Tehnician Maseur Bucur Marius

CURS

MASAJ

REFLEXOTERAPIE

PENTRU UZ INTERN

INTRODUCERE
Pentru a veni n ajutorul celor care au probleme de sntate trebuie ca noi nine s fim modele de sntate. Minte sntoas n corp sntos. Nu poi ajuta pe cel de lng tine care i cere ajutorul dac te afli ntr-o stare precar de sntate, nu ai o bun dispoziie, nu ai o gndire pozitiv. Sntatea este un complex de factori pozitivi i stilul de via personal al fiecruia trebuie s se reflecte n starea de sntate. Gndii-v vrei s ajutai pe cineva, starea n care v aflai n acest moment v permite ? DA sau NU .Corpul omenesc este strbtut de energie, chinezii o numesc CHI, energie vital. Avei aceast energie vital pentru a veni n contact cu alt persoan i cruia dorii s-i ameliorai boala. Sunt ntrebri la care trebuie s v rspundei singuri i pentru fiecare n parte trebuie s existe o motivaie. Ajutndu-v pe voi niv putei s-i ajutai pe cei din jurul vostru.Pentru a deveni un bun terapeut este o cale lung unde informaia i experiena trebuie s formeze o echip trainic. ntreaga via a omului este supus imprevizibilului, n orice moment sau clip pot interveni situaii, schimbri, evenimente neateptate crora

trebuie cu mult calm i nelepciune s tim s le facem fa. Pierderea controlului asupra corpului duce la dezechilibru i implicit la apariia unor afeciuni. Omul zilelor noastre a devenit o fiin din ce n ce mai suferind. Sedentarismul, medicamentele, greelile alimentare i pun amprenta n starea de sntate. Nu ntotdeauna cea mai scump terapie este cea mai eficace, cile de vindecare sunt de cele mai multe ori foarte aproape de noi numai c sunt ignorate. Terapiile naturiste sunt un bun necesar, care bine stpnite nu fac ru nimnui. Alimentaia este poate cel mai important factor n meninerea sntii, ea trebuie s respecte un echilibru caloric i energetic. Nu putei cere unei persoane cu probleme de sntate s respecte un anumit regim alimentar i de via dac voi nu-l respectai. Din alimentaie trebuie excluse alimentele nocive n special crnurile, grsimile, alcoolul, cafeaua, prjelile i condimentele, sarea, zahrul. Masa de diminea s fie principalul suport energetic i caloric, bazat pe cereale i fructe, masa de prnz s fie un adjutant caloric, iar cina s fie uoar i cel trziu servit la ora 19. Se recomand folosirea pinii negre, de graham, de semine. Toate produsele de origine animal cresc colesterolul i grsimile din snge, de aceea se recomand proteinele de origine vegetal. Astzi suntem confruntai cu tot mai multe afeciuni neuro-psihice, boli cadriovasculare, boli alergice i infecioase, boli urogenitale, afeciuni reumatice i ale coloanei vertebrale i lista poate continua. Lipsa de micare duce la scderea performanelor fizice, sexuale i intelectuale, scade imunitatea organismului, scade sperana de via i apare mbtrnirea precoce. Organismul care nu se antreneaz se atrofiaz i n final nu mai funcioneaz. Problemele mici de sntate sunt trecute cu vederea mai ales n perioada tinereii cnd mai nimeni nu se gndete ce va fi mai trziu. Tragem de organismul nostru pn la

epuizare cnd clacheaz. Nu conteaz ce mncm, ce bem, cum ne odihnim. Semnele de alarm apar mai devreme ca boala s se instaleze definitiv. Putem s prevenim instalarea bolilor, totul depinde de noi s nelegem ce se ntmpl cu organismul nostru. Omul este programat genetic s triasc pn la 140 de ani, putem s ncercm s prelungim viaa sau dimpotriv putem s grbim sfritul mult mai devreme. Hotrrea ne aparine. Degeaba n cazurile disperate apelm la medici este tardiv fii proprii medici, mncai sntos, facei micare, respirai aer curat, odihnii-v suficient adic 8 ore, fii optimiti cu propria persoan i cu cei din jurul vostru. Numai aa putei s-i sprijinii pe cei suferinzi, tehnicile nvate n acest curs (masaj, reflexoterapie, presopunctur, gimnastic recuperatorie) vor cldi suportul personal, de care vei avea nevoie n viitor.

ANATOMIA FUNCIONAL
PLANURILE CORPULUI UMAN

Planurile sunt suprafee care secioneaz imaginar corpul omenesc i n funcie de poziia ortostatic se cunosc 3 tipuri de planuri: Planuri frontale: sunt dispuse paralel cu fruntea, de sus pn jos i mparte corpul omenesc ntr-o parte anterioar (ventral) i o parte posterioar (dorsal).

 Planuri sagitale: dispuse vertical pe axa corpului de sus pn jos i mpart corpul omenesc n jumtatea dreapt i jumtatea stng. Planuri transversal: aezate la nivelul centrului general de greutate orizontal i mpart corpul omenesc n parte inferioar i parte superioar. La intersecia celor trei tipuri de planuri se gsete un punct imaginar ntre vertebra lombar L1-L2 numit centru de greutate care la om se modific n micare, mers, alergare, srituri.

SISTEMUL OSOS
Corpul omenesc este compus din aproximativ 206 oase, greutatea lor n stare uscat este cuprins ntre 5 - 5,5 Kg. n funcie de forma pe care o au, oasele se clasific n: oase lungi (ex. femurul) oase scurte (oasele carpiene) oase plate (oasele capului) Indiferent de forma pe care o au, oasele prezint la suprafa pe anumite poriuni numeroase neregulariti numite spine care servesc drept zone pentru inserciile musculare (insercia muscular este locul unde muchiul se prinde prin tendon de os). La suprafaa oaselor pot aprea i depresiuni, zone prin care trec nervi, vase de snge i vase limfatice.

Oasele care alctuiesc scheletul uman sunt urmtoarele: neurocraniul - format din 8 oase

viscerocraniul - 1 4 oase coloana vertebral 33-34 oase omoplatul - 2 oase clavicula - 2 oase osul stern - 1 os coaste - 12 perechi osul humerus - 2 osul radius - 2 oase osul cubitus - 2 oase oasele carpiene - 8 + 8 oase oasele metacarpiene - 5 + 5 oase falange - 14 + 14 la mini, 14 + 14 la picioare osul coxal - 2 oase femur - 2 oase patela (rotula) - 2 oase tibie - 2 oase fibula - 2 oase oasele tarsiene - 7 + 7 oase oasele metatarsiene - 5 + 5 oase

Oasele capului : a) neurocraniu care adpostete creierul viscernocraniu care conine organele de sim i masticaie. Neurocraniu: este format din 8 oase - 4 perechi (2+2) i 4 neperechi.

osul frontal : este un os simetric, nemedian, dispus n partea superioar a capului i anterior. Prezint dou caviti numite sinusuri frontale care fac legtura cu fosele nazale; sfenoidul: este os nepereche, median, situat la baza craniului perpendicular pe axa acestuia. n partea superioar prezint o depresiune

osoas numit aua turceasc care adpostete hipofiza (glanda endocrin care asigur procesul de cretere i dezvoltare a organismului); etmoidul: os nepereche, nesimetric, median, particip la formarea orbitelor i foselor nazale; osul occipital: situat n partea posterioar i inferioar a capului, face legtura cu coloana vertebral cervical prin intermediul articulaiei occipitoatalandoide. Osul temporale: 2 oase pereche, simetric, ce particip la formarea aparatului auditiv; Osul parietale: 2 oase pereche, simetrice, situate n partea superioar a capului ce formeaz cea mai mare parte a bolii craniene.

b) Viscerocraniul: este format din 14 oase din care 12 perechi dispuse cte 6 de o parte i alta a feei i care sunt adunate n jurul unui os nepereche numit vomer (osul nazal). Al 14-lea os al feei este un os semimobil care se mai numete mandibul sau maxilarul inferior i permite actul de masticaie. Cele 13 oase amintite formeaz maxilarul superior. Toate oasele capului sunt unite ntre ele prin articulaii fixe numite sinartroze sau suturi care nu permit nici un fel de micare. Coloana vertebral : Coloana vertebral este cel mai important segment al aparatului locomotor. De ea se prind n partea superioar centura scapular, membrele superioare, n partea posterioar toracele iar n partea inferioar membrele inferioare. Este format din 33-34 vertebre osoase. Prezint 344 suprafee articulare cu 24 discuri intervetebrale, cu 365 ligamente musculare i cu 730 puncte de inserie.

O vertebr a coloanei vertebrale este format dintr-o. parte inferioar numit corp, de form cilindric ce prezint dou fee : superioar i inferioar, alctuit dintr-o lam de esut fibros numit placa terminal si o parte superioara numita arc Vertebra prezint posterior i median o apofiz osoas, iar lateral dou apofize transverse. Deasupra i dedesubt cte dou apofize articulare. ntre apofiza spinoas i cele articulare se gsesc lamelele vertebrale. Coloana vertebral este format din urmtoarele regiuni : regiunea cervical - se codific C1-C7 i este format din 7 vertebre. Prima vertebr cervical se numete atlas, a doua axis i are rol de pivot. C7 se numete vertebra proeminent datorit unei apofize spinoase palpabile. regiunea dorsal (toracic) - format din 12 vertebre dorsale, se codific D1-D12 (T1-T12). De aceste vertebre se prind cele 12 perechi de coaste prin intermediul articulaiilor costovertebrale n numr de 24. regiunea lombara L1 - L5 sunt cele mai groase i cele mai late vertebre deoarece ele menin greutatea corpului. Din aceast regiune lombar pleac i ramurile nervului sciatic care pune n micare musculatura membrelor inferioare. regiunea sacrala formata din vertebrele S1-S10. Sunt sudate ntre ele i dau natere la dou oase : osul sacru i osul coccis Coloana vertebral are forma unui S i prezint 3 curburi: cervical dorsal lombar Atitudinea coloanei depinde de: vrsta, sexul, profesia i gradul de oboseal al individului. Funcioneaz ca un resort, se ntinde i se comprim, are rol de a asigura echilibrul corpului.

Scheletul toracelui : Toracele este anexat prii superioare a coloanei vertebrale i realizeaz o cavitate ce adpostete organe ca inima, plmnii, vase sanguine, etc. Oasele toracelui sunt: a) Osul stern: os nepereche, situat n partea din fa a toracelui imediat sub piele, este un os plat, are forma unui pumnal i este format din 3 oase: manubriul sternal sau mnerul corpul sternului apendicele xifoid Din stern se prind cele 7 perechi de coaste prin intermediul articulaiilor sternocostale (12 la numr). b) Coastele: 12 perechi de coaste, au forma de arc de cerc. primele perechi de coaste se prind de osul stern se numesc coaste sternale,urmatoarele trei perechi adica 8,9,10 se prind de coasta a saptea se numesc coaste false,iar ultimele doua perechi 11 si 12 sunt libere sunt coaste care nu se articuleaza cu sternul

c) Centura scapular Realizeaz legtura ntre partea superioar a trunchiului i membrele superioare si este formata din doua oase: 1.Clavicula: os lung, turtit, aezat transversal, are forma de S italic i este situat ntre capul sternului i acromionul omoplatului.

2. Omoplatul (scapula): os plat, triunghiular, cu baza n sus i vrful n jos este situat ntre primul i al optulea spaiu intercostal. Vrful omoplatului se proiecteaz pe coasta a 7-a. Se afl n partea posterioar a toracelui.

Scheletul umarului si a membrelor superioare :

Umrul este reprezentat de partea superioar a omoplatului (acromionul) i partea superioar a humerusului scheletul braului: humerus - os lung ce prezint: o parte superioar capul humerusului, un corp lung i o parte inferioar scheletul antebraului format din 2 oase lungi:

radius ce se afl In prelungirea degetului mare de la mn. prezint : o extremitate superioar, un corp lung o extremitate inferioar cubitus (ulna) situat n prelungirea degetului mic, n partea superioar prezint o protuberant osoas - olecranul scheletul minii este format din: oase carpiene - 8 oase dispuse pe dou rnduri. Primul rnd spre antebra este format din: scofoid semilunar piramidal pisiform Al doilea rnd In jos: trapez

trapezoid osul mare osul cu crlig

oase metacarpiene se gsesc n prelungirea oaselor carpiene, sunt oase lungi i sunt n numr de 5 la o mn, se numeroteaz din nuntru n afar ncepnd cu degetul mare. oasele degetelor care se gsesc n prelungirea metacarpienelor, sunt tot oase lungi n numr de 14 la o mna; cte 3 pentru fiecare deget cu excepia degetului mare (police) care are 2.

Scheletul bazinului

Se mai numete centura peivian. Face legtura intre coloana vertebral i membrele inferioare. Oasele care formeaz scheletul bazinului sunt: oasele coxale dispuse lateral i unite anterior printr-o simfiz pubian i posterior prin segmentul sacrococcigian. Sunt oase plate de form patrulater alctuite din 3 piese osoase: osul iliac reprezint partea de sus i din afar a osului coxal osul pubis reprezinta partea din fata a osului coxal ischionul este partea de jos a osului coxal osul sacru os median ce ia natere din unirea vertebrelor sacrale, este aezat ntre cele 2 oase coxale orientat oblic posterior i napoi formnd cu L5 un unghi numit promontoriu. Are forma unei piramide, cu baza n sus i vrful n jos.

 osul coccis este un os mic situat sub osul sacru, ia natere din unirea vertebrelor coccigiene. Are form de piramid cu baza n sus i vrful n jos. Este o poriune fix.

Scheletul membrelor inferioare

Scheletul membrelor inferioare cuprinde: scheletul coapsei scheletul gambei scheletul genunchiului scheletul piciorului scheletul coapsei este reprezentat de un os lung numit femur

femurul are: o extremitate superioar care cuprinde capul femurului, o protuberant osoas lateral extern numit trohanterul mare i o protuberanta osoasa interna numita trohanterul mic formata din : epicondilul intern epicondilul extern

scheletul gambei este format din 2 oase lungi, tibia care prezint: o extremitate superioar, un corp lung i o extremitate inferioar ce formeaz maleola intern - peroneul (fibula) care este mai subire, ajut la stabilitatea gambei i este articulat n partea superioar cu tibia.

Prezint. - un os lung i o extremitate inferioar ce formeaz maleola extern scheletul genunchiului este format din extremitatea inferioar a femurului, extremitatea superioar a tibiei i fibulei i prezint un os independent, semimobil i triunghiular aezat n partea anterioar a genunchiului numit patela sau rotula scheletul gleznei si a piciorului : oasele piciorului sunt legate ntre ele prin ligamente fibroase puternice i cuprind: oasele tarsiene : sunt oase scurte, n numr de 7 la un picior: talus calcaneu navicular cuboid i 3 oase cuneiforme oasele metatarsiene: sunt oase lungi, n numr de 5 la un picior falangele: aezate n continuarea oaselor metatarsiene sunt n numr de 14 la un picior. Degetul mare de la picior se numete haluce

SISTEMUL ARTICULAR
Segmentele osoase care alctuiesc scheletul uman sunt legate ctre extremitile lor prin anumite pri moi numite articulaii Articulaiile se clasific astfel: articulaii fixe: numite sinartroze, ele nu permit nici un fel de micare i se ntlnesc la oasele capului

 articulaii semimobile care au amplitudine redus i se ntlnesc la nivelul coloanei vertebrale articulaii mobile numite diartroze care au anumite grade de libertate i formeaz cea mai mare parte a articulaiilor scheletului uman Elementele componente ale diatrozelor (articulaiilor mobile): extremitile osoase articulare cartilajul articular care este acoperit cu esut hialin. Acest esut mai gros la persoanele tinere i mai subire la persoanele n vrst, deci se subiaz odat cu trecerea anilor. Acest cartilaj articular are 3 proprieti: -compresibil - joac rol de amortizare asupra suprafeelor osoase. Unele articulaii pot suporta presiuni de peste 350 Kg for (articulaia coxofemural de exemplu). Ca urmare a compresiunii discurile intervertebrale dup o zi de lucru n picioare nlimea unei persoane poate scdea cu 1-2 cm. -elastic - este mai elastic n zona central i mai puin elastic la periferie -poros - proprietatea de a se mbiba cu lichid sinovial capsula articular care se prezint ca un manon ce mbrac capetele articulaiilor osoase. ligamentele articulare - care are rolul de a ntri articulaia i de a limita micrile n articulaie. Ligamentele articulare pot fi oblice, ncruciate, laterale, rotunde i capsulare. sinovial care reprezint stratul intern al capsulei articulare i se ntinde pe toat suprafaa profund a capsulei, constituind peretele capsulei articulare. Sinoviala regleaz temperatura i presiunea atmosferic n interiorul articulaiei.

 lichidul sinovial care este un produs al micrii articulaiei, este de culoare uor glbuie, vscos i transparent. Are triplu rol: de hrnire a articulaiei, de curire, de ungere (lubrifiere). Imobilizarea prelungit a unei articulaii are efecte nefavorabile asupra ei i anume: lichidul sinovial nu se mai produce deci se pierd cele 3 proprieti ligamentele articulare se atrofiaz capsula articular retracteaz (cade) articulaia i pierde mobilitatea, se ajunge la redoare articular (pierderea capacitii funcionale a articulaiei) care este nsoit de durere i anchiloz Cele mai importante articulaii tip diartroz ale corpului sunt: - articulaia occipito-altandoid realizat ntre osul occipital i prima vertebr(atlas); Biomecanica articulaiei: flexia i extensia capului nclinarea capului lateral stnga-dreapta rsucirea capului stnga-dreapta circumducia capului (rotaia) articulaia scapulo-humeral (umrului), realizat ntre scapul i captul superior al humerusului Biomecanica articulaiei: flexia i extensia braului ducerea braului sus rotirea intern i extern a braului adducia i abducia braului

 articulaia acromio-clavicular realizat ntre acromionul omoplatului i clavicul. Este o articulaie intermediar care ajut articulaia scapulohumerial pentru a putea realiza toate micrile menionate. articulaia humero-cubico-radial (cotului) realizat ntre suprafeele osoase articulare ale oaselor humerus, radius i cubicus. Biomecanica articulaiei: flexia i extensia antebraului pe bra pronaie (rsucirea antebraului cu degetul mare n jos) supinaie (rsucirea antebraului cu palma n sus) rotaie intern i extern articulaia radio-carpian (articulaia minii i pumnului) realizat ntre suprafeele articulare ale oaselor radius, cubicus i carpiene Biomecanica articulaiei: flexia i extensia minii pe antebra rotaia intern i extern a minii nclinarea radial i cubital a minii Articulaiile toracelui : articulaiile sterno-costale realizate ntre suprafee articulare ale osului stern i coaste (7+7) articulaiile costo-vertebrale realizat ntre coaste i vertebrele dorsale (12+12) Biomecanica articulaiei: aceste articulaii ale toracelui particip la respiraie (inspiraie i expiraie) Articulaiile bazinului, realizat ntre suprafeele articulare ale celor dou oase coxale, osul sacru i coccis. Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia trunchiului rsucire stnga - dreapta ndoire lateral stnga-dreapta micare de rotaie (circumducie)

Articulaia coxo-femural este cea mai puternic i voluminoas articulaie, ea poate suporta presiuni de pn la 500 kg for. Este realizat ntre suprafeele articulare ale osului coxal i capul femurului.

Biomecanica articulaiei: flexia i extensia coapsei pe bazin rotirea intern i extern a coapsei abducia i adducia coapsei Articulaia genunchiului este cel mai complex sistem articular al corpului omenesc. La nivelul genunchiului se formeaz 3 articulaii:

-articulaia femuro-tibial -articulaia femuro-rotulian -articulaia tibio-peronier superioar Datorit faptului c suprafeele articulare ale oaselor tibie i femur nu se suprapun perfect apar nite formaiuni fibrocatilaginoase numite meniscuri. Ele sunt de dou tipuri i nume n forma literei C i n forma literei O. Biomecanica articulaiei: flexia i extensia gambei pe coaps rotaia intern i extern micri de lateralitate spre interior i exterior. Articulaia tibio-tarsian (gleznei si piciorului) realizat ntre suprafeele articulare ale capului inferior al tibiei i osul tars.

Biomecanica articulaiei: flexia plantar i dorsal a piciorului rotaia intern i extern a piciorului

Sistemul muscular striat

In timpul contraciilor izometrice fibrele musculare nu se deplaseaz, capetele de inserie rmn nemodificate. Muchiul i poate modifica doar volumul. In timpul contraciilor izotonice fibra muscular se aproprie sau se deprteaz, capetele de inserie se modific i ele, deci se realizeaz un lucru mecanic. O parte din muchii scheletici sunt agoniti adic realizeaz micarea primar i asigur fora principal, iar alii sunt antagoniti care se opun micrii principale (de exemplu antagonistul muchiului biceps brahial este tricepsul brahial). Fibrele musculare sunt albe i roii. Cele albe sunt rapide, se contract repede, pe intervale scurte, realizeaz contracii puternice. Ca exemplu dm muchii braului. Fibrele musculare roii sunt mult mai lente rezist timp ndelungat i nu obosesc uor. Exemplu, muchii gtului, spatelui, membrelor inferioare. Muchii scheletici sunt ataai de oase prin tendoane care ajut la stabilitatea articulaiilor. Au o culoare alb i de obicei unesc muchiul de os. Ele pot uni i un muchi de altul. Tendoanele de form plat se numesc aponevroze (cea mai reprezentativ este cea din zona lombar).

Contraciile izometrice menin poziia vertical a corpului iar contraciile izotonice execut diferite micri ale segmentelor corpului. PRINCIPALELE GRUPE MUSCULARE VOLUNTARE

Muschii capului 1. Muchii pieloi ai capului - sunt muchii mimicii (ai expresiei feei) sunt inervai de nervul facial i se impart in: muchii piloi ai capului, care acoper craniul muchii piloi ai pleoapelor muchii piloi ai nasului muchii piloi ai gurii

2. Muchii masticatori: se mpart.n 4 muchi motori care ridic mandibula i coboara mandibula Muschii gatului si cefei 1. Muchiul sternocleidomastoidian - este situat pe faa lateral a gtului i ndreptat diagonal de sus n jos ntre osul temporal i torace. Aciune: particip la micrile capului: flexie, extensie, micri de rotaie, nclinare, rsucire lateral. 2. Muchii scaleni: se gsesc situai pe ultimele vertebre cervicale Aciune: particip la micrile capului i la micrile de inspiraie. 3. Muchii prevertebrali : - sunt n numr de 3 i se gsesc situai pe partea anterioara a gatului Aciune: realizeaz flexia i rotirea coloanei cervicale. 4. Muchii cefei: sunt n numr de 8 i sunt situai n zona cefei:

muchiul splenus marele i micul complex transversul gtului marele i micul drept posterior al gtului marele i micul oblic posterior al gtului Aciune: particip la micrile capului

Muschii spatelui si ai coloanei vertebrale 1. Muchii spinali - sunt muchi situai n anurile vertebrale formate de apofizele spinoase ale vertebrelor i coaste. Sunt n numr de 3. Aciune: realizeaz extensia coloanei vertebrale 2. Muchii intertransversali i interspinoi - sunt muchi mici, subiri,patrulateri situati in profunzimea coloanei vertebrale Aciune: realizeaz ndoirea coloanei vertebrale i extensia acesteia. 3. Muchiul trapez: este cel mai reprezentativ muchi al spatelui. Muchi lat, superficial, de form triunghiular cu baza n sus i vrful n jos i acopera cea mai mare parte a spatelui Este format din 3 fascicole musculare: superior, mijlociu i inferior. Aciune: particip la micrile capului, ridic i apropie omoplatul, nclin coloana cervical. 4. Muchiul marele dorsal - este un muchi plat, triunghiular, situat pe partile laterale ale spatelui Aciune: realizeaz adducia, rotaia i proiecia napoi a braului, contribuind la actul de respiraie.

5.Muchiul romboid - este un muchi lat i subire, situat n zona omoplatului Aciune: realizeaz micarea de rotaie a braului. 6. Muchiul rotundul mare i rotundul mic - sunt muchi de form cilindrica situati pe omoplat Aciune: realizeaz rotaia intern i extern a braului. 7. Muchiul unghiularul - are form triunghiular i este situat n zona omoplatului sub trapez Aciune: trage omoplatul nuntru (l apropie de coloana vertebral) realizeaz nclinarea lateral a coloanei cervicale. 8. Muchiul ptratul lombelor - are form ptrat i este situat n zona lombara Aciune: contribuie la actul de expiraie (coboar coastele) i realizeaz nclinarea lateral a coloanei lombare. 9. Muchiul oblic extern - este situat n prile laterale externe ale spatelui Aciune: contribuie la actul de expiraie, realizeaz rotaia coloanei vertebrale, particip la flexia bazinului pe torace i invers. 10. Muchiul psoas-iliac - este format din muchiul psoas i muchiul iliac Se ntinde de la nivelul vertebrelor lombare n diagonal din spate ctre fa pana la trohanterul mic al osului femur Aciune: este principalul stabilizator al oldului. Muschii toracelui si abdominali

1. Muchiul mare i micul pectoral - sunt 2 muchi plai, situai pe partea anterioar a toracelui, de form triunghiular, unul situat la suprafa iar celalalt in profunzime Aciune: realizeaz adducia, flexia braului, coboar umrul i particip la actul de inspiraie. 2. Muchiul diafragmul - este un muchi lat care separ cavitatea toracica de cea abdominala Aciune: contribuie la actul de respiraie. 3.Muchii intercostali i supracostali - sunt coastelor i pe partea posterioar a acestora. situai pe marginile

4. Muchiul oblic intern al abdomenului - este situat pe partea lateral interna a abdomenului Aciune: contribuie la actul de expiraie, realizeaz rotaia coloanei vertebrale, particip la flexia bazinului pe torace i invers 5. Muchiul marele dinat - este situat pe partea lateral a toracelui i are forma de ferestrau Aciune: particip la actul de inspiraie i trage omoplatul nainte. 6. Muchii drepi abdominali - sunt muchi lai, lungi, situai pe de o parte i alta a liniei mediene a abdomenului, ntre torace i osul pubis. Aciune: realizeaz flexia bazinului pe torace i invers, particip la actul de expiraie. Muschii umarului si membrului superior

1. Muchiul deltoid - are form triunghiular, fiind cel mai voluminos muchi al umrului care i d forma acestuia. Este alctuit din 3 fascicole: anterior, mijlociu i posterior. Aciune: realizeaz abducia i extensia braului. 2. Muchii braului - cuprind:

a) Muchiul biceps brahial - este situat pe partea anterioar a osului humerus si prezinta doua capete Aciune: realizeaz flexia antebraului pe bra, adducia si rotaia intern a braului, rotaia extern a antebraului b) Muchiul brahial anterior - este situat sub biceps. Aciune: realizeaz flexia antebraului pe bra. c) Muchiul triceps brahial - ocup partea posterioar a braului i prezint 3 capete: dou superioare, unul inferior Aciune: realizeaz extensia braului i antebraului, adducia braului, coboar braul 3. Muchii antebraului - se mpart n: a) Muchii anteriori ai antebraului - sunt situai pe partea anterioar a antebraului, sunt flexori degetelor de la mana b )Muchii posteriori ai antebraului - sunt situai pe partea posterioar a antebraului, n numr de 8: extensorul comun al degetelor extensorul propriu al degetului mic cubitalul posterior anconeul scurtul extensor al policelui lungul abductor al policelui lungul extensor al policelui

 extensorul propriu al indexului (arttorului) Aciune: realizeaz extensia antebraului i degetelor c) Muchii externi ai antebraului - sunt situai pe prile laterale ale bratului in numar de 4 : brahioradialul primul radial extern al doilea radial extern scurtul supinator Aciune: realizeaz flexia i extensia degetelor 1. Muchii minii - reprezint grupul micrilor de finee i precizie. a) Muchii terarieni - sunt situai pe partea intern a palmei la baza degetului mare, n numr de 4: scurtul abductor al policelui scurtul flexor al policelui opozantul policelui adductorul policelui Aciune: este dat de denumirea muchiului b) Muchii hipotenarieni - sunt situai pe partea intern a palmei dar pe latura opus, n numr de 4: palmarul cutanat adductorul degetului mic scurtul flexor al degetului mic opozantul degetului mic Aciune: este dat de denumirea muchiului c) Muchii bazei mijlocii - sunt situai pe faa dorsal a minii, dispui pe 2 straturi: superficial - muchii lombricali

 profund - situai printre spaiile oaselor metacarpiene Aciune: realizeaz flexia i extensia falangelor. Muschii bazinului 1. Muchii fesieri - se mpart n muchiul fesier mare, mijlociu i mic. Sunt muchi voluminoi situai pe partea posterioar a bazinului, adic pe osul iliac si pe trohanterul mare al femurului Aciune: realizeaz rotaia In afar i nuntru a coapsei, proiecia nainte a bazinului i este stabilizator al oldului. 2. Muchiul ptratul femurului - este situat pe osul ischion i pe trohanterul mare al femurului. Aciune: realizeaz rotaia n afar a coapsei. 3. Muchiul piramidal sau pisiform - este situat de jur mprejurul osului coxal Aciune: realizeaz rotaia n afar i abducia coapsei, este stabilizator al oldului. Muschii membrelor inferioare 1. Muchii coapsei - sunt formai din: a) Muchiul cvadriceps - este un muchi voluminos situat pe partea anterioar a coapsei i cuprinde 4 fascicole musculare: femurarul, dreptul femural, vastul medial i vastul lateral. Cele 4 fascicole musculare se unesc intre ele si formeaza tendonul cvadricipital care inglobeaza rotula si se insera pe capatul superior al tibiei unde formeaza tendonul rotulian Aciune: realizeaz extensia complet a genunchiului.

b) Muchiul croitor - este situat tot n partea anterioar a coapsei si se intinde diagonal de sus in jos apoi se insera pe capul lateral intern al osului tibia Aciune: realizeaz flexia gambei pe coaps i al coapsei pe bazin. c) Muchii adductori - sunt situai anterioar a coapsei. Aciune: realizeaz adducia coapsei. pe partea intern sau

d) Muchiul tensorul fasciei lat - este situat pe partea lateral externa a copasei sub forma unui codon si formeaza ligamentul iliotibial e) Muchii ischiogambieri - sunt situai pe partea posterioar a coapsei i cuprind 3 fascicole musculare: biceps femural, semimembranos i semitendinos. Aciune: este complex - bicepsul realizeaz flexia gambei pe coaps iar ceilali doi muchi realizeaz extensia coapsei. Sunt deosebit de importani pentru locomoie: mers, alergare,saritura. 2. Muchii gambei - sunt formai din: a) Muchiul tibial anterior - este un muchi voluminos situat pe tibie Aciune: realizeaz flexia, adducia, rotaia intern a labei piciorului. b) Muchiul extensorul comun al degetelor - este situat pe tibie si peroneu Aciune: realizeaz extensia ultimelor 4 degete de la picior. c) Muchiul extensorul propriu al halucelui - este situat tot pe tibie Aciune: realizeaz extensia degetului mare de la picior.

d Muchiul flexorul comun al degetelor - este situat pe tibie i ultimele 4 degete si falange de la picior Aciune: realizeaz flexia degetelor. e) Muchiul flexorul lung al halucelui peroneu i pe regiunea plantar. Aciune: realizeaz flexia halucelui. este situat pe osul

f) Muchiul tibial posterior - este situat n profunzime ntre cei doi muschi amintiti anterior Aciune: realizeaz extensia, adducia, rotaia nuntru a labei piciorului. g) Muchii peronieri - sunt situai pe partea lateral extern a gambei si ajung pana la oasele metatarsiene Aciune: realizeaz micarea de rotaie n afar a piciorului i particip la susinerea bolii plantare. h) Muchii gemeni se mpart in muchii gemeni interni si externi. Sunt situati pe partea posterioara a gambei, sunt muchi voluminoi care dau forma gambei. Muchii gemeni se unesc n jos si formeaz muchiul solearul care se continua cu tendonul lui Ahile ( tendonul are o lungime de 5-6 cm). Tendonul se nsereaz pe muchiul calcaneu. Aciune: realizeaz flexia planetar a labei piciorului. 3. Muchii piciorului - sunt dispui n 4 regiuni: regiunea plantar dorsal - reprezentat de muchiul pediosul Aciune: extensor al degetelor

 regiunea plantar intern - reprezentat de 3 muchi: adductorul halucelui scurtul flexor al halucelui abductorul halucelui Sunt situai pe oasele tarsiene i metatarsiene Aciune: susin bolta plantar regiunea plantar mijlocie - reprezentat de 4 muchi: scurtul flexor plantar accesorul lungului flexor lombricalii piciorului muchii interosoi ai piciorului Aciune: realizeaz flexia i extensia falangelor regiunea planetar extern - reprezentat de 3 muchi: adductorul degetului mic scurtul flexor al degetului mic opozantul degetului mic Aciune: susin bolta plantar.

SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos este o reea de comunicare care centralizeaz i coordoneaz majoritatea activitilor corpului. Fiecare gnd, amintire, emoie sau senzaie pe care le are o persoan i fiecare aciune pe care o desfoar persoana este o reflectare a activitii acestui sistem. Aceast reea de comunicare este constituit din trilioane de neuroni interconectai sau celule nervoase care se extind In tot corpul. Sistemul nervos realizeaz trei funcii:

 Funcia aportul senzorial realizat de stimuli din afara corpului prin intermediul receptorilor; Funcia de procesare i integrare ce analizeaz, nmagazineaz i selecteaz informaia senzorial i decide ce hotrre va lua; Funcia motoare care activeaz efectorii - fie muchii sau glande rezultnd un rspuns. Sistemul nervos este format din: a. Sistemul nervos central (SNC) care const din creier i mduva spinrii i ndeplinete funcia amintit mai sus b. Sistemul nervos periferic - care const din o reea de nervi, alctuii din neuroni senzoriali care transmit inducia de la receptori la SNC i neuronii motori ca transmit semnalul motor de la SNC la muchi i glande. Neuronii motori se mpart n dou grupe: 1. Neuroni care transmit semnale muchilor scheletici pentru ai pune n micare i aparin sistemului nervos somatic 2. Neuroni care alctuiesc Sistemul Nervos Vegetativ (SNV) i care controleaz activitile involuntare ca de exemplu frecvena respiratorie, digestiv etc. Emisferele cerebrale dreapta i stnga alctuiesc creierul mare i centrii gndirii, memoriei, micrilor i comportamentului voluntar. Cerebelul alctuiete 10 % din creier i asigur ca trupul s fie echilibrat i ca muchii n contracie s produc micri line, iar trunchiul cerebral care leag creierul de mduva spinrii centralizeaz mduva spinrii, controleaz funcii vitale: btile inimii, frecventa respiratorie, presiunea sngelui. Ventriculele din creier sunt pline cu lichid cerebrospinal limpede care ajut la hrnirea i protejarea creierului i a mduvei spinrii. La nivelul creierului sunt 12 perechi de nervi cranieni care provin din partea inferioar a creierului i se ocup mai mult de transmiterea de semnale senzoriale din piele i organe de sim din cap i gt i de

transmiterea motorie ctre muchii acestor regiuni. Deci ei sunt senzoriali sau motori i senzoriali.

Maduva spinarii Este aezat In canalul vertebrelor coloanei vertebrale se ntinde cea. 45 cm de la marea deschidere a craniului pn la nivelul primei vertebre lombare, n mijloc ea are o grosime aproximativ cr grosimea unui deget. Din mduv provin 31 de perechi de nervi spinali. Rolul mduvei este de transmitere de informaii Intre creier i restul corpului prin intermediul nervilor spinali. De asemenea ea este implicat i n multe acte reflexe de fraciuni de secund cum ar fi tragerea minii de pe un corp fierbinte.

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Nervii membrului superior Plexul brahial - este alctuit din ultimele patru rdcini cervicale i rdcina toracic D4. Paralizia de plex brahial confer clinic urmtoarele aspecte: braul este inert, micrile umrului sunt abolite, flexia antebraului pe bra slab, umrul i braul n regiunea anterioar sunt uor atrofiate. Paralizia total de plex brahial imobilizeaz membrul superior fiind posibil numai ridicarea parial a umrului prin muchiul trapez. Nervul radial - este un nerv mixt ce provine din unirea plexului brahial post. Cu fibre din rdcinile C4-C8. Aezat n afara vaselor, nervul nconjoar osul humerus, ajunge la plica cotului, apoi la antebra, pumn unde nervul distribuie fibre senzitive la dosul minii. Nervul face extensia membrului superior, a antebraului pe bra (prin muchii triceps) a minii pe antebra i extensia degetelor. Leziunile superioare ale braului prin fracturi humerale produc tulburri motorii n hiperflexie.

Nervul cubital - descinde din trunchiul secundar inferior al plexului brahial strbate axila i ajunge la bra, contureaz osul cubitus i ajunge la pumn. Nervul intervieveaz muchii flexorii ai antebraului i ai minii. El intervine n actele de precizie ale degetelor. Senzitiv deservete marginea interioar a minii cu degetul mic, marginea cubital a minii i inelarul. Paralizia nervului prezint: mna scheletic sub form de ghear; imposibilitatea flexiei minii pe antebra. Nervul median - este alctuit din ramurile terminale ale plexului brahial. El se continu din axil, de-a lungul arterei humerale si plica cotului i la mn, anterior inervnd muchii braului, antebraului din partea anterioar, la palm se mparte ntr-o ramur extern motoare i o ramur intern senzitiv. Nervul execut flexia minii pe antebra i flexia degetelor 2,3, cu flexia falangelor distale ale arttorului i degetului mijlociu. Nervul median contribuie la actul de prehensiune. n caz de paralizie se pierde prehensiunea iar ntreruperile totale de nerv duc la paralizie mare cu pierderea capacitii de munc. Nervul musculo-cutanat - intervieviaz muchiul biceps i muchiul brahialul anterior avnd funcia de flexie a antebraului pe bra. Paralizia nervului duce la bra atrnat i scade micarea de flexie anterioar. Nervul toracic superior - se desprinde din plexul brahial. Inerveaz muchiul mare dinat care mpreun cu muchiul romboidul fixeaz omoplatul. Paralizia nervului duce: ridicarea braului la orizontal este limitat i omoplatul devine median. Nervii membrului inferior Nervul sciatic este cel mai mare i cel mai lung nerv al corpului omenesc. El pornete din plexul sacrat S1, S2, S3. Acestea se unesc n bazin i ies prin gaura sciatic mpreun lombar L5 i ptrund pe faa posterioar a coapsei unde se mparte n dou ramuri dnd natere la doi nervi:

 nervul sciatic popliteu extern - care inerveaz muchii extensori ai membrului interior pn la vrful degetelor; nervul sciatic popliteu intern - care intervieaz muchii flexori ai membrului inferior el ajunge la planta piciorului. Nervul crural - se desprinde din zona lombar L2-L3-L4. Nervul de ramuri pentru muchiul cvadriceps i muchiul musculo-cutanat i face extensia gambei pe coaps i flexia coapsei pe bazin. Paralizia nervului duce: scade flexia coapsei pe bazin, apare hipotenie de cvadriceps i reflex rotulian abolit. Nervul plexului sacrat - prin paraliziile plexului sacrat L4-L5-S1-S2-S3 a nervilor fesieri amintim: leziunile unilaterale ale muchilor fesieri i pelvino trohanterieni n care coapsa se poate fi dus napoi i leziunile bilaterale care duce la mers dizgraios miopatic. Nevralgia de femuro-cutanat se manifest prin arsuri i amoreli.

SISTEMUL ENDOCRIN

Glandele endocrine Produsele metabolismului, intrate din esuturi n snge i purtate de acesta prin tot organismul, sunt capabile s exercite o anumit aciune fiziologic. Astfel CO 2 din snge influeneaz sistemul nervos central i este unul dintre agenii principali care particip la reglarea micrilor respiratorii. Unele organe speciale secret In snge substane specifice, exercitnd o puternic influen asupra organismului. Fenomenul poart denumirea de secreie intern iar organele de glande cu secreie intern (glande endocrine).

Substanele fiziologice active produse de glande endocrine i secretate n snge se numesc hormoni. n diferite boli se observ tulburri n activitatea glandelor, care se manifest prin scderea sau creterea produciei de hormoni sau chiar prin alterarea acestora (disfuncie). Datorit prezenei nervilor care stimuleaz activitatea glandelor endocrine, funcia acestora din urm se afl sub controlul sistemului nervos central (SNC). Anumite exerciii (respiraie, poziii, concentrare) prin intermediul sistemului nervos exercit influene hotrtoare asupra producerii hormonilor. Acetia la rndul lor, difuzndu-se rapid n tot organismul, acioneaz favorabil sau nefavorabil asupra organelor i sistemelor.

Numele
HIPOFIZA

Locul i rolul n organism

Este situat la baza craniului (n aua turceasc) i are cea. 0,40-0,50 g. Stimuleaz creterea, lactaia(secreia de lapte la femei) precum i celelalte glande endocrine (este denumit i creierul endocrin). Intervine n metabolismul glucidelor, lipidelor i proteinelor.

Hipofuncie
La vrsta copilriei oprete creterea (nanism), ntrzie osificarea cartilajelor i mpiedic dezvoltarea normal a organelor genitale. Hipofuncia poate apare n urma unor eforturi istovitoare, diminund-se produii de secreie.

Hiperfuncie

TIROIDA

Stimuleaz creterea, ajungnd la cca.2m (gigantism).La adult cresc extremitile distale ale oaselor lungi (acromegalie).AIte tulburri:casexie hipofiziar, diabet insipid i sindromul antipozogenital. Dup eforturi fizice moderate, glanda prezint semne de activitate secretoare mai intense Se gsete sub osul - Insuficiena In acest caz hioid (mrul lui Adam) tiroidian exprimat la metabolismul este i cntrete cea.20- copii se traduce mrit. Toate funciile 25 g. Troxina simptomele importante ale

hormonul secretat de tiroid -intervine n metabolismul iodului pe care l fixeaz; influeneaz metabolismul accentundu-l i, n consecin duce la creterea cantitii de zahr n snge, favorizeaz arderea glucidelor, lipidelor i proteinelor din organism

GLANDELE Se prezint sub forma SUPRARENALE a dou corpuri mici (5-8 g fiecare), ca dou cciulite deasupra rinichilor. Este format din dou poriuni: Cortical i Medular. Glandele suprarenale sunt indispensabile vieii. Regleaz metabolismul srilor minerale, al protidelor i glucidelor. Asupra musculaturii scheletului, adrenalina (hormonul medularei) exercit o aciune caracteristic,

caracteristice cretinismului. - La aduli n form grav (mixedem) prezint urmtoarele simptome: scderea metabolismului bazai care se repercuteaz asupra tuturor funciilor importante: bradicardie, hipertensiune, rcirea extremitilor, ncetinirea digestiei, constipaie.etc. - Tulburri nervoase care variaz de la simpla "lene" pn la regresiunea pronunat a capacitii intelectuale. insuficiena corticosuprarenalei: astenie, adinamie, hipo-tensiune arterial, scderea temperaturii, respiraie superficial, tahicardie, tremurturi, scderea rezistenei la frig, intoxicaii, insuficien renal i chiar moarte prin colaps vascular. Boala Adison survine cnd hipocorticismul persist i se manifest prin scderea rezistenei organismului la

organismului sunt intensificate (respiraia, circulaia). Tahicardia (100-200 pulsaii pe minut), creterea poftei de mncare, diaree tec. Boala lui Basedow cu urmtoarele simptome: hipertofia (umflarea) glandei tiroide, exoftalmia (mrirea) globilor oculari i trahicardia

Hiporfuncia corticalei se traduce prin dou boli. Boala Cushing (slbirea musculaturii interesnd mai mult muchii membrelor, hipertensiune arterial, etc.) i boala numit Sindrom adrenogenital (modificri i dereglri n creterea datorit excesului de hormoni sexuali masculini androgeni i feminini progesteron).Hiperfun cia medulosuprarenalei: hipertensiune paroxistic, ameeli,

mrind capacitatea infecii, tensiune de lucru a muchiului arterial diminuat, pielea devine de striat. culoarea bronzului, de unde i denumirea de boala zat

anxietate, vasoconstricie generalizat, paloarea excesiv i rcirea extremitilor, transpiraie, dureri de cap i lombare, uneori greuri i vrsturi.

BAZELE TEORETICE TEHNICE l METODICE

ALE MASAJULUI

MASAJUL CA PROCEDEU DE BAZA

MASAJUL este un element de baz al culturii fizice medicale ce nseamn prelucrarea metodic a prilor moi ale corpului ( piele, esut celular subcutanat, muchi, vase limfatice i de snge, organe interne) prin procedee manuale sau instrumentale in vederea obinerii unor scopuri fiziologice, adic de ntreinere i terapeutice.

Exist mai multe clasificri ale masajului: 1. DIN PUNCT DE VEDERE AL LOCULUI ASUPRA CRUIA SE ACTIONEAZ: a) Masaj somatic : se nelege prelucrarea esuturilor de la suprafaa corpului. Masajul somatic se mparte la rndul lui n: Masaj general: se execut pe toat suprafaa corpului i poate exista sub form comprimat cu o durat de 35 minute, sau sub form extins de 45 -50 minute. Ordinea efecturii lui este urmtoarea: - masajul spatelui si al al zonei fesiere; masajul membrelor inferioare (separat fiecare membru) pe partea posterioar a acestora; masajul membrelor inferioare pe partea anterioar separat; masajul abdomenului i al cutiei toracice; masajul membrelor superioare tot separat; masajul capului i al cefei. O alt ordine de efectuare poate fi urmtoarea; masajul membrelor inferioare pe partea anterioar separat; masajul abdominal i toracic masajul membrelor inferioare pe partea posterioar separat; masajul zonei fesiere; masajul spatelui; masajul membrelor superioare; masajul capului i al cefei. Masaj regional: are o durat de 20-25 minute i se execut pe anumite regiuni ale corpului (spate, abdomen, etc). Masaj segmentar: cu o durat de 15-20 minute se execut pe anumite segmente ale corpului (bra, gamb etc:) Masaj local: cu o durat de 5-8-10 minute se execut pe poriuni restrnse ale corpului. b. Masaj organic: se nelege prelucrarea esuturilor i organelor din cavitile corpului.

DIN PUNCT DE VEDERE AL EFECTELOR

a)Masaj terapeutic: care este masajul ce intervine n tratamentul recuperator al unor leziuni sau mbolnviri ale organismului. El poate fi aplicat singur sau asociat cu ali factori terapeutici. b)Masaj fiziologic (de ntreinere ): este masajul folosit pentru stimularea marilor funcii ale organismului persoanelor sntoase. c) Masajul sportiv : care se adreseaz sportivilor de performan. n cadrul edinelor de masaj se folosesc procedee fundamentale, obligatorii, numite i procedee principale i ele sunt urmtoarele n ordinea de desfurrii lor: Netezirea sau efleurajul - este o procedur de ncepere, de legtur,si de incheiere a sedintei de masaj Friciunea Frmntatul (petrisajul ) Presiunile i vibraiile Tapotamentul ( loviturile) Procedeele secundare sau ajuttoare sunt procedee care nsoesc procedeele principale, deriv din ele sau pot fi procedee de sine stttoare. Dintre acestea amintim: rulatul si cernutul- folosite n special la nivelul membrelor; traciuni i scuturri- folosite la nivelul membrelor; storsul ciupiturile i pensrile rulatul spatelui ( furculia) pianotatul alte manevre care deriv din procedeele principale

ACIUNI LOCALE I GENERALE ALE MASAJULUI

Stimuleaz funciile metabolice ale organismului; Stimuleaz circulaia local; Calmeaz durerile n caz de algii, nevralgii, etc. Produce colorarea pielii n zona de masat i creterea temperaturii locale. Stimuleaz funciile sistemului circulator i respirator.

 Are efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului cu mbuntirea strii psihice i a somnului i ndeprtarea oboselii locale musculare.

INDICAII TERAPEUTICE ALE MASAJULUI

Boli ale aparatului locomotor reumatisme cronice, redori articulare, hipotrofii musculare etc. Boli neurologice: pareze, paralizii, nevralgii etc. Boli respiratorii Boli digestive i metabolice: constipaii, diabet, gut, obezitate etc.

Alte boli: tulburri trofice dup aparat gipsat, tulburri neurovegetative, astenii, nervoz astenic, oboseal muscular etc.

CONTRAINDICATIILE MASAJULUI

Infecii i inflamaii ale pielii, eczeme, psoriazis localizat la nivelul minilor ( furuncuri)

Infecii i inflamaii ale oaselor i articulaiilor Toate bolile infecioase de orice natur Tuberculoz (TBC ) osoas, cutanat, pulmonar Inflamaii acute ale organelor abdominal Ulcerul gastric, duodenal, intestinal in faza acut Hipertensiune arteriala Traumatisme ale oaselor,articulatiilor si muchilor Leucemii,metastaze,cancere etc.....

REGULI DE APLICARE A MASAJULUI

Se executa dupa saun si fizioterapie ( electroterapie, reflexoterapie, gimnastic

Se execut dup 2-3 ore de la servirea mesei i cu 30-60 minute nainte de masa urmtoare Se recomand evitarea fumatului i consumul de alcool din partea masorului i relaxarea de 5-10 minute dup fiecare edin de masaj etc. Masajul terapeutic se execut la recomandarea medicului specialist Nu se execut masaj n stri febrile, acute ale bolilor, in caz de viroze respiratorii

REGULI SI CONDIII N VEDEREA EXECUTRII UNUI MASAJ CORECT

Corpul celui masat s fie curat Corpul celui masat s nu prezinte boli de piele ( exeme, furuncule, lichene, etc) Pacientul s aib o poziie comod

Terapeutul s fie o persoana bine pregatita profesional, calificat, sntoas, echilibrat psihic i emoional, s adopte o inut curat, minile curate i sntoase, unghiile tiate corespunztor, s nu prezinte obiecte care ar putea periclita integritatea corporal a celui masat ( inele, brri, ceasuri etc.) Pentru masaj se folosesc uleiuri adecvate, crme ( apoase), alcool medicinal, pudre etc. Intensitatea manevrelor de masaj va fi in raport cu vrsta pacientului, construcia fizic a lui Dup edina de masaj se recomand celui masat o perioad celui masat o perioad de relaxare sau chiar de somn Masajul general este bine s nu depeasc 1 or

 Sensul manevrelor de masaj se realizeaz de la periferie ctre inima, n sensul de ntoarcere al circuitului sngelui ( n special manevra de netezire).

CALITAILE TERAPEUTULUI

S fie bine pregtit professional, s-i plac ceea ce face i s o fac cu pasiune, s cunoasca tehnicile de masaj, practice dar s aib i cunotine teoretice de anatomie, fiziologie, biomecanic etc

S fie o persoan echilibrat emoional i psihic S aib caliti fizice, psihice i intelectuale pentru meseria aleas

S fie o persoan care dorete implicarea n problemele de sntate a celor din jurul su S fie o persoan optimist ncepnd cu propria persoana dar i cu viitorii pacieni

Terapeutul poate lucra cu copii, tineri, adolesceni, persoane adulte i btrni, indiferent de sex, ras sau religie

CABINETUL DE MASAJ

Este locul unde i desfoar activitatea terapeutul calificat Se pot desfura i activiti de reflexoterapie i presopunctur

Presupune un spaiu de aproximativ 1 0 - 1 5 mp care trebuie s fie prevzut cu o surs de ap, c aib 1 -2 paturi de masaj desprite de un paravan, o trus de prim ajutor, tensiometru, prosoape curate, creme i uleiuri de masaj. Poate avea aparate manuale de vibromasaj i mecanomasaj Poate fi parchetat sau acoperit cu o mochet

Este bine s aib o surs de muzic pentru meloterapie, se pot folosi diferite nuane de culori pentru cromoterapie.

Masajul terapeutic va fi executat pe baza unui bilet de trimitere de la medic

Se recomand ca fiecare pacient s aib propriul prosop, iar dac acestea lipsesc lenjeria de pat se va schimba dup fiecare pacient iar locul se va dezinfecta (cu spirt sau alte soluii). Va fi prevzut cu un vestiar, preferabil cu du i ap rece i cald i grup sanitar obligatoriu. Poate avea i un mic spaiu de ateptare.

ASPECTELE ANATOMOFIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Masajul are influen asupra: Pielea care este primul organ cu care maseurul vine n contact, prezint 3 straturi: - epidermul care reprezint compoziia extern a pielii i dispune de mai multe straturi de la suprafa la profunzime i anume: stratul cornos precornos i stratul bazal, stratul care conine celule speciale pentru secreia pigamentului pielii numit melanin. Renoirea pielii se face ntre 26 i 42 de zile - dermul - hipodermul Principalele funcii ale pielii sunt: de protecie antimicrobian secretorie, realizat de glandele sebacee i sudoripare ce intervin n termoreglarea i echilibrul hidroelectric al organismului pilogenetica (originea firului de pr) de barier mpotriva substanelor nocive care ncearc s intre n corp. Articulatiile sub aciunea masajului crete vascularizarea articulaiilor, funcionalitatea acestora se mrete iar ligamentele articulare se tonific. Circulaiei periferice i de profunzime Sistemul limfatic mai ales prin netezire i friciune. Sistemul muscular prin frmntat i tapotament (baterea) crescnd eliminarea rezidurilor, se mrete elasticitatea muscular i fora de contracie a fibrelor musculare.

 Anumitor centrii nervoi prin netezire (efleuraj) i vibraii, prin presiuni uoare se excit receptorii pielii i n felul acesta influeneaz anumii centri nervoi care declaneaz reacii de rspuns a nivel de organe i esuturi. Asocierea procedeelor de masaj cu ghea diminueaz durerea, scade temperatura local i provoac anestezie local. Aceste efecte fac parte din efectele reflexe ale masajului manual. Organelor, aparatelor i sistemelor organismului aplicarea procedeelor de masaj mbuntete funcionalitatea organelor, aparatelor i sistemelor organismului, se folosete n scop funcional dar i pentru tratarea preventiv a unor afeciuni sau mbolnviri. Pentru efectuarea masajului In diferite scopuri nu este nevoie de condiii speciale, subiectul putndu-se plasa, n cazul masajului sportiv chiar la locul desfurrii competiiei, pe gazon sau pe o banc. La masajul terapeutic se recomand ca terapia s se efectueze n cabinetul de masaj unde pacientul va fi ntins pe un pat sau masa de masaj. ____________________________________________________________________

PROCEDEE PRICIPALE DE MASAJ

1. NETEZIREA (EFLEURAJ) este procedeul de ncepere a sedintei de masaj,de legatura si de incheiere a sedintei de masaj Se poate executa cu faa palmar a minii, marginea cubital, faa dorsal, podul palmei sau pumnul nchis. cu o singur mn, minile puse una peste cealalt; transversal pe fiecare jumtate a spatelui sau pe tot spatele; sensul netezirii fiind obligatoriu din zona sacrococcigian spre inim. n faza ascendent se execut o mpingere a minii pe pacient urmat de o relaxare n faza descendent. - La nivelul membrelor se recomand i netezirea n brar sau cerc. Se mai pot executa neteziri circulare n jurul anumitor regiuni ale corpului (omoplat, nivelul abdominal).

Netezirea de legtur ntre procedee este scurt are rol ca terapeutul s se relaxeze i s pregteasc corpul pacientului pentru urmtoarea procedur. Netezirea de ncheiere este relaxatoare, calmant, linititoare, mai ampl ca durat. 2.FRICIUNEA se adreseaz esuturilor subcutanate n vederea sporirii elasticitii, a supleei acestora. Pe cale reflex are efect de calm are nervoas, relaxare muscular, poate contribui i la stimularea sistemului neurovegetativ.

Nu trebuie confundat cu frecarea pielii. Friciunea const n apsarea i deplasarea esuturilor moi n limita elasticitii proprii. Se poate executa : cu faa palmar a minii; faa dorsal a degetelor; toat palma pumnul nchis cu o mn sau ambele, contactul fiind permanent. Nu se va efectua pe srite

Sensul procedeului este circular, liniar, se poate ncepe n orice zon cu condiia s se acopere ntreaga suprafa de masat. Datorit multitudinilor sale efecte friciunea n masajul terapeutic se poate constitui ca singura procedur de masaj sau asociat cu netezirea sau vibraia. Este folosit cu succes n masajul terapeutic, poate fi folosit n masajul spotiv executndu-se energic naintea competiiei i lent dup competiie pentru calmarea i relaxarea sportivului. 3.FRMNTATUL ( PETRISAJUL) se adreseaz esuturilor musculare i esuturilor grsoase. Const din: apucarea, ridicarea i stoarcerea esuturilor moi i presarea acestora pe plan osos dur. Aceast stoarcere se efectueaz ritmic cu priz mic, medie sau adnc ntre police i cele 4 degete de la mini. Frmntatul se poate executa n cut sau n val.

La nivelul spatelui se execut de sus n jos i invers. La nivelul membrelor pe lungimea fibrei musculare Prin frmntat se acioneaz asupra calitii fibrelor musculare, astfel crete cantitatea de snge din muchi i se mbuntete schimburile nutritive. Frmntatul fiind deci un procedeu stimulator, el poate avea efecte bune i asupra muchilor obosii contribuind la nlturarea rezidurilor energetice din muchi i la o mai bun refacere a acestora dup efort. Este recomandat n masajul sportiv nainte de competiie dar poate fi folosit i n perioada competiional sau pentru refacere. Se folosete i n masajul de recuperare medical, n tratarea muchilor atrofiei. La nivelul membrelor (inferioare, superioare) se poate executa framntatul n brar. Frmntatul se poate asocia cu friciunea i chiar netezirea. Procedeele secundare care deriv din acest procedeu sunt: rulatul, ciupiturile, pensrile, storsul (care se execut de jos n sus) 4.PRESIUNILE I VIBRAIILE Presiunile sunt procedee care se aplic n masajul de ntreinere sau n masajul sportiv prin aplicarea palmelor pe suprafaa de masat unde se execut apsri cu mutarea palmelor din loc n loc . Pe spate de-a lungul coloanei vertebrale n sus i n jos, pe membre apsri sub form de brar. Se poate executa i cu pulpa degetelor uor pe anumite poriuni sau de -a lungul coloanei vertebrale. Executate corect dau o senzaie plcut de uurin n micare, de cldur local. Este mai puin folosit n masajul terapeutic. Vibraiile constau din imprimarea unor micri oscilatorii, ritmice, asemntoare unui tremurat continuu asupra esuturilor mai. Se poate executa manual cu faa palmei a degetelor sau minii, micrile fiind continue. Sunt cele mai grele procedee de masaj, oboseala aprnd rapid la nivelul membrelor superioare i chiar la nivelul diafragmei.

Datorit faptului c nu pot fi meninute mult timp au aprut mijloace mecanice prin care vibraiile sunt ritmice, uniforme i timp ndelungat. Efectul este ntotdeauna o relaxare, calmare. Vibraiile reduc sensibilitatea nervoas, produc o senzaie de nclzire, o destindere a ntregului corp, o mbuntire a capacitii de efort. Ele pot fi combinate cu netezirea, friciunea. Sunt utilizate des n masajul terapeutic pentru tratarea afeciunilor dureroase, combaterea contraciilor musculare i ncordare psihic dar i n masajul sportiv de relaxare dup competiie i n masajul de ntreinere. 5.TAPOTAMENTUL (BATEREA) conine: Tocatul cel mai des utilizat se folosete la masajul spatelui i membr elor inferioare. Palmele se freac una de alta cu mult mobilitate la nivelul articulaiei metacarpiene, minile lovind fie cu marginea cubital a acestora fie cu degetele, perpendicular sau oblic. Percutatul ( ciocnitul )se execut cu ajutorul degetelor acestea se ndoaie, suprafaa de masat va fi lovit cu pulpa degetelor. Se recomand n masajul cefei, al spatelui. Plescitul ( lipitul) minile se ridic activ din coate i vor cdea pasiv pe suprafaa de masat, producnd un zgomot specific. Se recomand n masajul spatelui i membrelor inferioare. Bttoritul se execut cu palmele deschise, fcute ventuz sau pumnul seminchis. Loviturile se execut de la o nlime mic, alternativ sau simultan, cu o mn sau ambele. Efectul formelor de tapotament este excitant.l Prin formele de tapotament se produce o activare a circulaiei profunde, o nclzire local i o reacie limfatic.

PROCEDEE SECUNDARE

Procedeele secundare vin sa completeze sedinta de masaj de cele mai multe ori ele se intercaleaza printre procedele principale.Dintre acestea amintim cateva fiinca sunt foarte multe: - ciupituri,pensari,pianotat,curatire de vertebre la masajul spatelui - rulat,cernut,

- tractiuni,scuturat,elongatii - si oricare alt procedeu creat de un maseur cu experienta in folosul clientului se poate numi procedeu secundar

ALTE CLASIFICARI ALE MASAJULUI

Terapeutic
Se adreseaz persoanelor bolnave cu diferite afeciuni Se face la indicaia medicului specialist: balneofizioterapeut, ortoped, neurolog, reumatolog, internist etc. Pacientul trebuie s se prezinte cu un bilet de trimitere care conine diagnosticul, specificaia masajului, ce fel de masaj se va executa (procedee principale, secundare, locul unde se va executa i durata masajului). Terapeutul poate folosi procedeele de masaj nvate, principale i secundare, combinaii ntre ele sau numai o parte dintre acestea. La masajul terapeutic se folosesc forme de netezire uoara, friciuni uoare, framntat cnd este vorba de o afeciune a muchilor, vibraii i eventual presiuni uoare. Masajul decontracturant Masajul de tonifiere Dintre procedeele secundare se poate executa rulatul, cernutul, ciupituri, pensri uoare i storsul. Se execut n cabinetul de masaj. Se pot executa: pe zona cefei, n cazul unui masaj cervical. Se folosete n afeciuni ca spondiloza cervical; pe zona spatelui i a coloanei vertebrale. Se folosete n afeciuni ca boli reumatice ale coloanei vertebrale, dureri de spate, distrofii i atrofii musculare etc.; pe zona bazinului, pentru afeciuni ca fracturi, luxaii ale bazinului, nevralgia sciatic etc.;

 pe zona toracelui, pentru afeciuni ca torace n plnie, torace n cavern, sechele rahitism, etc; pe zona abdominal, n cadrul edinei de masaj organic pentru afeciuni ale organelor din zona respectiv (ficat, pancreas, splin, stomac, intestin subire, colon ascendent, colonul transvers, colonul descendent, vezica urinar, rinichi); pe zona centurii scapulare, pentru afeciuni ca luxaii, entorse, fracturi, boli reumatice etc.; la nivelul membrelor superioare: n zona braului, antebraului i a minii, pentru afeciuni ca paralizii, distrofii ale muchilor, fracturi, ntreruperi de nerv etc. la nivelul membrelor inferioare n zona coapsei, gambei i a piciorului pentru afeciuni ca traumatisme, luxaii de old, coxartroz, gonartroz, atrofii musculare, rupturi de menise, deviaii, deformri ale membrelor inferioare ca genunchi n X. genunchi n O, platfus, probleme circulatorii etc. Ca durat de execuie este de 5-7-10 minute. n cazul masajului terapeutic al segmentelor, membrelor superioare i inferioare se recomand ca la sfritul edinei de masaj terapeutul s execute micri pasive asupra articulaiilor majore implicate n tratament. Sensul de execuie al masajului terapeutic se recomand a fi de la periferie la inima n sensul de ntoarcere a circulaiei sangvine. Masajul terapeutic se asociaz cu gimnastica medical, cu bile pariale sau generale, electroterapia, reflexoterapia.

Masajul estetic
Se adreseaz persoanelor sntoase: adolesceni i aduli, femei i brbai care doresc s se relaxeze sau s combat anumite esturi grsoase. Persoana n cauz se prezint din proprie iniiativ, nu are nevoie de recomandare medical. Maseurul folosete procedee principale n ordinea de execuie i procedee secundare n funcie de specificul masajului: general (de aproximativ 30 -35 minute sub form comprimat sau de 50 minute sub form extins) sau regional (de aproximativ 20 minute). Locul de execuie va fi cabinetul de masaj.

Masajul de ntreinere poate fi asociat cu tehnici complementare ca presopunctura, anumite tehnici de bioenergie, aromoterapie, meloterapie, etc

Masajul sportiv
. Se adreseaz sportivilor de performan tineri, adolesceni, aduli. Poate fi fcut: n perioada de pregtire competiional unde se vor folosi procedee principale i secundare; nainte de competiie ca un masaj de stimulare, se vor folosi friciunea i netezirea energic, frmntat i forme de tapotament. dup competiie ca un masaj de relaxare, de combatere a oboselii, se vor folosi neteziri, friciuni, presiuni uoare, vibraii, rulatul, cernutul i scuturri etc. Locul de execuie poate fi n cabinetul de masaj, la locul de desfurare al competiiei sau antrenamentului. Terapeutul va fi permanent n legtur cu medicul echipei cu care ___________________________________________________________________

MASAJUL SOMATIC

Masajul spatelui
Masajul spatelui se poate executa n cazul masajului terapeutic sau de ntreinere. Pentru masajul spatelui se vor executa neteziri ncepnd din zona sacro-coccigian nspre zona umerilor, i se va executa cu toat palma, marginea cubital, podul palmei, cu pumnul nchis. Ea poate fi simultan sau alternativ, n lungimea spatelui apo i transversal. Se recomand netezirea cu o mn n jurul omoplailor. Netezirea de nceput va fi mai vioaie, cea intercalat ntre celelalte procedee scurt iar cea final are rol de calmare. Netezirea se adreseaz esuturilor superficiale de la suprafaa corpului.

Dup netezire urmeaz la acest procedeu necontnd sensul de execuie. Condiia pentru a se realiza o friciune corect este c ea trebuie s acopere tot spatele iar ntreruperea contactului cu pielea pacientului este contraindicat, deci nu se va executa pe srite. Se poate executa cu o mn sau cu ambele, cu toat palma, pulpa degetelor, marginea cubital a minilor, podul palmei. Se recomand friciunea de-a lungul coloanei vertebrale cu pulpa degetelor i eventual cu podul palmei. Friciunea se adreseaz esuturilor conjunctive i musculaturii de suprafa. Framntatul se ncepe n zona cervical alternativ, apoi zona muchiului trapez (umrul drept) se continu prin coborre pe aceiai parte, apoi partea stng i se urc la umrul stng. Se continu cu masajul simultan al muchiului trapez,apoi pe tot spatele unde se execta in val sau cuta. Ca procedee secundare se vor folosi furculia, ciupituri i pensri. Frmntatul se adreseaz marilor mase musculare i esuturilor grsoase. Presiunile se execut din aproape n aproape cu toat palma, cu palmele aezate una peste alta la persoanele mai robuste, cu pulpa degetelor de-o parte i alta a coloanei vertebrale. Vibraiile se execut cu vrful degetelor sau cu toat palma pe tot spatele. Tapotamentul cuprinde 3 procedee i anume: tocatul, care se execut cu marginea cubital a minilor sub diferite unghiuri, plescitul cu pulpa degetelor care cad liber de la distan mic, i bttoritul cu palma deschis sau n cup. Se execut simultan sau alternativ. Tapotamentul este cel mai dur procedeu de masaj, se adreseaz musculaturii mari i esuturilor grsoase. Netezirea final de linitire se execut cu o mn pe fiecare parte a spatelui, cu eliberarea energiei statice, ce iese pe fiecare mn.

Masajul membrelor inferioare

Masajul de ntreinere al membrelor inferioare se execut att pe partea posterioar ct i anterioar a acestora, fie din poziia culcat dorsal i ventral, fie numai din poziia culcat dorsal cu membrele inferioare ndoite din articulaia genunchiului.

Procedeele de masaj indicate pentru membrele inferioare sunt netezirea sub form de brar sau prinderea sub form de cerc sau netezirea alternativ cu ambele mini. Micarea de revenire n jos va fi uoar sub form de atingere. Friciunea se va executa cu vrful degetelor, podul palmei sau mna deschis. Se insist mai mult pe coaps i mai puin pe gamb, cu o mn sau ambele unde acestea descriu diferite forme: linii, zig-zaguri, cercuri etc. Framntatul se recomand s se nceap de la articulaia coxo-femural cu frmntatul muchilor coapsei pe lungimea fibrelor musculare, pe partea anterioar muchiul cvadriceps, posterior muchii ischiogambieri iar lateral muchii adductori interni i tensorul fasciei lat lateral extern. Se frmnt apoi muchii gemeni de la gamb i tendonul lui Ahile. Ca procedee secundare se recomand ciupituri, pensri i storsul care se execut de jos n sus. Se mai poate executa rulatul coapsei sau al gambei combinat cu cernut . Se vor executa apoi presiuni i vibraii fie sub form de cerc a segmentelor, fie cu aezarea palmelor lateral i mutarea lor de-a lungul segmentelor de jos n sus, micrile fiind uniforme i continue. Dintre procedeele de tapotament se recomand plescitul, bttoritul si mai puin tocatul. A nu se bate pe/sau n spatele articulaiilor pentru a nu slbi ligamentele articulare Urmeaz netezirea de ncheiere. Se recomand traciunea i scuturarea membrului inferior n plan axial. Fiecare membru inferior se maseaz separat. Zona cu varice pronunat nu se maseaz.

Masajul abdominal
Masajul abdominal se poate executa n cadrul masajului de ntreinere sau de slabire Masajul de ntreinere al zonei abdominale dureaz aproximativ 15 minute, plasamentul terapeutului fiind pe partea dreapt al pacientului. Se va ncepe cu netezirea circular de la dreapta la stnga, fie cu o mn fie cu ambele. Se pot executa neteziri cu palmele dinspre interior spre exterior. Friciunea se execut cu vrful degetelor sau faa palmar a minilor, cu o mn sau cu ambele.

Framntatul este un procedeu de baz, se frmnt plica abdominal i prile laterale ale abdomenului, n cut sau n val, cu procedeele secundare adecvate ca ciupituri i pensri. Urmeaz un rulat i cernut uor al zonei abdominale. Se recomand micarea colonului care este o netezire ascendent pe zona colonului ascendent, apoi o micare transversal pe zona colonului transvers i o micare descendent pe zona colonului descendent i chiar pe zona colonului sigmoid i de evacuare. Aceast micare se poate repeta de mai multe ori. Se execut apoi vibraia cu vrful degetelor sau faa palmar a minilor urmat de netezirea de ncheiere a zonei abdominale. La sfrit se recomand micri de respiraie toracic i abdominal.

Masajul membrelor superioare

. Poziia pacientului va fi culcat dorsal sau aezat pe scaun cu membrul superior sprijinit pe mas. Netezirea se ncepe de la vrful degetelor ctre articulaia umrului cu presiune att pe faa anterioar ct i pe faa posterioar. Se prefer netezirea n cerc sau sub form de brar. Friciunea se execut cu o mn, cu vrful degetelor, podul palmei, pumnul nchis, faa palmar a minii. Se execut de-a lungul tendoanelor i n jurul articulaiilor. Se recomand friciunea cu vrful degetelor executate liniar cu o micare de dute-vino. Framntatul se execut preferabil de la umr ctre degete, cu o mn sau ambele. Se frmntul muchiul umrului: deltoidul, muchii braului: bicepsul i tricepsul brahial, muchii antebraului: flexorii i extensorii acestora i muchii minii: tenarieni i hipotenarieni. Ca procedee secundare se recomand ciupituri i pensri i se execut un rulat i cernut al ntregului membru superior. Urmeaz apoi presiuni i vibraii fie cu o mn, fie cu ambele, prinderea se face In brar sau n cerc, fie se apas lateral. n cazul vibraiilor minile se plimb de sus n jos i invers de-a lungul segmentelor. Dintre formele de tapotament se recomand plescitul i bttoritul. Nu se bate pe articulaii.

n final se execut netezirea de ncheiere, care poate fi urmat de o traciune n plan axial.

Masajul capului si al cefei

Pentru acest tip de masaj se recomand ca pacientul s fie aezat iar maseurul situat n spetele acestuia. Se ncepe cu netezirea din zona capului ctre umeri, care se vor mbrca cu presiunea palmelor iar n sus va fi o atingere uoar. Aceast netezire se execut cu faa palmar a degetelor i minilor alternativ sau simultan. Urmeaz friciunea zonei cervicale (C1-C7) cu vrful degetelor sau podul palmei, continuat apoi pe zona umerilor (D1-D3) sub form de linii, haurri, zig-zag uri, cercuri. Se face framantatul cefei cu grija si apoi se va masa zona umerilor,muschiul trapez,deltoidul,muschii de pe omoplatii,ca procedee secundare ciupituri,pensari,rulatul... Presiunile se pot face direct cu priza pe scalp cu palmele sau presiuni cu pulpa degetelor pe ceafa pe scalp sau chiar fata Vibratiile cu palmele se vor executa pe cap,ceafa si umeri. Tapotament pe linia umerilor sub forma de tocat sau batatorit si netezirile de incheiere. ________________________________________________________________

REFLEXOLOGIE
Este o form de tratament ce se execut pe punctele reflexe situate la nivelul tlpilor, picioarelor, minilor, coloanei vertebrale, urechilor, etc. A fost redescoperit de medicul american homeopat Wiliam Fitzgerald i pus in aplicare tot de el.

REFLEXOTERAPIA PICIOARELOR
Tlpile picioarelor sunt locuri de proiecie al tuturor organelor corpului omenesc stabilind legturi cu acestea. Doctorul Fitzgerald a demonstrat c pe talpa dreapt a piciorului sunt proiectate energetic sub form de puncte sau zone mai mari sau mai mici organele situate n jumatatea dreapt a corpului, iar pe talpa stng sunt proiectate organele situate n jumtatea stng a corpului. Restul celorlalte organe sunt proiectate la fel pe ambele tlpi. Prin masajul acestor zone are loc o irigare mai bun, un aport crescut de snge n zonele reflexe i organele corespunztoare. Pe anumite zone reflexe pot fi ntlnite depozite sub form de acid uric sau cristale. Masajul se poate face la toate vrstele, chiar i la sugari, condiia de baz ca poziia pacientului s fie relaxat. De obicei pacientul st culcat dorsal sau ventral (pe burt) iar terapeutul pe un scaun situat la nivelul tlpilor asupra crora acioneaz. Se poate i din poziia aezat fiecare pe cte un scaun, unde terapeutul acioneaz pe rnd la fiecare picior pe care le aeaz pe coapsele sale. Este important ca picioarele asupra crora se acioneaz s fie curate, s nu prezinte btturi sau cicatrici, rni sau plgi. Este important ca terapeutul s observe reaciile pacientului, mimica, expresia feei. Intensitatea masajului va fi la nceput uoar, se va apsa uor pe puncte sau pe zone. Micarea de masaj poate fi circular pe anumite puncte sau zone, la nivelul colonului se va face pe sensul de evacuare (ascendent, transvers, descendent), iar n rest se indic ca manevrele s se fac de la clci spre vrful degetelor n sensul fluxului sangvin. In timpul masajului pot aprea puncte dureroase, sensibile ceea ce ne indic c pot fi anumite probleme (afeciuni) pe organul corespunztor punctului. Fiecare punct reflex se poate masa timp de 3-5 minute cu mici pauze.

Excepie fac punctele reflexe corespunztoare ficatului i coloanei vertebrale care se maseaz mai puin. De menionat c punctele reflexe ale capului (zona emisferelor cerebrale) corespund cu zone situate de partea opus zonei afectate, adic pentru afeciuni ale jumtii drepte a capului se acioneaz asupra prii stngi i invers deoarece influxul nervos se ncrucieaz la nivelul bulbului din cerebel. Reflexoterapia poate fi combinat cu cromoterapia, meloterapia, aromoterapia. O edin de reflexoterapie dureaz 30-40-50 minute n funcie de diagnostic i se execut zilnic (1-2 ori/zi) timp de 10-12 zile, dup care urmeaz o pauz echivalent cu numrul de zile lucrate, apoi tratamentul se reia pn la vinde carea sau ameliorarea bolii. n cazurile acute ale afeciunilor se va face un masaj direct pe zona reflex corespunztor organului, n cazurile cronice, care sunt i cele mai des ntlnite, naintea masajului propriu-zis de reflexoterapie se recomand un masaj pregtitor, obligatoriu pe ambele picioare, cu o durat de cea. 10 minute. i acest masaj se poate ncepe cu cteva exerciii de mobilitate ale labei piciorului dup care se trece la masajul pe punctele reflexe ale rinichilor, ureterei, vezicii urin are, ficatului i vezicii biliare, intestinului gros i intestinului subire, glandelor suprarenale i ganglionilor limfatici. Acest masaj pregtitor are drept scop eliberarea de toxine i pregtirea picioarelor pentru masaj. Este important ca pe timpul tratamentului pacientul s aib ncredere deplin n terapeut, un bun terapeut cu experien poate face un diagnostic pe punctele reflexe. Tot pe timpul tratamentului se recomand pacientului anumite diete combinate cu ceaiuri n funcie de diagnostic. Se va interzice consumul de alcool, cafea, tutun, carne gras, condimente, etc.

AFECIUNI CARE SE POT TRATA PRIN REFLEXOTERAPIE

Boli ale aparatului digestiv Gastrita i ulcerul gastroduodenal

Dup masajul pregtitorse va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a stomacului, duodenului, plexului solar. Se recomand regim igienodietetic unde alimentaia va fi complet n alimente cu bogat coninut n vitamina B i C. Vor fi evitate sosurile, grsimile, prjelile, condimentele, buturile alcoolice, tutunul, cafeaua, etc. Durata este de 40 minute iar perioada de tratament se recomand de 5 sptmni n care primele semene pozitive vor aprea n prima sptmn.

Constipaia

Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a intestinului gros ( ascendant, transvers, descendent, de evacuare), a rectului i anusului. Suplimentar se poate face un masaj pe zona reflex, pe ambele tlpi, a ficatului i duodenului. Se recomand un regim alimentar bogat n zarzavaturi, fructe uscate, pine neagr, graham, compot, iaurt, un pahar cu ap rece luat n fiecare dimineaa la sculare nainte de mas. Durata este de 20 minute, se va executa pn la nceperea scaunului normal.

Hemoroizii
Dup masajul pregtitor se va executa un masaj pe faa intern a gambei

stngi. Se poate asocial cu masajul zonei reflexe, de pe ambele tlpi, al intestinului gros. Sunt dilataii venoase ale plexurilor anorectale. Se recomand regim alimentar, evitarea alcoolului, condimentelor, etc. Durata este de 20 minute .

Boli ale ficatului

Hepatita cronica i ciroza hepatic

Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a ficatului i vezicii biliare. Se recomand regim alimentar, evitarea eforturilor fizice, alcoolul, tutunul, conservelor, sosurilor, grsimilor. Sunt permise brnza de vaci, laptele, cerealele, carnea slab de gin, pastele, fructele, mierea, legumele. Durata este de 30-60 minute, chiar de 3 ori pe zi.

Boli ale pancreasului

Pancreatita cronic

Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a pancreasului, duodenului i ficatului, vezicii biliare. Se recomand regim alimentar, fr excese, cu supliment de vitamina A, B, C. Durata este de 20-30 minute, pe o perioad de 6 luni. Primele semne pozitive vor aprea la o lun de la nceperea tratamentului.

Boli ale aparatului cardiovascular Hipertensiunea arterial

se maseaza zona rinichilor, ureterei, vezicii urinare. Se recomand regim igienicodietetic, odihn, mese fr abuzuri alimentare, fr alcool i cafea. Este necesar combinarea acestui tratament cu gimnastica respiratorie i cu masajul general sau parial. Durata este de 30-60 minute, pe o perioad ndelungat.

Afectiuni ale coloanei vertebrale Nevralgia cervicobrahiala

Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a coloanei vertebrale situat de-a lungul marginilor interne al boitei piciorului.

Suplimentar se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a rinichilor, ureterei, vezicii urinare, a glandelor limfatice. Durata este de 20-30 minute pe o perioad de 2 luni. Nevralgia sciatica Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex a nervului sciatic situat pe partea intern a gambelor, ntre talp i genunchi. Se recomand evitarea alcoolului, cafelei. Durata este de 30-40 minute. Migrena Se va masa zona reflex de pe degetul mare de la piciorul opus zonei afectate. Se recomand regim alimentar Este o nevralgie nsoit de dureri de cap, greuri, tulburri de vedere. Cauzele sunt digestive, endocrine, alergice. Durata este de 10 minute.

Diabet zaharat Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a pancreasului, duodenului. Este o boal metabolic i de nutriie. Se recomand regim alimentar strict. Durata este de 30-40 minute. Boli ale tiroidei

Hiper i hipotiroidism
Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a tiroide i situat ntre primul i al doilea metatarsian i falangele degetului mic. Durata este de 10 minute.

Boli ale urechilor

Se va masa zona reflex a urechilor situat ntre al patrulea i al cincelea deget pe piciorul opus urechii afectate. Durata este de 20 minute.

Boli ale ochilor

Conjunctivita
Se va masa zona reflex a ochilor situat ntre al doilea i al treilea deget pe piciorul opus ochiului afectat. Este o inflamaie a mucoasei conjuctivale. Durata este de 5-10-20 minute.

Boli reumatice Artroza

Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor suprarenale, rinichilor, ureterei, vezicii urinare i zona corespunztoare, pe ambele tlpi, a articulaiei afectate (gamb, old, umr, etc.)

Boli ale plamanilor

Astmul bronic Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a rinichilor, ureterei, vezicii urinare, glandelor paratiroide, plmnilor, bronhilor, glandelor limfatice. Durata este de 30-40 minute

Boli ale vezii urinare

Colecistita
Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a duodenului, ficatului, vezicii biliare, glandelor limfatice. Este o inflamaie a vezicii biliare.

Boli circulatorii Varicele

Dup masajul pregtitor se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor suprarenale, rinichilor, ureterei, vezicii urinare, coloanei vertebrale.

Alte boli Lipsa de calciu

Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a paratiroidelor.

Alergia

Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor suprarenale, rinichilor, ureterei, vezicii urinare, paratiroidelor.

Cistita
Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor limfatice, rinichilor, ureterei, vezicii urinare.

Febra
Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor limfatice .

Gripa
Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor limfatice, amigdalitelor, nasului, sinusurilor.

Insomnia

Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a capului. Se recomand alimentaie uoar seara.

Psoriazisul
Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor limfatice, glandelor suprarenale, paratiroidelor, rinichilor, ureterei, vezicii urinare.

Sinuzita
Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a sinusurilor situate la vrful degetelor, a glandelor limfatice .

Tusea
Se va masa zona reflex, pe ambele tlpi, a glandelor limfatice, glandelor suprarenale, paratiroidelor, plamnilor, bronhilor .

Exist i zone reflexe reciproce, i anume:

Ceafa Centura scapular Bra Articulaia scapulohumeral Cot Antebra Articulaia pumnului Degetele de la mini Mn - osul coccis - centura pelvian - coaps - old - genunchi - articulaia gleznei - articulaia gleznei - degetele de la picioare - picior

Picioarele definesc felul nostru n lume i ct de echilibrai suntem

Un picior eapn i greu corespunde adesea unei rigiditi a persoanei a naturii severe sau ncpnat, picioarele subiri, anemice pot indica o slbiciune luntric, timiditate sau o posibil stare de colaps. Picioarele care calc n direcii opuse pot fi indiciul unei persoane nehotrte n drum sau n via, care nu tie niciodat pe ce cale s apuce. Picioarele constituie baza, punctul de legtur, puntea dintre domeniile elevate i cele fizice, lumeti ale fiinei noastre. Orice demers intelectual sau spiritual trebuie s aib un punct pe care s se sprijine nelegerea superioar a vieii i prin care aceasta s fie actualizat. Picioarele noastre simbolizeaz acest punct de sprijin, felul n care stm n picioar e sau mergem, felul n care ne meninem echilibrul, calea pe care pim, direcia n care ne micm. Se poate constata c o mare parte a vindecrii const n eliberarea de energie. Reflexoterapia ne arat c ne putem vindeca prin sistemul energetic din interiorul nostru. Picioarele sunt canalele noastre de comunicare cu pmntul i ele dein una dintre cheile vindecrii i ale forelor energizante din noi. O zon important a piciorului o reprezint zona reflex a coloanei vertebrale. Coloana vertebral este principalul suport al corpului care conine sistemul nervos central. Astfel se poate considera zona clciului ca zona principiului matern, dac exist blocaje sau dezechilibre n aceast zon se pot constata dificulti n relaia dintre pacient i mama sa. O alt zon important este zona din jurul primei articulaii a degetului mare de la picior, corespunztoare prii superioare a gtului, locul unde ies nervii din creier i fac legtura cu mduva spinrii. Blocajele din aceast zon corespund dificultilor psihologice ale pacientului cu principiul patern. Aceast zon este punctul reflex pentru osul atlas prima vertebr cervical. Aici se formeaz o punte ntre gndirea abstract i realitatea fizic a fiinei noastre n lume. n centrul piciorului i clci , care se reflect pe coloana vertebral ntre vertebrele toracice 8 - 1 0 (plexul solar) i baza coloanei, corespunde sistemului digestiv, rinichi i organe de reproducere. Clciul este baza coloanei vertebrale, corespunde naterii individului. Are trei modele, unul de la nceputul timpului pn n momentul conceperii, al doilea de la concepere la natere i al treilea de la natere pn n momentul actual al vieii noastre.

Sistemul endocrin ca ntreg este constituit din nite glande mici care secret cantiti infime de hormoni, ce regleaz toate funciile organismului de la gndire pn la reproducere. Dou glande situate n creier au un rol important, glanda pineal care este o gland misterioas ce pare c nu are o funcie direct, totui n cazurile severe de dezechilibru mintal cristalele de calciu prezente n mod normal, lipsesc. Acest organ rmne nvluit, ascuns n corpul nostru... triete n noi ca smna ncolit a unei plante impregnat de idei eterne i oferind omului posibilitat ea de a-i forma propriile sale concepii. Este un organ al gndirii cu ajutorul cruia nvm s cunoatem i s ne transformm ideile eterne n concepii pmnteti. Glanda pienal ine poarta deschis ntre sufletul nostru i domeniul spiritual. Reflex o gsim pe partea anterioar a degetului mare de la picior, sus n colul unghiei. Deasupra acesteia se afl fontanela care rmne deschis pe toat perioada gestaiei i ceva timp i dup natere. Sub pineal se afl glanda pituitar (hipofiza), glanda care coordoneaz activitatea celorlalte glande endocrine. Cunoaterea elevat a glandei pituitare a fost canalizat spre pmnt. Sufletul omului se trezete la contiina pmnteasc cu ajutorul acestui mic organ. n termeni de contiin pineala este sediul cunoaterii absolute, iar glanda pituitar sediul minii superioar.

____________________________________________________________

MASAJUL SPORTIV
Masajul sportiv nu constituie o specialitate in sine; nu este decat o varianta de aplicare a masajului clasic, cu aceleasi manipulari, aceleasi procedee, aceleasi principii. Scopurile masajului sportiv : 1. Revenirea cat mai rapida la starea normala, adica refacerea diferitelor organe dupa efort, diminuarea timpului de repaus necesar disparitiei efectelor de oboseala. Masajul favortizeaza pe de-o parte reluarea mai rapida a sedintelor de antrenament sau a competitiilor datorita unor recuperari activate. Iar pe de alta parte determina

cresterea cantitatii de munca in timpul antrenamentului. Ameliorand calitatile sportivului la antrenament, masajul devine un mijloc important in obtinerea conditiei fizice si apoi a formei sportive. 2. Prevenirea accidentelor la antrenamente si la competitie, imbunatatirea rezistentei organismului sportivului la solicitari bruste si violente. La realizarea acestor scopuri contribuie doua forme de masaj: masajul pregatitor efortului si masajul de refacere. 3. Participarea la tratarea si vindecarea traumatismelor sportive si a sechelelor lor, apoi reeducarea (recuperarea), pentru a relua cat mai rapid si fara pericol activitatea sportiva. Masajul concura deci la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna, de antrenament la igiena generala. Fiecare sport solicita in mod selectiv anumite grupe musculare, anumite articulatii. Diferite unele de altele, tehnicile sportive implica forme de actiune specifice si nenumarate repetari ale aceluiasi gest: a trage, a impinge, a lovi, a cadea, a sari, a ridica, etc. Astfel, conform specificului activitatilor sportului, anumite regiuni ale corpului supuse unor intense solicitari, uneori la limita tolerantei fiziologice, sunt mai mult expuse traumatismelor interne. Acestor zone solicitate trebuie sa li se adreseze masajul. Maseurul va trebui sa tina seama de particularitatile individuale ale sportivilor pe care-i maseaza. Acest masaj este adresat sportivilor care fac sport de performanta sau de agrement. Are mai multe roluri si difera de la sport la sport, difera dupa activitatea competitionala si locul ce il ocupa in cadrul unei competiti sau antrenament. In sportul individual de inalta performanta, sportivii isi aleg un maseur care ii are in ingrijire intreaga viata, il insoteste la antrenament la competiti in stagiile de pregatire si recuperare.

Tipuri de masaje sportive:

Masajul de incalzire, care se face la inceperea unui antrenament, competitie sau concurs. Are rolul de a incalzi corpul si anumite lanturi musculare mai solicitate in respectivul sport, cu scopul de a scurta incalzirea sau a evita anumite intinderi sau rupturi musculare.
1.

Masajul efectuat in pauzele dintre doua reprize sau probe, care are ca scop relaxarea unor musculaturi solicitate in exces, sau incalzirea unos muschi ce vor fi solicitati. 3. Masajul de revenire dupa efort care se face la sfirsitul unei competiti sau probe sportive, care are rol de eliminare mai rapida a acidului lactic acumulat la nuvelul anumitor muschi, relaxarea generala si recapatarea functiilor unor organe solicitate cum ar fi inima si plamanii. 4. In sporturile care necesita o forta mare (haltere, aruncari) masajul inaintea fiecarei incercari trebue sa tonifice muschii solicitati. 5. In sporturile de mare concentrare (scrima,box) relaxarea fizica si mentala dupa fiecare repriza este esentiala prin masaj relaxant.
2.

In orice sport pot aparea mici incidente sau accidentari care pot compromite participarea sportivului si unele dintre ele pot fi inlaturate prin masaje scurte dar eficiente. Dupa unele accidentari, pentru recuperarea mai rapida un program judicios de masaje de recuperare readuce mai curind sportivul intr-o buna forma competitionala. Masajele de intretinere pentru sportivi sunt necesare in perioada de refacere si odihna, iar dupa o perioada foarte solicitanta citeva masaje de relaxare ii poate reface starea psihica si fizica.

Efectele masajului in sport:

ajuta la mentinerea performantei fizice reduce contractura musculara: un muschi relaxat are performante fizice mult mai bune decat un muschi rigid reduce durerea musculara si creste elasticitatea musculoligamentara imbunatateste circulatia sangvina si limfatica si favorizeaza recuperarea mai rapida dupa efortul fizic in lipsa unei incalziri corespunzatoare, reduce disfunctionalitatile musculoligamentare care pot sa apara reduce stresul si tensiunea psihica de dinaintea si din timpul competitiei sportive creste circulatia cerebrala, deci mareste atentia si performanta sportivilor masajul de dinaintea competitiei creste performanta masajul de dupa competitie imbunatateste si grabeste recuperarea In concluzie masajul ajuta la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna si de antrenament, la igiena generala.

Indicatiile masajului sportiv:

in perioada pregatitoare (de obicei dupa antrenament); in perioada competitionala, inainte de probe sau dupa probele sportive; in perioada de refacere si recuperare medicala in cazul accidentelor si imbolnavirilor specifice, dupa cum urmeaza: a) in cazul leziunii tesuturilor moi periferice; b) in cazul leziunilor musculare si tendinoase; c) in accidentele articulare; d) in accidentele osoase; e) in leziunile nervilor periferici; f) in cazul unor tulburari functionale; g) in cazul aparitiei supraantrenamentului; h) in cazul epuizarii fizice.

In perioadele pregatitoare, masajul este strans legat de procesul de antrenament sportiv, se aplica dupa efort si urmareste cateva principii generale: 1. Se poate aplica sub forma de masaj general sau partial, de obicei recomadanduse patru sedinte de masaj pe saptamana, doua de masaj general si doua de masaj partial, in mod alternativ si strict individualizat. 2. Se maseaza mai intai grupele musculare care nu au luat parte directa la efort si apoi cele direct implicate in efort, pentru ca in cele din urma, circulatia sanguina si cea limfatica sa fie deja imbunatatite. In perioadele competitionale, masajul impulsioneaza starea de start si se aplica inainte de concurs prin procedee corespunzatoare si individualizate pentru depasirea crizei de adaptare, in care sportivul poate manifesta apatie, situatie in care se aplica procedee de masaj excitante. Dupa concurs, in perioada de refacere, scopul masajului este inlaturarea oboselii si refacerea rapida si eficienta a organismului, in vederea pregatirii pentru concursurile ce urmeaza. Masajul sportiv, se poate aplica sub forma masajului sau a automasajului, direct pe terenul de sport, pentru efecte imediate, sau in cabinete de masaj, pentru

refacerea, pentru compensarea si supracompensarea energiilor folosite in efort si in recuperare. Fiziologia sportivului precizeaz c naintea unor antrenamente, dar mai ales naintea competiiei, la sportivi se manifest aa-zisa "stare de start", un complexde manifestri comportamentale neuropsihice i vegetative (cele endocrine,metabolice, prezente i ele, sunt mai puin vizibile), cu caracter strict individual idependent de factori multipli (reactivitile neuropsihice i neurovegetative, carein n mare msur i de tipul de sistem nervos, dar care pot fi ameliorate,stabilizate prin antrenamente psihofizice; stare de sntate i capacitatea de efort; factorii climatici i de mediu; public, adversar, arbitru, condiiile terenului sau ale slii, anumite triri plcute sau neplcute, etc.).Masajul de nclzire, prin proceduri difereniale, urmrete tocmai atenuarea uno rasemenea manifestri negative, printr-un efleuraj (netezire) blnd, mai prelugit,vibraii, masaj reflex care diminueaz febra de start, calmndu-l pe sportivul aflat n starea de hiperexcitabilitate.La polul opus, efleurajul mai viu, scurt, vibraiile mai scurte i mai intense, ca i friciunile, tapotamentul, nainte de concurs l stimuleaz pe sportiv, combtnd "apatia de start", iar nclzirea propriu-zis, ce urmeaz masajului, va terge pn la dispariie aceste manifestri negative ale apatiei de start, fenomen negativ de regul prezent la cei cu temperament flegmatic, care trebuie s beneficieze de psihoterapie.

------------------------------------------__________________________________________ _________________

LIMFA
Sistemul limfatic ajuta la mentinerea unui echilibru al fluidelor in tesuturi si organe, sange,la apararea organismului impotriva bolilor,la conservarea proteinelor si eliminarea bacteriilor si altor reziduri celulare.Excesul de fluide si bacterii sunt filtrate de ganglionii limfatici .Ei sunt situati de-a lungul vaselor de sange asemenea unor margele insirate pe o ata.Aglomerari de ganglioni se gasesc in: zona gatului,axila,zona abdominala,inghinal,in spatele genunchiului.

Limfa care este un lichid intercelular circula lent pe traseul unor canale,tuburi fara capete, numite cai limfatice,trece prin ganglioni limfatici primeste leucocite(4000-8000/1mmc) care se formeaza in glandele limfatice,splina si maduva spinarii.Marirea permanenta a leucocitelor se numeste leucemie 100.000/mmcub.Limfa mai este numita impropriu si femeia de serviciu a organismului,deoarece curata organismul de toxine. Leucocitele sunt celule albe,care elibereaza sunstante chimice ucigase numite anticorpi ce distrug patogenii. Limfa returneaza excesul de lichid in sange

Limfa este impinsa in organism de ,contractia muschilor scheletici, deci nu are pompa ca sistemul sangvin.In lipsa miscarii in tesuturi se acumuleaza lichid,apare retentia si favorizeaza aparitia celulitei. Masajul de drenare limfatica manual sau cu ajutorul aparatelor specializate,stimuleaza circulatia limfatica,ajuta la indepartarea acidului lactic si a altor produse reziduale .
______________________________________________________________________________

MASAJUL ANTICELULITIC

Celulita este o alterare a tesutului conjunctiv ca urmare a acumularii grasimii in adipocite si are ca urmare imbatranirea tesutului prin actiunea glucozei asupra fibrelor de colagen si elastina, tulburari la nivelul circulatiei limfatice si sanguine, care favorizeaza retentia de apa si toxine. Este rezultatul unui proces anormal de stocare a grasimilor. Sub influenta diferitilor factori alimentari sau hormonali, celulele grase (adipoase) se pot umple cu grasimi care prvin dintr-o alimentatie excesiva sau, din contra, se pot goli in functie de nevoile energetice ale organismului. Adevarate rezerve de grasime, aceste celule adipoase pot creste, depasind de circa 60 ori volumul lor normal, comprimand astfel toate vasele de sange din apropiere rezultand un drenaj

incetinit, tesuturi subcutanate inflamate, care dau nastere unui aspect inestetic al epidermei. Localizarea de predilectie este la nivelul coapselor, feselor, abdomen, mai des la femei si mult mai rar la barbati, datorita numarului mai mare de adipocite prezente la femei. Cauze posibile: dezechilibre hormonale, predispozitie genetica, tulburari ale functiei tiroidiene, alimentatie dezechilibrata, ortostatismul prelungit, lipsa activitatii fizice, folosirea contraceptivelor orale, graviditatea etc. Daca nu este tratata in faza incipienta celulita avanseaza intotdeauna, provocind hipertrofierea celulelor lipidice si alterarea peretilor capilarelor venoase. STADIILE CELULITEI:

Cand stai in picioare sau intinsa, pielea este neteda. Cand ciupesti, vezi doar un strat de piele, dar fara aspect de celulita. Cand stai in picioare sau culcata, pielea este neteda, insa cand ciupesti se observa gropite. Cand stai intinsa pielea poate aparea neteda, insa in picioare se observa aspectul de coaja de portocala. Celulita este evidenta, fie ca ciupesti sau nu, in orice pozitie TRATAMENT In stadiile incipiente se poate trata prin combaterea sedentarismului (fitness, aerobic, stretching), dieta bogata in fibre alimentare, vitamine si minerale, combaterea constipatiei si a excesului ponderal, suplimente alimentare, folosirea locala a cremelor anticelulitice, sauna etc. Masajul anticelulitic presupune tehnici ferme ce au rolul de a stimula circulatia limfatica in zonele afectate de celulita. Este eficient in combinatie cu aplicare de creme anticelulitice, lumina rosie locala si bineinteles exercitii fizice si regim alimentar. Celulita, ca si obezitatea, poate fi prevenita, iar daca s-a instalat, poate fi tratata pana la disparitie. Pentru prevenire, se recomanda plimbarile in aer liber, gimnastica, inotul, reducerea ratiei alimentare, precum si tratarea unor eventuale tulburari endocrine (ovariene, tiroidiene, hipofizare), hepatobiliar In cazul in care celulita este deja prezenta, se intervine si mai complex. Pe langa respectarea indicatiilor de mai sus, se recurge neaparat la masaj. Desigur,

masajul poate fi inscris si intre masurile de prevenire a celulitei, dar in caz de formare a ei mai este o metoda obligatorie de tratament. Masajul, fie ca ni-l face cineva, fie ca ni-l facem singure (automasaj), fie ca este manual, fie cu ajutorul aparatelor, trebuie aplicat dupa anumite reguli, altfel poate sa aiba efecte contrare. Se poate masa numai regiunea sau regiunile cu celulita ori intreg corpul, insistand mai mult acolo unde s-a format si dezvoltat celulita. Ultima forma este mai buna, deoarece, pe langa efectele locale, prin care vizam inlaturarea celulitei, se obtin si efecte generale, ca spre exemplu calmarea sistemului nervos, tonifierea musculaturii, activarea intregii circulatii sanguine, stimularea proceselor de oxigenare a tesuturilor si a celor de eliminare a substantelor toxice rezultate din activitatea muschilor, sistemului nervos. Pentru a obtine aceste efecte, exceptand zonele cu celulita, care, asa cum spuneam, se vor masa mai mult, restul regiunilor corporale vor fi masate in medie timp de 4-5 minute. Deci un masaj general dureaza peste 30 de minute, dar trebuie sa avem grija sa nu depaseasca 45 de minute, maxim o ora, caci devine obositor. Masajul local se poate efectua timp de 7 pana la 20 de minute. Desigur, la inceput, durata sedintei de masaj local sau general este mai scurta, crescand insa progresiv cu 2-3 minute. Intr-o cura se executa cateva serii, fiecare a 15-20 de sedinte, seriile fiind distantate intre ele printr-o pauza a 10-12 zile. In timpul unei sedinte de masaj, musculatura pe care se aplica trebuie relaxata, iar miscarile efectuate intr-un ritm vioi si sutinut, pe cat posibil fara intrerupere. Pentru ca manevrele sa se execute usor, inainte de a incepe masarea regiunilor corporale (mana, gat, abdomen) se pune pe piele o substanta alunecoasa. Cel mai des se utilizeaza produse profesionale. Masajul sau automasajul manual se poate executa fara greutate. Ca regula generala trebuie sa se retina insa: intensitatea miscarilor va creste progresiv, iar sensul lor va fi in cel al circulatiei de intoarcere a sangelui catre inima (circulatia venoasa), mai simplu spus, de la periferie catre centru. Masajul manual se executa cu ambele maini, de obicei utilizandu-se alternativ; el cuprinde urmatoarele procedee: netezirea pielii prin alunecari usoare si ritmice ale mainilor (efleurajul), apasari, stoarceri, apucari sau ciupituri (framantatul sau petrisajul), frictiuni rapide, percutii executate cu muchia mainii sau prin palmuiri usoare (tapotamentul), presiuni sau apasari cu varful degetelor, cu palmele intinse sau cu pumnul strans, miscari oscilatorii ritmice (vibrajul), cernutul (se prinde de jos in sus masa de tesut musculo-adipos si se misca la fel ca sita in timpul cernutului). Daca la origine masajul a fost o succesiune a acestor miscari, in functie numai de intuitia celui care il aplica, astazi aceste miscari se executa intr-o anumita

ordine, dupa criterii bine fundamentate, pe specificul anatomic si fiziologic al regiunii masate. Masajul feselor si soldurilor: dupa efleuraj, se insista cu petrisaje, frictiuni, bateri, procedee care ajuta la inlaturarea depozitelor celulitice si adipoase, dupa care se incheie tot cu efleuraj. Cat priveste masajul toracelui, cel mai bine este sa fie executat numai prin efleuraje si frictiuni, iar in zona sanilor aceste procedee se executa foarte usor Masajul abdomenului: abdomenul este o regiune in care se depune frecvent grasime si se formeaza celulita. De aceea, trebuie masat cu regularitate. Se incepe prin efleuraj circular, in sensul acelor de ceasornic. Dupa aceasta urmeaza timpul 2, care consta intr-o apasare mai profunda, executata tot in sens circular, pentru care utilizam radacina mainii si palma, succesiv si ritmic. Timpul 3 consta in framantarea in profunzime a intestinului gros, in sensul in care circula continutul abdominal: din partea dreapta de jos in sus, apoi pe orizontala catre partea stanga (superioara) si, in sfarsit, in jos catre partea stanga inferioara. Miscarea de framantare se executa cu ambele maini suprapuse. Timpul 3 se termina cu frictiuni usoare circulare executate cu radacina palmei, tot in sens circular, in directia acelor de ceasornic. Timpul 4 cuprinde ciupituri, batai executate in toate directiile, iar timpul 5, vibratii usoare si efleuraj pentru relaxare. Pe regiunile cu strat subcutanat redus sau cu varice (gambe), aplicam numai procedee de masaj usoare ca efleurajul, frictiunile superficiale, tapotamentele foarte fine, cu varful degetelor. Celulita mai poate fi foarte bine indepartata prin masajul efectuat cu aparate electrice. Acestea se gasesc in comert, insotite de prospecte de utilizare. In general, oricare ar fi metoda de tratare a celulitei, este necesara multa atentie pentru a nu se reface. Persoanele cu predispozitie si care continua sa fie sedentare si care dupa un tratament reusit, sa faca recidive. De aceea, trebuie eradicate si cauzele: tratarea eventualelor tulburari endocrine si digestive coexistente si renuntarea la viata sedentara. Plimbarile in aer liber timp de 40-50 de minute zilnic, inotul de doua ori pe saptamana, gimnastica zilnica (dimineata pentru inviorare), drumetia la sfarsit de saptamana, sunt remedii excelente pentru a scapa definitiv de dizgratioasa celulita, care ne poate strica frumusetea corpului si ne face sa ne crispam la atingerea pielii de teama durerilor care s-ar putea declansa. TIPURI SI GRADE DE CELULITA - Celulita moale

Se recunoaste prin multitudinea de celule flasce si moi care dau la suprafata pielii aspectul de coaja de portocala; deseori se depune pe fese care nu sunt la fel de bine tonifiate ca si gamba sau pulpa superioara, iar in timpul mersului se prezinta ca o gelatina, balansanus-e la fiecare miscare; aceasta este specifica persoanelor sedentare si a celor supraponderale care au retentie de apa; - Celulita fibroasa Acest tip de celulita se simte foarte rapid la mangaiere sub forma unor micro si macro noduli celulitici, duri, ingrosati; fara a fi necesara ciupirea este evidenta la nivelul pielii, iar de cele mai multe ori pielea este aspra, deshidratata; celulita friboasa se dezvolta in timp, fiind prezenta de cele mai multe ori intr-un caz mai grav de ceulita; acest tip de celulita este mai greu de eliminat fata de cea moale iar la masaj profund este dureroasa, de cele mai multe ori depunandu-se sub forma aripioarelor si a pernutelor din zona genunchilor; in cazul acestei celulite s-a demonstrat ca impachetarile cu Parafango, care presupun aplicarea unei fiole specifice celulitei fibroase, este singurul tratament care ajunge in tesutul conjunctiv si ajuta la distrugerea nodulilor celulitci fibrosi, avand o actiune activa timp de 12 ore de la aplicare. - Celulita edematoasa Aceasta se prezinta sub forma unor umflaturi ale tesuturilor conjunctive din cauza retentiei de apa si a circulatiei sanguine deficitare; se prezinta asemanator cu celulita moale, sub aspect gelatinos, balansandu-se prin miscare; la nivelul pielii se simte la palpare sub forma unor edeme, masajul anticelulitic fiind la inceput putin dureros, insa combinat cu impachetari care ajuta la eliminarea acestor edeme, masajul da rezultate extraodinare intr-un timp scurt. 5 - Celulita mixta Este o combinatie intre cele 3 forme de celulita, fiind un tip agravant, avand numeroase cauze interne si externe care trebuie tratate pe o perioada indelungata; tratamentul trebuie inceput prin detoxifierea corporala si reglarea metabolisumului printr-o dieta bazate pe fructe si legume crude si ceaiuri anticelulita; eliminarea ei trebuie sa contina sport, masaj si multe lichide. Grade de celulita se determina destul de usor prin strangerea intre degetul

mare si cel aratator a diferite parti din corp, parti predestinate aparitiei celulitei. Niciodata pe corp celulita nu fa vi de acelasi grad. De exemplu pe paprte interioara a pulpei superioare este intotdeauna un grad mai avansat decat pe partea exterioara. Gradul I - este sesizabil doar la stangerea puternica a partii interioare sau a aripioarelor intre cele 2 degete. Acest grad de celulita se elimina relativ usor, printr-o alimentatie echilibrata si prin masaj anticelulitic profesional. Gradul II - se observa cand stai picior peste picior si la incodarea feselor, cand se observa mici gaurele in centrul acestora; de asemenea se observa fasii orizontale pe spatele piciorului sau in zona genunchilor fara a fi necesara strangerea Gradul III - este deja un grad avansat, iar aspectul de coaja de portocala este foarte vizibil la nivelulul abdomenului, partii interioare a bratelor, pe fese se observa gaurele fara a fi necesara incordarea lor, pe partea exterioara si interioara a piciorului numai prin simpla palpare se observa nodulii celulitci ca niste mici denivelari, iar prin strangere mai puternica a zonei genunchilor se simte o durere destul de mare. Gradul IV - este cel mai avansat ducand la o senzatie dureroasa a carnii de pe picioare si gambe, nodulii celulitci fiid foarte evidenti, iar vasele de sange se sparg cu trecerea timpului, ducand la un aspect de piele degerata. In acest grad se poate doar estompa evolutia celulitei, insa procesul de eliminare poate dura pana la 2 ani de dieta si tratamente anticelulitice intensive pentru a ajunge in gradul 2 sau 3 de celulita.
___________________________________________________________________________

DRENAJUL LIMFATIC
Sangele este format din:

ERITROCITELE (hematiile sau globulele rosii): transporta oxigenul si dioxidul de carbon de la celule in interg organismul.Un mm cub de sange contine 4.500.000 hematii la femei si 5.000.000 la barbati. Un organism adult contine cam 1,5 kg maduva rosie.

LEUCOCITELE: globulele albe

TROMBOCITELE: elemente ce intervin in coagularea sangelui.18.000300.000mm/cub

CE ESTE DRENAJUL LIMFATIC? Sistemul limfatic are o mare importanta in functionarea organismului nostrum.Daca el nu si-ar face datoria am cadea prada infectiilor de tot felul.Pentru a asigura o buna irigare a tuturor tesuturilor si organelor,inima pompeaza sange sub o presiune destul de crescuta,fapt ce favorizeaza iesirea apei din vasele de sange.Nu este o simpla apa.Compozitia lichidului dintre celule ,numit lichid interstitial,este complexa.Lichidul interstitial nu mai poate intra inapoi in vasele de sange si daca nu s-ar fi gasit o cale de a fi drenat ,atunci ne-am umfla putin cate putin,iar inima nu ar mai avea ce sa pompeze. CUM DRENEAZA LIMFA ? Spre deosebire de aparatul circulator ce beneficiaza de o dubla pompa(ventriculul stang si drept) sistemul limfatic nu numai ca nu are o pompa dar isi are si originea in capilare care se termina in deget de manusa. Vasele limfatice au foarte multe valve unidirectionale pe interiorul lor,astfel cand limfa trece de o valva ea nu mai poate da inapoi.Exista o valva pentru fiecare loc de varsare a celor doua ducte limfatice mari pentru a impiedica sangele sa patrunda in sistemul limfatic. Vasele limfatice au peretii atat de subtiri incat pot profita de miscarile tesuturilor din jur ;limfa de la nivelul gleznei urca spre cisterna cili,vasul limfatic fiind practic muls de contractiile muschilor gambei si mai apoi ai coapsei.De aceea medicii recomanda miscarea ca mijloc de prevenire a edemelor membrelor inferioare. Acesta este de fapt si mecanismul care explica eficienta masajelor in cresterea drenajului limfatic. Sedintele de drenaj limfatic sunt extrem de importante in procesul de slabire. Drenajul se efectueaza prin presiuni usoare care actioneaza asupra lanturilor de ganglioni limfatici.Este indicat pentru reducerea depunerilor de grasime si a celulitei,detoxifierea organismului,reducerea edemelor si stimularea sistemului imunitar. Cateva minute de exercitii dimineata si seara pot face minuni. CONTRAINDICATII

Nu se face masajul de drenaj limfatic in cazul in care persoana are implantat un stimulator cardiac,sterilet metalic, bolilor de piele,epilepsie,cancer,sarcina,ciclu menstrual sau la mai putin de o jumatate de ora de la servirea mesei.

DRENAJUL LIMFATIC
METODA: PROF. PETRE GRADINARU

DRENAJUL LIMFATIC ESTE FOLOSIT IN DETOXIFIEREA ORGANISMULUI, INTARIREA IMUNITATII SI IN TRATAMENTELE DE SLABIRE SI ANTICELULITICE. PASUL 1 Clientul este culcat dorsal cu bratele pe langa corp,relaxat.Se maseaza zona abdominala,lent si profund prin miscarea de val, aducand limfa in rezervorul situat in partea dreapta,sub ficat.Miscarile se executa de la stanga spre dreapta.Se fac apoi presiuni in jurul ombilicului pe zona ganglionara abdominala(miscarea de pompare). PASUL 2 (POMPARE SI ABSORBTIE) - DRENAJUL MEMBRULUI INFERIOR Se palpeaza zona ganglionara inghinala cu muchia palmei mai intai la piciorul drept(8 10 ori) dupa care se dreneaza coapsa de sus in jos pana la genunchi.Manevra este de absorbtie si se executa prin presiuni catre zona inghinala.(palmele in jurul coapsei).Se continua cu manevra de absorbtie de la genunchi in sus pastrand acelasi sens de drenaj catre zona inghinala. PASUL 3 (POMPARE SI ABSORBTIE) Se palpeaza ganglionii din zona poplitee(in spatele genunchiului) si se impinge limfa din jurul genunchiului catre lantul ganglionar.Se continua cu manevra de absorbtie executata prin presiune de la genunchi pana la glezna si invers,pastrand sensul de drenaj spre lantul ganglionar din zona poplitee.

PASUL 4 (POMPARE SI ABSORBTIE) Se maseaza zona reflexogena a ganglionilor de la glezna din zona de deasupra maleolelor si se fac apoi manevre de drenaj pe fata dorsala a piciorului de la glezna pana in varful degetelor si invers pastrand sensul de drenaj spre articulatia gleznei.Apoi se continua cu manevra de drenare pe talpa piciorului masand de la calcai spre varful degetelor si invers,pastrand sensul de drenare spre varful degetelor.

PASUL 5 (NETEZIRE) La fnal se fac manevre de netezire profunde de la varful degetelor spre ganglionii inghinali. PASUL 6 Se executa aceleasi manevre la piciorul stang. PASUL 7 Se capteaza limfa in rezervorul abdominal prin manevrele amintite anterior.

PASUL 8 Terapeutul se aseaza la nivelul capului si incepe sa faca pomparea ganglionilor submandibulari,a celor de pe partile laterale ale gatului,zona claviculara si axilar.,combinate cu manevre de netezire. PASUL 9 DRENAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Se netezeste zona umarului si se apasa,se dreneaza bratul de la umar la cot si invers,apoi se netezeste si se pompeaza zona cotului.Se dreneaza antebratul de la cot la articulatia pumnului si invers apoi se netezeste articulatia pumnului si se dreneaza pe fata palmara de la articulatie spre degete si invers.Manevrele de pompare si drenare sunt cele descrise la drenajul membrului inferior pastrandu-se sensul de drenare catre umar.

PASUL 10 Se intoarce pacientul cu fata in jos,terapeutul fiind la nivelul capului.Se fac manevre de netezire de la cap spre zona lombara impingand limfa spre partile laterale, catre zona abdominala.Se palpeaza ganglionii din zona axilara .Se palpeaza ganglionii spinali(situati de o parte si de cealalta a coloanei vertebrale)cu degetele mari de la mana sensul de drenare fiind spre cap(proximal).Se fac apoi manevre de netezire profunde dinspre zona lombara catre cap. PASUL 11 Se dreneaza zona fesiera impingand limfa spre zona inghinala. PASUL 12 - DRENAJUL MEMBRULUI INFERIOR (PARTEA POSTERIOARA) Se dreneaza coapsa de sus in jos pana la genunchi si invers pastrand sensul de drenare in sus.Se continua cu palparea ganglionilor din zona poplitee si drenarea gambei de sus in jos si invers prin manevre profunde de masare directionate catre ganglioni .La final se executa cateva manevre de neteziri profunde pe gamba si coapsa de la calcai spre fese.Se incepe cu drenarea membrului inferior drept si se continua la stangul.

Durata masajului este de 40 50 de minute si se recomanda de 2 ori pe saptamana. Se recomanda consumul de lichide pana la 3-4 litri pe zi
__________________________________________________________________________

LEGISLATIE PRIVIND MESERIA DE MASEUR IN ROMANIA

Masajul este cunoscut din cele mai vechi timpuri practicat la inceput empiric s-a dezvoltat si a evoluat de-a lungul timpului, azi fiind cunoscute peste 200 tehnici de masaj.Indiferent de tehnica practicata

maseurul trebuie sa cunoasca bazele metodologice adica procedeele fundamentale din care se vor ramifica ulterior varietatea de procedee secundare ceea ce face ca masajul sa fie o adevarata arta. Ceea ce voi explica in acest capitol este bazat pe experienta de peste 20 ani in domeniul recuperarii medicale, a masajului si a formarii profesionale in acest domeniu. Creand o baza prin formarea unei scoli de masaj in Transilvania la inceputul anilor '90 am urmarit direct evolutia particparii si formarii specialistilor in acest domeniu lucrand cu un numar mare de studenti pana in zilele anilor 2012. Daca pana in anul 2004 pregatirea studentilor a fost liniara si inglobata intr-un curs scoala de un an de zile ca durata odata cu intrarea Romaniei in Comunitatea Europena lucrurile au inceput sa se schimbe Schimbarea s-a reflectat si programele de scolarizare care sau dorit sa fie cat mai scurte studentii dorind sa termine repede urmand calea spre tarile comunitare.Asa ca scolarizarea in ceea ce ne priveste sa redus la sase luni,ulterior la trei luni si chiar o luna in cazul cursurilor intensive, tehnicile de masaj structurandu-se pe module de la care au imprumutat si numele.Daca pana in 2004 aveam o singura meserie cea de maseur acum conform noii legislatii din 2012 si a noilor coduri COR meseria de maseur se imparte astfel:

Maseurul de intretinere corporala Maseurul terapeut Maseurul reflexoterapeut

Din aceasta cauza programele de formare profesionala in acest domeniu la care am lucrat direct la elaborarea lor au suferit schimbari Maseurul de intretinere corporala trebuie sa cunoasca bazele scolii de masaj din Romania adica masajul somatic,procedeele principale si secundare efectuate in cadrul sedintelor de masaj

general,regional,segmentar.Aceste procedee aplicate apoi in cadrul masajului sportiv,anticelulitic,drenajul limfatic,masajul de relaxare si de tonifiere.Adaugand baza de anatomie umana adica: structura pieli si receptori pieli,scheletul osos, sistem articular, muschii striati,sistemul nervos central si vegetativ,nervi periferici,limfa si rolul ei,glandele endocrine completeaza tabloul de pregatire al maseurului de intretinere corporala. Maseurul terapeut asimilat de pregatirea tehnicianului maseur o scolarizare mai complexa ca durata si ca oferta de cunostiinte insa trebuie avut in vedere ca se axeaza pe pregatirea in domeniul terapeutic.Maseurul trebuie sa cunoasca bazele masajului somatic, tehnici de masaj terapeutic si recuperare medicala ca de exemplu masajul suedez, masajul profund, presopunctura, shiatsu, masajul decontracturant si cel de tonifiere, masajul periostal, masajul cu gheata, hidroterapia ( dusul masaj si dusul subacval ),drenajul limfatic medical, kinetoterapia pasiva,pasiv activa, activa, biomecanica articulatiilor,la care se adauga partea de anatomie si fiziologie umana, bilantul articular si muscular, organizarea cabinetului de masaj, fisa de observatie a pacientilor. Fiind o programa incarcata si greoaie fiinca se adreseaza persoanelor mai tinere care are minim 12 clase o recomandam sa fie desfasurata pe o perioada cuprinsa intre 1 an si 2 ani cu stagii de practica in camine de batrani,clinici,spitale.

reflexoterapeut meserie cu statut independent din anul 2012 meseria de reflexoterapeut. Acceptata si controversata acesta tehnica de masaj veche de peste 5000 de ani cu origini in medicina traditionla chinezeasca s-a propagat in Europa si in Romania si datorita medicului homeopat de origine americana W. Fitzgerald. Maseurul reflexoterapeut trebuie sa cunoasca tehnica de lucru a punctelor reflexogene situate in special la nivelul talpilor picioareleor dar colaborat si la alte zone reflexogene cum ar fi palmele, vertebrele coloanei, scalpul, fata si urechile. Legat de urechi filozofia orientala spune ca ele reflecta intelepciunea cu cat sunt mai mari cu atat persoana in cauza este mai inteleapta si vedem ca de multe ori Budha este
Maseurul

reprezentat asa. La nivelul zonelor reflexogene un terapeut cu experienta prin palpare poate stabili un diagnostic.La capitolul pregatire reflexoterapeutul trebuie sa aiba cunostiinte de anatomie umana si binenteles de anatomie energetica sa cunoasca ce este energia chi, ceakre, meridiane energetice, sa inteleaga relatia Om Univers ca nimic din ceea ce n-i se intampla nu este lasat la voia intamplari si Omul trebuie sa fie in armonie cu Universul si cu el insusi ca orice dezechilibru poate produce boli si catastrofe, gandirea pozitiva este esentiala in pregatirea unui specialist in acest subtil domeniu.
_______________________________________________________________________

PLANSE
SISTEMUL OSOS SISTEMUL MUSCULAR

REFELEXOTERAPIE PLANTARA

Lista punctelor reflexogene:

1. creier 2. sinusuri 3. cerebel 4. hipofiz 5. tmple (nervul trigemen) 6. nas 7. ceaf 8. ochi 9. urechi 10.umeri 11.muchiul trapez

12.tiroid 13.paratiroide 14.plmni i bronhii 15.stomac 16.duoden 17.pancreas 18.ficat 19.vezic biliar 20.plex solar 21.suprarenale 22.rinichi 23.ureter 24.vezic urinar 25.intestin gros 26.apendice 27.valvula ileo-cecal 28.colon ascendent 29.colon transvers 30.colon descendent 31.rect 32.anus 33.inim 34.splin 35.genunchi 36.ovare/testicule 37.organe abdominale, nerv sciatic 38.articulaia coxo-femural 39.vase limfatice din torace 40.vase limfatice abdominale 41.duct limfatic toracic 42.organul de echilibru 43.piept 44.diafragma 45.amigdale 46.maxilar inferior 47.maxilar superior 48.laringe, trahee

49.pelvis 50.uter/prostat 51.vagin/penis 52.rect, hemoroizi 53.coloana vertebral cervical 54.coloana vertebral dorsal 55.coloana vertebral lombar 56.sacrum, coccis