gemeni interni si e"terni. !unt situati pe partea posterioara a gambei, sunt muc)i voluminoi care dau forma gambei. Muc)ii gemeni se unesc n jos si formea muc)iul solearul care se continua cu tendonul lui &)ile 4 tendonul are o lungime de =-< cm5. ,endonul se nserea pe muc)iul calcaneu. Aciune: reali ea fle"ia planetar a labei piciorului. 9. Muc)ii piciorului - sunt dispui n 0 regiuni:

regiunea plantar dorsal - repre entat de muc)iul pediosul Aciune: e"tensor al degetelor regiunea plantar intern - repre entat de 9 muc)i: adductorul )alucelui scurtul fle"or al )alucelui abductorul )alucelui !unt situai pe oasele tarsiene i metatarsiene Aciune: susin bolta plantar

regiunea plantar mijlocie - repre entat de 0 muc)i: scurtul fle"or plantar

accesorul lungului fle"or lombricalii piciorului muc)ii interosoi ai piciorului Aciune: reali ea fle"ia i e"tensia falangelor regiunea planetar e"tern - repre entat de 9 muc)i: adductorul degetului mic scurtul fle"or al degetului mic opo antul degetului mic Aciune: susin bolta plantar.

$I$TEMUL NER0O$

!istemul nervos este o reea de comunicare care centrali ea i coordonea majoritatea activitilor corpului. Eiecare gnd, amintire, emoie sau sen aie pe care le are o persoan i fiecare aciune pe care o desfoar persoana este o reflectare a activitii acestui sistem &ceast reea de comunicare este constituit din trilioane de neuroni interconectai sau celule nervoase care se e"tind ?n tot corpul. !istemul nervos reali ea trei funcii: Euncia aportul sen orial reali at de stimuli din afara corpului prin intermediul receptorilor

Euncia de procesare i integrare ce anali ea , nmaga inea i selectea informaia sen orial i decide ce )otrre va lua Euncia motoare care activea efectorii - fie muc)ii sau glande re ultnd un rspuns. !istemul nervos este format din: !istemul nervos central 4!N(* care const din creier i mduva spinrii i

ndeplinete funcia amintit mai sus !istemul nervos periferic - care const din o reea de nervi, alctuii din neuroni sen oriali care transmit inducia de la receptori la !N( i neuronii motori ca transmit semnalul motor de la !N( la muc)i i glande. Neuronii motori se mpart n dou grupe: 1. Neuroni care transmit semnale muc)ilor sc)eletici pentru ai pune n micare i aparin sistemului nervos somatic 2. Neuroni care alctuiesc !istemul Nervos Cegetativ 4!NC5 i care controlea activitile involuntare ca de e"emplu frecvena respiratorie, digestiv etc. Dmisferele cerebrale dreapta i stnga alctuiesc creierul mare i centrii gndirii, memoriei, micrilor i comportamentului voluntar. (erebelul alctuiete -1 G din creier i asigur ca trupul s fie ec)ilibrat i ca muc)ii n contracie s produc micri line, iar trunc)iul cerebral care leag creierul de mduva spinrii centrali ea mduva spinrii, controlea funcii vitale: btile inimii, frecventa respiratorie, presiunea sngelui. Centriculele din creier sunt pline cu lic)id cerebrospinal limpede care ajut la )rnirea i protejarea creierului i a mduvei spinrii. /a nivelul creierului sunt -; perec)i de nervi cranieni care provin din partea inferioar a creierului i se ocup mai mult de transmiterea de

semnale sen oriale din piele i organe de sim din cap i gt i de transmiterea motorie ctre muc)ii acestor regiuni. %eci ei sunt sen oriali sau motori i sen oriali.

Ma+uva #%inarii Dste ae at ?n canalul vertebrelor coloanei vertebrale se ntinde cea. 0= cm de la marea desc)idere a craniului pn la nivelul primei vertebre lombare, n mijloc ea are o grosime apro"imativ cr grosimea unui deget. %in mduv provin 9- de perec)i de nervi spinali.

Folul mduvei este de transmitere de informaii ?ntre creier i restul corpului prin intermediul nervilor spinali. %e asemenea ea este implicat i n multe acte refle"e de fraciuni de secund cum ar fi tragerea minii de pe un corp fierbinte.

$I$TEMUL NER0O$ PERIFERIC Nervii &e&'rului #u%eri!r Ple"ul bra)ial - este alctuit din ultimele patru rdcini cervicale i rdcina toracic %0. Parali ia de ple" bra)ial confer clinic urmtoarele aspecte: braul este inert, micrile umrului sunt abolite, fle"ia antebraului pe bra slab, umrul i braul n regiunea anterioar sunt uor atrofiate. Parali ia total de ple" bra)ial imobili ea membrul superior fiind posibil numai ridicarea parial a umrului prin muc)iul trape .

Nervul radial - este un nerv mi"t ce provine din unirea ple"ului bra)ial post. (u fibre din rdcinile (0-(3. &e at n afara vaselor, nervul nconjoar osul

)umerus, ajunge la plica cotului, apoi la antebra, pumn unde nervul distribuie fibre sen itive la dosul minii. Nervul face e"tensia membrului superior, a antebraului pe bra 4prin muc)ii triceps5 a minii pe antebra i e"tensia degetelor. /e iunile superioare ale braului prin fracturi )umerale produc tulburri motorii n )iperfle"ie. Nervul cubital - descinde din trunc)iul secundar inferior al ple"ului bra)ial strbate a"ila i ajunge la bra, conturea osul cubitus i ajunge la pumn. Nervul intervievea muc)ii fle"orii ai antebraului i ai minii. Dl intervine n actele de preci ie ale degetelor. !en itiv deservete marginea interioar a minii cu degetul mic, marginea cubital a minii i inelarul. Parali ia nervului pre int: mna sc)eletic sub form de g)earB imposibilitatea fle"iei minii pe antebra. Nervul median - este alctuit din ramurile terminale ale ple"ului bra)ial. Dl se continu din a"il, de-a lungul arterei )umerale si

plica cotului i la mn, anterior inervnd muc)ii braului, antebraului din partea anterioar, la palm se *mparte ntr-o ramur e"tern motoare i o ramur intern sen itiv. Nervul e"ecut fle"ia minii pe antebra i fle"ia degetelor ;,9, cu fle"ia falangelor distale ale arttorului i degetului mijlociu. Nervul median contribuie la actul de pre)ensiune. n ca de parali ie se pierde pre)ensiunea iar ntreruperile totale de nerv duc la parali ie mare cu pierderea capacitii de munc. Nervul musculo-cutanat - intervievia muc)iul biceps i muc)iul bra)ialul anterior avnd funcia de fle"ie a antebraului pe bra. Parali ia nervului duce la bra atrnat i scade micarea de fle"ie anterioar. Nervul toracic superior - se desprinde din ple"ul bra)ial. ?nervea muc)iul mare dinat care mpreun cu muc)iul romboidul fi"ea omoplatul.

Parali ia nervului duce: ridicarea braului la ori ontal este limitat i omoplatul devine median. Nervii &e&'rului in eri!r Nervul sciatic este cel mai mare i cel mai lung nerv al corpului omenesc. Dl pornete din ple"ul sacrat !-, !;, !9. &cestea se unesc n ba in i ies prin gaura sciatic mpreun lombar /= i ptrund pe faa posterioar a coapsei unde se mparte n dou ramuri dnd natere la doi nervi: nervul sciatic popliteu e"tern - care inervea muc)ii e"tensori ai membrului interior pn la vrful degetelorB nervul sciatic popliteu intern - care interviea muc)ii fle"ori ai membrului inferior el ajunge la planta piciorului. Nervul crural - se desprinde din ona lombar /;-/9-/0. Nervul de ramuri pentru muc)iul cvadriceps i muc)iul musculo-cutanat i face e"tensia gambei pe coaps i fle"ia coapsei pe ba in. Parali ia nervului duce: scade fle"ia coapsei pe ba in, apare )ipotenie de cvadriceps i refle" rotulian abolit. Nervul ple"ului sacrat - prin parali iile ple"ului sacrat /0-/=-!--!;-!9 a nervilor fesieri amintim: le iunile unilaterale ale muc)ilor fesieri i pelvino

tro)anterieni n care coapsa se poate fi dus napoi i le iunile bilaterale care duce la mers di graios miopatic. Nevralgia de femuro-cutanat se manifest prin arsuri i amoreli.

$I$TEMUL ENDOCRIN

/lan+ele en+!crine Produsele metabolismului, intrate din esuturi n snge i purtate de acesta prin tot organismul, sunt capabile s e"ercite o anumit aciune fi iologic. &stfel (+ ; din snge influenea sistemul nervos central i este unul dintre agenii principali care particip la reglarea micrilor respiratorii. 'nele organe speciale secret ?n snge substane specifice, e"ercitnd o puternic influen asupra organismului. Eenomenul poart denumirea de secreie intern iar organele de glande cu secreie intern 4glande endocrine5. !ubstanele fi iologice active produse de glande endocrine i secretate n snge se numesc )ormoni. n diferite boli se observ tulburri n activitatea glandelor, care se manifest prin scderea sau creterea produciei de )ormoni sau c)iar prin alterarea acestora 4disfuncie5. %atorit pre enei nervilor care stimulea activitatea glandelor endocrine, funcia acestora din urm se afl sub controlul sistemului nervos central 4!N(5. &numite e"erciii 4respiraie, po iii, concentrare5 prin intermediul sistemului nervos e"ercit influene )otrtoare asupra producerii )ormonilor. &cetia la rndul lor, difu ndu-se rapid n tot organismul, acionea favorabil sau nefavorabil asupra organelor i sistemelor.

Nu&ele 7IPOFI9A

L!cul 5i r!lul 6n !rgani#& Dste situat la ba a craniului 4n aua turceasc5 i are cea. 1,01-1,=1 g. !timulea creterea, lactaia4secreia de lapte la femei5 precum i celelalte glande endocrine 4este denumit i creierul endocrin5. ?ntervine n metabolismul glucidelor, lipidelor i proteinelor.

7i%! unc8ie /a vrsta copilriei oprete creterea 4nanism5, ntr ie osificarea cartilajelor i mpiedic de voltarea normal a organelor genitale. 2ipofuncia poate apare n urma unor eforturi istovitoare, diminund-se produii de secreie.

7i%er unc8ie !timulea creterea, ajungnd la cca.;m 4gigantism5./a adult cresc e"tremitile distale ale oaselor lungi 4acromegalie5.&?te tulburri:case"ie )ipofi iar, diabet insipid i sindromul antipo ogenital. %up eforturi fi ice moderate, glanda pre int semne de activitate secretoare mai intense ?n acest ca metabolismul este mrit. ,oate funciile importante ale organismului sunt intensificate 4respiraia, circulaia5. ,a)icardia 4-11-;11 pulsaii pe minut5, creterea poftei de mncare, diaree tec. 6oala lui 6asedoI cu urmtoarele simptome: )ipertofia 4umflarea5 glandei tiroide, e"oftalmia 4mrirea5 globilor oculari i tra)icardia

TIROIDA

!e gsete sub osul )ioid 4mrul lui &dam5 i cntrete cea.;1;= g. ,ro"ina )ormonul secretat de tiroid -intervine n metabolismul iodului pe care l fi"ea B influenea metabolismul accentundu-l i, n consecin duce la creterea cantitii de a)r n snge, favori ea arderea glucidelor, lipidelor i proteinelor din organism

- ?nsuficiena tiroidian e"primat la copii se traduce simptomele caracteristice cretinismului. - /a aduli n form grav 4mi"edem5 pre int urmtoarele simptome: scderea metabolismului ba ai care se repercutea asupra tuturor funciilor importante: bradicardie, )ipertensiune, rcirea e"tremitilor, ncetinirea digestiei, constipaie.etc. - ,ulburri nervoase care varia de la simpla HleneH pn la regresiunea

/LANDELE $UPRARENA LE

!e pre int sub forma a dou corpuri mici 4=3 g fiecare5, ca dou cciulite deasupra rinic)ilor. Dste format din dou poriuni: (ortical i Medular. #landele suprarenale sunt indispensabile vieii. Feglea metabolismul srilor minerale, al protidelor i glucidelor. &supra musculaturii sc)eletului, adrenalina 4)ormonul medularei5 e"ercit o aciune caracteristic, mrind capacitatea de lucru a muc)iului striat.

pronunat a capacitii intelectuale. insuficiena corticosuprarenalei: astenie, adinamie, )ipo-tensiune arterial, scderea temperaturii, respiraie superficial, ta)icardie, tremurturi, scderea re istenei la frig, into"icaii, insuficien renal i c)iar moarte prin colaps vascular. 6oala &dison survine cnd )ipocorticismul persist i se manifest prin scderea re istenei organismului la infecii, tensiune arterial diminuat, pielea devine de culoarea bron ului, de unde i denumirea de boala at

2iporfuncia corticalei se traduce prin dou boli. 6oala (us)ing 4slbirea musculaturii interesnd mai mult muc)ii membrelor, )ipertensiune arterial, etc.5 i boala numit !indrom adrenogenital 4modificri i dereglri n creterea datorit e"cesului de )ormoni se"uali masculini androgeni i feminini -progesteron5.2iperfun cia medulosuprarenalei: )ipertensiune paro"istic, ameeli, an"ietate, vasoconstricie generali at, paloarea e"cesiv i rcirea e"tremitilor, transpiraie, dureri de cap i lombare, uneori greuri i vrsturi.

SISTEMUL

LIM#ATIC

(istemul limfatic ajuta la mentinerea unui echilibru al fluidelor in tesuturi si organe, sange,la apararea organismului impotriva bolilor,la conservarea proteinelor si eliminarea bacteriilor si altor reziduri celulare.'xcesul de fluide si bacterii sunt filtrate de ganglionii limfatici $'i sunt situati de-a lungul vaselor de sange asemenea unor margele insirate pe o ata.)glomerari de ganglioni se gasesc in+ zona gatului,axila,zona abdominala,inghinal,in spatele genunchiului. 3imfa este un lichid intercelular circula lent pe traseul unor canale,tuburi fara capete, numite cai limfatice,trece prin ganglioni limfatici primeste leucocite-%000 %40005#mmc. care se formeaza in glandele limfatice,splina si maduva spinarii.Marirea permanenta a leucocitelor se numeste leucemie #00.0005mmcub.3imfa mai estenumita impropriu si femeia de serviciu a organismului,deoarece curata organismul de toxine. 3eucocitele sunt celule albe,care elibereaza sunstante chimice ucigase numite anticorpi ce distrug patogenii$

Limfa returnea&a excesul de lichid in san'e

3imfa este impinsa in organism de ,contractia muschilor scheletici, deci nu are pompa ca sistemul sangvin.In lipsa miscarii in tesuturi se acumuleaza lichid,apare retentia si favorizeaza aparitia celulitei.

Masajul de drenare limfatica manual sau cu ajutorul aparatelor specializate,stimuleaza circulatia limfatica,ajuta la indepartarea acidului lactic si a altor produse reziduale (angele este format din+ '&I &*CI '3' -hematiile sau globulele rosii.+ transporta oxigenul si dioxidul

de carbon de la celule in interg organismul.6n mm cub de sange contine %.100.000 hematii la femei si 1.000.000 la barbati. 6n organism adult contine cam #,1 /g maduva rosie. 3'6C*CI '3'+ globulele albe &*M7*CI '3'+ elemente ce intervin in coagularea sangelui.#4.000800.000mm5cub C' '( ' $&'9):63 3IM0) IC; (istemul limfatic are o mare importanta in functionarea organismului nostrum.$aca el nu si-ar face datoria am cadea prada infectiilor de tot felul.<entru a asigura o buna irigare a tuturor tesuturilor si organelor,inima pompeaza sange sub o presiune destul de crescuta,fapt ce favorizeaza iesirea =apei> din vasele de sange.9u este o simpla apa.Compozitia lichidului dintre celule ,numit lichid interstitial,este complexa.3ichidul interstitial nu mai poate intra inapoi in vasele de sange si daca nu s-ar fi gasit o cale de a fi drenat ,atunci ne-am umfla putin cate putin,iar inima nu ar mai avea ce sa pompeze. C6M $&'9')?) 3IM0) ; (pre deosebire de aparatul circulator ce beneficiaza de o dubla pompa-ventriculul stang si drept. sistemul limfatic nu numai ca nu are o pompa dar isi are si originea in capilare care se termina in deget de manusa. @asele limfatice au foarte multe valve unidirectionale pe interiorul lor,astfel cand limfa trece de o valva ea nu mai poate da inapoi.'xista o valva pentru fiecare loc de varsare a celor doua ducte limfatice mari pentru a impiedica sangele sa patrunda in sistemul limfatic.

@asele limfatice au peretii atat de subtiri incat pot profita de miscarile tesuturilor din jur Alimfa de la nivelul gleznei urca spre cisterna cili,vasul limfatic fiind practic muls de contractiile muschilor gambei si mai apoi ai coapsei.$e aceea medicii recomanda miscarea ca mijloc de prevenire a edemelor membrelor inferioare. )cesta este de fapt si mecanismul care explica eficienta masajelor in cresterea drenajului limfatic. (edintele de drenaj limfatic sunt extrem de importante in procesul de slabire. $renajul se efectueaza prin presiuni usoare care actioneaza asupra lanturilor de ganglioni limfatici.'ste indicat pentru reducerea depunerilor de grasime si a celulitei,detoxifierea organismului,reducerea edemelor si stimularea sistemului imunitar. Cateva minute de exercitii dimineata si seara pot face minuni.

C*9 &)I9$IC) II

9u se face masajul de drenaj limfatic in cazul in care persoana are implantat un stimulator cardiac,sterilet metalic, bolilor de piele,epilepsie,cancer,sarcina,ciclu menstrual sau la mai putin de o jumatate de ora de la servirea mesei.

:A9ELE TEORETICE TE7NICE ;l METODICE ALE MA$A<ULUI

MA$A<UL CA PROCEDEU DE :A9A

MA$A<UL e#te un ele&ent +e 'a- al culturii i-ice &e+icale ce 6n#ea&n %relucrarea &et!+ic a %r8il!r &!i ale c!r%ului ( %iele, 8e#ut celular #u'cutanat, &u5chi, va#e li& atice 5i +e #=nge, !rgane interne* %rin %r!ce+ee &anuale #au in#tru&entale in ve+erea !'8inerii un!r #c!%uri i-i!l!gice, a+ic +e 6ntre8inere 5i tera%eutice.

D"ist mai multe clasificri ale masajului: 2. %?N P'N(, %D CD%DFD &/ /+('/'? &!'PF& (JF'?& !D &(,?+ND&KJ: a* Masaj somatic : se nelege prelucrarea esuturilor de la suprafaa corpului. Masajul somatic se mparte la rndul lui n: Masaj general" se e"ecut pe toat suprafaa corpului i poate e"ista sub form comprimat cu o durat de 9= minute, sau sub form e"tins de =1-<1 minute. +rdinea efecturii lui este urmtoarea: - masajul spatelui si al

al onei fesiereB masajul membrelor inferioare 4separat fiecare membru5 pe partea posterioar a acestora masajul membrelor inferioare pe partea anterioar separatB masajul abdomenului i al cutiei toraciceB masajul membrelor superioare tot separatB masajul capului i al cefei.

+ alt ordine de efectuare poate fi urmtoareaB masajul membrelor inferioare pe partea anterioar separatB masajul abdominal i toracic masajul membrelor inferioare pe partea posterioar separatB masajul onei fesiereB masajul spateluiB masajul membrelor superioareB masajul capului i al cefei. Masaj regional" are o durat de ;=-91 minute i se e"ecut pe anumite regiuni ale corpului 4spate, abdomen, etc5. Masaj segmentar: cu o durat de -=-;1 minute se e"ecut pe anumite segmente ale corpului 4bra, gamb etc:5 Masaj local: cu o durat de =-3--1 minute se e"ecut pe poriuni restrnse ale corpului.

b. Masaj organic: se nelege prelucrarea esuturilor i organelor din cavitile corpului. DIN PUNCT DE 0EDERE AL EFECTELOR

a5 Masaj terapeutic: care este masajul ce intervine n tratamentul recuperator al unor le iuni sau mbolnviri ale organismului. Dl poate fi aplicat singur sau asociat cu ali factori terapeutici.

b5 Masaj fi iologic 4de ntreinere 5: este masajul folosit pentru stimularea marilor funcii ale organismului persoanelor sntoase.

c5 Masajul sportiv : care se adresea sportivilor de performan.

?n cadrul edinelor de masaj se folosesc %r!ce+ee un+a&entale, obligatorii, numite i %r!ce+ee %rinci%ale i ele sunt urmtoarele n ordinea de desfurrii lor:

Nete irea sau efleurajul - este o procedur de ncepere, de legtur,si de inc)eiere a sedintei de masaj Ericiunea Ermntatul 4petrisajul 5 Presiunile i vibraiile ,apotamentul 4 loviturile5 Pr!ce+eele #ecun+are sau ajuttoare sunt procedee care nsoesc procedeele principale, deriv din ele sau pot fi procedee de sine stttoare. %intre acestea amintim: rulatul si cernutul- folosite n special la nivelul membrelorB traciuni i scuturri- folosite la nivelul membrelorB storsul

ciupiturile i pensrile rulatul spatelui 4 furculia5 pianotatul alte manevre care deriv din procedeele principale

ACIUNI LOCALE ;I /ENERALE ALE MA$A<ULUI

!timulea funciile metabolice ale organismului

!timulea circulaia local (almea durerile n ca de algii, nevralgii, etc. Produce colorarea pielii n ona de masat i creterea temperaturii locale. !timulea funciile sistemului circulator i respirator. &re efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului cu mbuntirea strii psi)ice i a somnului i ndeprtarea oboselii locale musculare.

INDICAII TERAPEUTICE ALE MA$A<ULUI

6oli ale aparatului locomotor reumatisme cronice, redori articulare, )ipotrofii musculare etc. 6oli neurologice: pare e, parali ii, nevralgii etc. 6oli respiratorii 6oli digestive i metabolice" constipaii, diabet, gut, obe itate etc.

&lte boli: tulburri trofice dup aparat gipsat, tulburri neurovegetative, astenii, nervo astenic, oboseal muscular etc.

CONTRAINDICATIILE MA$A<ULUI

?nfecii i inflamaii ale pielii, ec eme, psoria is locali at la nivelul minilor 4 furuncuri5 ?nfecii i inflamaii ale oaselor i articulaiilor ,oate bolile infecioase de orice natur ,uberculo 4,6( 5 osoas, cutanat, pulmonar

?nflamaii acute ale organelor abdominale

'lcerul gastric, duodenal, intestinal in fa a acut 2ipertensiune arteriala ,raumatisme ale oaselor,articulatiilor si muc)ilor /eucemii,metasta e,cancere etc.....

RE/ULI DE APLICARE A MA$A<ULUI

!e e"ecuta dupa saun si fi ioterapie 4 electroterapie, refle"oterapie, gimnastic 5 !e e"ecut dup ;-9 ore de la servirea mesei i cu 91-<1 minute nainte de masa urmtoare !e recomand evitarea fumatului i consumul de alcool din partea masorului i rela"area de =--1 minute dup fiecare edin de masaj Masajul terapeutic se e"ecut la recomandarea medicului specialist

Nu se e"ecut masaj n stri febrile, acute ale bolilor, in ca de viro e respiratorii etc.

RE/ULI $I CONDIII >N 0EDEREA E?ECUTRII UNUI MA$A< CORECT

(orpul celui masat s fie curat

(orpul celui masat s nu pre inte boli de piele 4 e"eme, furuncule, lic)ene, etc5 Pacientul s aib o po iie comod

,erapeutul s fie o persoana bine pregatita professional, calificat, sntoas, ec)ilibrat psi)ic i emoional, s adopte o inut curat, minile curate i sntoase, ung)iile tiate corespun tor, s nu pre inte obiecte care ar putea periclita integritatea corporal a celui masat 4 inele, brri, ceasuri etc.5 Pentru masaj se folosesc uleiuri adecvate, crLme 4 apoase5, alcool medicinal, pudre etc. ?ntensitatea manevrelor de masaj va fi in raport cu vrsta pacientului, construcia fi ic a lui %up edina de masaj se recomand celui masat o perioad celui masat o perioad de rela"are sau c)iar de somn Masajul general este bine s nu depeasc - or

!ensul manevrelor de masaj se reali ea de la periferie ctre inima, n sensul de ntoarcere al circuitului sngelui 4 n special manevra de nete ire5.

CALITAILE TERAPEUTULUI

! fie bine pregtit professional, s-i plac ceea ce face i s o fac cu

pasiune, s cunoasca te)nicile de masaj, practice dar s aib i cunotine teoretice de anatomie, fi iologie, biomecanic etc ! fie o persoan ec)ilibrat emoional i psi)ic ! aib caliti fi ice, psi)ice i intelectuale pentru meseria aleas

! fie o persoan care dorete implicarea n problemele de sntate a celor din jurul su

! fie o persoan optimist ncepnd cu propria persoana dar i cu viitorii

pacieni ,erapeutul poate lucra cu copii, tineri, adolesceni, persoane adulte i btrni, indiferent de se", ras sau religie

CA:INETUL DE MA$A<

Dste locul unde i desfoar activitatea terapeutul calificat !e pot desfura i activiti de refle"oterapie i presopunctur

Presupune un spaiu de apro"imativ -1--= mp care trebuie s fie prev ut cu o surs de ap, c aib - -; paturi de masaj desprite de un paravan, o trus de prim ajutor, tensiometru, prosoape curate, creme i uleiuri de masaj. Poate avea aparate manuale de vibromasaj i mecanomasaj Poate fi parc)etat sau acoperit cu o moc)et

Dste bine s aib o surs de mu ic pentru meloterapie, se pot folosi diferite nuane de culori pentru cromoterapie. Masajul terapeutic va fi e"ecutat pe ba a unui bilet de trimitere de la

medic !e recomand ca fiecare pacient s aib propriul prosop, iar dac acestea lipsesc lenjeria de pat se va sc)imba dup fiecare pacient iar locul se va de infecta 4cu spirt sau alte soluii5. Ca fi prev ut cu un vestiar, preferabil cu du i ap rece i cald i grup sanitar obligatoriu. Poate avea i un mic spaiu de ateptare.

AS(ECTELE A"AT!M!#I)I!L!GICE ALE MASAJULUI Masajul are influenBC asupra+ <ielii care este primul organ cu care maseurul vine Dn contact. <ielea prezintC 8 straturi+ % epidermul care reprezintC compoziBia externC a pielii Ei dispune de mai multe straturi de la suprafaBC la profunzime Ei anume+ stratul cornos precornos *i stratul bazal, stratul care conBine celule speciale pentru secreBia pigamentului pielii numit melaninC. &eDnoirea pielii se face Dntre 2F Ei %2 de zile - dermul - hipodermul <rincipalele funcBii ale pielii sunt+ de protecBie antimicrobianC secretorie, realizatC de glandele sebacee Ei sudoripare ce intervin Dn termoreglarea Ei echilibrul hidroelectric al organismului pilogenetica -originea firului de pCr. de barierC Dmpotriva substanBelor nocive care DncearcC sC intre Dn corp. )rticulatiile sub acBiunea masajului creEte vascularizarea articulaBiilor, funcBionalitatea acestora se mCreEte iar ligamentele articulare se tonificC. CirculaBiei periferice Ei de profunzime (istemul limfatic mai ales prin netezire Ei fricBiune (istemul muscular prin frCmGntat Ei tapotament -baterea. crescGnd eliminarea

rezidurilor, se mCreEte elasticitatea muscularC Ei forBa de contracBie a fibrelor musculare. )numitor centrii nervoEi prin netezire -efleuraj. Ei vibraBii, prin presiuni uEoare se excitC receptorii pielii Ei Dn felul acesta influenBeazC anumiBi centri nervoEi care declanEeazC reacBii de rCspuns Ea nivel de organe Ei Besuturi.

)socierea procedeelor de masaj cu gheaBC diminueazC durerea, scade temperatura localC Ei provoacC anestezie localC. )ceste efecte fac parte din efectele reflexe ale masajului manual. *rganelor, aparatelor Ei sistemelor organismului aplicarea procedeelor de masaj DmbunCtCBeEte funcBionalitatea organelor, aparatelor Ei sistemelor

organismului, se foloseEte Dn scop funcBional dar Ei pentru tratarea preventivC a unor afecBiuni sau DmbolnCviri. <entru efectuarea masajului In diferite scopuri nu este nevoie de condiBii speciale, subiectul putGndu-se plasa, Dn cazul masajului sportiv chiar la locul desfCEurCrii competiBiei, pe gazon sau pe o bancC. 3a masajul terapeutic se recomandC ca terapia sC se efectueze Dn cabinetul de masaj unde pacientul va fi Dntins pe un pat sau masa de masaj.

MASAJUL S!MATIC

(R!CE+ELE +E MASAJ (RI"CI(ALE SI SECU"+ARE #. <&*C'$''3' $' 7)?) )3' M)():636I (69 6&M) *)&'3' + #.#. 9' '?I&') -sau '03'6&):63. 9etezirea este cel mai raspindit procedeu de masaj. 'a actioneaza direct asupra pielii avind urmatoarele efecte+

H Curata pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial H Imbunatateste functia glandelor sudoripare si sebacee

H Mareste temperatura locala a pielii H )ccelereaza circulatia singelui si a limfei Dn vase H Influenteaza terminatiile periferice ale nervilor H Influenteaza sistemul nervos central

'fectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternica a limfei si a singelui Dn vase. <rin neteziri energice, circulatia singelui si a limfei se intensifica. )cest lucru are o influenta majora asupra distribuirii singelui Dn portiunile masate, si deci contribuie la Dnlaturarea manifestarilor de staza si edeme. (-a constatat ca prin netezire de la periferie spre centru, circulatia singelui si a limfei se amelioreaza si Dn vasele mai mari, nu numai Dn cele aflate imediat sub piele. In cursul masajului absorbtia lichidelor din tesutul celular subcutanat se accelereaza cu #FJ#4K, si aceasta accelerare este direct proportionala cu durata netezirii. )dresindu-se pielii, tesutului subcutanat si celui conjunctiv, executia acestei manevre cunoaste tehnici variate. (pecialistii masajului practica efleurajul executat simultan sau alternativ, cu o mina sau cu ambele miini, folosind suprafata palmara sau dorsala a miinilor, cu degetele apropiate sau Dndepartate. Miscarile descrise pot fi lungi sau scurte, Dn linie dreapta, serpuita, Dn zig-zag, dispuse transversal sau longitudinal, Dn cerc, elipsoidal sau cu Lpriza Dn bratara>, alunecind sacadat sau neDntrerupt, Dn functie de particularitatile anatomice ale suprafetelor masate. <e suprafetele mici se recomanda efleurajul executat cu #,2,8 sau toate degetele, sau numai cu fata palmara a policelor. (egmentele cilindrice ale membrelor superioare si inferioare necesita netezirea executata Dn bratara, cuprinzind regiunile masate Dntre degetul mare si degetele opozante, Dnaintind sacadat cu pasi mici, dinspre extremitati. Indicatii metodice generale+ a. sensul de executie al efleurajului este determinat de circulatia limfatica a organismului, convergenta spre ganglionii limfatici din regiunea cefei si gitului, axiala si inghinala si regiunea poplitee pentru membrele inferioareA b. directia miinii maseurului este determinata totdeauna de directia anatomica a vaselor limfatice, deoarece scopul principal este de a realiza o mai buna scurgere a limfei.

c. netezirea nu se face prea rapid, ci ritmic, linistit, pentru ca limfa circula Dncet prin vaseA se face fara Dntreruperi, Dn asa fel Dncit sa ajunga pina la ganglionii limfatici cei mai apropiati. d. presiunea miinii care face masajul trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a segmentului masat si sa scada apoi pe cea de-a doua jumatateA e. miinile maseurului nu trebuie sa se lipeasca de portiunea masata, ci dimpotriva, sa alunece usor si liberA f. orice masaj trebuie sa Dnceapa si sa se termine prin netezire, pentru a Dnlatura staza limfei si a contribui la scurgerea produselor metabolice Dn vaseA g. Dn timpul unei sedinte de masaj nu trebuie Dn mod obligatoriu sa folosim toate felurile de neteziri. 0iecare procedeu de masaj depinde de scopul urmarit, de configuratia portiunii de masat, cit si de timpul rezervat masajuluiA h. netezirea este de obicei considerata un masaj pregatitor Dn edeme si atunci cind partea masata a corpului este foarte dureroasa. In acest caz, Dn primele zile masajul se reduce exclusiv la neteziri concentrice circulareA i. Dn chirurgie si ortopedie, Dn traumatismele articulare, netezirile si frictiunile au un rol hotaritor Dn masajul pregatitor. #.2. 0&IC I69') 0rictiunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de masaj. <rocedeele care alcatuiesc frictiunea se deosebesc de netezire prin aceea ca pielea Dmpreuna cu tesuturile profunde se frictioneaza Dn diverse pozitii. 'le se efectueaza printro miscare de apasare si deplasare a tesuturilor moi pe planul osos, Dn limita elasticitatii proprii. 0rictiunile se executa cu o singura mina sau cu ambele miini, alternativ sau simultan, cu toata suprafata palmara sau numai cu suprafata palmara a degetelor, cu pumnul Dnchis sau semiDnchis, Dn spirala cu radacina palmei. 0rictiunile au ca efect intensificarea circulatiei locale si maresc absorbtia diferitelor produse patologice care se acumuleaza Dn piele sau sub piele

0rictiunea este procedeu de baza terapeutic Dn urmatoarele situatii+ H traumatisme articulare

H traumatisme sportive H transsudate si exudate vechi H pentru restabilirea mobilitatii normale a pielii H mareste supletea si elasticitatea tesuturilor H dureri Dn nevrite si nevralgii Indicatii metodice generale+ a. Dn frictiune, directia miinii nu este determinata de directia vaselor limfatice, si poate fi executata si Dn sensul contrar circulatiei singelui si a limfei b. toate procedeele de frictiune se reduc la miscari rectilinii, Dn spirala sau circulare, la care participa Dn functie de necesitati o parte dintre degete sau toate c.eficacitatea frictionarii articulatiilor se mareste daca frictiunea se face Dntr-o baie de apa fierbinte, asa cum o recomanda specialistii Dn domeniul masajului d. frictiunile energice Dn punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a nervilor, accelereaza circulatia locala si Dmbunatateste considerabil nutritia tesuturilor e. frictiunea este un excelent mijloc profilactic, deoarece Dmpiedica Dn articulatii formarea diverselor exudate care determina Dn portiunea afecata procese inflamatorii de lunga durata f. cu ajutorul frictiunilor, un maseur cu experienta Dncepe sa cunoasca modificarile patologice care se produc Dn tesuturile profunde, mai ales Dn regiunea articulatiilor.

#.8. 0&)MI9 ) 63 0ramintatul este unul din procedeele de baza ale masajului cu ajutorul caruia se maseaza Dn principal masa musculara. In timpul acestui procedeu se trage de pe planul osos grupa musculara masata. 0ramintatul are urmatoarele efecte+ H produce o marire vizibila a mobilitatii tendoanelor H fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscularA H activeaza circulatia limfei si a singelui, Dmbunatatind schimburile nutritive si ajutind la

eliminarea toxinelor rezultate Dn urma activitatii musculareA H procedeele de framintare maresc puterea de contractie a muschilor, reprezentind astfel o gimnastica pasiva deosebit de importanta Dn cazul atrofierii muschilor. Multi specialisti acorda importanta marita framintatului, afirmind ca La masa Dnseamna a framinta>. ehnica framintatului variaza Dn functie de particularitatile anatomice si fiziologice ale suprafetelor pe care le masam. )stfel, pe regiunea spatelui, torace, brate, coapse este indicat un framintat Dn cuta, cind tesutul se stringe Dntre degete si podul palmei, dupa care este ridicat si presat fara deplasarea miinii de pe piele si fara a scapa cuta, Dn aceeasi directi sau Dn sens invers, Dn zig-zag sau circular, pina se maseaza Dntreaga suprafata. <e abdomen se poate aplica framintatul Dn cuta sau cel Dn val, cu conditia de a nu presa tesuturile Dn profunzime. <e membre se aplica tehnica framintatului Dn cleste, Dn cuta sau Dn val. Indicatii metodice generale+ a. framintatul se face Dntotdeauna Dntr-un ritm lentA b. se vor evita smuciturile bruste, smulgerile, rasucirea muschiului, provocarea durerilor si nu se va sari de la o parte a corpului la alta c. la framintarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va Dncepe Dntotdeauna din portiunea de trecere a muschiului Dn tendon, deoarece produsele metabolismului si ale oboselii se aduna Dn cantitati mari Dn tecile tendoanelor. ot aici sunt retinute timp Dndelungat produsele infectioase de orice natura. #.%. )<* )M'9 63 'ste o manevra principala care se adreseaza tesuturilor superficiale, celor profunde si terminatiilor nervoase. 'l se caracterizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice, executate superficial sau profund Dn functie de scopul urmarit. apotamentul poate fi executat cu pulpa sau cu fata palmara a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cuantebratul sau cu miinile facute caus. )ceste lovituri se executa din caderea moale a miinilor si a degetelor. apotamentul cunoaste mai multe variante, Dn functie de particularitatile anatomofiziologice ale suprafetelor pe care la masam+ H Dn nuiele H percutat H tocat

H batatorit H plescait H cu palma Dn caus H cu pumnul semiDnchis H cu pumnul Dnchis apotamentul se executa cu ambele miini, usor departate Dntre ele, prin loviri care cad pe piele Dn ritm foarte viu. 'fectele tapotamentului sunt+ H ajuta la micsorarea si Dncetarea durerilor, cind gradul de excitatie al nervului este maritA H favorizeaza un aflux puternic de singe spre regiunea masata, determinind astfel Dnbunatatirea nutritiei acelei regiuniA H are efect vasodilatator la nivelul pielii si al tesutului conjunctivA H produce modificari favorabile ale tensiunii arterialeA H influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.

#.1.

@I7&) II3'

(unt miscari ritmice oscilatorii si presiuni continue executate cu o singura mina sau cu ambele miini, cu virful degetelor sau cu fata lor palmara, cu podul palmei, cu radacina miinii, cu toata palma, cu degetele Dntinse, cu pumnul deschis sau Dnchis si se aplica pe suprafata corpului cu un grad diferit de presiune. @ibratiile au urmatoarele efecte+ H intensifica functionarea glandelor H calmeaza durerile Dn diferite afectiuni -ginecologice, nevralgii, migrene. H Dmbunatatesc capacitatea de efort H au efect calmant, relaxant

H influenteaza organele si tesuturile profunde -stomac, ficat, inima, muschii, peretii abdominali si intestinali. H influenteaza secretia majoritatii glandelor si organelor -stomac, glande salivare, glande sexuale, etc... @ibratiile care au o amplitudine si o intensitate mai mare decit vibratiile obisnuite se numesc trepidatii. 'le se aplica pe spate si torace, asociate cu miscarile respiratorii. (cuturatul este tot o tehnica de baza a masajului care se aplica membrelor superioare si inferioare. $aca nu sunt Dnsotite de miscari trepidante, vibratiile se transforma Dn presiuni. )cest procedeu se executa cu virful degetelor unei singure miini. <rocedeul se executa prin citeva presiuni scurte si rapide, aplicate asupra trunchiului nervos, sau asupra ramurilor care au un sprijin osos sau muscular. (copul presiunii este de a Dnlatura durerea. Indicatii metodice generale+

a. vibratiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur si cer un antrenament sustinut din partea acestuiaA b. pentru a obtine o executie satisfacatoare Dn vibratii, se va face urmatorul exercitiu+ se aseaza virfurile degetelor pe o masa de marime mijlocie, care are Dn centru un pahar cu apa, si se executa miscari tremuratoare, vibratoareA daca degetele vibreaza bine, suprafata apei Dncepe si ea sa vibreze Dn centrul paharului, Dn caz contrar se misca toata suprafata apei, de la o margine la alta a paharuluiA c. bratul care efectueaza vibratiile trebuie sa fie putin flexat, iar muschii centurii scapulare nu se contracta puternic.

2. <&*C'$'' ('C69$)&' $' M)(): 2.#. C'&96 63 'ste o manevra aplicata Dn mod special pe membrele superioare si inferioare, energic si ritmic. ehnica de executie+ cu ambele miini, asezate de o parte si de alta a segmentului masat.

&egiunea carnoasa a bratului, antebratului, coapsei sau gambei se apuca cu degetele flexate, de jos Dn sus, si se deplaseaza de jos Dn sus si lateral, ridicind si presand, asemenea cernutului printr-o sita. Miinile nu se ridica de pe regiunea masata, ci se deplaseaza din aproape Dn aproape. 'fecte+ H actiune de relaxare a muschilorA H mareste supletea tesuturilorA H activeaza functiile circulatorii si trofice. 2.2. &63) 63 'ste o manevra asemanatoare cernutului, executata foarte energic, si cu o presiune crescuta.

ehnica de executie+ se apuca regiunea carnoasa a organului de masat -mina sau picior. Dn palme, tinind degetele Dntinse, si se ruleaza in toate sensurile, Dntr-un ritm viu, energic, apasind mai puternic decit la cernut. 'fecte+ H relaxarea muschilor H mareste supletea tesuturilor H activeaza functiile circulatorii si trofice H spre deosebire de cernut, rulatul actioneaza Dn mod uniform asupra tesuturilor moi din preajma zonei masate 2.8. (C6 6&) 63

(cuturatul consta Dn miscari oscilatorii mai ample, care se aplica segmentelor membrelor superioare si inferioare, membrelor Dn Dntregime sau Dntregului corp. ehnica de executie+ se aplica ambele miini astfel Dncit degetele mari si portiunea corespunzatoare a palmelor sa cuprinda marginile miinii sau ale piciorului pe caredorim sa-l masam si le scuturam cu vioiciune de sus Dn jos si dintr-o parte Dn alta, exercitind Dn tot acest timp si usoare tractiuni Dn sensul lungimii membrului respectiv. 'fecte+

H de relaxare daca sunt efectuate cu blindete H de Dnviorare si stimulare generala, daca sunt executate Dntr-un ritm mai viu 2.%. '9(I69I (I &)C 69I - sunt procedee de masaj care actioneaza asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare, cu scopul de a Dmbunatati mobilitatea acestora. ractiunea se aplica membrelor superioare si inferioare, la sfirsitul sedintelor de masaj, asociate cu scuturarile. runchiul se Dntinde din pozitia sezind prin apucarea peste brate, ridicarea si scuturarea energica a Dntregului corp.

ensiunile constau Dn cresterea sau scaderea presiunii intraarticulare, prin mobilizari pasive sau activo-pasive, Dn sensul amplificarii miscarii normale. 'fecte+ H Dmbunatatirea circulatiei locale H creste supletea structurilor articulare si periarticulare H optimizeaza functiile la nivelul articulatiilor 2.1. <'9()&I3' (I &I$IC)&I3' <ensarile se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor. ehnica de executie+ se executa energic prinzind si ridicind Dntre degete o cuta de tesut subcutanat sau chiar muschi, se stringe usor si se ridica atit cit permite elasticitatea acestor tesuturi, apoi se elibereaza brusc. 'fectul este excitant

&idicarile sunt o manevra energica ce se executa mai ales pe regiunea spatelui. ehnica de executie+ se prinde cu putere o cuta de piele, tesut subcutanat si muschi, Dntre police si restul degetelor si se trage Dn sus ca si cum am vrea sa o desprindem de pe planul profund sau osos. Masarea se repeta Dn sens ascendent sau descendent. 'fectul este excitant.

2.F.

<&'(I69I3'

<resiunile se executa pe portiuni mai reduse sau mai Dntinse ale corpului, Dntarind actiunea netezirilor, frictiunilor si framintatului. 'le sunt recomandate persoanelor sanatoase, robuste, si mai putin batrinilor, copiilor si femeilor. ehnica de executie a presiunilor difera dupa particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunilor pe care se aplica. 'le se aplica cu pulpa degetului, axial, cu palmele sau cu pumnul, Dn timpul sau la sfirsitul sedintei de masaj.

<entru Dmbunatatirea circulatiei limfatice se pot executa presiuni pe vasele limfatice ale membrelor si trunchiului, de la regiunile proximale spre cele distale si invers.

MASAJUL SPORTIV

Masajul sportiv nu constituie o specialitate in sineA nu este decat o varianta de aplicare a masajului clasic, cu aceleasi manipulari, aceleasi procedee, aceleasi principii. (copurile masajului sportiv + #. &evenirea cat mai rapida la starea normala, adica refacerea diferitelor organe dupa efort, diminuarea timpului de repaus necesar disparitiei efectelor de oboseala. Masajul favortizeaza pe de-o parte reluarea mai rapida a sedintelor de antrenament sau a competitiilor datorita unor recuperari activate. Iar pe de alta parte determina cresterea cantitatii de munca in timpul antrenamentului. )meliorand calitatile sportivului la antrenament, masajul devine un mijloc important in obtinerea conditiei fizice si apoi a formei sportive. 2. <revenirea accidentelor la antrenamente si la competitie, imbunatatirea rezistentei organismului sportivului la solicitari bruste si violente. 3a realizarea acestor scopuri contribuie doua forme de masaj+ masajul pregatitor efortului si masajul de refacere. 8. <articiparea la tratarea si vindecarea traumatismelor sportive si a sechelelor lor, apoi reeducarea -recuperarea., pentru a relua cat mai rapid si fara pericol activitatea sportiva. Masajul concura deci la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna, de antrenament la igiena generala.

0iecare sport solicita in mod selectiv anumite grupe musculare, anumite articulatii. $iferite unele de altele, tehnicile sportive implica forme de actiune specifice si nenumarate repetari ale aceluiasi gest+ a trage, a impinge, a lovi, a cadea, a sari, a

ridica, etc. )stfel, conform specificului activitatilor sportului, anumite regiuni ale corpului supuse unor intense solicitari, uneori la limita tolerantei fiziologice, sunt mai mult expuse traumatismelor interne. )cestor zone solicitate trebuie sa li se adreseze masajul. Maseurul va trebui sa tina seama de particularitatile individuale ale sportivilor pe care-i maseaza. )cest masaj este adresat sportivilor care fac sport de performanta sau de agrement. )re mai multe roluri si difera de la sport la sport, difera dupa activitatea competitionala si locul ce il ocupa in cadrul unei competiti sau antrenament. In sportul individual de inalta performanta, sportivii isi aleg un maseur care ii are in ingrijire intreaga viata, il insoteste la antrenament la competiti in stagiile de pregatire si recuperare. Tipuri de masa,e sporti-e+ #.Masajul de incalzire, care se face la inceperea unui antrenament, competitie sau concurs. )re rolul de a incalzi corpul si anumite lanturi musculare mai solicitate in respectivul sport, cu scopul de a scurta incalzirea sau a evita anumite intinderi sau rupturi musculare. 2. Masajul efectuat in pauzele dintre doua reprize sau probe, care are ca scop relaxarea unor musculaturi solicitate in exces, sau incalzirea unos muschi ce vor fi solicitati. 8. Masajul de revenire dupa efort care se face la sfirsitul unei competiti sau probe sportive, care are rol de eliminare mai rapida a acidului lactic acumulat la nuvelul anumitor muschi, relaxarea generala si recapatarea functiilor unor organe solicitate cum ar fi inima si plamanii. %. In sporturile care necesita o forta mare -haltere, aruncari. masajul inaintea fiecarei incercari trebue sa tonifice muschii solicitati. 1. In sporturile de mare concentrare -scrima,box. relaxarea fizica si mentala dupa fiecare repriza este esentiala prin masaj relaxant. In orice sport pot aparea mici incidente sau accidentari care pot compromite participarea sportivului si unele dintre ele pot fi inlaturate prin masaje scurte dar eficiente. $upa unele accidentari, pentru recuperarea mai rapida un program judicios de masaje de recuperare readuce mai curind sportivul intr-o buna forma competitionala. Masajele de intretinere pentru sportivi sunt necesare in perioada de refacere si odihna, iar dupa o perioada foarte solicitanta citeva masaje de relaxare ii poate

reface starea psihica si fizica. Efectele masa,ului in sport+ ajuta la mentinerea performantei fizice reduce contractura musculara+ un muschi relaxat are performante fizice mult mai bune decat un muschi rigid reduce durerea musculara si creste elasticitatea musculoligamentara imbunatateste circulatia sangvina si limfatica si favorizeaza recuperarea mai rapida dupa efortul fizic in lipsa unei incalziri corespunzatoare, reduce disfunctionalitatile musculoligamentare care pot sa apara reduce stresul si tensiunea psihica de dinaintea si din timpul competitiei sportive creste circulatia cerebrala, deci mareste atentia si performanta sportivilor masajul de dinaintea competitiei creste performanta masajul de dupa competitie imbunatateste si grabeste recuperarea In concluzie masajul ajuta la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna si de antrenament, la igiena generala. Indicatiile masa,ului sporti-. in perioada pregatitoare -de obicei dupa antrenament. in perioada competitionala, inainte de probe sau dupa probele sportive in perioada de refacere si recuperare medicala in cazul accidentelor si imbolnavirilor specifice, dupa cum urmeaza+ a. in cazul leziunii tesuturilor moi periferice b. in cazul leziunilor musculare si tendinoase c. in accidentele articulare d. in accidentele osoase e. in leziunile nervilor periferici f. in cazul unor tulburari functionale g. in cazul aparitiei supraantrenamentului h. in cazul epuizarii fizice

In perioadele pregatitoare, masajul este strans legat de procesul de antrenament sportiv, se aplica dupa efort si urmareste cateva principii generale+ #. (e poate aplica sub forma de masaj general sau partial, de obicei recomadandu-se patru sedinte de masaj pe saptamana, doua de masaj general si doua de masaj partial, in mod alternativ si strict individualizat.

2. (e maseaza mai intai grupele musculare care nu au luat parte directa la efort si apoi cele direct implicate in efort, pentru ca in cele din urma, circulatia sanguina si cea limfatica sa fie deja imbunatatite. In perioadele competitionale, masajul impulsioneaza starea de start si se aplica inainte de concurs prin procedee corespunzatoare si individualizate pentru depasirea crizei de adaptare, in care sportivul poate manifesta apatie, situatie in care se aplica procedee de masaj excitante. $upa concurs, in perioada de refacere, scopul masajului este inlaturarea oboselii si refacerea rapida si eficienta a organismului, in vederea pregatirii pentru concursurile ce urmeaza. Masajul sportiv, se poate aplica sub forma masajului sau a automasajului, direct pe terenul de sport, pentru efecte imediate, sau in cabinete de masaj, pentru refacerea, pentru compensarea si supracompensarea energiilor folosite in efort si in recuperare. 0iziologia sportivului precizeazC cC Dnaintea unor antrenamente, dar mai ales Dnaintea competiBiei, la sportivi se manifestC aEa-zisa Mstare de startM, un complexde manifestCri comportamentale neuropsihice Ei vegetative -cele endocrine,metabolice, prezente Ei ele, sunt mai puBin vizibile., cu caracter strict individual Eidependent de factori multipli -reactivitCBile neuropsihice Ei neurovegetative, careBin Dn mare mCsurC Ei de tipul de sistem nervos, dar care pot fi ameliorate,stabilizate prin antrenamente psihofiziceA stare de sCnCtate Ei capacitatea de efortA factorii climatici Ei de mediuA public, adversar, arbitru, condiBiile terenului sau ale sClii, anumite trCiri plCcute sau neplCcute, etc...Masajul de DncClzire, prin proceduri diferenBiale, urmCreEte tocmai atenuarea uno rasemenea manifestCri negative, printr-un efleuraj -netezire. blGnd, mai prelugit,vibraBii, masaj reflex care diminueazC febra de start, calmGndu-l pe sportivul aflat Dn starea de hiperexcitabilitate.3a polul opus, efleurajul mai viu, scurt, vibraBiile mai scurte Ei mai intense, ca Ei fricBiunile, tapotamentul, Dnainte de concurs Dl stimuleazC pe sportiv, combCtGnd Mapatia de startM, iar DncClzirea propriu-zisC, ce urmeazC masajului, va Eterge pGnC la dispariBie aceste manifestCri negative ale apatiei de start, fenomen negativ de regulC prezent la cei cu temperament flegmatic, care trebuie sC beneficieze de psihoterapie.

MASAJUL A"TICELULITIC

Celulita este o alterare a tesutului conjunctiv ca urmare a acumularii grasimii in

adipocite si are ca urmare imbatranirea tesutului prin actiunea glucozei asupra fibrelor de colagen si elastina, tulburari la nivelul circulatiei limfatice si sanguine, care favorizeaza retentia de apa si toxine. 'ste rezultatul unui proces anormal de stocare a grasimilor. (ub influenta diferitilor factori alimentari sau hormonali, celulele grase -adipoase. se pot umple cu grasimi care prvin dintr-o alimentatie excesiva sau, din contra, se pot goli in functie de nevoile energetice ale organismului. )devarate rezerve de grasime, aceste celule adipoase pot creste, depasind de circa F0 ori volumul lor normal, comprimand astfel toate vasele de sange din apropiere rezultand un drenaj incetinit, tesuturi subcutanate inflamate, care dau nastere unui aspect inestetic al epidermei. 3ocalizarea de predilectie este la nivelul coapselor, feselor, abdomen, mai des la femei si mult mai rar la barbati, datorita numarului mai mare de adipocite prezente la femei. Cauze posibile+ dezechilibre hormonale, predispozitie genetica, tulburari ale functiei tiroidiene, alimentatie dezechilibrata, ortostatismul prelungit, lipsa activitatii fizice, folosirea contraceptivelor orale, graviditatea etc. $aca nu este tratata in faza incipienta celulita avanseaza intotdeauna, provocind hipertrofierea celulelor lipidice si alterarea peretilor capilarelor venoase. STA+IILE CELULITEI+ Cand stai in picioare sau intinsa, pielea este neteda. Cand ciupesti, vezi doar un strat de piele, dar fara aspect de celulita. Cand stai in picioare sau culcata, pielea este neteda, insa cand ciupesti se observa gropite. Cand stai intinsa pielea poate aparea neteda, insa in picioare se observa aspectul de coaja de portocala. Celulita este evidenta, fie ca ciupesti sau nu, in orice pozitie

TRATAME"T In stadiile incipiente se poate trata prin combaterea sedentarismului -fitness, aerobic, stretching., dieta bogata in fibre alimentare, vitamine si minerale, combaterea constipatiei si a excesului ponderal, suplimente alimentare, folosirea locala a cremelor anticelulitice, sauna etc. Masajul anticelulitic presupune tehnici ferme ce au rolul de a stimula circulatia limfatica in zonele afectate de celulita. 'ste eficient in combinatie cu aplicare de creme anticelulitice, lumina rosie locala si bineinteles exercitii fizice si regim alimentar. Celulita, ca si obezitatea, poate fi prevenita, iar daca s-a instalat, poate fi tratata pana la disparitie. <entru prevenire, se recomanda plimbarile in aer liber, gimnastica, inotul, reducerea ratiei alimentare, precum si tratarea unor eventuale tulburari endocrine -ovariene, tiroidiene, hipofizare., hepatobiliar

In cazul in care celulita este deja prezenta, se intervine si mai complex. <e langa respectarea indicatiilor de mai sus, se recurge neaparat la masaj. $esigur, masajul poate fi inscris si intre masurile de prevenire a celulitei, dar in caz de formare a ei mai este o metoda obligatorie de tratament. Masajul, fie ca ni-l face cineva, fie ca ni-l facem singure -automasaj., fie ca este manual, fie cu ajutorul aparatelor, trebuie aplicat dupa anumite reguli, altfel poate sa aiba efecte contrare. (e poate masa numai regiunea sau regiunile cu celulita ori intreg corpul, insistand mai mult acolo unde s-a format si dezvoltat celulita. 6ltima forma este mai buna, deoarece, pe langa efectele locale, prin care vizam inlaturarea celulitei, se obtin si efecte generale, ca spre exemplu calmarea sistemului nervos, tonifierea musculaturii, activarea intregii circulatii sanguine, stimularea proceselor de oxigenare a tesuturilor si a celor de eliminare a substantelor toxice rezultate din activitatea muschilor, sistemului nervos. <entru a obtine aceste efecte, exceptand zonele cu celulita, care, asa cum spuneam, se vor masa mai mult, restul regiunilor corporale vor fi masate in medie timp de %-1 minute. $eci un masaj general dureaza peste 80 de minute, dar trebuie sa avem grija sa nu depaseasca %1 de minute, maxim o ora, caci devine obositor. Masajul local se poate efectua timp de N pana la 20 de minute. $esigur, la inceput, durata sedintei de masaj local sau general este mai scurta, crescand insa progresiv cu 2-8 minute. Intr-o cura se executa cateva serii, fiecare a #1-20 de sedinte, seriile fiind distantate intre ele

printr-o pauza a #0-#2 zile. In timpul unei sedinte de masaj, musculatura pe care se aplica trebuie relaxata, iar miscarile efectuate intr-un ritm vioi si sutinut, pe cat posibil fara intrerupere. <entru ca manevrele sa se execute usor, inainte de a incepe masarea regiunilor corporale -mana, gat, abdomen. se pune pe piele o substanta alunecoasa. Cel mai des se utilizeaza produse profesionale. Masajul sau automasajul manual se poate executa fara greutate. Ca regula generala trebuie sa se retina insa+ intensitatea miscarilor va creste progresiv, iar sensul lor va fi in cel al circulatiei de intoarcere a sangelui catre inima -circulatia venoasa., mai simplu spus, de la periferie catre centru. Masajul manual se executa cu ambele maini, de obicei utilizandu-se alternativA el cuprinde urmatoarele procedee+ netezirea pielii prin alunecari usoare si ritmice ale mainilor -efleurajul., apasari, stoarceri, apucari sau ciupituri -framantatul sau petrisajul., frictiuni rapide, percutii executate cu muchia mainii sau prin palmuiri usoare -tapotamentul., presiuni sau apasari cu varful degetelor, cu palmele intinse sau cu pumnul strans, miscari oscilatorii ritmice -vibrajul., cernutul -se prinde de jos in sus masa de tesut musculo-adipos si se misca la fel ca sita in timpul cernutului.. $aca la origine masajul a fost o succesiune a acestor miscari, in functie numai de intuitia celui care il aplica, astazi aceste miscari se executa intr-o anumita ordine, dupa criterii bine fundamentate, pe specificul anatomic si fiziologic al regiunii masate. Masajul feselor si soldurilor+ dupa efleuraj, se insista cu petrisaje, frictiuni, bateri,

procedee care ajuta la inlaturarea depozitelor celulitice si adipoase, dupa care se incheie tot cu efleuraj. Cat priveste masajul toracelui, cel mai bine este sa fie executat numai prin efleuraje si frictiuni, iar in zona sanilor aceste procedee se executa foarte usor Masajul abdomenului+ abdomenul este o regiune in care se depune frecvent grasime si se formeaza celulita. $e aceea, trebuie masat cu regularitate. (e incepe prin efleuraj circular, in sensul acelor de ceasornic. $upa aceasta urmeaza timpul 2, care consta intr-o apasare mai profunda, executata tot in sens circular, pentru care utilizam radacina mainii si palma, succesiv si ritmic. impul 8 consta in framantarea in profunzime a intestinului gros, in sensul in care circula continutul abdominal+ din partea dreapta de jos in sus, apoi pe orizontala catre partea stanga -superioara. si, in sfarsit, in jos catre partea stanga inferioara. Miscarea de framantare se executa cu ambele maini suprapuse. impul 8 se termina cu frictiuni usoare circulare executate cu radacina palmei, tot in sens circular, in directia acelor de ceasornic. impul %

cuprinde ciupituri, batai executate in toate directiile, iar timpul 1, vibratii usoare si efleuraj pentru relaxare. <e regiunile cu strat subcutanat redus sau cu varice -gambe., aplicam numai procedee de masaj usoare ca efleurajul, frictiunile superficiale, tapotamentele foarte fine, cu varful degetelor. Celulita mai poate fi foarte bine indepartata prin masajul efectuat cu aparate electrice. )cestea se gasesc in comert, insotite de prospecte de utilizare. In general, oricare ar fi metoda de tratare a celulitei, este necesara multa atentie pentru a nu se reface. <ersoanele cu predispozitie si care continua sa fie sedentare si care dupa un tratament reusit, sa faca recidive. $e aceea, trebuie eradicate si cauzele+ tratarea eventualelor tulburari endocrine si digestive coexistente si renuntarea la viata sedentara. <limbarile in aer liber timp de %0-10 de minute zilnic, inotul de doua ori pe saptamana, gimnastica zilnica -dimineata pentru inviorare., drumetia la sfarsit de saptamana, sunt remedii excelente pentru a scapa definitiv de dizgratioasa celulita, care ne poate strica frumusetea corpului si ne face sa ne crispam la atingerea pielii de teama durerilor care sar putea declansa. TI(URI SI GRA+E +E CELULITA % Celulita moale (e recunoaste prin multitudinea de celule flasce si moi care dau la suprafata pielii aspectul de coaja de portocalaA deseori se depune pe fese care nu sunt la fel de bine tonifiate ca si gamba sau pulpa superioara, iar in timpul mersului se prezinta ca o gelatina, balansanus-e la fiecare miscareA aceasta este specifica persoanelor sedentare si a celor supraponderale care au retentie de apaA % Celulita fi/roasa )cest tip de celulita se simte foarte rapid la mangaiere sub forma unor micro si macro

noduli celulitici, duri, ingrosatiA fara a fi necesara ciupirea este evidenta la nivelul pielii, iar de cele mai multe ori pielea este aspra, deshidratataA celulita friboasa se dezvolta in timp, fiind prezenta de cele mai multe ori intr-un caz mai grav de ceulitaA acest tip de celulita este mai greu de eliminat fata de cea moale iar la masaj profund este dureroasa, de cele mai multe ori depunandu-se sub forma aripioarelor si a pernutelor din zona genunchilorA in cazul acestei celulite s-a demonstrat ca impachetarile cu <arafango, care presupun aplicarea unei fiole specifice celulitei fibroase, este singurul tratament care ajunge in tesutul conjunctiv si ajuta la

distrugerea nodulilor celulitci fibrosi, avand o actiune activa timp de #2 ore de la aplicare. % Celulita edematoasa )ceasta se prezinta sub forma unor umflaturi ale tesuturilor conjunctive din cauza retentiei de apa si a circulatiei sanguine deficitareA se prezinta asemanator cu celulita moale, sub aspect gelatinos, balansandu-se prin miscareA la nivelul pielii se simte la palpare sub forma unor edeme, masajul anticelulitic fiind la inceput putin dureros, insa combinat cu impachetari care ajuta la eliminarea acestor edeme, masajul da rezultate extraodinare intr-un timp scurt. 1 % Celulita mixta 'ste o combinatie intre cele 8 forme de celulita, fiind un tip agravant, avand numeroase cauze interne si externe care trebuie tratate pe o perioada indelungataA tratamentul trebuie inceput prin detoxifierea corporala si reglarea metabolisumului printr-o dieta bazate pe fructe si legume crude si ceaiuri anticelulitaA eliminarea ei trebuie sa contina sport, masaj si multe lichide. Grade de celulita se determina destul de usor prin strangerea intre degetul mare si cel aratator a diferite parti din corp, parti predestinate aparitiei celulitei. 9iciodata pe corp celulita nu fa vi de acelasi grad. $e exemplu pe paprte interioara a pulpei superioare este intotdeauna un grad mai avansat decat pe partea exterioara. Gradul I - este sesizabil doar la stangerea puternica a partii interioare sau a aripioarelor intre cele 2 degete. )cest grad de celulita se elimina relativ usor, printr-o alimentatie echilibrata si prin masaj anticelulitic profesional. Gradul II - se observa cand stai picior peste picior si la incodarea feselor, cand se observa mici gaurele in centrul acestoraA de asemenea se observa fasii orizontale pe spatele piciorului sau in zona genunchilor fara a fi necesara strangerea Gradul III - este deja un grad avansat, iar aspectul de coaja de portocala este foarte vizibil la nivelulul abdomenului, partii interioare a bratelor, pe fese se observa gaurele

fara a fi necesara incordarea lor, pe partea exterioara si interioara a piciorului numai prin simpla palpare se observa nodulii celulitci ca niste mici denivelari, iar prin strangere mai puternica a zonei genunchilor se simte o durere destul de mare. Gradul I0 - este cel mai avansat ducand la o senzatie dureroasa a carnii de pe picioare si gambe, nodulii celulitci fiid foarte evidenti, iar vasele de sange se sparg cu trecerea timpului, ducand la un aspect de piele degerata. In acest grad se poate doar estompa evolutia celulitei, insa procesul de eliminare poate dura pana la 2 ani de dieta si tratamente anticelulitice intensive pentru a ajunge in gradul 2 sau 8 de celulita.

+RE"AJUL LIM#ATIC METODA: PROF. PETRE GRADINARU

+RE"AJUL LIM#ATIC ESTE #!L!SIT I" +ET!1I#IEREA !RGA"ISMULUI2 I"TARIREA IMU"ITATII SI I" TRATAME"TELE +E SLA IRE SI A"TICELULITICE$ (ASUL 3 Clientul este culcat dorsal cu bratele pe langa corp,relaxat.(e maseaza zona abdominala,lent si profund prin miscarea de val, aducand limfa in rezervorul situat in partea dreapta,sub ficat.Miscarile se executa de la stanga spre dreapta.(e fac apoi presiuni in jurul ombilicului pe zona ganglionara abdominala-miscarea de pompare.. (ASUL 4 5(!M(ARE SI A S!R TIE6 % +RE"AJUL MEM RULUI I"#ERI!R (e palpeaza zona ganglionara inghinala cu muchia palmei mai intai la piciorul drept-4 , #0 ori. dupa care se dreneaza coapsa de sus in jos pana la genunchi.Manevra este de absorbtie si se executa prin presiuni catre zona inghinala.-palmele in jurul coapsei..(e continua cu manevra de absorbtie de la genunchi in sus pastrand acelasi sens de drenaj catre zona inghinala. (ASUL 7 5(!M(ARE SI A S!R TIE6

(e palpeaza ganglionii din zona poplitee-in spatele genunchiului. si se impinge limfa din jurul genunchiului catre lantul ganglionar.(e continua cu manevra de absorbtie executata prin presiune de la genunchi pana la glezna si invers,pastrand sensul de drenaj spre lantul ganglionar din zona poplitee. (ASUL 8 5(!M(ARE SI A S!R TIE6 (e maseaza zona reflexogena a ganglionilor de la glezna din zona de deasupra maleolelor si se fac apoi manevre de drenaj pe fata dorsala a piciorului de la glezna pana in varful degetelor si invers pastrand sensul de drenaj spre articulatia gleznei.)poi se continua cu manevra de drenare pe talpa piciorului masand de la calcai spre varful degetelor si invers,pastrand sensul de drenare spre varful degetelor.

(ASUL 9 5"ETE)IRE6 3a fnal se fac manevre de netezire profunde de la varful degetelor spre ganglionii inghinali. (ASUL : (e executa aceleasi manevre la piciorul stang. (ASUL ; (e capteaza limfa in rezervorul abdominal prin manevrele amintite anterior.

(ASUL < erapeutul se aseaza la nivelul capului si incepe sa faca pomparea ganglionilor submandibulari,a celor de pe partile laterale ale gatului,zona claviculara si axilar.,combinate cu manevre de netezire. (ASUL = +RE"AJUL MEM RULUI SU(ERI!R (e netezeste zona umarului si se apasa,se dreneaza bratul de la umar la cot si invers,apoi se netezeste si se pompeaza zona cotului.(e dreneaza antebratul de la cot la articulatia pumnului si invers apoi se netezeste articulatia pumnului si se dreneaza pe fata palmara de la articulatie spre degete si invers.Manevrele de pompare si drenare sunt cele descrise la drenajul membrului inferior pastrandu-se sensul de drenare catre umar.

(ASUL 3> (e intoarce pacientul cu fata in jos,terapeutul fiind la nivelul capului.(e fac manevre de netezire de la cap spre zona lombara impingand limfa spre partile laterale, catre zona abdominala.(e palpeaza ganglionii din zona axilara .(e palpeaza ganglionii spinali-situati de o parte si de cealalta a coloanei vertebrale.cu degetele mari de la mana sensul de drenare fiind spre cap-proximal..(e fac apoi manevre de netezire profunde dinspre zona lombara catre cap. (ASUL 33 (e dreneaza zona fesiera impingand limfa spre zona inghinala. (ASUL 34 % +RE"AJUL MEM RULUI I"#ERI!R 5(ARTEA (!STERI!ARA6 (e dreneaza coapsa de sus in jos pana la genunchi si invers pastrand sensul de drenare in sus.(e continua cu palparea ganglionilor din zona poplitee si drenarea gambei de sus in jos si invers prin manevre profunde de masare directionate catre ganglioni .3a final se executa cateva manevre de neteziri profunde pe gamba si coapsa de la calcai spre fese.(e incepe cu drenarea membrului inferior drept si se continua la stangul.

$urata masajului este de %0 , 10 de minute si se recomanda de 2 ori pe saptamana. (e recomanda consumul de lichide pana la 8-% litri pe zi

MASAJUL TERA(EUTIC (E"TRU I"SU#ICIE"TA !RGA"%A1IAL C!L!A"A 0ERTE RALA

)cest masaj include tehnici de masaj clasic, masaj energizant si masaj suedez.

$urata masajului este de 80-%0 minuteA Mediul de lucru este meloterapie,cromoterapie. relaxant, combinat cu aromoterapie si

<acientul este culcat ventral -cu fata in jos. si acoperit cu un prosop mareA erapeutul se pozitioneaza la nivelul capului pacientului si va incepe cu miscari de netezire -efleuraj. de la zona capului spre zona lombara. 9etezirile vor fi energice, mana-dupa-mana, de-a lungul coloanei vertebrale -meridianul vas guvernor. (e executa frictiuni usoare pe spate si de-a lungul coloanei vertebrale <rocedee de framantat. (e framanta insertiile muschilor occipitali cu pulpa degetelor de la maini si se fac presiuni pe partile laterale ale gatului cu neteziri usoare in zonele ganglionare (e framanta umerii -deltoidul, trapezul superior, muschii situati pe omoplati, muschii rotatori ai bratelor. (e executa framantari axiale pe langa coloana vertebrala, pe musculatura paravertebrala -muschi longitudinali situati in profunzimea vertebrelor coloanei. cu pulpa degetelor si cu podul palmei pe ambele parti ale coloaneiA (e framanta insertiile muschilor lombari pe langa osul coxal, pe ambele parti

(e framanta muschii fesieri in profunzime si insertiile din jurul trohanterului mare al femurului (e executa framantari de la cap in jos cu pulpa degetelor mari de o parte si de alta a coloanei combinate cu presiuni si neteziri in profunzime de-a lungul coloanei vertebrale

% apoi se fac neteziri de la cap spre zona lombara combinate cu frictiuni. - presiunile: <resiuni cu antebratele pe spate-OPcalcatulPP spatelui. insotite de neteziri cu antebratele

<resiuni cu palmele suprapuse tip shiatsu de-a lungul coloanei vertebrale -palma de jos cu degetele orientate spre cap si cealalta suprapusa..(e inspira si pe expiratie se apasa 1-N secunde, se relaxeaza 8-% secunde pe inspiratie. (e apasa doar pe zona dorsala, presiuni usoare pe zona lombara, iar pe zona sacrala se apasa cu miscari de rotatie. )ceasta manevra se repeat de %-1 ori.

% elongatiile reprezinta intinderea coloanei .(e realizeaza cu o mana pe sold si cealalta pe umarul opus,se intinde usor coloana dupa care se schimba pe partea opusaA - apoi se fac neteziri pe zona spatelui si de a lungul coloanei % 3a finalul sedintei se acopera clientul cu prosopul si scoatem energia negativa de la cap in jos pe fiecare picior dupa care se lasa cateva minute sa se relaxeze. <rocedeele de masaj se in combina unele cu altele de mai multe ori.

A#ECTIU"I REUMATICE #.)0'C I69I &'6M) IC' C&*9IC' I903)M) *&II <*3I)& &I )

'ste o afectiune cronica care intereseaza articulatiile mici ale degetelor si apare in mod predominant la femei.(e manifesta prin dureri articulare,redori articulare,hipotrofie musculara iar in stadiile mai avansate prin deformari ale degetelor si anchiloze. 6n rol important in tratamentul acestei afectiuni il are /inetoterapia, electroterapia, medicamentatia corespunzatoare,regimul alimentar si masajul. Manevrele de masaj se executa cu prudenta pe zona mainii incepand cu efleuraj, frictiuni, framantat cu doua degete, ciupituri iar ca forma de batere, percutatul.

2.)0'C I69I &'6M) IC' C&*9IC' $'Q'9'&) I@' )& &*?) C'&@IC)3) -(<*9$I3*?) C'&@IC)3). (e manifesta prin dureri la nivelul cefei, al capului si contracturi musculare in aceasta zona.Miscarile capului sunt limitate iar durerile pot merge si la nivelul membrelor superioare. ratamentul consta in repaus, medicamentatie antiinflamatoare, fizioterapie,

/inetoterapie si masaj. Masajul se executa pe zona cefei si cuprinde netezire descendenta, frictiuni, framantari, vibratii executate cu varful degetelor.Masajul cervical este bine sa se execute dupa o procedura calda-lampa solux,dus cald.. apotamentul este contraindicat mai ales in forma acuta. 3*M7*(CI) IC) (e manifesta prin dureri lombare instalate brusc prin ridicarea unei greutati sau durerile pot aparea progresiv.$urerea radiaza pe un singur membru inferior si poate merge pana la varful degetelor. ratamentul consta in repaus pe pat tare, medicamentatie adecvata, electroterapie, masaj.Ca proceduri de masaj se recomanda efleuraj, pe zona lombara cu palma sau degetele indoite in pieptene, frictiuni, framantari in cuta, vibratii.Cand nu exista contraindicatii, pe musculatura puternica se poate executa un tapotament usor sub forma de tocat.

)& &*?) C*R*0'M6&)3)-C*R)& &*?). 'ste o afectiune localizata la nivelul articulatiei coxofemurale,predominand la femeile de peste 10 de ani.(e manifesta prin dureri in zona fesiera si zona coapsei,miscarile in articulatie sunt limitate, apare hipotrofia musculara iar cu timpul impotenta functionala a articulatiei. ratamentul este complex si cuprinde repaus articular, dietoterapie-scaderea greutatii corporale., medicamentatie cu rol in combaterea durerii si antiinflamator, fizioterapie, balneoterapie, /inetoterapie si masaj.Masajul se executa pe zona fesiera si incepe cu efleuraj, apoi frictiuni, framantat si vibratii.)celeasi manevre se pot aplica si pe zona coapsei. 6n rol important il are hidromasajul-dus masaj si dus subacvatic.. )& &*?) Q'969CSI636I-Q*9)& &*?). 'ste un reumatism cronic degenerativ intalnit la femei de peste 10 de ani si este localizat la nivelul genunchiului.(e manifesta prin contracturi musculare, hipotrofie la nivelul muschiului cvadriceps. ratamentul este identic ca si in cazul coxartrozei. Masajul se aplica pe coapsa si cuprinde efleuraj, frictiune, framantat in cuta, cernut sau rulat, tapotament sub forma de tocat sau batatorit.(e insista pe muschiul cvadriceps.In cazul in care genunchiul nu este umflat si dureros se poate executa un masaj usor pe genunchi + netezire, frictiune, miscari pasive ale rotulei. <'&I)& &I ) (C)<63*S6M'&)3)

'ste un reumatism intalnit frecvent si este localizat la nivelul articulatiei scapulohumerale. (e manifesta prin dureri spontane care cresc la miscarile bratului contractura musculara si limitarea accentuata a miscarilor in articulatia umarului.In faza acuta se recomanda ca tratament, repaus, medicamentatie, electroterapie, iar odata cu scaderea durerilor /inetoterapie si masaj.Masajul cuprinde + efleuraj pe fata anterioara si posterioara a umarului pana la regiunea scapulei, apoi se continua cu frictiuni usoare pe aceeasi zona, framantat usor si vibratii.(e recomanda si vibromasaj si hidromasaj.

A#ECTIU"I MUSCULARE MI*?I '3' $' '0*& (unt afectiuni ale sistemului muscular care apar frecvent la persoanele care practica sportul de performanta.'le sunt localizate pe grupele musculare supuse unui efort intens.)ceste miozite se caracterizeaza prin dureri difuze in grupele musculare interesate si sunt insotite de contractura musculara si hipertonie musculara. Masajul are efect calmant si de relaxare musculara folosindu-se manevre blande, de intensitate mica si ritm lent.Ca procedee se executa netezirile,efectuate pe grupul muscular afectat, apoi se continua cu frictiuni usoare si vibratii. $aca pe fibrele musculare apare o leziune-ruptura musculara., masajul nu se mai aplica constituind contraindicatie.Impreuna cu masajul se aplica si alte procedee de recuperare, cum ar fi + repaus segmentar, aplicatii locale de antiinflamatoare si fizioterapie-electroterapie, bai, etcT. *& IC*3I(-)0&IQ*&'. 'ste o afectiune ce intereseaza musculatura cefei si mai ales muschiul trapez si sternocleidomastoidian.)pare dupa expunere la frig sau curent de aer rece.)ceasta afectiune nu este precedata de un traumatism la nivelul coloanei cervicale sau existenta unei artroze la nivel cervical. (e manifesta prin dureri cervicale spontane sau sunt in legatura miscarile capului care devi limitate datorita contracturii musculare. ratamentul cuprinde repaus segmentar al regiunii cervicale, medicamentatie antiinflamatoare, fizioterapie si masaj.Masajul are rolul de calmant si de relaxare, folosindu-se manevre usoare si lente de netezire in sens descendent.(e continua cu frictiuni usoare dupa care se poate trece la vibratii cu degetele.96 se folosesc manevre de

tapotament.'ste bine ca masajul sa se execute dupa efectuarea unei proceduri de termoterapie-folosirea lampii solux sau dusuri cu aer cald..Masajul se poate combina cu tratament de presopunctura, aplicat pe punctele situate pe regiunea cefei.

36M7)Q* $' '0*& -3*M7)3QI) $' '0*& . 'ste o afectiune localizata pe regiunea lombara, determinata de solicitari mai mari si de lunga durata a grupelor musculare respective, de practicarea anumitor sporturi de performanta sau in unele activitati profesionale.)fectiunea nu este legata de existenta unei artroze vertebrale sau de traumatism de disc lombar.(e mainifesta prin dureri spontane care se accentueaza odata cu miscarea trunchiului. ratamentul este identic torticulisului. Masajul consta in manevre usoare de netezire -efleuraj.executate pe zona lombara.(e pot executa apoi manevre de frictiune cu varful degetelor si framantat usor in cuta,urmate de vibratii.Masajul terapeutic se poate executa si cu aparate de vibromasaj, se poate executa si masaj subacvatic, avand aceleasi efecte. SI<* &*0II3' M6(C63)&' (unt cauzate de inactivitate si apar la grupele musculare imobilizate in aparat gipsat, ceea ce produce o scadere a tonusului muscular-hipotonie musculara., urmata de o scadere a volumului muscular-hipotrofie musculara..* astfel de imobilizare prelungita provoaca o hipotrofie musculara de 8K zilnic. ratamentul acestora consta in /inetoterapie-gimnastica medicala.cu rol in tonifierea musculaturii si intarirea masei musculare, asociat cu masaj.Masajul are ca scop stimularea tonusului muscular, imbunatatirea conditiilor de nutritie si metabolice la nivelul muschilor.(e recomanda un masaj vioi, stimulator. Masajul energic se executa de la extremitatea distala catre cea proximala.(e incepe cu netezirea, urmata de frictiune, executata cu radacina mainii sau pumnul inchis, apoi se executa framantatul in cuta sau in bratara urmat de rulat si cernut la membre si tapotament sub forma de tocat si batatorit cu partea cubitala a pumnului.

A#ECTIU"I CIRCULAT!RII I9(60ICI'9 ) @'9*)() )C6 )-@)&IC'3'. 'ste o afectiune ce intereseaza venele membrelor inferioare in cursul caruia se produce o insuficienta de drenaj sangvin.(e manifesta cu vene vizibil dilatate, edeme,

senzatia de oboseala in picioare si crampe musculare.In majoritatea cazurilor varicele au caracter ereditar. ratamentul consta in repaus in pozitia culcat cu picioarele ridicate la un unghi de peste #1 grade, purtarea de bandaje sau ciorapi elastici, medicamentatie corespunzatoare, hidroterapie-bai calde si reci.si masaj.Masajul se executa la gambe si coapse de jos in sus.(e foloseste netezirea, frictiunea si un tapotament sub forma de percutat cu varful degetelor-procedura de tonifiere a peretilor venosi..Masajul este contraindicat in stadiile acute, in cazul inflamatiilor-tromboflebite..

A#ECTIU"I ALE SISTEMULUI "ER0!S (ERI#ERIC <*3I9'@&I '3' )ceste afectiuni lezeaza mai multi nervi periferici, in general la nivelul membrelor inferioare si produc paralizii flasce-pierderea tonusului muscular., dureri si parastezii-pierderea sensibilitatii. Cauzele acestor afectiuni sunt intocsicatii cu medicamente sau plumb, alcool, boli infectioase, diabet, carenta vitaminelor 7#, 72, 7F,7#2. ratamentul consta in repaus, medicamentatia corespunzatoare bolii ce a afectat nervii, vitamine din complexul 7 si anumite posturi din gimnastica medicala-asezarea corecta a segmentelor., /inetoterapia, electroterapia de stimulare a musculaturii si masaj.Masajul este stimulent si se incepe cu segmentul distal al membrelor, continuind cu cel proximal.<rocedeele folosite sunt + efleurajul-netezirea.,frictiunea energica, framantatul si chiar baterea-se recomanda baterea in ventuza.. <)&'?' &)6M) IC' )3' 9'&@I3*& <'&I0'&ICI (unt cauzate de diferite traumatisme la nivelul membrelor + contuzii, luxatii, fracturi, etcT(e manifesta prin disparitia miscarilor voluntare, tulburari de sensibilitate etcT

ratamentul de recuperare este complex si cuprinde + /inetoterapia, masajul, electroterapia si in cazul traumatismelor grave, daca este necesar interventia chirurgicala care se face inaintea acestor proceduri de recuperare. Masajul recuperator este cel de stimulare, executat in ritm vioi si cuprinde + netezirea, frictiunea, ciupituri-pentru excitarea mecanica a pielii., framantat in cuta,rulat, baterea sub forma de tocat sau batatorit

A#ECTIU"I ALE A(ARATULUI L!C!M!T!R

C*9 6?I) 'ste o afectiune a aparatului locomotor, datorata unui traumatism direct ce poate interesa articulatiile sau muschii.(e manifesta prin dureri locale, tumefiere si impotenta functionala. ratamentul consta in repaus segmentar sau total, aplicarea imediata a unui masaj cu gheata sub forma de netezire, medicamentatie antiinflamatoare si pentru combaterea durerilor, fizioterapie.Mai tarziu se recomanda masajul la distanta-mai sus sau mai jos de locul traumatizat..Ca procedee se executa + netezirea cu toata palma, frictiuni, framantat si vibratii. '9 *&() 'ste o afectiune articulara datorata unui traumatism indirect, care produce rupturi partiale sau totale la nivelul capsulei articulare. (e manifesta prin durere, tumefieri articulare, edeme, impotenta functionala relativa. ratamentul in stadii acute consta in repaus segmentar, masaj cu gheata aplicat imediat, imobilizare in aparat gipsat, medicamentatie adecvata, electroterapie.Masajul manual se poate executa numai la distanta prin+ netezire, frictiune, framantat, rulat, vibratii.

36R) I) 'ste o afectiune articulara caracterizata prin dislocarea extremitatilor osoase interarticulare. ratamentul este ortopedic, imobilizare in bandaj sau aparat gipsat, medicamentatie adecvata, fizioterapie,/inetoterapie, masaj.Masajul dupa scoaterea

bandajului sau aparatului gipsat se va executa la distanta de articulatia lezata si cuprinde + efleuraj, frictiuni cu varful degetelor, framantat, rulat, vibratii. &6< 6&) M6(C63)&)

(e produce la nivelul unui grup de muschi si poate fi fibrilara, partiala sau totala.(e manifesta prin durere vie si impotenta functionala. ratamentul in cazul rupturilor partiale si totale este ortopedic si chirurgical iar in cazul celor fibrilare se recomanda repaus segmentar, crioterapie, medicamentatie adecvata,fizioterapie si masaj la distanta.Masajul cuprinde + efleuraj, frictiuni, framantat usor, vibratii.(e recomanda si dus masajul si masajul subacvatic pe muschiul afectat.

GIM"ASTICA ME+ICALA #!RMA +E A)A A ?I"ET!TERA(IEI Qimnastica medicala este una dintre formele de aplicare a /inetoterapiei si consta din exercitii, procedee si metode special organizate, puse in slujba prevenirii si corectarii deficientelor fizice, organice sau psihice.3a baza gimnasticii medicale sta exercitiul fizic. Miscarea, felul de miscare ce se recomanda unui pacient va tine seama atat de caracteristicile bolii cat si de particularitatile bolnavului, respectand toate principiile si regulile psihopedagogice si metodice, inclusiv cele ale culturii fizice medicale. Ca terapie, gimnastica medicala se poate aplica individual ca sedinta de tratament, dar de cele mai multe ori este asociata intr-un circuit de recuperare, care poate cuprinde factori adjuvanti ca masajul terapeutic, hidroterapia, impachetarile calde sau reci, electroterapia si chiar reflexoterapia. Qimnastica medicala intervine prin mijloacele sale in toate ramurile clinice ale medicinei si anume + in pediatrie, trateaza tulburarile de crestere si dezvoltare, corectarea tulburarilor de atitudine si comportare motrica, trateaza tulburarile de nutritie, defectele din nastere, sechele postparalitice traumatice, chirurgicale si rahitice. In ortopedie intervine in tratarea si recuperarea functionala a componentelor aparatului locomotor. In traumatologie intervine in tratamentul functional al leziunilor aparatului locomotor, in prevenirea si combaterea sechelelor traumatice. In chirurgie intervine in tratamentul pre si postoperator precum si in educarea si reeducarea functionala. In medicina interna intervine in tratarea bolilor aparatului respirator, cardiovascular si digestiv. In reumatologie intervine in afectiuni cornice degenerative. In alta boli,cum sunt anchiloza, atrofia musculara, etcT. In neurologie are o actiune intense si puternica asupra (9C imbunatatind calitatile locomotoare ca mobilitatea, precizia si coordonarea miscarilor care contribuie la educarea si reeducarea neuromotoare si psihomotorie. In medicina profesionala intervine in vindecarea functionala, reeducarea si

readaptarea organismului la conditiile de mediu. In recuperare si readaptare in gimnastica medicala,intalnim anumiti termeni specifici ca+ postura- asezarea relative a partilor corpului tonus muscular- contractie sustinuta continua a muschilor voluntari stiati care deservesc postura si miscarea. distonie- posture si miscari anormale, cu tonus dezordonat privind, trunchiul si adesea caracterizat prin grade extreme de extensie si flexie in extremitati. artroza- miscari lente, nestapanite ce rezulta din coordonarea imperfecta a activitatilor muschilor in timpul unei miscari voluntare. tremur- miscari necontrolate cu ritm fin, alternant. rigiditate- cresterea sustinuta a rezistentei musculare pe durata miscarilor pasive in toate directiile. spasticitate- cresterea persistenta a reflexului de intindere musculara care poate ceda brusc la o anumita miscare. flasc- musculatura moale,cu pierderea tonusului muscular si a proprietatilor muschiului.

<entru realizarea unui tratament de gimnastica medicala trebuie avut in vedere mai multe principii + #.Primum non nocere(mai intai sa nu faci rau)- a nu aplica un tratament de gimnastica medicala decat daca exista siguranta ca acesta imbunatateste starea de sanatate a pacientului si nu face rau. erapeutul este in permanenta legatura cu pacientul, dozeaza intensitatea tratamentului, urmareste progresele si colaboreaza permanent cu medicul care a pus diagnosticul. 2.Principiul cunoasterii diagnosticului si a starii bolnavului- sta la baza alcatuirii planului, programei si mijloacelor de tratament care se fixeaza de catre medic sau profesor si executat de catre terapeut. rebuie cunoscuta starea generala de sanatate a bolnavului si in special a marilor functiuni + aparatul cardiovascular, digestiv, respirator, sistemul nervos.In functie de etapa de tratament se fixeaza indicatii si contraindicatii. 8.Principiul individualizarii tratamentului- porneste de la considerentul ca nu avem boli ci bolnavi de varste si sexe diferite, aceeasi boala manifestandu-se diferit in unele situatii de la o persoana la alta. %.Principiul gradarii efortului- in sedinta de gimnastica medicala efortul trebuie sa urmeze o curba usor ascendenta, organismul este solicitat treptat, fara a produce dureri si oboseala.)paritia durerii in sedinta de gimnastica medicala constitue contraindicatie

iar sedinta trebuie intrerupta.<ragul durerii trebuie depasit usor, cu prudenta, mai ales in redorile articulare, dupa imobilizari prelungite sau unele boli neurologice-hemiplegia spastica.. ratamentul inceput la momentul oportun si bine condus nu trebuie sa provoace durere.Qradarea efortului se va face de la cunoscut la necunoscut, de la usor la greu, de la simplu la complex. <utem vorbi de doua mari grupe de exercitii + exercitii cu cresterea intensitatii efortului fizic exercitii cu scaderea intensitatii efortului fizic

1.Principiul participarii constiente este folosit in tratamentul recuperator unde pacientul participa constient la recuperarea sa.'l trebuie convins de importanta si necesitatea tratamentului si de efectele favorabile vindecarii. F.Principiul folosirii efortului maxim- este folosit mai ales in recuperarea sportivilor de performanta unde scopul este de a recupera total calitatea muschilor si articulatiilor. N.Principiul continuitatii tratamentului pana la recuperarea cat ami aproape de normal sau chiar recuperarea integrala a pacientului. 4.Principiul asigurarii conditiilor de igiena- se refera la igiena individuala a pacientului, la igiena salii de gimnastica si la educatia sanitara privind respectarea regulilor de igiena.

#ACT!RI A+JU0A"TI I" TRATAME"TUL RECU(ERAT!R

#.'3'C &* '&)<I)- cuprinde urmatoarele proceduri+ curenti galvanici- se utilizeaza curenti de joasa frecventa si current continuu-contactul se face prin anumiti electrozi. pentru reducerea durerilor, contractiilor musculare, pentru mentinerea troficitatii musculare-a tonusului muscular.. ionizari- modalitate de a introduce in organism medicamente prin piele sau mucoase cu ajutorul curentilor galvanici.(e folosesc la nivelul membrelor sau articulatiilor. faradizarea- este un curent alternativ folosit in scopuri terapeutice. ratamentul poate fi repetat de 2-8 ori pe zi, la recomandarea medicului.(e foloseste la musculatura complet paralizata, in boli ale nervilor sau a neuronilor motori.

curent diadinamic- consta in impulsuri de joasa frecventa, modulate, este o combinatie intre curentul galvanic si cel faradic.(e folosesc in tratarea contuziilor, entorselor, in nevralgii postraumatice, in tulburarile circulatiei periferice. curenti de inalta frecventa- alternativ cu unde scurte si ultrascurte , se folosesc in procesele infectioase, reumatism cronic, inflamatii postraumatice, nevrite.(e pot folosi si ca mijloc de incalzire inainte de sedinta de gimnastica medicala.

ERG!TERA(IA 5TERA(IA !CU(ATI!"ALA. 'ste o forma de tratament /inetic carev se foloseste pentru readaptarea la munca prin diverse activitati practice sau recreative.$aca are scop recreativ, la copii se folosesc jocuri, jucarii, iar in caz de readaptare prin munca se folosesc modelajul in plastelina,traforajul, tesutul, cusutul, lucru la calculator, instrumente muzicaleT..Important in acest tratament este placerea pacientului de a lucra. Recuperarea partiala sau totala a /olna-ului se face prin parcur'erea unui circuit de recuperare recomandat de medic$Acest circuit cuprinde urmatorii pasi + <acientul este controlat de un medic specialist care pune diagnosticul si stabileste programa de recuperare a bolnavului.<rogramul, in functie de diagnostic, se poate face intr-o institutie,unde bolnavul va fi internat sau ambulatoriu, cand pacientul va frecventa zilnic locul de desfasurare al tratamentului.Medicul stabileste care sunt procedurile care cuprind tratamentul bolnavului.

'lectroterapie , care dureaza 1-#0 minute (edinta de masaj terapeutic,impachetari calde sau reci-se face cu parafina sau prosoape UenV. Sidromasaj sau bai partiale alternative calde si reci (edinta de reflexoterapie (edinta de gimnastica medicala, care intotdeauna este plasata ultima si dureaza 20-80 minute la copii,10-F0 minute la adulti.(e face de # , 2 ori pe zi.

<e biletul de tratament medicul trebuie sa scrie si forma de tratament /inetic si gama de exercitii alese-pasive sau active., locul de actiune. Inainte de inceperea sedintei de gimnastica medicala terapeutul trebuie sa faca o anumita testare motrica, o testare a articulatiilor lezate prin prinderea segmentelor si miscari de biomecanica si o testare a grupelor musculare implicate. 3a persoanele hipertensive trebuie cunoscuta valoarea tensiunii arteriale inainte de inceperea sedintei.$aca tensiunea depaseste valoarea normala, sedinta se

reprogrameaza-mai ales in cazul hemiplegiei..$e asemenea trebuie cunoscute valorile pulsului in efort si la sfarsitul efortului pentru a putea doza exercitiile.@alorile normale sunt cuprinse intre F0 si 40 pulsatii pe minut.In functie de valorile pulsului, stabilim si pauzele intre seriile de exercitii.Intre serii se vor face pauze de #0-20 secunde, numarul de repetari al unui exercitiu este de F-4-#0 ori, iar numarul de repetari este de 28 ori. estarea bilantului muscular, care este o testare internationala se face conform tabelului + 0K 0 muschiul nu are contractie, tonusul muscularW0 #0K # urme slabe de contractie, exista un tonus minim 21K 2 mediocru, se poate executa o miscare completa dupa diminuarea gravitatiei 10K 8 partial, se poate executa o miscare completa contra gravitatiei N1K % bun, se poate efectua o miscare completa contra gravitatiei cu o rezis , tenta moderata opusa miscarii #00K 1 normal,se poate executa o miscare completa contra gravitatiei cu o re , zistenta maxima opusa miscarii

?I"ET!TERA(IA (ASI0A 5MISCAREA (ASI0A6 <rin /inetoterapie pasiva se intelege folosirea in scop terapeutic a unor miscari determinate in articulatii prin interventii exterioare. Miscarea pasiva este deci miscarea determinata de terapeut asupra articulatiilor pacientului.Miscarea pasiva se practica in toate articulatiile atunci cand exista un deficit muscular important si miscarea voluntara nu este posibila sau ramane insuficienta, muschii avan cotatia 0 sau #, pentru a se evita redorile sau pozitiile vicioase ale segmentelor.$e asemenea este folosita in corectarea unor deficiente fiziologice, ca redoarea insotita de contractura musculara neurologica sau de leziuni capsuloligamentare. Miscarea pasiva a unei articulatii dureroase se face pentru a se inlatura durerea. )ceasta miscare obligatoriu nu se va face brutal si nu va depasi amplitudinea miscarii normale. Miscarea pasiva se realizeaza si ca etapa pregatitoare a miscarii active. <ozitia din care se lucreaza trebuie sa fie cat mai relaxata pentru bolnav,iar sedinta va incepe dupa testarea capacitatii articulare si musculare.$e obicei aceasta pozitie este culcat dorsal, eventual culcat ventral, asezat culcat lateral dar niciodata culcat lateral pe partea bolnava. Din pozitia dorsal se recomanda urmatoarele miscari pentru urmatoarele articulatii + Pentru articulatia umarului se recomanda toate miscarile de biomecanica cu

exceptia miscarilor de retropulsie-ducerea bratului inapoi. Pentru articulatia cotului si antebratului se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia degetelor se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia coxofemurala se recomanda toate miscarile cu exceptia miscarilor de extensie. Pentru articulatia genunchiului se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia gleznei si piciorului se recomanda flexia plantara,dorsala si miscarile de rotatie Pentru articulatia bazinului se recomanda flexia, inclinarea laterala si rotirea

Din pozitia culcat ventral se recomanda urmatoarele miscari pentru urmatoarele articulatii + Pentru articulatia umarului se recomanda miscarea de retropulsie. - Pentru articulatia coxofemurala se recomanda miscarea de extensie. - Pentru articulatia genunchiului se recomanda miscarea de flexie si extensie. - Pentru articulatia bazinului se recomanda miscarea de extensie. Din pozitia asezat (daca starea bolnavului permite) se recomanda urmatoarele miscari pentru urmatoarele articulatii + Pentru articulatia umarului se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia cotului se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia pumnului si a degetelor se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia genunchiului se recomanda toate miscarile. Pentru articulatia bazinului se recomanda toate miscarile.

Intru-cat zona afectata este de cele mai multe ori dureroasa, cu tulburari trofice sau circulatorii, inainte de gimnastica medicala, se vor face anumite procedee de incalzire,ca + masajul, baile sub toate formele sau procedee de stimulare electrica. <ozitia terapeutului are o importanta deosebita,fiind nevoie de forta, stabilitate, de cea mai buna atitudine de lucru precum si evitarea oboselii prin deplasari inutile. $upa asezarea pacientului in pozitia corecta se vor executa prizele segmentelor interesate, astfel cu o mana se prinde segmentul in partea superioara a articulatiei, iar cu cealalta mana partea distala a segmentului, dupa care se va trece la efectuarea miscarilor. 0iind o zona dureroasa miscarea se va executa lent si cu prudenta, ritmul fiind de %-1 secunde pe miscare, putand ajunge la #0-#1 secunde.$aca nu sunt contraindicatii miscarea unei articulatii majore dureaza cca #0 minute.In timpul miscarii nu se vor depasi limitele anatomofiziologice ale miscarilor si se va merge pana la pragul dureros,evitanduse durerea intensa.Miscarea nu va fi rapida deoarece va avea un efect excitomotor, ceea ce va duce la contractarea musculara. 'ste de dorit ca in programul de recuperare al bolnavului, sedinta de gimnastica

pasiva sa se execute de #-2 ori pe zi. @or fi urmarite de catre terapeut, urmatoarele reactii ale bolnavului + durerea prin expresia fetei, contractura musculara, edemul, febra, starea de oboseala, enervarea.$aca apar aceste semne,sedintele se vor face la intervalle mai mari sau se vor suspenda cateva zile. erapeutul trebuie sa castige increderea bolnavului.<acientul va avea o tinuta corespunzatoare fiind preferabil ca terapeutul sa actioneze direct pe zona afectata. !iscarea pasiva are efecte asupra : Circulatiei, prin cresterea debitului sangelui in vase si intensificarea acesteia

- (istemului nervos- impulsurile nervoase care iau nastere cu miscarea pasiva sunt receptionate de sistemul nervos si integrate sub forma de imagini motorii cu rol important asupra psihicului bolnavului. (istemului endocrin - (istemului digestiv, prin accelerarea tranzitului intestinal si a schimburilor nutritive - (istemului de excretie, prin cresterea excretiei urinare - *rganelor de simt

?I"ET!TERA(IA ACTI0A 5MISCAREA ACTI0A6 (pre deosebire de /inetoterapia pasiva,cae activa se efectueaza printr-o miscare voluntara de catre pacient. Uinetoterapia activa cuprinde + " #ontractii musculare statice (izometrice)- sunt contractii musculare care realizeaza un lucru static, adica o activitate in care forta musculara depusa de subiect egaleaza,fara sa invinga,rezistenta ce i se opune si in cursul careia nu se produce nici o modificare in lungimea muschiului, nici o apropiere sau indepartare a punctelor de insertie. 'xemplul cel mai elocvent este acela dat de subiectul imobilizat in aparat gipsat care este impiedicat sa miste activ una din articulatiile sale desi isi contracta musculatura flexoare sau extensoare.Contractia izometrica este posibila numai daca exista un sistem nervos intact.In practica miscarea se executa mai intai la membrul sanatos, apoi la cel bolnav si consta din contractii musculare ritmice de cateva secunde fara deplasare de segmente,urmata de repaus, de obicei de durata dubla fata de timpul de contractie.$e exemplu, in cazul contractiei izometrice a muschiului cvadriceps, bolnavul isi contracta musculatura timp de F secunde, dupa care urmeaza o pauza de #2 secunde.Clasic, se cere bolnavului sa execute un numar mare de contractii izometrice-#00-200 pe zi.repartizate in mai multe sedinte far aparitia starii de oboseala.)ceste exercitii trebuie intrerupte

inaite de aparitia durerii.Contractia izometrica nu da modificari de puls si tensiune arteriala, fiind o metoda utila pentru batrani si cardiaci.)re importanta in cresterea fortei musculare, dar nu are influente deosebite asupra sistemului nervos si circulatiei sanguine.'ste o metoda de tratament putin folosita in sedinta de gimnastica medicala iar la copii este contraindicata. $ #ontractii musculare %inetice(izotonice)- sunt contractii musculare cu modificari in lungimea muschiului si in consecinta cu deplasarea unui segment corporal in spatiu pe un interval de timp variabil. !iscarea izotonica poate fi : activa libera miscarea este executata de catre pacient activa asistata-urmeaza imediat dupa contractia izometrica si este ajutata de catre terapeut, fara ca efortul acestuia sa-l substitue pe cel al pacientului. activa si contrarezistenta-la baza careia sta un lucru muscular efectuat impotriva unei rezistente ce poate veni din partea unor aparate ca + gantere, haltere, mingi medicinale, bastoane etcTQreutatea va fi apreciata in raport cu forta pacientului, varsta acestuia, diagnostic.

9umarul de repetari in exercitiile izotonice va fi de F-4-#0 repetari in serii de 2-8. 'xercitiile active se mai pot executa si sub forma de joc-mai ales la copii., in apa calda,etcT@or fi lasate pauze intre repetari, de #0-#2-#1 secunde si se vor executa exercitii de respiratie. 'xercitiile active se executa pe baza a doua principii + exercitiile fizice bazate pe cresterea efortului fizic exercitiile fizice bazate pe scaderea efortului fizic In timpul unui exercitiu fizic, muschiul creste in volum, creste rezistenta, forta si elastiocitatea musculara. In gimnastica medicala se folosesc ca metode de crestere a dificultatii, bastoanele de lemn sau metal, gantere-0,1- 1/g., haltere medii -#0 , #1/g., mingi medicinale, fcute din piele sau panza tare de -2-1 /g.,cordoane si benzi elastice,aparatura sub forma de scripeti, aparate de presiune din categoria dinamometrelor, anumite combine medicinale, corzi de franghie, platouri de lemn, planuri inclinate, bare paralele, scari fixe.

!iscarea activa are efecte asupra : muschilor care isi maresc volumul,forta, deci se produce o hipertrofie musculara sistemului osos- care sufera o transformare continua, fiind o frana in calea osteoporozei

articulatiilor, ligamentelor, capsulei articulare care se intaresc, marind amplitudinea miscarilor articulare circulatiei- contribuie la imbunatatirea acesteia

Inainte de inceperea unei sedinte de 'imnastica medicala2 terapeutul -a face o testare motrica a articulatiilor2 a 'rupelor musculare interesate2 a ni-elului tensiunii arteriale2 a pulsului pacientului2 apoi -a ela/ora un pro'ram de exercitii$+o&area exercitiilor se face in functie de -arsta2 dia'nostic2 /oli colaterale$ (o&itia de lucru -a fi din culcat dorsal2 facial lateral2 ase&at2 ortostatic2 atarnat. rebuie sa existe o colaborare intre pacient si terapeut. Inaintea sedintei de gimnastica medicala se recomanda procedee pregatitoare ca + masaj, bai, electroterapie.9u se vor uita exercitiile de respiratie, care se pot executa concomitent cu exercitiile active sau ca sedinta separata, avand ca efect o mai buna oxigenare a tesuturilor si relaxarea bolnavului. +E0IATII ALE C!L!A"EI 0ERTE RALE #.CI0*?) 'ste o deviatie a coloanei vertebrale in plan sagitaXl prin exagerarea curburilor normale ale coloanei.Cifoza poate aparea la orice nivel al coloanei vertebrale.'xista +atitudini cifotice, care se pot corecta voluntar de catre pacient - cifoze adevarate, functionale, care au la baza traumatisme ale coloanei vertebrale, sechele rahitice, infectii 7C,etcT * cifoza care apare in perioada de crestere, intre " si #F ani si se numeste cifoza juvenila sau epifizita (cheuermann.)ceasta se localizeaza de obicei in partea dorsala a coloanei vertebrale. ratarea cifozei se stabileste de catre medicul ortoped sau balneofizioterapeut si implica purtarea unui corset din plastic sau panza,electroterapie, hidroterapie, masaj terapeutic de-a lungul coloanei vertebrale si tratament de gimnastica medicala corectiva. Qimnastica medicala va cuprinde exercitii active, grupate, care vor avea in vedere tonifierea musculaturii paravertebrale, musculaturii lombare, musculaturii bazinului, a muschilor fesieri si abdominali.(e recomanda si exercitii de gimnastica respiratorie care corecteaza coloana vertebrala si cutia toracica.'xercitiile se vor executa din pozitia culcat dorsal, culcat ventral, din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme, din pozitia atarnat de spalier-elongatie. si exercitii de catarare. 2.(C*3I*?)

'ste o deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal cu rotiri ale corpurilor vertebrale, pe partea convexa, rotari care antreneaza si coastele, determinand o gibozitate pe aceeasi parte.)ceasta noua pozitie a coloanei vertebrale produce o asimetrie a umerilor si omoplatilor. 'xista + - atitudini scoliotice, cand curburile se pot redresa usor, voluntar -scolioza adevarata, cand se produce modificari osoase, cauzele acesteia fiind identice cu cele ale cifozei. (colioza poate fi + - simpla in C, cu o singura curbura spre dreapta sau spre stanga - dubla, in (, cu doua sau trei curburi, alterneaza de o parte si alta a coloanei vertebrale. (colioza este un diagnostic destul de grav, comparativ cu cifoza, diagnosticul fiind pus in urma unui examen clinic si radiologic. ratamentul este de lunga durata. (colioza, ca debut, poate sa apara la varsta copilariei intre " si #F ani, dar la fel poate aparea si la adulti in urma unor traumatisme ale coloanei vertebrale, infectii etcT.. In cazul scoliozei duble, se pierde egalitatea liniei bazinului si a membrelor inferioare. ratamentul implica purtarea unui corset din plastic pe zona trunchiului, electroterapie, hidroterapie, masaj de-a lungul coloanei vertebrale si gimnastica medicala.)cestea vizeaza in ansamblu intreg corpul si vor fi in special exercitii active si chiar izometrice.'le vizeaza tonifierea musculaturii paravertebrale, a musculaturii centurii scapulare, muschilor abdominali, fesieri, a musculaturii membrelor inferioare in cazul scoliozei duble.)ceste exercitii se vor executa din pozitia culcat dorsal, ventral, asezat, pozitia de tip Voga. (e recomanda si exercitii de ginmastica respiratorie.In caz foarte grav se poate interveni si chirurgical. * metoda de corectare a scoliozei este cea descrisa de dr.Ulapp, care a descris patru pozitii de lucru, pornind din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme.(unt indicate si exercitiile de tarare alternante. )tat cifoza cat si scolioza se pot corecta daca diagnosticul este pus la timp si in special pana la terminarea perioadei de crestere.$upa aceasta varsta, tratamentul nu poate aduce decat stabilizare bolii. * forma grava a acestor deviatii ale coloanei vertebrale este cifoscolioza. +E#ICIE"TE ALE MEM REL!R I"#ERI!ARE

#. <ICI*& <3) -<3) 06(. <iciorul prezinta doua bolti, una transversala si alta anteroposterioara.<rin hiperlaxitatea acestora, bolta plantara se prabuseste si apare platfusul. 'xista + - platfus functional, cand bolta plantara cedeaza numai in timpul efortului,revenind la normal, in repaus. -platfus patologic, cand bolta plantara nu isi revine in repaus Cauza de producere a acestei deficienta este ereditara sau de origine rahitica, paralitica, traumatica sau puberala. $iagnosticul este pus de medicul specialist,iar tratamentul cuprinde electroterapie, hidroterapie, masaj si gimnastica medicala. 'xemple de exercitii pot fi + variantele de mers corectiv + mers pe varfuri cu bratele sus, mers pe diferite obstacole, mers prin nisip, prin apa. urcarea si coborarea pe spalier rularea unor obiecte cilindrice cu talpa piciorului

strangerea prin flexia degetelor aunor cearceafuri,prosoape ridicari pe varfuri, genoflexiuni din culcat dorsal, descrierea cu varful degetelor a unor figuri imaginare. 'ste indicat ca pacientul sa poarte in incaltaminte sustinatoarele plantare care imping in mod pasiv bolta plantara in pozitia corecta.

+E#ICIE"TE ALE T!RACELUI &eprezinta exagerari sau abateri de la formele de torace considerate normale,in functie de varsta, sex si tipul constitutional al pacientului. Cauzele producerii acestor deficiente pot fi congenitale, rahitice, traumatice, boli grave ale aparatului respirator, obstructii ale cailor respiratorii, mobilitate prelungita in corsete sau aparat gipsat. ". *&)C' MIC ()6 ) &*0IC-se caracterizeaza prin dimensiuni reduse ale toracelui, musculatura atona si capacitate respiratorie insuficienta. $. *&)C' CI3I9$&IC , este specifica subiectilor inalti si slabi cu un tip costitutional longilin.(e caracterizeaza prin dimensiuni reduse ale perimetrelor si diametrelor, umerii fiind ingusti si adusi. 8. *&)C' <3) - se caracterizeaza prin diametru anteroposterior micsorat iar

cel transversal marit, elasticitatea elastica redusa, musculatura inspiratorie si expiratorie slab dezvoltata si umeri adusi.'ste determinat de infundarea congenitala sau rahitica a osului stern.(e mai numeste stern in palnie. %. *&)C' )(IM' &IC se manifesta prin jumatate de torace atrofica si jumatate hipertrofica.Cele mai frecvente cazuri se datoreaza scoliozelor. ratamentul acestor deficiente ale toracelui cuprinde electroterapie, balneoterapie si gimnastica medicala,care ocupa locul de baza.(e folosesc exercitiile de respiratie. 'xemple de exercitii + exercitii libere de respiratie,din pozitii favorabile respiratiei exercitii libere de respiratie,insotite de miscari active libere ale trunchiului si membrelor superioare si inferioare. exercitii de respiratie insotite de miscari de rezistenta exercitii de tipul alergarilor pe distante scurte,sarituri pe loc, de pe loc, genoflexiuni,jocuri dinamice. exercitii aplicative care maresc capacitatea de a respira dar au si efecte corective asupra coloanei vertebrale mers, alergari.elongatii,catarare spirometria cantatul la anumite instrumente de suflat apnee voluntara

MIJL!ACE +E REE+UCARE A MERSULUI Mersul poate fi + - normal - patologic - unilateral , se datoreaza unor fracturi ale picioarelor - pas tarsit cu genunchii indoiti la bolnavii de par/inson - pasul cosit la bolnavii de hemiplegie - pasul scurt datorita suferintei la nivelul gleznelor, genunchiului, soldului pasul largit datorita tulburarilor de echilibru <entru reeducarea mersului,se recomanda gimnastica medicala pasiva si activa,folosind urmatoarele mijloace + -mers intre barele paralele fixate pe podea - mers pe plan inclinat,care stimuleaza articulatiile gleznei si piciorului - urcatul si coboratul unei scari prototip cu cateva trepte si balustrada - mers in piscina cu apa la temperatura de 8N-84 grade mers cu ajutorul cadrelor de aluminiu

mers cu baston ,mers cu carje, numit si mers pendular,folosit la paraplegici sau sechele dupa poliomelita

#RACTURILE (unt afectiuni ale aparatului locomotor,cu producerea de leziuni osoase si periosoase. <ot fi provocate de traumatisme, dar pot avea si cauze patologice-osteoporoza.. 0racturile necesita imobilizare in aparat gipsat, atele sau chiar interventie chirurgicala pentru fixarea fragmentelor osoase.$urata de imobilizare dureaza in functie de varsta si starea bolnavului, de tipul de fractura, de grosimea osului fracturat si de deplasarea lui.Imobilizarea unei articulatii este insotita de perturbari in circulatia sanguina, alterarea muschiului imobilizat, reactii ale capsulei articulare.0racturile dau redori importante. ratamentul fracturilor consta in reeducare ortopedica, apoi aparat gipsat.In timpul imobilizarii pacientul poate executa exercitii de respiratie, contractii izometrice pentru muschii de sub ghips si eventual miscari active cu segmentul sanatos.$upa scoaterea ghipsului, se trece la tratamentul propriu-zis, care cuprinde electroterapie, balneofizioterapie, masaj, gimnastica medicala. Masajul este mai putin indicat la copii, deoarece poate produce dereglari osoase prin hipertrofierea causului. $e asemenea miscarile pasive nu sunt indicate, ele putand provoca dureri, ceea ce mareste redoarea si contractia musculara. ratamentul postural-asezarea segmentelor in pozitie corecta.pentru articulatii mici, se executa manual iar pentru articulatiile mari se recomanda saci de nisip, scripeti.Miscarile active se fac pentru tonifierea si castigarea mobilitatii articulare si constau in exercitii active libere, exercitii active cu rezistenta, contractii izometrice.(e recomanda si miscarile in apa calda de 8N-84 grade. 0racturi frecvente + #.0&)C 6&) C3)@IC63'I , se produce in cazul caderii pe mana cu bratul in extensie sau in loviturile directe pe clavicula.'ste necesara imobilizarea imediata in bandaj, apoi dupa scoaterea acestuia se poate trece la tratamentul de recuperare cand durerile au cedat.(e vor executa miscari de ridicare si coborare a umerilor, iar din a 8 -a saptamana de la producerea fracturii se pot executa cu bratul miscari active in toate sensurile, miscari libere si cu rezistenta. Masajul constitue contraindicatie.

2.0&)C 6&) $' S6M'&6( necesita aparat gipsat, iar dupa scoaterea acestuia se trece la tratamentul de recuperare.(e poate executa un masaj la distanta, cu presiuni usoare si vibratii pe muschii cefei, spatelui si pectoralului mare.Cu cat bolnavul este mai in varsta cu atat tratamentul va fi mai anevoios.Ca miscari active, se recomanda miscari ale bratului A inainte, inapoi, abductia, adductia, cicumductia.)ceste exercitii se pot executa si cu bratul sanatos.'xercitiile pot fi active libere si cu rezistenta. 8.0&)C 6&) C* 636I- aceste fracturi dau redori importante si anchiloze. ratamentul incepe imediat dupa scoaterea aparatului gipsat.3a adulti se face un masaj la distanta pe brat, antebrat, ceafa, zona spatelui si consta in neteziri, frictiuni, vibratii usoare.Masajul la copii constitue contraindicatie.Miscarile active executate de bolnav vor fi la inceput libere apoi cu rezistenta si vor cuprinde flexii, extensii, pronatie, supinatie, miscari in apa calda la 8N-84 grade.(unt contraindicate atarnarea la scara sau bara fixa si purtarea de greutati in mana. %.0&)C 6&) C*3636I 0'M6&)3 se produce la persoanele in varsta, in special prin cadere.$upa imobilizare in aparatul gipsat se recomanda gimnastica respiratorie, contractii izometrice pentru muschii de sub ghips si miscari libere pentru piciorul sanatos.$upa scoaterea ghipsului se recomanda un masaj usor pe coapsa, zona fesiera si regiunea lombara care consta din neteziri, frictiuni si vibratii. ratamentul de gimnastica medicala va contine exercitii in care este implicata mai mult articulatia genunchiului, ca de exemplu + indoirea genunchilor alternativ la piept, ducerea bratului sus cu inspiratie, revenire cu expiratie, indoirea concomitenta a genunchilor la piept.&idicarea in picioare fara sprijin se face dupa 81 de zile, folosind carje axilare, iar sprijinul pe piciorul operat se face dupa #00-#20 de zile. 1.0&)C 6&) C*3*)9'I @'& '7&)3' care nu implica leziuni medulare se produce prin tasare. asarea simpla fara complicatii neurologice se trateaza prin repaus la pat fara imobilizare in aparatul gipsat.Qimnastica medicala se face din pozitia culcat dorsal, culcat ventral, pe genunchi cu sprijin pe palme si se recomanda extensii ale spatelui.In cazul fracturii cu tasari mari, coloana se imobilizeaza in aparat gipsat timp de doua luni, apoi se aplica un corset usor inca 2-8 luni.In acest timp se pot executa contractii izometrice pentru picioare, cap si exercitii de respiratie diafragmatica.$upa scoaterea ghipsului, tratamentul de gimnastica medicala va cuprinde + exercitii de mers cu rasuciri de trunchi, miscari laterale ale coloanei vertebrale, indoiri, extensii ale trunchiului, exercitii pentru muschii ischigambieri ale membrelor inferioare.

LU1ATIILE (unt afectiuni musculoligamentare, constand in dezlipirea oaselor unei articulatii

si ruperi ale sistemului capsuloligamentar. )rticulatiile se deterioreaza ceea ce duce la redori mari si anchiloza fibroasa.Cele mai frecvente luxatii se intalnesc la articulatia umarului, claviculei, cotului, pumnului, rotulei, capului femoral.&epunerea oaselor in articulatii se face imediat de catre medical specialist, in cazuri mai grave intervenindu-se chirurgical.(e trece la imobilizare in aparat gipsat pana la cicatrizarea sistemului capsuloligamentar.<e timpul imobilizarii se va schimba pozitia, astfel ca membrul sa stea in flexie ziua si in extensie noaptea, impiedicand formarea anchilozei fibroase. In urma imobilizarii apar redori importante si si revarsari sangvine.Contra acestor revarsari se indica aplicatii cu gheata imediat dupa producerea luxatiei.$upa scoaterea aparatului gipsat, se recomanda un masaj usor la distanta cu evitarea articulatiei luxate.(e indica tratamentul postural, precedat si urmat de aplicatii cu gheata. onifierea musculaturii se realizeaza cu diverse aparate si la cadrul cu scripeti.)ceste proceduri de gimnastica se vor face progresiv si usor pentru castigarea increderii bolnavului.

E"T!RSELE (unt leziuni ale sistemului capsuloligamentar produse prin miscari gresite sau prin sfortari interne.'ntorsele se pot produce la toate articulatiile.'le se manifesta prin durere, edem, hematom si impotenta functionala.'ntorsele se clasifica in + entorse usoare, fara leziuni anatomice vizibile si se trateaza prin repaus, infiltratii cu novocaina, ultrasunete si curent diadinamic. entorse grave, in care se produc rupturi ligamentare si necesita imobilizare in aparat gipsat 2-8-% saptamani.In acest caz masajul este contraindicat. 'ntorse frecvente sunt + entorsa cotului, genunchiului, gleznei. ratamentul consta in masaj usor pe zona si masaj la distanta cu proceduri mai vioaie, apoi gimnastica de recuperare care se rezuma la tonifierea aparatului capsuloligamentar al articulatiei lezate, cu miscari active si active cu rezistenta.(e impune protejarea articulatiei pentru un timp, cu fasa elastica.

RU(TURA +E ME"ISC @izeaza articulatia genunchiului unde intre suprafata articulara a femurului si cea a tibiei, din cauza inegalitatii se gasesc niste formatiuni fibrocartilaginoase numite meniscuri Meniscul este format din doua cartilaje + unul in forma de *,mai gros si altul in forma de C, asezat in interior si care se poate rupe mai des.&uptura se manifesta prin durere si blocaj articular in flexie cu imposibilitatea de a intinde gamba.)cest blocaj

cedeaza dupa cateva miscari. &olul meniscului este de a ajuta miscarile in articulatia genunchiului si de asemenea in ungerea suprafetei articulare si amortizare a socurilor intre cele doua oase articulare.&uptura de menisc necesita interventie chirurgicala, caz in care meniscul rupt este scos in intregime sau doar fragmente ale acestuia, in locul ramas liber formandu-se un nou menisc fibros -parascop. Qenunchiul este strans in pansament compresiv si se imobilizeaza in atele. ratamentul de reeducare se incepe a doua zi de la operatie, prin 1-F contractii izometrice pentru cvadriceps cu repaus din ora in ora, apoi cand muschiul devine puternic se fac ridicari ale membrelor inferioare.$upa 4 zile,cand atele s-au scos, se recomanda exercitii pentru tonifierea musculaturii coapsei. 'xemple de exercitii + din culcat pe pat se executa flexia gambei si coapsei cu ducerea calcaielor spre sezut, la marginea patului, flexia gambei cu ajutor la inceput, apoi fara.*data cu diminuarea durerilor incep miscarile de rezistenta la cadru, cu scripeti sau combine medicale.$upa #0-#1 zile se poate trece la mers, care devine corect dupa 80 de zile.$e cele mai multe ori pot aparea intarzieri datorate grabei de a merge.In aceasta situatie poate aparea pasul scurt si durere deoarece piciorul este insuficient pregatit muscular.

RU(TURA MUSCULARA 5CLACAJ6 &uptura musculara poate fi +- simpla, cand se rup un numar mic de fibre musculare, necesitand repaus de o saptamana la pat. completa, cu ruperea unui numar mare de fibre musculare, necesitand interventie chirurgicala si imobilizare in aparat gipsat 8 saptamani. ratamentul de recuperare dureaza cateva luni, pentru refacerea progresiva a muschiului rupt si consta in contractii usoare izometrice si deplasari cu mare grija. $upa scoaterea ghipsului se recomanda exercitii active libere si cu rezistenta progresiva.

RU(TURILE +E TE"+!"

(e pot produce prin intindere sau sectionare.&epararea se face chirurgical, urmata de imobilizare in aparat gipsat 1 saptamani, intr-o pozitie de relaxare a tendonului in cauza.Cicatrizarea muschilor extensori se realizeaza mai usor decat a celor flexori. Cea mai des intalnita este ruptura la tendonul lui )hile. &eeducarea incepe odata cu scoaterea aparatului gipsat si consta in miscari active in apa calda pentru castigarea mobilitatii articulare.(e pot executa contractii izometrice de intensitate moderata, rezistenta crescand pe masura acomodarii si tolerantei muschiului.<entru aceasta ruptura se recomanda miscari cu pedala cu arc sau miscari la cadru cu scripeti avand incaltata o gheata cu talpa de fier. &eeducarea mersului se face cerand bolnavului sa ruleze talpa de la calcai spre varf.(e poate efectua un masaj de tonifiere la distanta de locul accidentat.

A#ECTIU"I "EUR!L!GICE

2. S'MI<3'QI) &eprezinta paralizia unei jumatati a corpului.<oate fi + - hemiplegie infantila se dobandeste la nastere avand caracter ereditar -hemiplegia adultului se instaleaza in urma unui atac cerebral care declanseaza o pareza pe o jumatate a corpului.$aca hemoragia cerebrala s-a produs in partea dreapta paralizia va afecta jumatatea stanga a corpului si invers. Cauzele care stau la baza producerii acestei afectiuni sunt hipertensiunea arteriala la care se adauga alti factori de risc ca + bautura, exces de cafea, stress, emotii.Semiplegia poate fi spastica,cand muschii raman incordati, sau flasca.In cele mai multe cazuri de hemiplegie, paralizia este insotita si de alte tulburari, ca atare sunt afectate vorbirea, vederea este redusa de partea afectata, miscarile voluntare pe segmentul bolnav sunt imposibil de executat. ratamentul incepe odata cu iesirea bolnavului din faza de coma si consta in tratament medicamentos si tratament de recuperare medicala. In cazul hemiplegiei flasce se poate recomanda masaj pe zona de corp afectata.In cazul hemiplegiei spastice, masajul este contraindicat.

(e poate executa un masaj usor de-a lungul coloanei vertebrale1-#0 minute. ratamentul de gimnastica medicala va incepe cu exercitii pasive, din pozitia culcat dorsal.Miscarile vor viza mai intai partea sanatoasa,apoi cea bolnava. 'xercitiile de gimnastica pasiva se vor incepe pentru articulatiile membrului superior + umarul, cotul, pumnul si degetele.Miscarile se vor executa lent,cu rol de relaxare a musculaturii, pentru a nu produce contractii musculare. (e va trece apoi la membrele inferioare.Miscarile vor viza articulatia coxofemurala, genunchiul, piciorul si articulatiile interfalangiene. (unt recomandate impachetarile cu prosoape calde-tip UenV. inainte de gimnastica medicala. In cazul in care bolnavul prezinta o tensiune marita, tratamentul de gimnastica medicala se va anula. Cu timpul exercitiile se vor executa si din alte pozitii + culcat ventral, culcat lateral pe partea sanatoasa, apoi asezat pe marginea patului, iar odata ce muschiul cvadriceps este destul de tonifiat, bolnavul se poate ridica si in picioare pentru exercitii de echilibru si de mers. Mersul va fi ajutat de terapeut, este un mers cosit cu genunchiul intins, prin rotatie externa a articulatiei coxofemurale.<entru noapte se recomanda atele la nivelul membrului superior si punerea intre brat si trunchi, a unei perne care sa nu accentueze rotatia interna a articulatiei umarului. ratamentul de recuperare este de lunga durata si sunt putine cazurile cand bolnavul se recupereaza in totalitate. Semiplegia este insotita de o pareza faciala in care gura se stramba, ochiul nu se mai inchide, vorbirea si masticatia sunt tulburi. <entru aceasta se recomanda aplicatii cu gheata si exercitii in fata oglinzii ca + deschiderea si inchiderea ochilor, umflarea si desumflarea obrajilor, fluierat. * alta metoda de recuperare este si ergoterapia.

(RES!(U"CTURA S@IATSU Masajul (hiatsu utilizeaza tehnici de presopunctura aplicate cu mainile, degetele, coatele si genunchii. ehnicile de presopunctura isi au originea in terapia cu acupunctura si medicina traditionala chineza. $iferenta intre acupunctura si presopunctura consta in faptul ca in acupunctura se folosesc ace foarte subtiri, iar in presopunctura se utilizeaza o presiune profunda a tesuturilor pe #2 meridiane ale corpului. te considerat o terapie de vindecare. otusi, terapia cu shiatsu nu vindeca o afectiune, ci are un efect direct asupra meridianelor, care in consecinta ajuta la deblocarea punctelor

energetice unde chi-ul (hiatsu, terapie vindecatoare

(hiatsu oriental a devenit foarte popular in :aponia. Cel putin unul din membrii oricarei familii de japonezi -in special femeile. practica masajul shiatsu pentru a-si ajuta ceilalti membri ai familiei. $atorita numeroaselor sale beneficii, masajul shiatsu este considerat o terapie de vindecare. otusi, terapia cu shiatsu nu vindeca o afectiune, ci are un efect direct asupra meridianelor, care in consecinta ajuta la deblocarea punctelor energetice unde chi-ul (hiatsu, terapie vindecatoare este blocat, deoarece un chi blocat determina probleme deste blocat, deoarece un chi blocat determina probleme de sanatate. 0ilozofia medicinei orientale sustine ca un chi dezechilibrat este pricipala cauza a afectiunilor de orice tip. Masajul shiatsu este folosit pentru a stabili sau a restabili armonia chi-ului in corpul uman.

Pre#!%unctura #hiat#u

ehnica presopuncturii shiatsu foloseste doar aceleasi puncte ca si acupunctura. ehnicile de baza ale presopuncturii sunt aplicate pe #2 meridiane ale corpului, iar punctele sunt situate de-a lungul acestor meridiane de energie. <resiunea pe aceste puncte este aplicata usor si incet, dar destul de profund incat pacientul sa simta o usoara durere locala. erapeutul, foloseste intregul sau corp pentru a crea presiune pe meridiane. <entru a aplica shiatsu, pacientul trebuie sa isi schimbe pozitia fie intins pe spate, pe burta sau intr-o parte. )cest lucru, ofera terapeutului posibilitatea de a lucra fiecare punct energetic al meridianelor.

9en,ul #hiat#u

?en-ul este de fapt, un fel de a medita. Cei care au implementat acest tip de masaj, erau de parere ca cel care practica shiatsu trebuie sa practice si meditatia zen. Meditatia zen ajuta la dobandirea armoniei dintre corp si minte, si ajuta la intelegerea manifestarilor chi-ului din interiorul corpului, al cunoasterii conceptului meridianelor shiatsu si al efectelor acestora asupra sanatatii generale a pacientului.

Sarta meridianelor descrie intregul sistem al organismului ca un intreg prin care chi-ul curge. Masajul (hiatsu ajuta la mentinerea armoniei in acest sistem de meridiane energetice.

:ene iciile &a#a@ului #hiat#u

<rintre efectele pozitive ale masajului shiatsu se numara+ - &elaxare profunda a muschilor si tesuturilor - &educerea stresului - 'liberearea toxinelor din organism

&ol preventiv impotriva afectiunilor - Cresterea flexibilitatii - Imbunatatirea circulatiei sangvine - &educerea presiunii arteriale - $iminuarea anxietatii mentale - Mentinerea echilibrului chi-ului - 'fect de calmare al nervozitatii - )mplificarea constientizarii mentale si spirituale - * stare generala buna pentru cel care urmeaza acest tip de masa

A)ELE TE@"ICII S@IATSU (SI) (6- tehnica japonaza de vindecare prin masaj, se realizeaza cu ajutorul mainilor, mai exact a degetelor si palmelor, pentru a inlatura incordarea.(e doreste recastigarea echilibrului intre corp si suflet si activarea fortelor de autovindecare.Metoda japoneza (hiatsu-shiWdegete A atsuWapasare.are la baza acupunctura si presopunctura chinezeasca si se intemeiaza pe aceleasi principii energetice si fiziologice.

!ainile sunt puncte de contact pentru transferarea energiei Prin aplicarea tehnicii &hiatsu este tratat intregul corp Intreaga atentie este concentrata asupra varfurilor degetelor In cazul tratarii unei alte persoane se observa imediat cat de puternica trebuie sa fie apasarea in punctele respective. Cel mai indicat lucru il reprezinta gasirea unei cai de mijloc intre placere si durere usoara.

#u cat este mai mare incordarea, cu atat mai puternica este apasasarea (e pot deosebi trei nivele de apasare - apasarea usoara, se foloseste pe partea din fata a corpului, pe partile laterale ale gatului si pe partea inferioara a abdomenului.

apasarea moderata, trateaza capul si stomacul.

- apasarea puternica, este indicata pentru partile din corp cu muschi puternici. 'ratarea unei persoane cu a(utorul tehnicii &hiatsu- pentru tratarea completa prin aceasta tehnica, avem nevoie de o patura,o perna,podeaua sau un pat. Pozitia fata de persoana tratata trebuie sa permita ca mainile celui ce trateaza sa fie intinse )cest lucru inlesneste dozarea corecta a presiunii corespunzatoare fiecarei parti a corpului

Cel mai des, aplicarea metodei se realizeaza cu ajutorul degetelor mari.<unctul prin care se realizeaza apasarea se afla sub radacina unghiei degetului mare.)colo unde

apasarea trebuie sa se aplice pe o suprafata mai mare,se folosesc ambele degete mari.)cestea trebuie sa se atinga si sa formeze impreuna un unghi de %1 grade.

!etoda de tratare prin folosirea ambelor degete mari se aplica in cazul partii superioare a capului si pe partile laterale ale bratelor si picioarelor

Cand se apasa cu toata palma, punctul de realizare apresiunii se afla in mijlocul palmei.$egetele vor fi comple intinse atingand suprafata tratata.

#u a(utorul intrgii palme se trateaza zona stomacului, suprafetele mai mari ale spatelui, precum si zona abdomenului

A"T!CMIREA +!CUME"TEL!R +E E0I+E"TA

Intocmirea documentelor de e-idenBC se realizeazC prin identificarea Ei evaluarea datelor conform solicitCrilor primite de la pacienBi. $atele sunt evaluate cu corectitudine pentru stabilirea formei de masaj solicitatC de pacient. &ezultatele obtinute Dn timpul aplicCrii tratamentului sunt evaluate. Completarea formularelor 0ormularele sunt completate prin Dnscrierea lizibilC Ei concisC a tuturor datelor necesare .0ormularele sunt completate prin folosirea unui limbaj de specialitate. *rice situaBie neprevCzutC este

semnalatC curespunzator Dn formulare pentru a pCstra o evidenBC clarC a fiecCrui pacient. (Cstrarea documentelor de e-idenBC $ocumentele sunt pCstrate5arhivate conform normelor interne.$ocumentele de evidenBC sunt pCstrate pentru a putea fi puse la dispoziBie Dn orice moment cGnd i se solicitC gama de variabile. $ate+ numele, prenumele pacientului, vGrsta, forma de masaj solicitatC, motivarea solicitCrii, etc. 0orme de masaj+ somatic, terapeutic, reflexogen, drenaj limfatic.etc....&ezultate+ Dn funcBie de forma de masaj, locale5totale, imediate5tardive. (ituaBii neprevCzute+ Dntreruperea tratamentului din motive subiective5obiective. Qhid pentru evaluare de cunoEtinBe+metodologia de completare a formularelorA tehnici de masaj. )ptitudini, atitudini, deprinderi+ corectitudine rapiditate Dn luarea deciziilor promptitudineA scris lizibil si concis. 3a evaluare se va urmCri+corectitudinea mascurului la completarea documentelor de evidenBC cu date precise si completeA claritatea datelor Dnscrise Dn formulareA conEtiinciozitatea maseurului Dn pCstrarea documentelor.