Consilier editorial:
M Cànd s-a vàzut dlavolul bàtut din Scrlp-
Preot Nicolae Tànase
Edijie ìngrijità de:
Manàstirea Sfingi Arhangheli
Mihail §i Gavriil
* S*
Distribuito!
,,PELERINUL" -
Stradala Gràdinari 39; Bl. B2; Se. B;
Et. 3; Ap- 3; cod 6600;
Telefoni 0744. 91 50 69
Editura primeve spre tipàrire:
càrti, manuscrise, poezii, casete audio
§i video; toate cu con^inut ortodox.
l u r i , a luat si el Scriptura - càci stie si el
Scrlptura, insà diavoleste, deoarece mintea
tu! fiind nebunà, stramba intelesul oricàrui
cuvànt, de vreme ce el nu sta ìntru Adevàr,
ci in mìnciunà." 1
..Tot ràzboiul potrivniculul acesta este:
sà-L facà pe om ca prin momeala piacerli
sau acuì pàcatulul sa calce dragostea càtre
Dumnezeu ca Tata. Càci stle vràjmasul cà
ptàcerea pàmànteascà, pentru clne umblà
dupà ea, are dràceasca putere sa desfacà
pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o
intoarcà spre plàcerea a orice altceva a
veaculul de acum afarà de Dumnezeu. Prin
urmare, dacà mal avem Inima prlnsà de
orice de pe pàmànt, stàpànltorul lumi!
acestela (diavolul) Incà ne mal Une legati fn
Imparala lui, de vreme ce dragostea
noastrà càtre Dumnezeu tncà n-a ars si a(a
aceea."
(Pàrintele Arsente Boca)
' In aceastà mìnciunà i-a aruncat diavolul §i pe
rcumenistii de azi. Pàrintele Dumitru St&rùloae spunea
ci ..Ecumenismul este erezia tuturor ereziilor"; este
«dunarea tuturor ereticilor, mijlocul viclean prin care
•e Incearca distrugerea Bisericii lui Hristos.

.P. R U k o v a k i
CUVÀMT
al Pàrlntelul Justln Pàrvu
referltor la vrcmurlle de acum
r *
Este vremea mucen/cief/
i Luptatf pana la capati nu va temevi •
tubiti HI ortodoc$I al acestul neam
Cu multa durere si mare ìngrijorare vln
sa va adresez aceste cuvinte, pentru care
ma simt dator in fata lui Dumnezeu. Constt-
inta si inlma nu ma lasà sa trec nepàsàtor
pe làngà acest vai primejdlos care s-a ridlcat
sa ìnghltà toatà suflarea omeneascà, ch/ar
si pe cef a/es/f de este cu puf/fifa. Nu In
calitatea mea de blet monah, ascuns ìntr-un
vàrf de munte, era sa va aduc la cunostintà
aceste perlcole ce se Ivesc, in primul rànd,
asupra Blserlcli lui Hrlstos, ci a arhipàsto-
rllor, mai mari! acestei Blserici. Dar dacà ei
trec aceste lucruri sub tacere, avànd preocu-
pàri mal de seamà decàt are acest popor,
eu nu pot sa trec cu vederea glasul vostru,
al tuturor celor care ati ràmas credinclosl
Mar^ul distrugàtorului
cuvàntului Evangheliel lui Hristos, ati
asteptat si ml-ati cerut cuvàntul in privinta
acestor realltàti dureroase in care ne aflàm.
De aceea, fili mei, vln sì va spun cà a
soslt ceasul sà-L preaslàvim pe Fluì lui
Dumnezeu, llsus Hristos, singurul Dumne-
zeu adevàrat. Mu credeam cà voi trai sa vàd
si eu ìnceputul acestor vremurl de durere,
apocaiiptice - dar lata cà mania lui Dumne-
zeu - pentru toate pacatele si fàràdelegile
pe care le-am sàvàrsit - a venlt mai degrabà
asupra noastrà. $1 vàd cum bletil oameni
nu sunt pregatiti sa facà fata acestor capcane
ale vràjmasulul, a càrui nouà lucrare acum
este sa pecetluiascà sufletele voastre cu
semnul Piarci • 666. Tot! am citlt Apocalipsa
si infricosàtoarea profetle - scrisà cu 2.000
de ani in urmà: „£/ ea (fiara) // sileste pe
(o[/, pe cef mici si pe ce/ mari. si pe cef
bogaf/ $i pe cei sàraci, $ì pe ce/ slobozi fi pe
ce/ robi, ca sà-f/ punà semn pe ména lor
cea dreaptà sau pe frunte. Incàt nimeni sa
nu poatà cumpàra sau vinde decàt numaf
ce/ ce are semnul, adicà numele flarei, sau
numàrul numelui fiareì' (Apoc. 13,16-17).
Vremea in care ne aflàm acum este pre-
mergàtoare acestei profeti!. Prin lege, prin
ordonantà de guvern, romàni! sunt obligatl
sa se ìncadreze ìntr-un pian de urmàrire si
supraveghere la nivel national si mondial,
proiect care le ràpeste de fapt oamenilor
libertatea. Romànilor li se cere sà-si punà
 N.P.
pe pa§apoartele, perniisele auto si orice alt
act personal cipul biometrie ce contine
amprenta digitala, imaginea faciale, si toate
datele personale. Poate pentru multi dintre
dumneavoastrà acest cip pare un lucru
nesemniftcatlv, dar ìn spatele acestui slstem
de ìnsemnare a oamenllor, de codare si
stocare a datelor de identificare, se ascunde
o ìntreagà dictaturà, un ìntreg pian demo-
nic, prin care de bunà voie iti vlnzi sufletul
dlavolului. ìnsemnarea oamenilor, ca pe
vite, este primul pas al unor alte màsurl
luate pentru controlul absolut al f ì i n t e i
umane. Oragli mei, dupà cum proorocesc
Sfintil Pàrinti, primirea acestui semn este
lepàdarea noastrà de credintà. Sa nu
credeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si lui
mamona. NU, dragll mei, MU prlmltl acest
tnsemn dlavolesc care va ràpesle ceca ce va
apartine prin mostenire de la Dumnezeu,
dreptul la Identitate, dreptul la unicitate si
originalitate, al ficcare! fllnte umane (fll ai
lui Dumnezeu prin Mar)! Trebule sa va
aparati acest drept de la Dumnezeu, chlar
de ar fi sa piatiti cu pretul vieti! voastre
pàmàntestl. ìn zadar castigati cele ale
lumil, dacà va plerdeti sufletele voastre sì
ale copiilor vostri, pentru cà Sfintil Apostoli
ne spun clar ..se cavine sa ascultàm de
Dumnezeu mai muli decàt de cameni".
De aceea va spun: este vremea
mucenlclel! Dupà pàrerea mea ne aflàm fn
Margul distrugàtorului
vremurile fn care slngura cale de màntuire
este mucenlcla. De-abia acuma este momentul
sa màrturisim cu propria noastrà viatà,
pana acum ar fi fost o rfsipà de energie.
Din pacate, noi nu avem un tineret
ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al
nostru este mai evlavios, ce-l drept, dar si
mal lipsit de vlagà si de reactie. Se stie foarte
bine càt de curajos au reactlonat greci! dar
si sàrbii, cànd au protestai impetri va
acestor clpuri si a slstemulul ìnsemnàril si
controlulu! total al i d e n t i t à t i i . Tlnerll lor au
fost formati de mici in duhul acesta patris-
tic, atàt ìn familille càt si ìn scolile lor • ei au
notiuni de Vechiul Testament, de Noul
Testament; aceastà tradire patristica s-a
predai din tatà-n fiu. De pe tlmpul comu-
nismulul ìncoace noi, romàni!, am dovedlt
cà ràmànem constanti slugl allora, ultànd
de curajul si demnitatea romànllor de altà-
datà. Toate popoarele vecine au ìncercat sa
scapé de comunism, sà-sl impunà cumva
neatàrnarea - si au reuslt ìntr-o màsurà
oarecare. Dar Romania, care a fost cel mai
crunt lovità de flara comunista, al càrel
popor a indurai cele mai cumplite crime si
decimar! ìn lagàre si deporlàri, a ajuns
aslàz! pulregai. La noi ìn bisericà situala
este destul de anevoioasà deoarece credln-
ciosii nu sunt informati cu privire la aceste
provocar! ale lumi! de azi. La noi, bletul
romàn, dacà il màgulest! un pie, nu ma!
 N.P. Rigkovski
tlne cont de nici o norma evanghelicà. El
este vinovat numal prln ne$tiintà deoarece
dacà el n-are càtusi de piatine cunostlnte de
la bisericà, de la §coalà, din famllle, din
socletate - Ignoranza e cucerltoare. Pentru
cà el are un text in capul lui: ..supunetf-và
mai marilor vostri'-, la el trebule sa meargà
textul. Pài, pe noi nu ne acuzau in pu$càrie,
folosindu-se cu viclenie de textul scrtpturìstic,
asa cum fac si sectarli?
- ..Voi ati fost ìncàpàtànati, mài, voi ali
fost ràzvràtiti, n-ati ascultat de cuvàntui
Evanghellei - pài, ce crestini mal sunteti
voi? Voi va pierdeti viata zadarnlc".
Asa ìncercau sa ne reeduce comunisti!
rosi! de atunci, si tot astfel fac acum cu
poporul nostru comunisti! de azl imbracati
cu haine albe.
Se vrea si se ìncearcà o desfiintare a
sacrului prin relatlvlzarea valorilor funda-
mentale, a adevàrulul de credintà, prin
ecumenlcitate, se vrea ìnregimentarea si
unlformizarea pe model atelst a copiilor
nostri. Dacà il spul acum unul cetàtean
care are cinci copii in casa: - ..Mài, nu mal
lua buletlnul sau pa§aportul" - pài el nu
ìntelege. ..Pài, pàrlnte, eu ce le mai dau de
mancare"? §Ì-1 pui in fata acestei situati!
grele. Suntem noi dispusi ca Bràncoveanu
de altàdatà, sa face m sfinti din coplll
nostri? Mu suntem pregatiti. §1 atunci cine
poartà toatà aceastà vlnà? Nu noi, slujitorli
M a r 9u 1 d i s t r u g à t o r u l u i
Blserlcil? nu noi, mànàstlrile, care suntem
in fata altarului, avem datorfa sa spunem
oamenilor adevàrul si sà-i prevenim la ceca
ce-I a$teaptà màlne? Dar m mitropolli,
protopoplate, nlci vorbà sa se punà o astfel
de problema, est! respins, est! catalogai
nalv si depàslt - ba chiar mai face si glume
pe seama ta. Deci dacà preotul nu are
habar de lucrurile acestea, atunci ce sa mai
spui de bletul credinclos care sàracu' de-
abia deschlde Bibita de douà tre! ori pe an,
sau doar o datà-n viatà? Vlna este de partea
tuturor celor ce ràspund de educala si
formarea acestui popor - de la invitatori,
profesori pana la preotl si ministri.
Va cer, a$adar, in numele Màntuitorulul
Mrlstos, - Care a spus: ,,Orldne va màrturlsl
pentru Mine ìnalntea oamenilor, màrturi-
sl-voi fi Eu pentru el ina In tea Tatàlui Meu,
Care este ìn cerurì. lar de ce/ ce se va lepàda
de Mine Ìnalntea oamenilor si Eu Ma voi
lepàda de el fnalntea Tatàlui Meuf Care este
in cerurr (Matel 11; 32-33), - sa cereti
nutoritàfilor romàne sa abroge legile care
permlt ìndosarierea si urmàrlrea electronicà
• cre$tinllor, renuntarea la llbertatea cu
care ne-am nàscut.
Dar o sa primim piata pàcatelor noas-
tre, moartea, osànda noastrà, - care sa nu
He. fereascà Dumnezeu, de ràscumpàrat.
i v n t r u cà Hrlstos §i-a vàrsat sàngele o data
i" u t r u tlne. El bine, poporul acesta, prln
10 N.P. R i s k o v s k i
fruntasil sài, s-a ticàlosit pana la culme,
prin tràdarea Traditilior si Credintei stràmo-
sesti. lar noi am refuzat aceasta ràscumpàrare
prln neprezentarea acestor adevàruri
scripturistice; am fost deseori absenti din
fruntea mieli ostiri a Adevàrului.
Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom
putea izbàndi lucrul acesta dacà nu ne vom
rezidl ficcare in parte sufletele noastre. Sa
ne pocàim si sa ne punem cenusà in cap, ca
sa ne dea Domnul harul si puterea de a
primi mucenicia. Va trebui sa creàm mici
fortàrete, mici cetà(ul de supravietuire, la
sate, acolo unde mal sunt ìncà oameni care
prlcep si ìsi amfntesc Ràndulala, unde sa
avem pàmàntul nostru, secala noastrà - in
care sa ne crestem copii! in duhul acesta ortodox
sa avem spitalele si moasele noastre. Copii!
ìncà de la nasiere trebuie protejati - pentru
cà, dupà cum vedeti, vor sa implanteze
acest cip pruncului la nasiere.
Ficcare este dalor sà-sl m à n t u i a s c à
sufletul. Ficcare sa se Intereseze si sa vada
cà ne aflàm in fata unul moment de mare
cumpànà in care al de ales: sà-tl pierzi
sufletul sau sà-ti salvezi sufletul. Cel eare
nu s-a interesat pana acum, nu e tàrziu ìncà
sa afle si sa se dumireascà.
Aeum e timpul Jertfei! Prìn vorbàrle si
prln conferlnte nu mai facem nimlc.
Sa te duci, romàne drag, farà frtcà, direct
spre vàrful sàbiei, ca stràbunii nostri cei
Margul distrugàtorului 11
vitejl, sa te duci ca o torpilà Japonezà, sa
mori in brate luptànd cu vràjmasull Acum
suntem exact ca in arena romana cu fìarele
sàlbatice - stai alci in mljlocul arene! si
astepti, ca si crestinli de odinioarà, sa dea
drumul la lei. Asteptatl sa fi ti sfàsiati, ruptl,
alta scàpare, spre màntuire, nu mal e!
Lupta este descnlsà. Luptatl pana la capati
Più va temetl! Asa cum a ìnceput crestinlsmul,
asa va si sfarsi - In dureri si m suferintà.
Pecetlultl crestinlsmul cu mucenicia
voastrà pentru Hrlstosl
lublti frati intru cinul ìngeresc (monahi
$1 monahll) si Tntru slujirea preotlel, fac un
apel càtre fràgile voastre sa ìntàrlti acest
:xt cu semnàtura proprie, in numele mànàs-
Hril si parohiel pe care o pastori ti.
Mànàstìrea Petru Vodà, 14 ianuarie 2009
Cuvlosii Mucenlci ucisi in Sinal si Ralth
Arhimandritul Justin Pàrvu
preopei, fac un apd e voastre sa
Jtirii ji parohiei^pe
Mànistir
Cuvio^ti i 51 Railh
ustin PàYvu
12 N.P. R i s k o v s k i Marsul distrueàtoru

TABEL
In loc de I n t r o d u c e r e
cu ob$t!le manàstlrllor si preotii parohf
$1 mirenl care se alàturà acestei scrisort Problemele lumli de astàzi sunt de o
prin semnàtura lor: gravitate extremà, nemaiìntàlnità; niciodatà
nu s-au ivit astfel de dificultàti. Cauza lor
este una: lucrarea antlhrlstlcà a duhurllor
nr. Numele $1 pronumele - Semnàtura necurate aliate solidar cu oamenl farà
Hrlstos, acum - la sfàrsltul milenlulul dol si
Crt C.M.P.
ìnceputul mileniulul tre!. Gel mal slab
1
punct este acela cà omenirea nu mai luptà,
2
iar cel càtiva despre care se stie cà totusi
3
mal luptà (ìn miscarea antiglobalismului)
4
nu stiu de fapt cu clne luptà, pentru cà,
5
dupà curri se va vedea, dusmanul este
6 stàpànul mlnclunii si al dlversiunll. Cameni
cu sufletul vàndut demonllor s-au urcat cu
ajutorul lui Lucifer la canna omcnirii si
sunt la un pas de a o supune desàvàrslt,
nevàzut $1 ìn secret.

Vedenia de mai Jos a avut loc in 1905, in

Rusla, si ìn ea sunt prezentate foarte
convingàtor toate cursele dràcestl care
fmpresoarà lumea ..civilizatà" a ultimelor
douà secole. Cu ochii nostri putem vedea
astàzi càt de inalte culmi ale minciunli si
manlpulàril au atins aceste uneltiri demonice;
14 N.P. R i g k o v s k i
cumpllta relatlvizare, regresul morale!, noncon-
formismul, llbera-cugetare si ..modernìsmul"
credlntelor, fdeologlllor si al ,,convingerilor
stllntlflce" sunt cele mal perlculoase.
De observat, cà diavolul a ajuns la o asa
mare domlnatle asupra omenlrll pentru cà
sl-a folosft cu multa Insisterla si vlclenle
perlculoasa sa ìnsuslre de a sugestlona.
Puterea de sugestie asupra liberei volnte a
omulul llpslt de viglienti este arma lui cea
mal tare. In fata acestor prlmejdloase
sugestll mincinoase care actloneazà asupra
pslhicului, omul cu dlscernàmànt are ca
arme ADEVARUL, CREDINTA, PtADEJDEA,
DRAQOSTEA, RUQACIUMEA §1 CELE 7
SFINTE TAINE ale DISER1C11 ORTODOXE.
Ilsus Hristos este calca, adevàrul si
vlatal
(Editori! - 2009)
M a r§u1 d i s t r u g à t o r u l u i 15
SEMF1ELE V R E M M
TAIMA rARADELEQH
(vedenll $1 descoperfrl dumnezelesti
asupra vremurllor din urmà)
Ilota a s u p r a e d i t i c i
(aceastà nota apartlne primel editi!
publlcatc tn Rusla In anul 1905)
Cu càtva tlmp in urmà, unul din editori!
acestel càrtl a prlmit de la parimele sàu
duhovnlcesc o scrisoare din care reproducem
cateva pasaje:
lublte Intra Domnul parin tei
Este a patra zi de cànd vlefulesc in
singuràtate, acolo unde doar cerul 9!
pàmàntul vestesc mìnunatele lucrar! ale
Domnulul. Aceastà singuràtate, ìnsà, nu
numai cà nu m-a fàcut sa dau ultàrìi tot ce
se ìntàmplà cu oamenil si in lumef ci urà(e~
nla dramei omenestl al care! scenarlst a
fost sì este vràjmasul - luptàtor fmpotrlva
lui Dumnezeu, s-a conturat parca si mai
deslusit pe fondu/ naturll pasnlce s!
ascultàtoare voln(ei lui Dumnezeu.
lata cà, acum si alci, se Impune strìngent
necesitatea de a publlca pentru omenlrea
16 N.P. Rigkovaki
orbita si ìntunecatà, aceste douà vedenti •
revelatil, apàrute in Rusia in acelasi timpf fi
ràmase neobservate si neìnfelese pana m
zi uà de azl.
Cu toate cà nu mal existà nlcl o speranza
cà in prezent eie vor fi apreciate lajusta lor
valoare, as dori focus/ sa fndreptf tarasi si
iaràslf asupra lor atenfia Rusiel aproape
plerdute. Poate màcar astàzl vor auzlf
màcar acum, cànd ìntregul program odlos
a fost deja in depii nit pana la capàt. Acesta
arfì singurul lucru care mai poate contribuì
la màntuirea noastrà.
Poate cà aceste vedenil il vor oferì flecàrui
cltitor fnfelegerea a tot ce s-a ìntàmpiat si
va trasa calea unica cafre renastere.
Slllti-và, iubì(ii mei nu putem privi linis-
tifl la agonia Ruslei (a lumli ìntregL n.ed.
2009).
Cu dragoste mtru Hrfstos...
Aceste pubiI caffi sunt urmàtoarele:
• N.P. Rìskovski,,MarsuIdlstrugàtoruIur,
Zaralsk, 1905;
-/Y. Kolosov .,Povestire pascala*'', I9O5
Editori!(edipeidin 1905)
(fn acest volum vom publlca doar ,,Maryul
distrugàtorulur, cu adaosuri explicatìve la subsol
#/ note la sfàr$itul descoperiril, care fntregesc
fntelesulprin completarne actuale - n.ed. 20O9)
M a r 5 u1 d i s t r u g à t o r u l u i 17
VEDENIA'
Ce-a fost, nu stfu. Poate cà vls sau o
vizlune extatlcà, sau pur si slmplu o haluci-
nafle prelungltà si complicata... Adevàrul e
cà mi s-a intàmplat tn realitate, farà
plerderea cunostlntei(l). $1 simt o putere
de neìnvlns, care ma slleste sa transmlt, sa
povestesc tot ce-am vàzut si auziU2), sa descriu
accie ingrozitoare figuri monstruoase, care
ml-au apàrut in fata ochilor, in tlmp ce
dormeam, sau nu dormeam, sau poate delirarti
intr-un anume fel, aievea si constlent, fa(à-n
fata cu acci tàràm sumbru si ìnfrlcosàtor,
care s-a deschis in fata mea.
In timp ce sedeam la masa de scris, in ca-
mera de lucru, pe la orele unu dupà mlezul
noptll, mi s-a pàrut deodatà cà ma scufund
< u repeziciune intro pràpastie intunecoasà,
In Interlorul pàmàntulul(3), in lad, undeva la
i (Notele din text indicate cu cifre ìntre paranteze, fi
dr«fl;urate la sfàr?itul materialului, precum fi subsolunle,
•uni dddugate de editorù acestei edifii din 2009, in speranfa
•A ajute la o mai buni Ìn(elegere a subtilita(ilor planului
iliaMir aplicat deja asupra ìntregn omeniri. De asemenea,
este intfirìt cu litere in grecate sau majuscule, cu
•uhhnierì, sau esle as«zat Ìntre paranteze rotunde, patrate
MU acolade, sunt adàugin ale editurn 2009, din dorinfa de a
it mai deplin infeles mesajul de alarmi, al vedeniei.
rUnuI de«coperit de aceasti vcdenie este cheia care explica
lol ceea ce pàrea de neinteles in lumea in care tràim.)

o adàncime de 550 de mile. Nu stiu cum, dar
cifra aceasta mi s-a intìpàrlt in memorie.
De jur ìmprejur era ìntuneric beznà, iar
in fundul iadului ardeau focuri ce se ìnàltau
ca niste limbi alungite si se prelingeau in
vàlvàtàl stacojii de culoarea sàngelui, iar
ìntunerfcu) era negru, mal negru decat o
noapte ploioasà farà stele; In el licàreau
flàcàrul sferice, ce pàtrundeau peste tot,
parca muscànd cu limbi de sarpe. Am deslu-
sit intr-un tàrziu cà acestea se asemuiau cu
niste fiinte desflgurate, de o hidosenie ìnflorà-
toare, ca si acel Ìntuneric, iar flàcàruile
sferice ìntepàtoare erau ochii lor.(4)
Auzeam acolo, in beznà, voci stridente,
asemànàtoare zàngànitului unor piaci de
cupru, la ..auzul càruia ti se opreste Inima
in loc, cade si ìngheatà, si iti vlne greatà".(5)
Auzeam sporovàlalà necuvllncioasà §1 citeam
gàndurile acestor fiinte ale beznel, si toate
talnele lor s-au descoperlt tnalntea mea. §1
mai era Clneva(6) làngà mine si ma sprijinea,
ca sa nu mor - si prin El eu eram mal tare
decàt beznà.(7)
rie ca toate acestea sa fle Interpretate
de cltltorl cum vor gasi de cuvllntà, dar eu
voi descrle tot ce s-a ìntàmplat si voi comu-
nica ceca ce e scris alci si intltulat de mine:
.,Marsul dlstrugàtorulul". Voi ìndepllnl acest
lucru cu smerenle.
17 aprìlie 1905 fi.F. Kifkovski (8)
Marini d i a t r u e à t o r u l u i
Marsul dlstrugàtorulul
.,- Sunt slàblt $1 fnvlns, dar mai posed
incà marea TORTA DE SUQESTIE, (9), si voi
zdrobl Ian(urlle si càtusele, voi trece peste
hotarele universulul, si ma voi ridica fmpreunà
cu leglunlle mele, si-I voi SILI pe cameni SA
SE RASCOALE, $1 voi ìncepe bàtàlla, ultima
BATALIE(IO) cu acest Miei blànd, ale Càrul
raze de slava, a Càrul blàndete, smerenle,
ràbdare, curale, nevlnovà^le si Sflntenle a
Sa ma ard cu o flacàrà insuportabilà(ll),
amenlntànd cu aproplerea pràbusirll mele
In ìntunerlcul cel mal din afarà. §tlu cà de
acolo nu exlstà scapa re (12), fllndcà acela
este sàlasul vesnlculul fntunerlc al nefllntel,
unde vremurlle sorocite miesunt pecetlulte
al terminate, toate m(Jloacele pierdute
definltiv - acolo, in sàlasul ìntunerlcului, tn
noua si nesfàrslta - pentru mine - eternltate".
Asa gàndea Luclfer, ìncàtusat in infern
pana la ziua Judecàtii de Apoi, si s-a ìngro-
*lt de ceca ce-1 astepta; isi amintl làcasurlle
L u m i n i l si bucurlel de-a pururl, frumuse^ea
cerestilor slujitori ai Slavei, cu a lor umillntà,
•merenle si devo^lune fata de Creator,
jM-necànd in lublre nesfàrsità fata de El si
In ve§nicà proslàvire a sferelor ceresti...
Isl reamlnti de ràstimpul venirli pe

pàmànt a Mlelului Dumnezeiesc, inaintea
smereniei, blàndetiì si ràbdàrii Càrula s-a
prosternat omenlrea care L*a cunoscut. ìsl
aminti reusita stratagemei tràdàrii sì perfl-
diei: predarea Dumnezeuiui-Om la moarte
prin crucificare, falsa viatorie asupra Lui,
momentul groaznic al infràngerli definitive
prin ìnvierea aducàtoare de lumina a f iului
lui Dumnezeu.
..- Totul s-a sfàrsit, lumea a crezut In CI,
s-a sàvàrslt màntuirea omenlrii, fàgàdultà
de la tnceputul vremurllor. Toate
GENERATIILE VIITOARE, ce se vor naste,
VOR FI SALVATE prin aceastà CREDILA -
pana cànd pàmàntul va Intra ìn exlstenta
vesnlc-neschimbatà, laolaltà cu lumlle cele
mal desàvàrsite - tn v e a c u r l l e farà de
sfàrslt, la care nu voi mal avea acces...
§1 lanturile - ferecate si ìmpletlte din
ìntuneclmea tràdàrii, perfìdie!, trufiei anarhi-
ce, ìnfumuràrii si minclunll, ce-1 ìncerculau
pe Lucifer, 1-au ìncins si 1-au stràns si mai
vàrtos din toate partile, ìntunecàndu-1 mlntea
cu o si mal mare ràutate si sete de ràzbunare
ascunse, muncindu-1 tncà mai tare, si mai
deznàdàjduit prfn neputlnta sa, oprimàndu-i
constlinta vointei sale nebunestl (13).
„- Sa ma supun • oare? Sa cad In tàrànà
i nalntea atotputerniclel Lumini! Atotzlditoaret
Puteri, inaintea acestei nes farsi te i u b i r i si
m à r i n i m i l a Celul Care-i cheamà pe totl la
viatà vescica, fericlre si desfàtare a cunostl-
Marguì distrugàtorului
ntei adevàratel ìntelepciuni? Sa ma
supun?... Sa cad si sa ma ìnchln, dupà ce
am rezlstat ràzboindu-mà atàteasecole, am
ìncercat a Là tea mtyloace de luptà si m-am
perfectlonat tn CULTURA MEA PROPRIE?"»-
( 14) - se gàndl cu màndrie Lucifer si durerea
cruda a nebunlei prlclnuftà de càtusele
neputintei ce-1 apàsau, 1-a cuprlns peste
màsurà si strasnic. El s-a ìntunecat si mal
tare si mai disperai, lar sarpele gàndulul
sàu, ràsuclndu-sl Inelele, s-a ìntins càt era
de lung si a ìntepenlt, apol sl-a ràsucit
indàràt inelele, si s-a incolàcit ìn ghemul
dlstrugerll, pràpàdului si m orti i, dàndu-l lui
Lucifer tarla flexibilitàtii sale, forta de
Insinuare a serpestli ìntelepciuni.
$1 Lucifer càzu pe gànduri:
.,- Trebule sa ne prega ti m pentru ofenslva
din flancul drept ( 15) - LUPTA CU CREDIFITA.
De rezultatul acestei lupte va deplnde succe-
sul BIRUIttJEI noastre asupra MAMTUIRII."( 16)
1 Sa fie, oare, CULTURA laica, profana, razionalista,
materialist-dialectici, ateista, rafionalist-s.tiin tifica,
filantropici fi umanisti, comunisti, comunità rista,
globalisti, in terna (ionalisti, toati cultura care se
inva(i de pe bàncile Colegiilor si Uni versi ti tilor lumii
fi ne inundi vietile prin mass-media, ca si toate curen-
lele artistice progresiste, moderniste, nonconformiste,
liber-cugetitoare, si fie toate acestea CULTURA
proprie a lui LUCIFER??? Daci e a$a, atunci si firn
iteriti cu ceea ce tnvi^im noi §i copiii nostri, ìn scolile
laice si chiar teologice, ci ne intunecim mintile si ne
Irrfelim sufletele!!! (n.ed.)
22 N.P. R ì ^ k o v s k i
Lucifer oftà ca un vulcan in eruptle, si
scoase un urlet ca o bubulturà de tunet
subteranà, si se auzi un vuiet strasnic, de
care s-a cutremurat scoarta p à m à n t u l u i .
Lucifer ìsi chemà legiunile sale si pe tot!
alia(ii sài, care s-au predat ìntunericului, si
el apàrurà tot! pana la unul in fata stàpànu-
lul, plecàndu-si flzionomllle lor monstru-
oase si ascultànd instructiunile lui. ( 16.a)
$1 Lucifer se ràstl la el:
..- He!, voi, ràtàcitorllor prln pàdurl,
pustletàtl, desisuri si mlastlni, slàbànogitl
de puterea Crucii, voi, a càror slava nu s-a
mal pàstrat decàt in povestlle doicllor ce-l
sperle pe copiil Ascultatl si executatl: va
dau o nouà putere si tarla sarpelul negru...
Ascultatl I
Crucca si credlnta in Ràstlgnlt au blrult
Intreaga lume, au cuprlns tot unlversul.
Oamenll se aflà deja fn pragul Imparatici
Cerestl, care vlne cu o putere de neìnvlns,
pentru a-l conduce pe oamenl la desfàtarea
vesnlcà, la contemplarea acelei frumusetl,
ferlciri si plenitudini a cugetulul, care ne
sfàsie prln chlnurlle Iremedlabllului.
Oamenll sunt deja constlentl In ce con-
sta ferlclrea si bunàtatea vietll. £1 nu mal
pot fi tnselatl prln piaceri trupestl, prln
dulceata patlmllor si vlclllor. Sunt necesare
noi mijloace, noi procedee: trupul trebule
làsat in pace.f 17) Trebule sa actionàm asupra
centrulul si mal cu seamà din flancul drept:
SA DISTRUQEM CREDIMTA - cea mai
ìnsemnatà fortàreatà din prlmele Unii.
Cànd acest avanpost va fi CUCERIT §1
DISTRUS - noi am blrult. In acest scop tre-
bule sa organizàm o astfel de ambuscadà,
ca sa nu poatà fi descoperità de càtre
oamenl, si din ascunzls(lS) sa actionàm
intenslv si nemtrerupt, dar fn asa fel ìncàt
ficcare atac sa para cà provine din partea
opusài 19). Prlcepetl voi, oare, actuala
tactlcà mllttarà? Cànd dusmanul nu se
vede, el nu poate fi descoperlt* - deci, nu
4 Fraze aproape identice, uluitoare prìn aseminare cu
planul lui Lucifer, gàsim §i In lucrarea: ..Protocolul de la
Toronto - 6.6.6. - Completiti organizafiei Nafiunilor Unite
pfntru instaurano noti ordini mondiale" a ziaristului
canadian (asasinat) Serge Menaste, apàrutà la ed.
'•jmizdat In 1995, carte interzisà acum de la vànzarea
liberà. In cartea sa, zianstul - care $i-a pus viaja sa
pentru salvarea oamenilor si demascarea conspiratiei -
dezvàluie in principal douà proiecte mondialiste
distrugàtoare: «PLANUL RO§U" (24 iun. 1967) care are
c« scop ..Genocidul vitalitàtii In favoarea rentabili-tAtii
oculte" si ,,AURORA RO$IE"(24 iun. 1985) care are ca
•cop: ..Infiintarea Ocultei Mondiale". Dezvàluirea
conspiratiei este socantà, si este insolita cu documente
• li- ivertizare asupra phmejdiei care s-a abàtut peste
umenire. De la pag. 40, paragraf 26, citam: ..Cine va putea
•4 nf b&nuiascà? Cine va putea sa aiba vreo suspiciune cu
la mijloace le folosite? Aceia care vor tndràzni sa se
fmpotriva noastra, difuzànd informafii privitoare la
ji la confinutul .,con$piratiei noastre", vor deveni
i tn ochii autoritàfilor fi ai populafiilor din nafiunile
lor Grafìe dezinformàrii, minciunii, ipocriziei fi
individualismului pe care le vom fi creai fn saniti
24 N.P. R U k o v s k i
poatefiinvins(20).
Va dau o nouà putere a sarpelui
negru(21 ) • PUTEREA SUQE5TIEK22).
Suaestlonati - acesta e sinaurul procedei!
cantra liberei volnte a omului, ca s-o
inclinarci spre stanga, in dlrectla noastrà -
sà-1 atragem in cursà pe adversar (omul) si
sà-l ìmpresuràm din toate partile.
Qamenii vor accepta sugestiile miniale
ca PC proprille lor qàndurl(23), capeachizl-
tille si performantele Intelectului lor. Et vor
urma irezistlbll aceste suaestii. vor edifica
scoli, stilnte si teoril ìntreql.
Voi suntetl datori sa impietri din eie
popw/flfii/or nafiunitor-state, omul va fi devtnit un
dufman al omului. Astfel, ace$ti Jndivizi independentf'',
care sunt cu at&t mai pericuhfi pentru noi tocmai din cauza
libertàl" lor, vor fi considerati de ceiìalfi ca fiind inamici,
nu eliberatori" (..Individ independent 51 liber", deci
periculos pentru conspiratorii satanisti, este orice om
care nu vrea sà-si vàndà sufletul diavolului, orice
crestin Uber fa(i de pàcat, care se sustrage sugestiilor
si ispitelor diavolesti fi iubeste binele, frumosul moral,
dreptatea §i adev&rul. Pe ace$tia i-au ucis miseleste
comunista in pu$cAriile lor demonice; acestia, si toti cei
ca ei, sunt §i vor fi martorii màrturisitori ai
dumnezeirii Fiului lui Dumnezeu pe pàmànt.)
Numai lucrànd cu puterea necurajilor demoni,
ne va zu £1, conspiratorii mascati in eliberatori au putut
ajunge atàt de departe In devastarea omului §i a
omenirii. Cel care citeste ..Protocolul de la Toronto"
remarcà asemànarea izbitoare ìntre planurile Nafiunilor
Unite §i planul diavolului dezvàluit de aceastà vederne,
re velata in Rusia ìnainte de anul 1905. (n.ed.)
M arguì distrugàtorului 25
FLASA voastrà, a §arpelul negru, pana cànd
mintea oamenilor se va incàici' ìn ea din
toate partile (24).
El vor fnceta sa se mal ìnteleagà unul cu
celàlalt, nu vor mal stl unde se aflà si fn ce
consta adevàrul. si nu vor mai fi ìn stare sa
se qàndeascà la màntulre si scopare.
plerzàndu-sl capacltatea de a-sl mal dori
asa ceva(25).
Atuncl Lumina din el se va polarlza ìn
intunerlc. devenlnd fntunerlcul nostru, lar
el vor ìncepe sà-l numeascà lumina. (26)
Lumina 11 se va parca intunerlc si el se
vor inrola in escadroanele si legiunlle noas-
tre neqre (27). Stanga va devenl la el dreapta,
lar dreapta va fi luata drept stànga(28).
Aceastà stanga va fi considerata adevdrata
dreaptà, lar roblrea si prlzonleratul lor vor
fi luate drept liberiate autentica, care este
s^rnavolnicle. Dupà asta, ìncà un pas - 9!
1 Pàrintele Serafim Rose, (n.1934 -t!982), a recunoscut
cA mul(imea anilor petrecu(i pentru studii in scoalà §i
m Academiile americane nu 1-au ajutat decàt si yin-
• I - HCJLfitt mai nt-clar cu putinH '•'' • '•-•-'' -• •'•• •"r.;"'^
dr Adevàr. De la convertirea sa la Ortodoxie 51 pana
humtea mortii saie a tràit cu un puternic sentiment al
URCENTE1 pentru avertizarea oamenilor asupra
primejdiei care se apropie vertiginos §i care consta in
«upiinerea desàvàrjità a omenirii sub puterea demo-
nio* ascunsà In lucrarea masoneriei, a comunismului si
u'inunitarismului interna ti onalist. Vezi cartea: lerom.
Damaschin, ,.Viafa si lucratile P&rintelui Serafim Rose",
-irtea Ortodoxà, Bue. 2005.
 N.P. R i g k o v a k i
26
vom dlstruge tot ce exlstà pe pàmànt.
ìmpreunà cu noi, oamenil vor Incepe sa
Hndutascà de vasta rea si dlstrugerea
stlhintcà a tot ceca ce exlstà."
..- Ural... Urat Infernul a ràsunat de
strigatele frenetice si dementiale(29) ale
leglunilor negre, transformàndu-se apoi
ìntr-un hohot nebun de ras, ìntr-un urlet
cumplit de fiarà, ca un zàngànit metalic -
gretos, veninos, ce-ti rupea sufletul, cobo-
rànd ìn lad, in neagra vesnlcle, in pràpastia
beznei farà iesire - ìn supltclul nesfàrsit si
nepieritor...; ìncepurà sa sulere serpi! negri
ai uneltlrilor demonice si. ràsucindu-si ine-
lele, s-au ìntins càt erau de lungi in bezna
beznelor, si au intepenit; apoi si-au ràsucit
ìndàràt inelele si s-au aprlns ochll scorplei -
venlnosi, dezgustàtorl, uclgàtori, omorànd
tot ce-l vlu... lar ìntunericul spori si se ìnteti,
si se umplu de valetele si piàngerne chinului,
ràutàtli, neputintet(30) si setei de pràpàd •
sete disperata, eterna, nesfàrsltà...
*?i, dintr-odatà au scàntelat si s-au aprlns
doi ochi fiorasi, douà pupile ìntunecate negre
ca noaptea, pàtrunzàtoare, deprimante si
ìnfricosàtoare, stràfulgerànd ladul cu
legiunile monstruoaselor creaturi, si se làsà
o tacere mortala, ìnfricosàtoare si sinistra.
Mar§ul distrugàtorului 27
(PROQRAMUL OFEriSIVEI)
[I. Cucerirea SLUJ1TOR1LOR B1SER1CII si
pervertirea lor)
Lucifer dàdu leglunlior sale programul
ofenslvel:
..- Mai tntal de toate cucerltl-l pe slulito-
rll Blsericil Celui Preavesnic. Aràtatl-le
puterea asupra sufletelor celor ce vor sa se
itiàntulascà, asupra suveranllor si domnlto-
rilor si frumusetil femeiesti, càt si mijloacele
de a si le supune cu usurln(à. Aràta(l-le
bunurile lumesti, bogàtiile si aparenta
atractivitate a confortului(31 ;, a fastului, a
l u \ u l u i , càt si a metodelor de acaparare a
lor Transformati Sfànta Bunavestlre a
tnvlatulul (32) ìntr-o unealtà In mainile
lor(33), ascunsà celor ce vor sa se màntu-
lascà, ca ea sa nu dea ìn vlleag caracterul
lor f riminai ìnaintea oamenilor. Pervertiti-I
ircptatf34) si cu bàgare de seamà. iar cànd
3UQESTIILE voastre vor fi COMFUMDATE de
cétre et cu propriile lor gànduri, atuncl
poftele senzualltàtll pàtimase si talnica
dorlntà de posesiune a sufletelor, vlclenia
uneltlrilor si dominatia asupra sufletelor si
comortlor pàmàntulul vor seduce cugetul si
Inlma lor. Ei (slujitorii Bisericil - ìn istorie
Afa a fàcut Inchizitia) vor incepe sa condamne,
•A tortureze si sa ucldà pe cel farà prlhanà
28 N.P. Rìgkovski
$1 nesupust lor, care se ìmpotrlvesc
mlnclunll si fàtàrnlclel lor, si prin teroare ìsi
vor consolida autoritatea - atunci voi v-ati
Ispràvlt treaba. CRED1NTA OAMEN1LOR SE
VA CLAT1NA; oamenii vor gàndi cà. dacà
slulitorli si dascàlil Bisericii sunt asa.
atunci credinta predata de el nu poate ft
màntultoare, ci pierzàtoare, lar ei mlnt:
- predica si Invaia smerenla, el Snslsl
fllnd màndrt de cucernlcla lor crimlnalà si
pre facuta;
- predica curala si neprlhànlrea, lar el
se scàrnàvesc Sn desfràu, vlcll, ademenlrea
femellor si coruperca celor nevlnovatl si puri;
- predica lublrea fata de aproapele, lar
el folosesc tortura, ard pe rugurl si nàsco-
cesc cazne (35);
- predica abstlnenta si sàràcla, lar el
sunt desfrànati. trufasl, hràpàretl, lubltorl
de arglntl $1 avlzl de a acapara averi stràine.
Tentatla va fi atàt de mare, ìncat putlnl
vor rezlsta. Credinta si rellalozltatea vor
deveni smlntealà. fllnd subminate din ràdà-
clnà (din cauza pàcatelor preotllor). (36)
Treaba asta v-o ìncredlntez vouà: Lealu-
nii lui Palada si Moloh."
(li. Pervertirea SAVAMTILOR
prin sugestii diabolice)
..lar tle, leglunll sarpelul negru (stàpàn
pe puterea suaestìei), lata ce-tl poruncesc:
- Voi urmàritl-l pas cu pas si suprave-
Margul distrugàtorului 29
Qheatl-1 neincetat pe savantll ìnzestratl cu
talente si qenlalitate. Ace$tla sunt cel alesi
si cei mal valorosi dlntre oamenl - el cerce-
teazà natura si mlraculoasele el structurl si
forme, stràdulndu-se sa pàtrundà tn talna
vietll intru slava Creatorulul si a cunoasterll
mtelepclunli Sale de neconceput (37)
Menlrea si telul lor este atàt de clar si de
màret, IncAt, dacà ei vor reusl sà-l reallzeze.
atuncl ìntreaaa vlatà a oamenllor va fi
uulreptatà ìntru preamàrlrea Atotputernl-
culul. si oamenii se vor Intoarce laràsl la
iH'inurlre si desfàtare vesnlcà. Lor 11 se va
revela toata bucurla si ferì ci re a exlstentel si
(.redinta lor va fi ca dlamantul.(38), lar
i i . i m à n t u l cu totl locultorll lui va deveni
Impàràtia Invlatulul. Atuncl toate resursele
noastre, mljloacele de luptà si tlmpul
soroclt nouà se va sfarsi."
„- Qràbeste-te, leglune a sarpelul negru I
Qrabltl-va, slujttorllor, pe tàràmul acestor
•lesi, savanti $1 genll al slavel cruci!. Inspi-
ratl-le cu prudenti, ìnselatl-1 In ascuns si pe
ncobservate • cà nu ex I sta nlmlc in lumea
•uprasenslbilà si talnlcà'. lar tn ce prlveste
• De mai mult de un secol, printr-un complot ideologie,
l'inrmrea este supusà unui bombardament cu idei
ih/»|vante, corozive, care atacà Insali principiile hinda-
mmtale ale vietii §i moralei, urmàrind sdavia spiritualà
pi tu spalarea creierului. lar sloganul ..pianeta se
te" ascunde in el graba nebunà a lui satan -
i l i - r de a ajunge la càrma omenirii spre a o supune
 30 N.P. R i g k o v a k i
caracterul treptat al dezvoltàrii naturi! In
toatà diversitatea f r u m u s e t l i $1 armonie!
formelor el, SUQERATI-LE cu vlclenie ideea
AUTOCREATIEI.
SUQERATI-LE, pentru a produce o
tmpresle mai puternlcà, termenul latlnesc -
EVOLUJIE; acest cuvànt va prlnde mult mal
repede $1 va Intra In uz, filndcà oamenll
sunt pasionatf de sttfntà $1 cred cu tàrle
celor Jnltlatl In stllnte.
Pe màsura cercetàrtlor experfmentale
asupra s t r u c t u r l l materie! $1 a formelor ef,
SUQERATI-LE PREVAzATOR, ca $1 pe
parcursu! Investlgatlllor asupra sufletululsl
d u h u l u l pàstrate ìn talnà - Tn puterea
atottlltoare a Creatorulul • SUOERATI-LE CU
MULTA VICLEniE. cà acest SUFLET si acca
de viatà dàtàtoare. sau cum l-o ma! fi
zlcànd - ?UTERE. nu existà deloc - ea fllnd
doar aparentà, aldoma mlscàrll - o slmplà
miscare, dlferftà doar ca vltezà, diversificata
de cétre perceptie, sau o rifrangere asupra
punctelor nervoase sensibile, asupra
strunelor nervoase ale organlamulul - gì cà
nu exlsta dccàt materia, «ubatanta vlzlbllà
si palpabili, «fi.n.i i t i proccauI mlscàrll
sale, AUTOQCnriiAIOAi
Accastà auaaatia aata %tjt fa r^^glta
fncat o.MIM - M I v o i i i, ufturlntà la
HEOARCA r*Ki. . . tulul 9! a lui
Margul distrugàtorului 31
DUMMEZEU - Creatorul Unlversulul.(40)
El vor zelflca materia, lar suprema
reprezentare despre El - Dumnezeirea asta -
o vor comasa si o vor vedea ìn sine, adlcà tn
Intelectul lori si SE VOR TRUF1 si se vor
ridica ìmpotrlva credlntel In UMUL • CEL
VE^MIC."
(III. Pervertlrea clericilorsi savantilor
rodeste ìn oamenl necredlntà si trufle)
„- Vàzàndu-l pe slujitorll BlserlclI Lui,
asa cum l-atl fabrlcat voi, (trufasi si pàtl-
masl), oamenll se vor smlntl de tot In
Dumnezeu si vor Intra In alianti cu noi
(demoni!) si vor recunoaste ca PROQRES
REAL §1 UM1C numal CULTURALISMUL
nostru si LIBERTATEA noastrà (care sunt
demonice), ìn tlmp ce POZiTIILE FIOASTRE
ìmARITE vor fi complet ascunse si Inacce-
sibile pentru oamenL filndcà AM REUSIT
PERFORMAriTA ca EXlSTEFiTA P1OASTRA SA
FIE PÌEQATA CU DESAVARSIRE.
lar atacurlle noastre V1CLENE, sugestlile
l e g i u n ì l noastre, vor fi considerate de oa-
menl ca provenlnd din dtrec(la opusà, fllnd
luate drept salutari amicale ale Intelectulul
genlalllorsàl reprezentantl (savantil).
SI nimànul (41) nu-l vor mal da crezare
cà suntem adversarl. (vràlmasl). lar orlcine
ne va depista si-I va avertlza si pe altll,
despre exlstenta noastrà realà. va fi luat !n
ràssisocotlt nebun." (42)
 32
;.P. R i g k o v s k i
(IV, Atentie! Demonll fntunecà constilnfa,
zàpàcind crelerul.'flj
.,- Cànd totul va fi gata - mergetl fnalnte
cu INDRAZ/IEALA. Trebulc sa acflonàm cài
mai PERSEVEREttT si mal fn PRIPA, ca SA
ABATEM definttfv gàndul omenirii de la
accie làcasuri ceretti si de la SPERANJA
LOR fN NEMURIRE care-I cheamà In
Impararla din Fnaltul cerulul.
rflndcà de dragul Imparatici Cerestl
oamenii fsl pàzesc CURALA SUFLETEASCA
91-9! senslblllzeazà SAcAlTORUL OLAS AL
CON$TliriTEI care le reamlnteste de
DUMNEZEU §1 de sflntenla Sa, noi trebule
sà-l fmpledicàm sa nu giunga sa vada CUM
STRALUCESTE PURUREA LUMINA HEAPUSA
AADEVARULUI.
msà acestul QLAS AL COrf9T/inTEl,
acestor PERSEVERENTE §/ VERNICE
PORNIRI ALE SUFLETULUJ OMEMESC (43)
ne va fi greu sa le venlm de hac... Asa ed -
fata cum vom proceda:
- Ascultà, leglune a sarpeluf negru,
fstàpàn pe putcrea suaestlcl), 9! executàf
Cài mal multe IMPRESI! oamenflor - din
cele mal felurlte, captlvAnd atentla prlntr-o
succeslune firbrllA, n> n « - « . i i r m l n u t , f n
ficcare %<•< undA • la nr*Mi»M Mrrt preget:
IMPRESI t u r m.il M I I I ;.i .,..il noi mal
ATRAQAh'MU ' r-.i ( « i MoARE,
Mar$ul distrugàtorului 33
Mal ìntàl de toate - procedeele de
limismisle a undelor, gàndurilor, dorlntelor,
a ln(regil flln^e - sa audleze de la distanti,
lA >l comunice gandurile la distanti - ceva
• M M i . i i p o m e n l t , gigantic, stupeflant...
SA-IAPROPIEM pe oameni, SA-I ADUnAM
la un loc - misturati IZOLAREAI (45)
Spulberatl 1MDIVIDUALITATEA, ìndepàr-
l,itl-l de IMTERIORITATEA LOR trezlndu-le
CURIOZITATEA fata de scllpltoarele inovatil
9! de cre§terea farà precedent a Inventlvl-
tAtll intelectuale... Captati-le toatà atential (.
Toatà aceastà tehnlcà nebunà, ne va slujl
nouà... Dezvoltarea mijloacelor de transport
cu ajutorul aburllor, cài ferate si vapoare,
vuletul trenurilor, miscarea rapida, cu lutea-
la fulgeruiui, pana la zàpàclrea c r e i e r u l u i -
/gomot, zdràngànealà, f l u l e r à t u r i , gàrl
urlase, cu gàlàgla si larma lor neìncetatà,
CALEIDOSCOPUL IMAQiniLOR §1 IMTAM-
PLARILOR PERICULOASE, Indràznete pana
la insolenti, pana la ametealà, pana la
avaria unor garnlturl intregl de trenurl. cu
tot cu ìncàrcàtura lor umana... Telegrafo,
telefoane, MfturL aeronave, fonografe si
gramofoane... Motoare electrice, tramvale
electrice, lumina electrlcà... Toate aflàn-
du-se in mainile omulul, in posesla Intelectului
sàu, a omulul-ìmpàrat, stàpànul naturi!, pe
care sl-a supus-o... (trufla anarhicà a demo-
nulul s-a transmis si omului).
 34 N . P . R ì g k o ski
PIÙ MAI CXISTA AKTA INSPIRATA (46),
aceasta se aflà in stampe, fotografi!, oleo-
grafii, fn reproducerìle mecanice, rapide a
pozelor nenumàrate... Nasini de scrls,
maslnl de t i p à r i t , masfnl de cusut, maslnl
de semànat, de treierat, maslnl de macinar
si de copt pàlne, maslnl de Jocuri, maslnl
de cantal si de vorblt, clnematografe..."
(V. Aiurit de iuresul termici! omul
decade fn idolatrlzarea i n t e l e c t u l u i ]
..- Jos munca manualàl... A triumfat
INTELECTUL. IHTELECTUL e Imperai,
INTELECTUL e stàpàn, IHTElXCIUl^ejnàn-
drja omulul. Lui vor ìncepe sa I se i n c h f n e ,
pe el II vor Idolatria. OMUL isl VA RIDICA cu
màndrie CAPUL si va cunoaste LIBERTATEA.
La ce-f trebuie lui stàpàn, dacà el stàpà-
neste totul? La ce-I trebuie lui sa se supunà
culva, dacà et stàpàneste totul? La ce-I
trebuie lui sa se supunà culva, dacà tortele
naturil t s-au supus tul? Omul va cunoaste
ìntelepclunea prezlcerll din Eden' fàcutà de
noi, (diavoli!), femell ascultàtoare: -veti stl
lucifer, Tatàl Minutimi, numeste marra lui
MINCIUNA, gro»ol«n* M MISTIFICARE si mirava
-.i DECHIZARE drept in|el«-pcium-j preziceriì din
Eden", iar pe neascultatoarea Èva o lauda apreciind-o
ca "femeie ascultàtoare". E de la sine intflrs ci $/ toate
fctele^ijemeile moderne, noncon/ortniste, ucigaje de
copii (avortoare), iubitoare de discoteci 51 cràjme, de
desfràu 51 modA, sunt mult plàcute de diavol.
Margul distrugàtorului 35
totul, veti fi ca nlste dumnezel-." (47)
(VI. Ràzvràtirea omulul ìi amplifica
vlnovàtla si groaza de singuràtate)
„• §1 OMUL IsJ va fnàlta CAPUL si va pro-
voca la luptà CERUL, care I-a chlnult prln
in cerca rea ràbdàril si se va RAZVRATI
impotrlva supunerll si dependentel In fata
LEQII, ìmpotriva SMEREMIEI $1 CURATENIEI,
si MEPRIHAniRII, batlocorlndu-Ie ca De nlste
slàbicluni. sovàieli si servilism», 5! le va
inlocui cu LIBERTATEA AMARHICA, iar
desfàtarea In PLACERI SEHZUALE va fi
podoaba acestel L1BERTAT1.»"
..Vlata va n o Ml^CARE TARA IMTRERUPERE,
FARÀ ODIHNA, un caleidoscop nesfàrsit al
impresitlor - VA MAvALI CA UFI PUHOI-,
antrenànd totul, MELAsAflD TIMP, nelàsànd
nici o cllpà pentru aducerea amlnte de
Dumnezeu $1 de sflntenla Sa, de vla(a
pa$nlcà, pllnà de iublre, ìndreptatà spre
H Este cutremuràtoare neru§inarea lui Lucifer cu care
impieteaza frumusetea vietii $i vaiolile ei: curazia,
nepnhànirea, smerenia; cu càt cinism §i obrAznicie le
nume§te: slibiciuni, sovàieli $i servilism. §i càti cameni
astàzi au aderat nebune§te la aceasta batjocorire a
norxnalitàtii §i sfinteniei! De aceeas,i cutezanfà §i tupeu
sunt impregnate teoiiile $i filozofia lui Emil Cioran si a
lui Marx, Intru totul servind lui Satan. Marx chiar recu-
noa$te ìntr-o scrisoare trimisà lui Engels ci in scrierile
sale ..a dat omenirii sa manànce rahat §i gunoi."
9 Lucifer este cel mai mare psiholog dar §i mare pisàlog
pe capul omului..
 36 N.P. R i ^ k o v s k i
LUMINA - acolo unde se aflà IZVORUL sàu si
ìmplinirea fàgàduintef.
niMlC SFAMI, dumnezelesc, nu-I va mal
SATISFACE si ALIMA pe cameni, lar VOCEA
COn§TIiriTEI in el se va ST1MQE si vor FUQI
de ea, si SPA1MA lor va fi un CALVAR... El vor
càuta sa se alàture QLOATEI. temàndu-se
de SlPiQURATATE. pentru A KU TREZ1 in el
VOCEA COnSTlinTEI." (48)
(VII. Cultlvarea Intelectulul, ..trlumfàtor"
si ràzvràtlt, va ìnlocul cultlvarea virtutllor)
..- $1 astfel, in locul acelel sflntenll si
p u r i t à t i copieresti, Infantile, pe care el
(oamenii credlnciosl) o numesc VIRTUTE si
dezvoltare spirituale - asa cum l-a invàtat
MIELUL, noi (demonil) vom Instala CULTURA
noastrà (49) (dlavoleasca), PROQRESUL nostru
-al TRIUMFULUI si MANDRIEIIMTELECTULUI...
La ce bun aceastà odloasà ordine,
aceastà supusenle !n fata Legll?(50) La ce
bun aceastà putere moralà care uneste
puterfle sufletulul si care fràneazà astfel
I m p u l s u l càtre pofta nesàfloasà de paslunl?
La ce bun aceastà tàrle moralà sufleteascà
care lnABU§A Inslnuanta" CHEMARE de a
10 Chemarea demonica de a se imbata cu toate spurcà-
ciunile ,,unei vieti senzuale, nerujmate §i captivante"
este insinuanti, adici obrazmcà, si o descoperìm $i in
..Planiti roju" dczvAluit de Protocolul de la Toronto,
din care citàm, de la pag. 30, paragraf 1.: Pentru a
Mar^ul diatrugàtorului 37
se ìmbàta cu toate frumusetile une! vieti
senzuale, neruslnate si captivante?
- IMSP1RATI-LE inslstent si cu vlclenie
EQAL1TATEA In drepturl asupra EXTAZULUI
si SATISFACTIEI SUPERFICIALE de o CLIPA,
egalltatea in drepturl asupra vieti! usura-
tlce, bogate, acceslblle orlcul, a unel vieti
paslonate, a desfàtàrli pana la capàt, pana
la FUMDUL PLACERILOR1...
(Vili. IndemnatI sa lepede vlata flreascà
pentru o vlatà artlflclalà, oamenll decad in
senzualism si autodlstrugerel
„- Ascultà, LEQIUME A §ARPELU1 hEQRU
si a MAMOMEII (51 ) Ascultà §1 cxccutàl...
Cànd VIAJA FIREASCA a oamenilor SE
netezi drumul spre naftcrca ..Guvernului Mondial"...
'vom amplifica Societatea plàcerilor care ne-a fost
atàt de profìtabilà pana in prezent. Cu tehnica ..Video",
pe care am finan\at-o, vom finali za pervertirea moralà
a tincretvlui. li vom o/eri posibilitatea de a-ji satisfece
de-acum incolo, toate instinctele. O /linfa postdata f*
sim^uri fi ajunsà sciava acestora. dup& cvm |fim, nu
are nici idealuri. nici forfa intrrioarà pentru a apara
pe oricmc s«u orice. Omul respectiv este un individua-
list" prin definire, reprezentand candidatiti perfect mo-
delabil dorinfclor §i prioritafilor noastre (mondialiste)
"Planul Rofu" 9! "Aurora Rogie" par a fi niscute din
acest pian diabolic ancestral conceput de Lucifer in
iad 9! redat, cu toata strategia fi tactica lui, in aceastà
vedenie revelata in 1905. Sa ìnfelegem, care, ci
Organizafiile Nafiunilor Unite sunt satanista,
slujitoare )i ìnchinàtoare direct lui satan? §i ca satan-
Lucifer este sfàtuitorul fi dumnezeul lor?
 38 N.P. R i g k o v s k i
VA SCMIMBA fntr-o VIAJA ARTIFICIALA, de
p r o d u c i l e mecanicà - atuncl munca
manualà va devenl Inutllà si mainile
oamenllor vor fi slobode... (52)
Atuncl, DORINJA IREZISTIBILA de a trai -
de a trai SPASMODIC, Impetuos, cu tot!
nervll, cu toate flbrele c o r p u l u i , prln TOATE
senzatlfle m l n u t u l u l , clipei, si de a sorbi
cupa desfàtàrfl pasionate, cu bucurllle si
bunàtàtlle CULTURI1 noastre (demonice), pe
de-a-ntregul - VA CREATE ca un VAL
a n t r e n a n t , acaparant, pàti mas.
DORINTA NElNFRANATA de a bea CUPA
vietil pana la fund va incepe sa creascà si
sa se fnteteascà pana la EXTAZUL MORJII
(53), pana la AGONIA DESFATARILOR - sa
guste ficcare, sa ìncerce si sa se delecteze
... ; PENTRU CA nu va mal exlsta CREDIMTA,
nu va mal exlsta NADEJDE, nu va mal exlsta
DRAQOSTE - ci doar PLACERI SENSUALE.
Chiar OAMENII ìnslsl VOR RADE de aceste
SURORI ale nalvel fantezli umane -
CRED1NTA, NADEJDEA si DRAQOSTEA - asa
cum ràdem noi acum - coolll liberi al
iadulul:ha-ha-ham(541
Asa cà, ràdevi de el, ràde(i de n e b u n i ,
n e b u n l l o r ! '... Ràzi, legiune a sarpelul ne-
gruf... Ràzi, bàtràne Nolohl... Prlveste si te
11Demonii ei ìnsisi se numesc nebuni deci Isi recunosc
nebunia, dar, incapannati fiind, se mentin in ea.
Lucifer este primul nebun si pnmul mincinos, tata]
minatimi si al nebuniei.
M arguì distrugàtorului 39
bucurà de nebunia oamenllorl...
(IX. Marcie merlt al bogatilor
ìn ràsturnarea ordini! naturale]
..- Munca, credlnta si speranza 11 salvau,
oferindu-le TIHNA si curata BUCURIE a
vietil. Vlata lor decurgea in PACE, ìn
CUMPATARE, In JUDICIOSUL CALCUL de la
seceri? la secerls, de la culesul roadelor
pana la noua recoltà.
Ori, BOQATH ne-au SLUJIT nouà (demoni-
lor) dlntotdeauna, ìndepllnlnd munca
noastrà: ghlftulndu-se si bàtandu-sl Joc de
sàràclmea ràbdàtoare, (Inànd-o ìn l a n t u r l si
inchlsori, ìn muncl pentru el, bogatll, pentru
iNDESTULAREA lor, pentru podoabele lor,
brocarturlle si moda lor, pentru fastul si
vanltoasa stràluclre a tràndavelor concu-
bine, pentru DESTRABALAREA si LUXUL
exageratl El n-au avut nicl CREDinjA, nlcl
NADEJDE, nlcl DRAQOSTE si compaslune.
Meritul lor m toate acestea e mare tnaintea
noastrà...
Deci, atuncl cànd FABRIC1LE si UZINELE
vor ANIMILA MUNCA MANUALÀ si masele de
sàraci tnfometatl nu-sl vor mal putea gasi
un LOG de MUNCA - tinta noastrà va fi
atinsà. PROLETARIATUL se va RASCULA si
va ERUPE ca o lava grozavà, universale...
Legiune a sarpelul negru, si tu, bàtrànule
Moloh, INSPIRA-LE Ilbertatea, llbertatea
civllizatà (55) a BUNULUI PLAGI... Acum nu
 40 N.P. R i g k o v s k i
va mai fi greu s-o scoatem la capàt: lansati-1
pe MARX al nostru si instalati SOCIALISMUL
in LOCUL Idealurllor crestinesti: credin(a,
nàdejdea si dragostea(56); in LOCUL acelel
màrturisitoare Blserlcl a M l e l u l u I , aliata
nouà, pe care am REU§IT s-o DIVIZAM atàt
de ABIL cu ajutorul SERV1ABILEI ierarhii a
clerulul el, s-o DIVIZAM LA NESFAR§IT In
parti11 ce-sl vor DISFUTA prloritatea $1
SFiriTErilA, In mUlocul URII si VRAJBEi
cuvlosllor pastori ambitosi...
- Mo! am birultl URLA, legiune a sarpelul
negru si ìndeamnà-l pe cameni: - Tràiascà
MARXISMUL1 Tràlascà PROLETARIATULI -
revendlcarea generala, fortatà(57) si urgenti
a ferlclril tuturor • a bunàstàrll, a comodl-
tàtllor si desfàtàrllor CULTURII noastre
SCLIPITOARE (58), CAPTIVANTE, LIBERE de
toate aceste SUSPIME TULBURATOARE
dupà IMALTUL si IMDEPARTATUL CER... (59).
ìntruchiparea, colo, a Idealurilor lor e
prea depàrtatà; perfectlonarea individuala
e prea indelungatà...
(X Relativitatea ideilor
ìntunecà minale oamenilorj
„- Sugerati-le oamenilor FERIC1REA
momentanà: - PLACEREA nu-l decàt AICI si
n u m a l AICI! Sugerati-le tuturor si fiecàruia
12 Protestantii care s-au rupt din Biserìca Catolicà sunt
divizafi la nesfàrsit. Nu au reusit ìncà sa fàràme Biserìca
Ortodoxa, dar au reu$it sà-i dezbine pe ortodoc§i intre ei.
M a r 9u 1 d i s t r u g à t o r u l u i 41
in parte forta, energia, fermitatea de dragul
fericlrli sociale, a fericirii tuturor.
LUATI in RAS notiunea de PACATI
Datetl-và joc de curala si sflntenia vietili
BATJOCOR1JI CONSTI1HTAI...»
Luatl-l in ras si sugeratl-le cu fermltate cà:
- Sa omorl, sa versi sàngele allora, a
multerà, a unel clase ìntregi de dusmanl,
pentru FERICIREA SOCIALA - este o FAPTÀ
EROICA si o treabà càt se poate de bunàl
-Sa nimerestl la inchlsoare. In cazemate
si la ocnà de dragul FERICIRII SOCIALE -
este o ISPRAVA de MARTIR 1 * si o treabà si
mal bunàl
- Sa ràpestl, sa ataci si sàjefulestl ori sa
furi de dragul unor scopurl sociale • aceasta
este o FAPTA VITEJEASCA.
- Sa mori pe esafod, sa fli ghllotlnat sau
ìmpuscat de DRAQUL ferlclril sociale si a
CULTURII noastre - a L1BERTAJII, EQALITA-
TII si FRATERniTATII (60) - debarasatl de
aceste fantazàri ale credintel. nàdeldll si
dragostel. Impuse oamenilor (61) - aceasta
• ' Aceasta batjocohre a constiintei, a moralitàtii, a
sfinteniei si curàtiei vie(ii o ìntàlnim azi la tot pasul, in
toate gàstile tinerilor dar si in colectivitàtile maturilor.
14 Lucifer a substìtuit idealului de martir pentru
Hristos, idealul fals de: martir fi erou modern de dragul
fericirii sociale, fericire obtinutà prin chine si ticàlosii. Ei
sunt a^a-zìsii martiri ai civilizafiei, mucenicii dtsfr&ttlui,
care se jertfesc pentru asa-zisele drepturì ale omului la
liberiate anarhica, la vici! fi dezxnat.
 42 N.P. Rigkovski
este mtr-adevàr o TAPTA EROICA.
EROISM nu ca al mucenlcllor crestlni.
din draaoste pentru blnefacerlle vesnlclel.
ci erolsmul MUCENICILOR nostri, MODERNI,
pentru o realitate anume, pentru o ferlclre
obsteascà alci, pe pàmànt, FERICIREA
satlsfacerll totale a tuturor comodltàtllor si
a n e ì n f r à n a t e l o r p o r n i r i pàtimase de a bea
CUPA vletll pana la fund, prin bunurile distri-
buite tuturor In eoa I a màsurà si la ficcare.
Acculi BRAVI MUCENICI" al nostri vor
exerclta o Influenti extraordlnarà asupra
socletàtll, pentru cà vor SUBTILIZA no(Iunea
de faptà eroica si slava umilà a mucenlcllor
M I e l u i u l , ca sa le ocupe locul lor si sa
umbreascà pomenirea lor, mlcsorànd
adevàrul c u n u n i i lor mucenlcestl.
Aceastà TACTICA, as^derea, COSTA nu
p a t i n e eforturl si trudà, deoarece tu,
LEQIUNE a sarpelul negru, va trebul sa
fntretll prln sugestll sporlte SISTEMUL DE
EXECUJH (62), ce tntàreste si allmenteazà
15 Ei sunt martirii civilizatiei, mucenicii desfr&ului (Oscar
Wilde, Edgar Alain Poe, etc), care se jertfesc pentru drep-
tuhle omului de a-§i satisfare toate pomirìle pàtìma$e; ei
vor sa instaureze .domnia bunului plac" fi a lui ,jac ce
vrtau, fie ce-fi posa!?" Printre ei sunt 51 eroii moderni ai
tuturor revolufulor anarhu-ti' prt>gresiste", la monumen-
tele càrora copiii nostri ne^tiuton depun fiori. $coala,
ne§tiutoare $i ea, in tnconftienta ei de sciava a puterii
mondiale, depune f l u r t n n rvntni a le intuneca mintile de
cànd sunt mìci, crezAnd naìv cA-i lumineazA.
Margul distrugàtorului 43
EMERQIA VOASTRA de fmpotrlvlre si dlstru-
gere a poruncilor MIeluiul prlntre oamenl,
si care ne sunt necesare pentru cà ìnàspresc
relatllle dlntre popor si autoritàtl, apropllnd
ISTORIA de F I M A L U L prlelnk nouà, de
QUVERPÌAREA noastrà asupra lumlllll (63)
• TntelegetI voi TACTICA asta? - Tu,
LEQIUNE a §ARPELU1 IMEQRU, si tu, bàtràne
MOLOH, si tu, vesnlc JUCAU^ULE, vesnlc
zàmbàretule EROT - COPILUL sarpelul
negrufl Suaeratl-le. deci, oamenilor RELATI-
V1TATEA 1DEILOR1 (64) IlTTUriECATI-LE
MIETILE!" (65)
^i Lucifer ìsi intinse màdularele, càscand
de se cutremurarà dedesubturile Infernului
si scràsnl din dlntl. De acest scràsnet se
clàtinarà leglunile uràcioaselor f à p t u r i ale
demonllor. ^arpele negru al gàndulul luciferlc
se ràsucl si-I cuprinse, ìnclngàndu-l cu inelele
sale, si ìntlnzàndu-se, si iaràsi ràsucindu-si
ìndàràt Inelele, in qhemul u n u l nou gànd
intunecat al dlstrugerll si pràpàdulul.
(XI Oamenli posedà o citadelà • cea mal
inaccesibilà - maternltatea.
Trebuie distrusàll
lar Lucifer a continuai:
..- Ascultati cu atentle: si tu, LEQIUME a
sarpelul negru, si tu, bàtràne MOLOH, si tu,
vesnlc zàmbàretule EROT, odrasla sarpelul
negru, nASCUT sub POMUL paradlslac al
 N.P. R i g k o v a k i
SEDUCTIEH... Ascultatil
Va asteaptà cea mal QREA SARCINA,
farà de care nu vom RCU§I nlmic, lar toate
UMELTIRILE noastre nu-sl voravea ROSTUL.
Oamenll posedà o cetate - cea mal fnac-
ceslbllà. Aceasta este MATERTttTATEA: nasterea
urmasllorsl educarea lor. FEMEIA TEC1OARA si
fEMEIA MAMA: lata acca rORTAREAjA de
NECUCER1T a OMCrflRII, care trebuie avuta
permanent in vedere. (66)
fndreptatl cu DIBACIE §1 PRECAUJIE
toate ATACURILE voastre asupra el. Dacà
nu veti CUCERI, nu vefl SUPUHE aceastà
CITADELA - totul va fi In ZADAR, càci nu veti
apuca sà-l venitl de HAC unel OEriERATH.
cà va CRESTE, formàndu-se, ALTA ARMATA
centra noastrà.
Cu ajutorul femefl vom reusl sa punem
LABA pe FrtTREAQA omenlre in prezentul si
vlltorul el, s-o RAP1M fn mtreglme..."'-
16 Femeia este finta principali a atacurilor demonice,
pentru a o Impinge a se lepida definitiv de credin(a lui
Dumnezeu. Criminali, uciga$i a prophilor copii, sau
tàvàlindu-se in tot felul de pacate (huli, trufie, modi,
desfràu, betie, droguri, etc.J, de va mai aduce totuji pe
lume copii, bineìnteles ci acestia vor fi dupi chipul 9!
aseminarea ei, necredinciosi - nonconformisti, intune-
cafi, trufasi, pervertiti de la nasiere, mici ..diavoli
hulitorì de Dumnezeu", care vor ajuta demonii, prìn
fiutate si parimi, la surparea omenirii in haos si
anarhie, si in final cu totù' vor umple iadul... Pàrintele
Arsenie Boca ù spunea in anul 1944 unei profesoare care
la 28-30 ani nu se putea càsitorì: ..Nu mai e vreme de
M arguì distrugatorului 45
§i, dintr-odatà, ìngrozlndu-se de acest
qànd, Lucifer s-a strambai de parcà-1 dureau
i l i n t i i . $arpele n e g r u l u i gànd a lunecat
printre maxllarele lui cascate de frlcà si s-a
pierdut mlàuntrul lui. Tot iadul s-a i n f i o r a i
si s-a cutremurat...
... O RAZA de LUMINA PURA, pogoràndu-
se din ÌMALTIMILE inaccesibile, ca un
rULQER, a LOVIT ÌMTUNERICUL, impràstiin-
du-1. A fost ca o aducere aminte a turbate!
neputinte luciferice si a màrinimiei nesfàr-
site a Creatorului: in ceruri apàru pentru o
clipà inalntea lui Lucifer chloul purtàtor de
lumina al Preacuratei Fecloare - Maica
Mielului. neoboslta si pururea ocrotltoare si
apàràtoarea vlrainltàtU si maternitàtli
femeilor.
^i iaràsi se ìntetl intunerlcul infernulul
si scàntelarà ochll lui Lucifer, lar din
maxilarele lui se strecurà In afarà sarpele
negrului gànd si un rànjet obraznlc si
batjocoritor ìl schlmonosl fizlonomia.
„• Cunoastem noi aceste sperletorll" •
continua el cu o voce insolente, strldentà si
scàrboasà, aidoma zdràngànitulul une!
piaci de aramà ìntre ciocan si nicovalà, si
se semetl trufas, RIDICAMD un PUMN pàros
si diform cu degetele fnclestate, aràtàndu-
cisitorìe, dar pini la sfìrsitul veacurìlor s-or insura fi
marita, iar tot ce »e va naste din voi v? fi d\ayol hulÌtPr
de Pumnezcu." Tragic avertìsment!!!
 46 N.P. Rigkovski
$1 ghearele, asciutte si albe.
{XII Bàrbatul corupt - un a l i a i
de nàdejde al d i a v o l u l u i )
.,- nu suntem s i n g u r f ! Avem un ALIAT •
•CUriUNA CREATICI», - cu el nu ne TEMEM"
de niMICl... De PARTEA noastrà se aflà
BÀRBATUL, sexul MASCULIM, el ne va
AJUTA sa aranjàm lucrurllel" (67)
..- Asculta, LEQIUrtE a sarpelul negru, si
tu MAMONA, si tu MOLOH, si mal ales tu,
h a z l i u l e si jucàusule EROTI Sugeratl-Ie
BÀRBATILOR, si mal ales TIMERILOR,
POFTA SEKZUALA EXCESIVA.
SUQERATI-LE cà aceastà CASTITATE si
MEViriOVATIE a fetelor, TIMIDITATEA si
toatà aceastà PURITATE FECIORELNICA si
MODESTIA tlnerllor - nu sunt decàt PREJU-
DECATI Hpslte de continui, ce InORADESC
necesitàtlle flrestl si STinQHERESC plàce-
rlle vletil.
IMDEMNATM pe barbati sa practlce
AMORUL LIBER, TARA CAsATORIE, care sa
nu INCOMODEZE personalltatea, ADEMENI-
17 Atenfie! Barbatili corupt e»te sprijinul diavolului, h
alungà demonului fnca de Dumnezeu. Neeuratul se
bizuie pe ..sexul mawulin" In care vede un aliat de nA-
dejde. Cu barbatili fn afiitor, I in iter e sigur de reu§ita
planului lui dr . . ' I M | ' I - M - .1 »Mirrimi, e convins cà prin
bàrbat va tngenun ir! §i femeia mami
in mocirla p A i . i i u l u i n \.< progenitura, ;i va
rapi omemrra din inAiu hunA a lui Dumnezeu.
Mar^ul distrugàtorului 47
TOR prin sansa diversltatll... INSPIRATI-LE
bàrbatilor AVERS1UME fata de càsàtorla ce
APASA personalltatea, punàndu-1 CATU§ELE
ìndatorlrilor. ARATATl-LE si SUQERATI-LE
modul de trai !n COMCUBIMAJ $1 al
CASATORIILOR CIVILE.
MEDICiriA $1 MARXISTII va vor fi de folos
mal cu scarna prin PUBL1CAJIILE lor
POPULISTE si IMSTRUCTAJELE referltoare la
sterllltatea arbltrarà prtn Intermedlul
DISPOZITIVELOR speciale folosite in tlmpul
actulul sexual. In acest caz PRESA, prletena
noastrà FIDELA, se va dovedl o ARMA redu-
tablld de dlfuzare RAPIDA a acestor cunos-
tlnte absolut folosltoare pentru proUferarea
CULTULUI EROT1C. Asta pe de-o parte...
lar cànd BARBATI! se vor DESTRABALA
de tot, gustànd din cel mal FRAGEZ1 AMI
dulceata profesàrll cultulul erotlc si vor
PREFERA tradltlonalel càsàtoril legale
COMCUBinAJUL LIBER, cu tot farmecul
POLIQAMIEI improspàtàndu-le slmturlle...,
atuncl stlmulatl-le celor mal VALOROASE
femel, celor mal PUTERM1CE naturi feclorel-
nlce, AMTAGOrilSMUL centra bàrbatllor,
RAMITI-LE cu ISCUSinTA fn amorul proprlu
si In DEMMITATEA lor, TREZITI-LE constllnta
necesitàtii de EMAMCIPARE, a servlclulul
IMDEPEMDEnT si a EQALITATH in drepturlle
civile cu BARBATI!, vinovati de soarta lor
vitregà, care au PRIVAT-O de càmlnul
famlllal si au ATEF1TAT la subllmul el DAR
48
N.P. Rigkovski
MATURAL de a fi marna.
Sistemai nervos la femel este altfel
TESUT, flind mal senslbll la sugestll."
(XIII Rànità cu iscusintà in demnitatea sa,
femeia este ìmpinsà spre emancipare, fiind
astfe! clìntità din rostul ei divin)
..5UQERATI-LE cu tndràznealà, dar si cu
precautie, depllna EQALITATE cu BARBATUL,
acest material GROSOLAN (68), care
CEDEAZA mai usor idellor NEBUNE$TI, pe
care le Imbraca I mediai tntr-o teorie
STIIMTIflcA, Impreunà cu un sistem de
factori doveditorl.
GASITI (ceva) anume pentru a Justlflca
Ideea, ortcàt de ABERANTA ar fi aceasta..."
Tot asa dupà cum am reusit sà-1 PAcALIM
pe bàtrànul savant, mSPIRAriDU-L SA VADA
In Ideea evolute! formelor universale ale
naturi!, a legitàtii dezvoltàril treptate, fn
ideea miscàrii el ascendente In procesul
reallzàrll reprezentàrilorConceptuluI Divin
al Desàvàrsltel Cugetàrl, ABSENTA LUI
DUMNEZEU, lar tn evolutla si utlllzarea
ulterloarà a acestei IDEI (nebunesti) - sa
EXCLUDA din 5TIIMTA credtnta in CREATO-
RUL unlversulul...
OI Aceasta a reprezentat cea mai TARE
1(1 tnsu$i Ludfer, marcie impostar, recunoaste càt de
aberantà este ideea deplinei egalitàfci a barbarului cu
femeia, de aceea le impune slugilor sale sa gàseascà ,,ceva
anume" prin care sa susina aceasta mare minciuna.
M arguì distrugàtorului 49
laturà a noastrà si TRIUMFUL» TOTAL asu-
pra 1MTELECTULUI uman, cu toatc ca e
sàrbàtorità de om, ca fiind EPOCA
mlnunata a EL1BERARII... El si, làsatl-I sa se
DISTREZEI..."
.,- Dar fltl ATEMTI, cà PEMEIA e mai
PREVAZATOARE decàt bàrbatul, mai ELEVA-
TA, mal PURA $1 DIVinA tn frumusetea
purtàtoare de LUMIPlA a sufletulul sàu. In
ìnfàtisarea sa QRAJIOASA, lar inFLUEMIA
el este foarte mare.
De aceea, la Inceput trebule SA-I
SUGERAM treptat si cu maximum de pru-
dentà rìOTIUMI FALSE asupra FEMmiTAjIL
MATERMITATIL CAST1TATH, GRATIEI si
I U B I R I I gingase, asupra acestei IUBIRI
IDEALE, ca flind nàscocite de càtre cameni
(deci relative si inventate).
Apol, tot mal Inslstent, crescendo -
SUGERATI-I dlspretul fajà de accie forme
19Demonii sarbàtoresc distrugerea credintei in Dum-
nezeu drept TRIUMFUL lor total asupra Intelecrului
Umani!! Diavolul este cel mai mare profesor in capul
necredinciosului si-I conduce prin toate ..pràpàstiile"...
In mintea din care Dumnezeu lipseste, diavolul este
stàpàn. Astàzi, prin ìnmultirea fàràdelegii, necredin-
ciosii conduc lumea apropiind ISTORIA de F1NALUL
prielnic demonilor. (je GUVERNAREA lor asupra
lumiL dupS cum ei ìnsisi se lauda,!!!... Prin ei, conduce
ìnsusi Lucifer... Dar crestinii drept-credinciosi sunt
optimish, Hristos-Dumnezeu Cel cu Cruce le-a fàgà-
duit ca nu-i va parasi, cà va fi cu ei pana la sfàrsirul
veacurilor!
 50 N.P. R i g k o v B k i
sentimentale, ce dau in vlleag SLABICIU-
FlEA femelei, càutànd atàrnare sì APARARE
din partea JUMATATII mal PUTERNICE.
PERSIFLATI abll si cu pricepere,
LOVIND-O fn amorul proprlu. TOT ceca ce
COflSTITUIE tn femele O FORJA §1 O
LUMIMA MAREATA trebule prezentat tn
ochil el, ca fllnd o ruslnoasà MEPUTIFITA si
LASITATE.
(XIV femela necredlncloasà lui Dumnezeu
ajunge sclava ffdelà a dlavolulul}
PRIHCIPALUL - continuati ATACUL asupra
SENTIMEriTULUI RELIQIOS, fnràdàclnat cu
putere tn senslbllul suflet f e m l n l n , ca
dlntr-o data sà-1 PERVERTII FROQEniTURA
si sa dlstrugem tn ea CREDIMTA si RELIQ1A -
aceste PIEDICI de TEMUT pentru CULTURA
NOASTRA (69) (a demonilor).
In acest scop Inspirati-te, Insplrati-le cu
Insistenti femellor DORinjA de a studia
stllntele SUPERIOARE, unde PREDOMINA
deja slstemul nostru evolutionfst de gandire,
calca RAJIOflALA (strambata si mincinoasà)
a cunoasterll experimentale, care duce la
NEQAREA exlstentel lui DUMPIEZEU, la
negarea n e m u r l r i l sufletulul si la negarea
altor momell ale credlntel...
lar pentru a MASCA deflnltlv EV1DEP1TA
NEBUrUE. vom da oamenllor L1BERTATEA
de CANDIRE, si el vor NASCOCl tn curànd o
riLOZOFIE POZITIVA. (70)
M a r i n i distrugàtorului 51
Atuncl FEMEILE se vor QRABI sa IMPAR-
TA cu BARBATI! dreptul la $TI1NTA, se vor
inserte la universitari, vor ocupa catedrele,
vor dlseca ì m p r e u n à cu s t u d e n t i ! cadavre
imbalsamate, càutànd tn eie SUFLETUL,
obàrsla vieti i, si deslgur, nu-1 vor gasi; lar pe
parcursul permanentel APROFIERI de
partea BARBATEASCA si a comunicarli
TOVARA$E$TI cu BARBAJH, in auditorii si
amflteatre, in laboratoare si cllnlcl, in adu-
nàrl si conferlnte, pe bànclle scolllor mlxte
si la servlclu, in diverse Institeli de stat,
PSIHICUL FEMEII se va POLARIZA flresc cu
insuslrlle de acelasl POL cu cel MASCULIH,
si astfel toatà FORTA FASCIMATIEI, TANDRET»,
MODESTIE! femlnlne si acelei ATRACTH
DIVINE, care necesità cele mal sublime
senilmente de frumusete si perfectlune
sufleteascà, aflate tn posesla femellor- vor
DISFARE de la slne si noi vom avea in femele
SCLAVA noastrà FIDELA cu a sa colosalà
mFLUEMTA asupra QLOATEI - la vederea
MARTIRAJULUI el in ìnchisori, tn exll si pe
esafod, in conformltate cu CODUL PEMAL al
libertàrii CIVILE... Ol Acesta va fi UH
AFROMT REMARCABIL, tncà nemalintàlnlt
tn achlzttllle noastre culturale, la adresa
Celul Preavesnlc. Sa mal a d m i r e si acum
c u n u n a creatici Sale!..."
Ma-ha-ha!!... i z b u c n i Lucifer in hohote de
ras si fizionomla sa monstruoasà cu buzele
floroaselor maxilare larg ràsfrànte, dezve-
52 N.P. R i ^ k o v s k i
lind douà ràndurl de dlnfl asciatiti ca otelul,
se schlmonosl ingrozltor.
ìmpreunà cu el hohoteau leglunile
sarpelul negru laolaltà cu tot! monstri!
infernulul si cu sufletele ìnrobite lor, aliati!
llngusitorl, aflatl sub teroarea infloràtoare
a nebuniel $1 a disperarli inconjuràtoare.
ladul se clàtinà si scoarta pàmàntului se cu-
tremurà de acest hohot sàlbatic si dement.
{XV. Prin spiritlsm si magie, pas cu pas
càtre intruchiparea AMTIHRISTULU1,
spre Unlunea Social-Democratica,
bazatà pe anarhla totalà }
„• Dreptl!... Ascultattl..." dàdu comanda
Lucifer si cànd se restabili linistea com-
pleta, continua:
„- Exlstà incà o ìmprejurare extrem de
Importante, care nu trebule nlcldecum
scapata din vedere. Asa cà, executatl cu
preclzle instructlunlle:
- O parte a Blserlcll fldelà Mlelulul se va
tlne cu tàrle de poruncile Lui, luàndu-se la
Intrecere in credlntà cu apostoli! nostri
SAVAMTI, stàpànind majorltatea mlntllor
(71). Aicea tu, LEQIUME a §arpelul negru, nu
ve! putea face fata asa de usor, deci va trebul
sà-i IMROLAM si pe PRIZOMIERII nostri din
cealaltà LUME... lata cum vom proceda:
• De ìndatà ce veti remarca prlntre cel
credinclosl Mlelulul dorinta de a DEMOMSTRA
savantllor nostri exlstenta VIETI! de dlncolo
M a r ^ u l distrugàtorului 53
de MORMAHT si a sferelor el superloare,
SUQERATI-LE (acelorcredlnciosi ai Mielului)
sà-sl insuseascà procedeele TAIMICE de
comunicare MAGICA cu noi (demoni!) de la
VOGHIMI! fidell filozoflei noastre si de la
dlsclpolil tlnuturllor Edenulul devastat.(72)
Dezvàluitl-le p r u d e n t unele din R1TUALU-
RILE lojllor masonlce(73) devotate nouà:
$EDIMTELE de SPIRITISM- si metodele de
Invocare a splrltelor, la care Imedlat ocupatl
totdeauna $1 peste tot locul piimele pozltll,
sub acoperirea unor SPIRITE RATACITOARE,
vasai! de-al nostri, càt si a SERVITORILOR
nostri, care vor apàrea in sedtnte de la
prima CHEMARE.
Ale! va trebul sa dàm dovadà de o
VIQILEMTA EXTREMA, ca nu cumva cel ce se
aflà In asteptare" sa alba In MIMTE si in
COMSTilMTA numele Celul Unula Sfant sau
al Mieluiul Sàu. De aceea, punetl-le tot felul
de PIEDICI, STAMJEMIMDU-I cu alutorul
sugestlllor ascunse de la STAREA de splrit
RELIQIOASA constlentà.
Dar in prezenfa SAVAMTILOR, a celor
MORTI splrltuallce$te si a necredlnclosllor
- Aflàm de aia cà jedintele de spihtism sunt unele din
ntualurile lojìlor masonice.
:i E vorba de credincio§ii fideli Mielului, care acceptà
totuji a participa la aceasti experientà nefasta a
ìntunerìcului de dragul salvàrii acelor savan(i ràta*ci(i
$i corupti, implicati in spirìtism. Prin credin(a lor ei
pot fi un pericol pentru §ed intele spiritiste, £n clipa in
care L-ar chema pe Hristos cu rugàciunea minfii.
54 N.P. R i g k o v s k i
nu producetl nlcl un FEL de fenomene, ca
sa nu urmeze o reactie Inversa. Deja aceste
asteptàrl in fata MASUJELOR si metodele
RITUALE creeazà o atmosfera proplce PiOUA
si potrivnicà L u m i n a t u l u l Miei $1 BISERICII
Sale, care ne SAcAlE prin PURITATEA si
SriMTErlIA SLUJBELOR sale spre LAUDA
Zldltorulul."
..Asadar, sa stltl cà adunàrile MISTICE,
sub denumirea de $EDIMTE SP1RITISTE
reprezinta CAMPUL vostru de activitate, lar
voi trebule sa fitl in PRIMELE r à n d u r l .
Retragerea este permlsà numal ìn situati!
extreme, cum ar fi interventla LUMINAJ1LOR
STRATEQI, ingerì sau Sflntl Cuvlosl
RAPOSATI - servii Mlelului si PAZITORII
sufletelor credlnciosllor... In astfel de cazuri
datl-và cu repezlciune ìndàràt, dar nu va
Intlmldatl de esecurl minore; dacà unu sau
dol vor parasi sedicele, nu-l nlct o pagubà,
orlcum ti veti avea pe ceilalti.
Esentlalul e sa va S1LITI din ràsputeri sa
INTRATI in relatll amicale cu partlclpantll
§ED1NTELOR, apàrànd tn grupurl, Ispltlndu-l,
trezindu-le IMTERESUL si CURIOZITATEA.
Atlngetl mainile si trupurlle medlumilorsl
celorlaltl participantl, amestecànd treptat
materia subtllà a ìnvellsulul vostru ìntune-
cat cu flbrele lor nervoase si astfel, ceca ce
nu veti REU§I prin SUQEST1E, veti REU§I
prin POLARIZARE, prin transferul ìnclina-
tiilor voastre volitive... Asa cà el nu vor mal
Mar^ul distrugàtorului 55
càuta TERIC1RE si LIHISTE SUFLETEASCA ìn
comuniunea cu Dumnezeu. In ruaàclunl si
credintà, ci In contactui cu noi. In recepta-
rea mesajelor SCR1SE si MIRACOLELOR
PIOASTRE, prlmlndu-le ca pe nlste revelatil
5UPERIOARE si aflànd In eie satlsfacerea
SETE! de a pàtrunde in TAINELE EZOTERICE.
Atuncl cànd sedlntele de splritlsm vor
inlocui Biserica Mlelului. ìnseamnà cà
ne-amatinsTELULU74)
Pe parcursul sedlntelor surprlndetl si
derutatl asistenta prin diverse cludàtenll:
miscati scaunele si alte oblecte, producetl
clocànlturl, cantati la Instrumente si sunatl,
dictati mesaje, ridicati oblecte In vàzduh,
pana cànd veti ACUMULA de la medium! si
ceilalti participantl EMERQIA si SUBSTAMJA
necesarà Ì N V E L I § U L U I vostru, si atuncl,
MATERIALIZATI-VA si aràtatl-và Intr-un corp
vlzlbll, prezentàndu-và sub numele unor
persoane decedale si ASCUNZAMDU-VA sub
IMPATI§AREA lor.
Prin intermedlul acestor materlallzàrl
temperare. In care spiritele nu pot ràmànea
muli tlmp, rlscànd de a-l uclde pe medium,
vom pregali prin AMESTECUL cu oamenll
ìntruchlparea si nasterea din femele a
odraslei noastre. numit AMTIHR1ST de càlre
Apostolil Mlelului. El va concentra ìn slne
ìntreaga stiintà umana, abil ràsturnatà cu
fundu-n sus de càtre noi, cunoaslerea lutu-
ror mlracolelor alolputernlcei noastre magli
56 N.P. R i ^ k o v a k i
§1 procedeele ìnvlerll mortllor". §1, ìntrucàt
SAVANTH NOSTRI vor ràspàndi càtre acca
VREME ..noua invitatura", cum cà Dumnezeu
nu existà. fitnd doar o reprezentare a omu-
lui despre sine ìnsusl. oamenil II vor primi
pe FIUL nostru (ANTIHRIST), din cauza
puternlclel $1 forte! mlracolelor sale, ca pe
Fluì lui Dumnezeu, fllndcà el il va ìndemna
pe cameni prln dlscursurl, declaratii si prtn
DUtereasuaestlei\a D1STR1BU1REA pàmàn-
tului. averilor si comorllor. ca TOT1 sa fle
ÌPiDESTULATI.
§1 atuncl socletatea umana nu se va mai
numi Blsericà a lui Hrlstos. ci
SOCIAL-DEMOCRATICA, bazatà e AttAR-
tpiaià^_5l_sup_usà_neyàzut 5! in scerei
noua.
Astfel, de partea noastrà vor trece si cel
alesi, lar dacà va ramane acolo o mica
turmà de credinciosl, IMPRA§TIATA pe fata
p à m à n t u l u i , aceasta nu mal are pentru noi
nlci o importanti. Asa, In ALIAMJA cu oame-
nii, vom pomi la ultima si decisiva BAlALIE
impotriva Mlelulul - Fiulul Celui Preavesnlc,
9! vom INSTALA pe pàmànt IMPERIUL
nostru...
Chlar dacà aceasta ULTIMA OFEMSIVA
nu ne va aduce IZBAriDA, In cel mal ràu caz
ne ràmàn ALIATI! nostri, pe care il vom
retine pentru noi dupà retragerea In Sntune-
22 Demoni! nu pot invia mor^ii, ci doar creeazà iluzia
Invierii morti lo r....
M a r§ u1 d i s t r u g à t o r u l u i 57
rlcul cel mai din afarà, ca sa nu ràmànem
acolo farà ocupatle si autorltate asupra
celor care, farà Indoialà, datorità ìnsuslrii
naturi! umane, vor ìncepe sa se chlnule si
sa se lamenteze lalnlc dupà trecutul farà
PUtinta de ìntoarcere..."
.,- Auzl tu, l e g f u n e a sarpelul negru?!
Auzltl voi, slujitorii si sciavi! mei fideli?!
Acesta este u l t i m u l meu cuvàntl ìnteles-atl
voi totul?" - ràcnl Luclfer cu o voce sabbatica
si turbata.
§1 iadul a ràsunat de strigatele frenetice
si stridente: ..Urall Ural!" lar Lucifer, lungin-
du-se ìntr-o pozà dlzgratloasà, un monstru
hldos si dlform, ìntrecànd orice Inchlpulre,
isi ridica sus pumnul sàu muschiulos si
pàros, rànjlndu-si dlntli de otel si amenln-
tànd spatiul. In aceeasl cllpà, cu luteala
fulgerulul, se pràvàlì ìmpreunà cu legiunlle
sale. In sfera sa - m pràpastia vàlvàltoare, ìn
fundul iadului.
Pentru cà soarele ràsàrea pe pàmànt ca
si mal ìnalnte, fiorile ìsi inàl(au càtre cerurl
ruglle inmiresmate Creatorului si Ingerii
plàngeau ìn Jurul Tronului Sàu asupra sortii
omenirii apostate a ultimelorzlle.
 N.P. Rìgkovski
note adàugate in textul v i z i u n i i
..Maculili d i s t r u g a t o r u l u i
de redactorii acestei lucrar!:
(1.) Ca la orice vedente, se pune problema
veridicitàtii ei. Din felul descrlerii celor
petrecute se ìntelege cà a fost realà: lumea
duhurilor este diferità de cea trupeascà,
este mai realà, neoblsnuità oamenllor; desi
mintea se aflà in stare de veghe, totul pare
a fi un vls, o desprindere de realitate (cea
oblsnultà, materiale, a simturllor). Toate
acestea nu pot fi intuite si màsluite cu o
asemenea usurlntà farà a fi traile, pentru
cà nu-s din lumea aceasta, sunt de neajuns
si de neimaglnat. Vedenia de fata prezintà
aceste caracteristici. Deslgur, trebuie sa
tinem seama cà se prezintà lucruri ale
ìntunericulul si nu trebuie sa asteptàm prea
multe de la ea. (n.ed.)
(2.) nu orgoliul si trufìa au dus la descrierea
celor vàzute, ci imboldul pasnic si puternic
al Acelei Puterl Care Ì-a descoperit totul,
care a biruit dorinta sa de a ramane In
umbra, necunoscut. (n.ed.)
(3.) Se stie cà iadul se aflà in fnterlorul
pàmàntului. O dovedlre a acestul lucru se
gàseste pe larg la Sfàntul Ignatie Briancia-
nlnov, Cuvànt despre moarte. Ma Ilmitez
alci doar la o dovadà scrlpturisticà, anume
pogoràrea la iad a Màntultorulul timp de
M a r 9 u1 d i s t r u g à t o r u l u i
tre! zlle, despre care spune: ..precum a fost
lona in pàntecele chitului tre! zlle si trei noptl,
asa va fi si Fluì Omului in inima pàmàntului
trei ziie si trei nopti" (Mate! 12;40).
(4.) Acestea sunt realltàtl duhovnlcestl,
desi ale ìntunerlcului, descrise in cuvìnte,
dupà felul de a gàndi al nostru. Trebuie
remarcat cà noi nu suntem obisnulfl cu
realitatea duhovniceascà, nevàzutà, dar ea
este cea mai pregnante. Chiar dacà ni se
pare nouà cà nu existà, realitatea duhovni-
ceascà nu lipseste din lumea noastrà, ba
chlar este foarte darà, trebuie doar sa ai
ochll deschisi sa o vezl. Vla^a trupeascà,
senzorlalà, vàzutà, nu e llpsità de aspectul
nevàzut. Acolo unde llpseste dragostea,
tinlstea, pacea, blàndefea - susflnule de
Dumnezeu si ingerii Lui, este prezentà
ìmpletrlrea Inlmlt, fantezla ìntunecatà a
minili, care se manifesta prln urà, dispret,
invidie, desfrànare, glume proaste, dezgust,
deznàdejde... lar in spatele acestora din
urmà sunt demonll, cu toatà ràutatea si
perfidia lor.
(5.) Ràutatea si màrsàvia nu doar fac ràu,
dar si macina fllnta celul ce le poartà in
suflet si pe a celor cu care Intra in contaci,
provocànd dureri de cap si o stare de ame-
tealà si de Indlspozitle grozavà. Personal
am auzlt pe unii (cameni duhovnlcestl sau
nu) care au descrls ce au simtit cànd au
vàzut aràtàrl dràcesti: groazà farà margini,
pielea se face ca de gàinà, un strigai de
spalma Izbucneste din piepl de parca s-ar
6Q N.P. Rì$kovski
face gura pana la urechl.
Pentru a ìntelege mai bine acestea se
poate face o analogie ìntre cameni! ràl si
demoni, ..ìngerul este o fllntà spirituali,
vesnlc mlscàtoare, liberà, necorporalà. (...)
Se spune cà este netrupesc si imaterial in
raport cu noi. (...) Demonil, cu toate cà erau
de aceeasi natura cu ingerii, totusi au
devenit ràl. Ci se schlmbà si iau forma pe
care o vor dupà fantezia lor" (Sf. loan
Damaschln). Filnd duhurl, sunt clrcumscrisl,
asemenea sufletului omenesc, doar cà
umblà in sfera nevàzutà a lumi), a realitàtìi
ìnconjuràtoare. Dacà despre cameni Sf.
Siluan Athonitul spune: ,,Clne poartà in sine
pacea Duhului Sfànt, acela revarsà aceastà
pace asupra celorlalU $1 clne poartà in el
duhul ràulul, acela revarsà acest ràu si asu-
pra celorlaltl", cu càt mal mult revarsà ràul
demoni!, care ac(ioneazà in chip nevàzut si
au o ràutate nemàsuralà, coplesitoare si
bine direzionata. Trebuie preclzat cà
ficcare om are voinfa liberà sa prlmeascà
duhul bun sau ràu dupà cum vrea, sau sà-t
respinga dupà cum simte scarbà de unul
sau de a l t u l , conform cu dispozltia sa
làuntricà.
(6.) Dumnezeu este nevàzut, Putere ricercata
atotputernlcà, ocrotltoare, de \a dàlàtoa-
re. Gel ce dobàndesc o pàrtàsie trainicà cu
Dumnezeu pot face astfel de a f i r m a t l h
. Sufletul care s-a predai cu smerenle voli
lui Dumnezeu II vede nevàzut In ficcare
secundà, dar nu poate tàlcul aceastà nlcl
Mar^ul distrugatoruluii 61
màcar pentru el ìnsusi. (Sf. Siluan Athonitul)
(7.) Slngura putere adevàratà, care poate
birul ràul, este harut lui Dumnezeu. farà el,
numai prln puterea omeneascà, plelrea
este de neocollt. Dar omul credlnclos lui
Dumnezeu este mal tare decàt toatà
puterea vràjmasulul. ,,Prln el insusi omul
este flrav ca o floare a campulul: totl o
lubesc si tot! o calca in picloare" (Sf. Siluan
Athonitul). De aceea si trebuie càutat cu tot
dlnadfnsul sa dobàndlm in noi ìnsine
puterea sfintitoare si de viatà dàtàtoare a
harulul Duhulul lui Hrlstos si sa nu ne
multumlm doar cu credlnta de suprafatà,
mal ales in vremurile acestea, despre care
Cuvlosul Palsie Aghloritul a spus: ,,CeÌ care
nu vor avea intende bunà, care nu vor fi
luminati, se vor itisela in anll apostazlel.
Pentru cà cel ce nu are harul dumnezelesc
nu are ciarliate duhovnlceascà, si este
asemeni diavolulul."
(8.) Din pacate nu cunoastem nlmlc despre
aulor, lucru ce ar putea aduce o lumina in
plus in infelegerea lucrurllor. Cel ce cunosc
ceva sunt blnevenltl sa ne comunlce.
(9.) Qàndul este arma cea mal tare in
ràzbolul duhovnlcesc, atàt gàndul cel ràu
pentru pierzare, càt si cel bun penlru
màntulre. Qàndul imbraca pe om cu un
anumlt duh, il predlspune spre faple de un
a n u m i t fel, il alrage mlnlea si atentla intr-o
anume dircele. ..Lumea se influenteazà
repede si spre bine, si spre ràu. Spre ràu se
62 N.P. Ri§kovski
influenteazà mai usor, pentru cà acolo
ajutà si diavolul" (Cuv. Paisie Aghloritul),
Duhul Sfànt si ingerii influenteazà delicat,
in timp ce diavolul da buzna, este obraznic
si Inslstent. ..O alta caracterlstlcà a diavolu-
lul e cà este cel mal mare pisàlog pe caput
o m u l u i , obsedànd mintea chiar si in vls cu
invàtàturlle lui" (Pr. Arsenie Boca, Màrgàri-
tare duhovn!ce$ti, p. 146). De aceea insista
Sfintii Pàrinti al Ortodoxiei sa nu ne culcàm
seara farà sa facem rugàciunl de multumlre
si de cerere càtre Dumnezeu, pentru a ne
ocroti mintea si somnul de atacurile
diavoletti obsesive asupra gàndurilor si
viselor noastre.
(10.) Despre dezlegarea puterilor intunerl-
culul la sfàrsltul lumi! se vorbeste clar tn
Apocalipsa Sfàntului loan: ..$i am vàzut un
ìnger din cer avànd chela adànculul si un
lant mare in màna lui. $1 a prins pe drac, pe
sarpele cel vechl, care este diavolul si sata-
na si l-a legat pe mlt de ani si l-a aruncat in
adànc si l-a inchis si a pecetlult deasupra
lui ca sa nu mal amàgeascà neamurlle
pana se vor sfarsi mille de ani; si dupà
acestea trebule ca el sa fle dezlegat p u t i n à
vreme" (Apoc. 20,1-3).
(11.) lata cum pot fi Izgonitl cu adevàrat
demoni!: prin smerenle, prin dragoste, prln
allplrea de Hrlstos, nu prln lupta cu el. ,,Mu
dati loc dlavolulul" (Ef. 4,27). ,,Stati ìmpotrivà
diavolulul si va fugi de la voi. Aproplatl-và
de Dumnezeu si Se va apropla de voi" (lac.
4, 6-7). Elocventà este si ìntàmplarea
M . i r - u l distrugàtorului 63
aceasta din Paterlc: ..Un bàtràn petrecea
intr-o capiste de Ìdoli si, venind dracii, ii
ziceau: „- Du-te din locul nostrul" lar el le-a
zis: „- Voi nu aveti loc." §i au inceput ei sa
ìmpràstle toate smicelele de finic ale
bàtrànuluì. Bàtrànul sta si le aduna. Apol
dracul, apucàndu-l de màna. l-a tras afarà.
Ajungànd bàtrànul la usa, cu cealaltà ména
tinca usa strigànd: ..- llsuse, ajutà-mi!" §1
indatà a fuglt dracul, làsàndu-l, lar bàtrànul
a inceput a piànge. $i i-a venit lui glas de
sus, zlcand: .,- De ce piàngi?" Ràspuns-a
bàtrànul:..- f llndcà ìndràznesc el sà-l apuce
pe om si sa facà asa." Qlasul tarasi l-a zis: ..-
Tu te-ai lenevlt; càci cànd M-al càutat, al
vàzut cum M-am aflat làngà tlne indatà." §1,
m u l t u m i n d bàtrànul, se tinca de lucrarea
cea dupà Dumnezeu" (Paterlc XXII,14).
(12.) Alci se vàdeste deznàdejdea, nebunla
si impletrirea dlavolulul. De s-ar poca I, de s-
ar ìntoarce, Dumnezeu l-ar primi, insà
màndria este un ìntuneric si un lant de
nedesfàcut, care nu lasà loc smerenlei si
ostenelil. De màndria aceasta s-au mollpsìt
$1 multi oamenl, care nu vor sa se sileascà
sa lucreze in sufletul lor, ci se multumesc in
mod constlent cu starea lor de decadere.
(13.) Cu adevàrat nebuneascà volntà,
constlentà de neputinta sa, de mincfuna
proprie si de nesocotinta el, care, totusl,
stàrule ìn ràutate. In nebunia lui, Luclfer
refuzà sa gàndeascà ca va fi ìnfrant, nu
acceptà sfàrsltul sàu ci nebuneste Inven-
teazà strategll noi de luptà pentru a
64 N.P. R U k o v s k i
dlstruge omul, ìntreaga omenlre, intregul
pàmànt, toate create de Puterea Divina pe
care o respinge.
(14.) Este vorba de cultura a 7500 de ani
de experientà a r à u t à f i l , si a rezultat din
cultul adus demonllor. Aceasta este izvorut
culturii moderne.
(15.) lata ce stlm despre ,.flancul drept" de
la Sfàntul Maxim MàrturlsitoruI, Intrebàrif/
ràspunsuri, .Jntrebarea 21. (...) dracil dau
nàvalà asupra noastrà de dinainte, cànd ne
vràjesc prln ìnfà(lsàrite materie!; de
dinapol, cànd siamese amlntirea pàcatulul
prin gàndurile ce le-am avut mal demult; de
la stanga cànd tulburà sufletul prin patlmlle
trupestl si neinfrànate; si de la dreapta,
cànd dau nàvalà asupra sufletulul prin
màndrie si slava desartà". pentru cà necre-
dlnta vlne din Increderea ìn sine, fllcà a
màndrlel. ..Tre! sunt prlcinile gàndurllor
celor de nula: neluarea amlnte, màndria si
zavlstla dracllor" (Fllocalla de la Prodromi!,
tom 2, pag. 545).
( 16.) Cea mal grea luptà pe care o poate da
omul este cea cu necredinfa si cu hula. Pe
toate celelalte gàndurf ale ràutàtll le poate
birul prln lucrarea vreunei fapte bune. Pe
acestea douà, ìnsà, numai mila Domnului
le depàrteazà de la cel ce II cauta pe CI
Intru adevàr, cu toatà Inlma. Credlnta este
temeiul tuturor faptelor bune, lar farà ea
viata omulul nu are rost pe pàmànt.
Credinta vede dlncolo de vlafa aceasta cea-
Mar9ui distrugàtorului 65
laltà viafà, cea viitoare, nevàzutà, pentru
care il si pregàteste pe om. Atuncl cànd
omul cade ìn ìnselare si-si pierde credinta
ìn viata vesnlcà, lumea vàzutà si trecàtoare
devine pentru el totul, ìncàt drept scop al
vieti! ìsl alege nemernlcla plàcerilor gotase
si aducàtoare de moarte. in acest caz fàrà-
delegea, interesul pàmàntesc, ìnvàrtosarea
sufletulul, netrebnlclrea cu desfàtàrile si
uràclunlle acestel lumi lucreazà ìn vole; si
nicl nu vor sa mal audà de puterea lui
Dumnezeu care lucreazà doar prln credinta
asupra omului sl-1 umple de tot binele, de
dragoste, curale, de blàndete si fericlre.
Tara credinta lui Dumnezeu socletatea se
nàruie, ràul nu cunoaste oprellste.
(16.a.) rilnd hlrotonlt Preot si primlnd
ascultarea de duhovnic. Parimele Arsenle
Boca le spunea deseorl oamenllor la spove-
danle pacatele lor nemàrturlslte (pe care ci
le ascundeau sau le uitaserà), si numal pe
unii TI fmpàrtàsea cu Sflntele Taine. Avea
Pàrlntele darul de la Dumnezeu de a vedea
starea làuntrlcà sufleteascà a omulul, càci
le spunea oamenlior cele ce au fàcut In
viata si cele ce li se vor ìntàmpla.
Vàzànd Insà Pàrlntele cà multi dlntre cel
pe care ti spovedea nu-si schlmbau purtà-
rile lor, ci contlnuau cu portele si pacatele,
covàrslt de gr^a datorlel sale preotestl,
stilndu-se chezas pentru sufletele lor, s-a
rugat lui Dumnezeu sà-1 descopere care
este prlclna pentru care oamenll nu se lasà
de pacate.
66 N.P. R i ^ k o v s k i
$1 tntr-o zi, stand pe o banca in gradina
mànàstlrll si prlvind spre munte, numal ce
vede ed apare in vàrful muntelul un nor
mare, negru si ìntunecat, lar din el se auzea
multa gàlàgle si zarvà mare. Prlvind cu
mare aterine, observà cà deodatà norul se
desparte in douà parti lar in mijlocul norulul
pe munte vede un scaun impàràtesc
Inconjurat de flàcàrl de foc si pe satana pe
scaun, ìnconjurat de toatà ceata dràceasca,
zlcànd cu glas tare càtre dracl:
- Care dlntre voi este asa de Iscuslt sa gà-
seascà un vtclesug si sà-1 soptltl in mlntea
oamenilor ca sà-l tragem de partea noastrà
si sa càstlgàm suflete mal multe, sa face m
o imparale mal mare ca a lui Dumnezeu,
cà putln t i m p mal este.
Atuncl se infàtlseazà un drac si se inchi-
na pana la pàmànt lui Scaraoschl, si-I zlce:
- tntuneclmea voastrà, am gàslt de
cuvllntà sa soptfm in mlntea oamenilor cà
nu este Dumnezeu.
Dar satana il zlce: - Mu e prea bun
vlclesugul tàu, cà nu putem càstlga prea
multi cu el, sa vlnà altul.
$1 vlne al dollea si zlce:
- Intuneclmea voastrà, sà-1 làsàm sa
creadà cà este Dumnezeu, dar nu este ral si
lad si cà vlata aceasta este numal pana la
mormànt.
Satana, chlbzulnd, il zlse:
- Mici cu acest vlclesug nu putem càstlga
prea multi, càci Hrlstos cànd S-a Inàltat la
cer a zls ucenlcllor: .In casa Tatàlul Meu
M arguì distrugàtorului 67
multelocasurisunt (...) Ma ducsà vàgàtesc
/oc, ca unde sunt Eu sa ////si voi' (loan 14,
2-3) si sunt destul mal ràsàrltl la mlnte prin-
tre oamenl care stfu cà exlstà Dumnezeu si
cà Elle va da ràsplata dupà fapte. Sa vlnà altul.
$1 vlne al trellea si zlce, ìnchlnàndu-se
pana la pàmànt:
- Intuneclmea voastrà, eu zie mal bine
sà-1 làudàm pe oamenl pentru credinta lor
in Dumnezeu, in ral $1 lad, in judecata de
apol, dar totodatà, farà odthnà sa le soptlm
de mii de ori: ..Mu va gràbltl cu pocàlnta
adevàratà, làsatl-o mal la bàtrànete càci
moartea e departe si mal petrecetl, gustati
dulceata vletll, facetl-và toate poftele, mal e
vreme destulàl" §1 vràjltl de soapta noastrà
ademenltoare nlci nu vor observà trecerea
vremll. Moartea venlnd pe neasteptate il va
gasi deslgur total nepregàtltl sl-atuncl el
sunt al nostri.
Abla acum satana isl stramba chfpul
fntr-un rànjet de bucurle dlavoleascà si cu
Infrlgurarea grabel le zlse:
- MergetI si asa sa faceti!
Deci numal de forma si de ochii lumi! ìsl
indeplineau acel oameni datoriile crestlnestl,
in timp ce vràjlti de soapta ademenitoare a
vlclenflor dracl nu-sl schlmbau purtàrlle si
contlnuau cu poftele si pacatele, làsànd
sfaturile Fàrintelul si adevàratà pocalntà
pentru la bàtrànete.
(17.) Totusi, vedem cà astàzl trupul este
mai ràsfàtat prin patiml ca orlcànd. Deci nu
a fost làsat in pace, dar atacul diavolllor a
68 N.P. Rì^kovski
pornit spre trup pe alta dlrecfle: de la minte
si de la cugetare la trup, nu Invers. O data
stricatà mintea, omul nu se mai poate
poca! de faptele sale strlcate, pleirea si
afundarea In nelegiulrl este farà de rldl-
care. ..In mintea stramba toate se stramba"
(Par. Arsente Boca). Dacà mintea ar fi
ìntreagà, adlcà farà germenele necredinfei,
al apostaziel, al progreslsmului, modernismu-
lul si umanismulul, usor s-ar pocài si s-ar
indrepta, reluàndu-si rolul de imparai peste
slmturl.
(18.) ,.Este In noi un ràzbol al minali, mai
cumpllt decàt cel vàzut. Lucràtorul evlaviei
trebule sa alerge si sa urmàreascà cu min-
tea tinta de a aduna desàvàrsit in vlstieria
Inimll pomenlrea lui Dumnezeu ca pe un
màrgàritar sau ca pe o piatrà pretioasà.
Trebuie sa lepàdàm toate, sa dlsprefulm si
trupul, si ìnsàsl vlafa de acum ca sa
dobàndlm in Inlmà numal pe Dumnezeu.
Càci ajunge, a spus dumnezeiescul Qurà de
Aur, vederea lui Dumnezeu cu mintea, ca sa
plardà pe totl cei vlcleni" (Filotei Sfnaltul,
Capete despre trezvle. I). Pana nu constlen-
tizàm aceastà luptà ascunsà din noi,
diavoli! acfloneazà in vole.
(19.) ..Vai decelcezlcràului bine si binelui
ràu; care numesc lumina intuneric si
ìntunerlcul lumina; care socotesc amarul
dulce si dulcel*- ,1111.11!" (is. 5, 20). Vai de cei
ce socotesc bunà drsfatarea pàmànteascà
si rarnevoliit.i p r u i n i \ i . i t « i cea vesnicà. Val
de cel ce so» oh •,< mi afront lepàdarea de
Mar^ul distrugàtorului
cele lumesti si blnefacere comoditatea tru-
peascà. Val de cel ce nu renuntà la bunurile
pàmàntestl pentru a pàzi dreptatea si mila.
(20.) .,Sà nu ascunzl gàndurlle tale,
deoarece ìnlàuntrul lor se aflà ascunsà
viclenia dlavolulul, care dlspare atuncl
e and sunt spuse." (Gheron losif)
(21.) §arpele negru este gàndul ìntunecat,
ràu, inslnuos, care lucreazà si In dlavolul
insusi, precum s-a vàzut mal i n a i n t c .
(22.) Aceastà putere a sugestlel este
ideologia odloasà strecuratà subtll prlntre
gàndurile celor mai puternicl si trufasi
Intelectuall, utopia, prejudecata. Ideile ce
ràtàcesc de la Adevàr si pierd sufletul. Idei
adoptate de bunà vole de oamenii superfi-
ciali si màndri care primesc farà vigilerà
toate gàndurile ce li se strecoarà cu Inslstentà
in minte. In ultlmele douà vcacuri, XIX si
XX, omul european, omul asa-zisel clvlltza-
\\\, a crezut si a nàdàjduit cu mult mai mult
ìn orice ideologie a bàntuit de la un cap la
altul al Europei decàt in Evanghelie si
rezultatul este nebunia lumi! inconjuràtoare,
lipsa de sens a realitàtii prezente, iadul
pàmàntesc contemporan. $tllnta de astàzi
ca si speculatia interpretarli datelor stilntel
ìn filozofie se bazeazà, din pacate, pe
intuire si Inspiratia r a t i u n i i , usor b a n t u i t e
de sugestlile demonice.
(23.) Oamenii vor accepta sugestlile
m i n i a l e demonice ca pe proprllle lor
gànduri. Aceastà realltate dureroasà 11 se
70 N.P. R i s k o v s k i
intàmplà si celor credinclosl, care cunosc
ràzbolul diavolului. Ce sa mai vorbim de
atei, cameni de stiintà chiar, care nu cred in
existenfa duhurilor relè si, deci, le ignora?
(24.) ..Qrija ìmpràstie gàndurlle si nu le
lasà sa se adune nici màcar asupra lucrului
care se face... Asteptati reusita de la
Dumnezeu." (5f. Teofan Zàvoràtul). ..Abtine-
te de la multe treburi si nu pàcàtul deloc; cà
cel ce fac multe pàcàtulesc si mult" (Herma,
Matomi).
(25.) Abundenta si felul luxos si artificlal
de trai imbatà mintea, dar si slleste pe
cameni prin ìmprejuràri, prin nevoile de
ficcare zi, sa intre in comodltatea si in
dezmierdarea socletàtll. De alci, mintea,
dominata de plàcerile slmturllor, nu mai
poate nàzul la altceva, ajunge ca omul beat
care nu e in stare sa priceapà normalul.
(26.) Acesta este ..ilumlnismul": llpsa lui
Dumnezeu de la sufletul omului; Dumne-
zeu este inlocult de falsa lumina, adicà de
..intunericul" m i n t i i omului.
(27.) "Bunàtatea este lumina de minte ìnte-
leasà; asemenea si ràutatea este ìntuneric
de minte ìnteles (inteliglbll)". (Sfàntul Ican
Damaschln, Dogmatica, cap.18).
(28.) in asa màsurà va fi ìnselarea, incàt
ìnfumurarea vieti! trupestl va crede cà nu
existà nimlc mai bun decàt pe lumea asta.
Ameteala patimllor va trece drept desfàtare
bunà. Cànd Inima se umple de desertàctu-
Margul distrugàtorului 71
nile patlmllor nu mai poate cugeta la
fericlrea curata a imparatici lui Dumnezeu.
Fentru crestin, este llmpede cine se va afla
de-a dreapta ori de-a stanga Domnulul la
Judecatà. Pentru omul european contempo-
ran aceste repere au plerlt cu desàvàrsire.
(29.) Felul cum se manifesta demoni! din
oamenll ìndràcltl, prin fzbucniri de urlete
dementale, duce cu mintea la comporta-
mentul tlnerllor si oamenilor pàtimasi.
Oare strigatele de ovationare farà de sens
ale comunfstilor si hltlerlstilor cine le-a
inspirai? Sau urletele tinerilor din barbarele
discotecl sau de la grotestile concerte rock
din zllele noastre?
(30.) Desi pare cà are mare putere, diavo-
lul este de fapt neputlncios. Dacà ar fi avut
putere ar fi zldlt, n-ar fi dlstrus. Dlavolul nu
are decàt putere de dlstrugere, lar dacà n-ar
gasi pe pàmànt cameni care sa i se ìnchine
si sà-l slujeascà, n-ar avea nici o putere.
Dacà e sa comparàm efectele dlstrugàtoare
ale politici! Internationale cu planurile
dlstrugàtoare ale lui Luclfer, sesizàm cà sub
puterea lui Luclfer lucreazà si Organizatla
Matiunilor Unite, in ambele cazurl urmàrln-
du-se Quvernarea asupra Intregii Omenlrl.
(31.) Comodltatea lumeascà pare bunà la
ìnceput, dar la càte neputlnte si boli nu
duce? ..Impllnlnd dorlntele lumestl ale
i n i m i l nu vlne bucurla, ci stresul. Bucuria
lumeascà aduce stresul si la oamenll
duhovnfcestl. Bucurla lumeascà nu este
72 N.P. RUkovski
permanente, nu este bucurie adevàratà, ci
este o bucurie temperare, a acelei cllpe. lar
cu bucurille iumesti nu se umple sufletul
omului. Ci mal degrabà sunt balast." ,,ln
cele din urmà, oamenii sunt chlnuitl si de
bogare, pentru cà bunurlle Iumesti nu-i
ìmpllneso suferà un chln ìndoli. Cunosc
cameni bogafl care au de toate si nu au
copii si se chlnulesc. Se pllctlsesc de somn,
se pllctisesc de plimbàri, sunt chlnulfl de
toate." ..Dacà femeile ce au tràlt In Farasa
ar fi vàzut luxul care existà azl, chlar si tn
mànàstirl, ar fi zls: ..Va arunca foc Dumne-
zeu sa ne arda." ìn Farasa, dacà existà o
singurà maslnà de cusut. Coseau ìncà si
hainele bàrbatilor lor si acestea erau mal
comode ca cele de azl; si clorapil il ìmple-
teau la mànà. Aveau gust, har, si le mal
ràmànea si tlmp, flindcà pentru eie toate
erau simple.» (Cuviosul Palsle Aghlorltul).
(32.) Adlcà Evanghella Màntultorulul.
(33.) ..Pastorini turma lui Dumnezeu cea
dintre voi, veghind, nu de nevole, ci de
bunàvole; nlci pentru castlg uràt, ci cu
osàrdle, nlci ca stàpànind peste cel alesi, ci
exemple turmel fàcàndu-và" (I Pt. 5, 2-3).
Cel care trec peste aceste sfaturl ale Sfàntu-
lui Apostol Petru, cel pe care §l-a Intemeiat
HrJstos Biserica Sa, cad ìn toate capcanele
demonllor... Pastori! cei ràl, lupi imbracati
ìn blanà de oale, due cu perfidie un mare
ràzbol subteran pentru a compromite
Biserica lui Hrlstos, transformànd mislunea
ce o au din una duhovnlceascà, de pàstorlre
M a r j j u l distrugàtorului 73
si slujire, ìntr-una lumeascà, de stàpànire si
castlg, pe deasupra ràspàndind si o ìnvàtà-
turà confuzà si falsa, eretica, ecumenistà.
Atàt ìn comunlsm càt mal ales acum, in
era ecumenismului globalist si al noli
..blsericl mondiale", care n-are nimic comun
cu Crestinismul, efortul depus este spre
convertirea omenlrll, chiar si a credlnciosi-
lor, la pan-erezla ecumenistà, departe de
Biserica lui Hrlstos; aceasta e o nouà
viclenle spre ìndepàrtarea de Unlcul
Dumnezeu ìn Sfànta Trelme. Dacà cel ce
ràvnesc màntulrea ar fi constlentl de acest
complot si s-ar dezlce de falsll pastori,
Biserica ar ramane curata, altfel pastori!
mlnclnosl o vor acapara cu totul. Totusl cei
ce cauta màntulrea aflà màntulrea.
(34.) Mici nu se putea altfel decàt treptat.
Mlmenl nu acceptà dlntr-o data ràul, ci ti
respinge, dar obisnulnta treptatà cu ràul ìl
face poslbil sau chlar flresc, cum vedem
azl. Dar ..cànd vede pàcàtosul cà to(i ìl
uràsc faptele si se depàrteazà de el ca de
un mare ràu, atuncl ceea ce a fàcut nu mal
face" ne arata Sfàntul loan Qurà de Aur
calca de fzolare si ìnlàturare a ràulul.
(35.) Se referà la Biserica Catollcà si
Inchizitle.
(36.) Este si situatia de calvar a Rusiei, de
la ìnceputul secolulul XX (1900-1917), cànd
Biserica si Institela statulul (arist reprezen-
tau un tot, dupà modelul bizantln, din care
lipseau credlnta si evlavia. Preotii devenl-
74 N.P.
sera, in marea lor majoritate, nu nfste slujl-
torl ai celui Prea-ìnalt, ci niste functionari.
Pentru aceea au fost Implicati ìntr-o serie de
actlunl catastrofale, cum ar fi crestinarea
Chlnel si a Japoniel in ritmul bubuiturilor
de tun ale armate! tarulul. Din aveste
actluni nu sl-au revenit nici dupà revoluta
bolsevicà, atunci cand multi clerici au intrat
de bunà vole in ..Biserica Vie", instltutie
falsa a statulul ateu, fuglnd de frati! lor
dreptmàrltori crestlni care au pàtimlt
pentru Hrlstos de la bolsevlcl.
Dupà 1948 aproape aceeasl atmosfera a
fost si in Romania, multi preotl devenlnd
slujbasl fldelì al statulul ateu si ai institutiilor
sale, nu slujltorl al Domnulul, pregàtlnd
Apostazla Generala pe care o slmtfm apro-
pilndu-se cu pasl repezl si perflzl. Dupà
,,ellberarea" anilor 1990, multi clerici devin,
de bunà vole sau mal degrabà din frica de a
nu-sl plerde putinele prlvllegil, propovàdul-
tori al nollor mentalità^ consumiste $1
ecumenlste. Lor 11 se potrlveste cuvàntul
Sfàntulul Pavel catre ucenlcul sàu, Timotel:
,,5/ aceasta sa stìl, cà in zilele cele de apoì
vor veni vremi cumplìte. Cà vor fi oamenii
iubitori de sine, iubitori de argini, màreti,
trufa$t, hulitori, de pàridi neascultàtori,
nemultumltori, necuraff. rara de dragoste,
neprimitori de pace, clevetitorl, nelnfrenati
nelubitori de binet vànzàtorì, obraznicl,
fngàmfati, iubitori de desfàtàri mal mult
decàt iubitori de Dumnezeu. Avànd chipui
bunei credinfe (crestinàtàfii), iar puterea el
M .i r - u 1 d i s t r u g à t o r u l u ì 75
tàgàdulnd; $i de acestia te fereste."(2
Tlmotei 3,1-5).
(37.) Acesta este adevàratul rost al stllntel,
de a-L revela omenlrll pe Dumnezeu din
Creatla Sa, pentru ca ìntreaga omenlre sa
se prosterne cu evlavle si mare dragoste
inaintea desàvàrsirli Celui Prea Sfànt.
(38.) Atunci cand stiinta conlucreazà cu
credinta nlcl o dovadà nu ramane in favoa-
rea minclunll, ci Adevàrul se descoperà in
toatà evidenta sa. Pàrintele Damaschln
arata folosul corectitudinli aflrmatillor
stiintifice si neadevàrul dovezilorevolutlonis-
te, ,,eliberàndu-l pe crestlnl de teama cà
evolutla este un fapt stiintlfic conflrmat, il
face sa se slmtà mal liberi, sa creadà ca
niste crestinl. (...)" (Cartea facerii, crearea
iumii fi omulìnceputurilor, p.408). Dovezlle
stiintifice corcete referitoare la Ideea de
creatie a lumil ìntàresc si fac mal naturala
credinta crestina ortodoxà.
(39.) Vai de oamenil care prlmesc aceasta
sugestie mlnclnoasà si neagà existenta
sufletului. In toate veacurile au existat Sfinti
care au vàzut si vàd cu ochii duhovnlcesti
sufletul, cum imbraca de Jur imprejur tru-
pul omului m culorl deoseblt de frumoase
si luminoase sau ìn culori ìntunecate, dupà
cum este curala sau necuràfla omului...
Pentru vremea noastrà amintlm de Pàrin-
tele Porflrle Balraktarls al grecilor, (n.1906 -
t!991), care se mlnuna cum de sustln
pslhologil cà nu exlstà suflet, cand el il
76 N.P. R i s k o v s k i Mar^ul distrugàtorului 77

vede la ficcare om. - De ce I-ai ìndrumat pe Cari pe aceasta

(40.) Revelator pentru susfinerea celor
spuse de Lucìfer in aceastà vedcnle: ..Marsul
distrugàtorului", este urmàtorul dialog
ìntre un preot si duhul vràjma$ dlntr-un
ìndràcit pe nume Cari, dialog prezentat de
ieromonahul Damaschln m Carica facer//,
crearea lumll $1 omul ìnceputurìlor, la
pagina 402 - 403:
„• Unde ìl conduceal pe Cari?
- La cunoasterea unlversulul. Cuvlntele
Ics prlntre dlnfil stràns Indentati al lui Cari.
- Ce fel de cunoastere?
La fnceput nu vlne nici un ràspuns. Apol
tncet §1 potlcnlt apar cuvintele: ..Cunoaste-
rea cà oamenll sunt doar o parte din
unlvers."
- Ce vrea sa spuria numal o ..parte"?
- CI sunt parti dlntr-o f l l n t à flzicà mal
mare.
- Ce flintà?
- Universu!.
- Unlversul materici?
-Da.
- §1 al fortelor pslhlce?
-Da.
- $1 cà acesta a fost creatomi oamenllor?
-Da.
- Un creator personali
-NU.
- Un creator //z/c?
- tarasi da.
- Un creator pslho - flz/tf
cale?
- Ca si el sa ìndrume pe al(ll.
- De ce sà-l tndrume pe aceasta cale?
- Fiindcà apol apartin Imparatici.
- De ce apartin Imparatici?
- De ce, Freotule? De ce? ... DE CE?
Fllndcà noi uràm pc Cel din Urmà. noi
uràm. Uràm. Uràm. Uràm pe cel mànjitl cu
sàngele Lui. Uràm si-I dlspretulm pe cel ce
urmeazà Lui. Vrem sa abatem pe tot! de la
£1 si-i vrem pe tot! in imparala (ladul) unde
CI nu-1 poate ajunge. Unde nu pot merge cu
El..." ( Carica faceril, crearea lumil #/ omul
inceputurilor, ed. Sophia, Bue. 2006",
p.402-4OJ). Se vede din dialog cà derhonul
nici nu ìndràzneste sa pomeneascà numele
Màntuitorului Hristos, ci ìl numeste cu urà:
,,Celdin urmà".
(41.) Cu invasatura pervertita a savantiior
si cu preotii fabricati de satan, acesta,
impreunà cu slugite lui, a dlstrus credlnfa
Tn Dumnezeu a multerà, fragmentànd si
ìntunecànd mintea, fàcàndu-I pe cameni sa
creadà minciuni ordinare, cà nu existà
suflet, cà nu existà Dumnezeu, cà nu existà
diavol. Acum continua cu distrugerea cons-
tllntel, .,a glasului ei sàcàitor, a vesnicelor si
perseverentelor ei atentionàri", folosindu-se
de ..impresil surprinzàtoare, atràgàtoare.
23 Corteo facerii, crearea lumii fi omul tnceputurilor este

- Da. Da, ìntr-adevàr. scrisà de Pàrintele Serafim Rose, $i apare sub ìngrijirea
parintelui Damaschin.
78 N.P. R i ^ k o v s k i
captivante", pe care le aruncà asupra omu-
luf ìntr-o ,.succesiune febrilà, farà preget".
Prln aceste impresil care curg necontenlt
ìntr-o goanà nebunà, sufletul este t f n u t
captiv.
(42.) Mare asemànare cu o frazà din
lucrarea - ProtocoluI de la Toronto - 6.6.6. -
Complotul organlzaflel fla(/un//or Unite
pentru Instaurarea noli ordini mondiale" a
zlarfstului canadlan (asasinat) Serge Menaste,
apàrutà la ed. Samizdat in 1995. De la pag.
40, paragraf 26, citàm cuvintele pollticienl-
lor care guverneazà lumea din umbra:
..C/ne va putea sa ne bànulasca? C/ne va
putea sa alba vreo susplclune cu prlvlre la
mlfloacele folosite? Acela care vorfndràznl
sa se ridice fmpotriva noastrà, dlfuzànd
Informati! prlvltoare la exlstenfa si la contf-
nutul .,consp/raf/e/ noastre", vor devenl
suspectf ìn ochll autoritàfllorsl al populafl-
Ilor din naflunlle /or. Grafie dezlnformarli,
mlnclunll, Ipocrizlelsl Indlviduallsmulul pe
care le vom fi creai fn sànul populafillor
natlunllor-state, omul va fì devenlt un
dusman al omulul. Astfel, acestl Jndlvizi
/ndependenff, care sunt cu atàt mal peri-
colosi pentru noi tocmal din cauza libertàrii
/or, vor fì considerati de cellari ca fìlnd
Inamlcl, nu ellberatorl." Acesti Jndlvizi
fndependentr nu sunt alti! decàt oamenii
constientl care depisteazà tot completai
realizat de puternicil lumil acestela ìn
comunlune cu dlavolul $1, dupà cum
vedem, pentru llbertatea lor adevàratà sunt
M ar 9u1 d i s t r u g à t o r u l u i 79
considerati perlculosl de càtre uneltltori.
Frica pe care conspiratorii cauta sa o
instaureze asupra omenirli nu are nici un
alt scop decàt acela de a ne parallza si a ne
aduce la discreda lor.
(43) ..Bunul Dumnezeu a dat primilor z i d i t i
constllnta, prima lege dumnezeiascà. A
incrustat-o adànc In inlmile lor si, de
atunci, ficcare om o mosteneste de la
pàrintli lui si, atunci cànd el nu actioneazà
corect, ea lucreazà ìnlàuntrul lui, 11 mustrà
si ìl povàfuieste la pocàintà, ìnsà trebuie ca
omul sa facà o lucrare duhovniceascà
corectà, si sà-sl cerceteze constlinta sa,
astfel ca ìntotdeauna sa poatà auzi glasul
el" (Cuviosul Palsle Aghioritul). Trebuie
remarcat cà mustràrile acestea sunt necon-
tenlte, nu se opresc si sunt màrturil vii ale
vesniclei sufletului nostru.
(44) Prin acest iures de Impresil urmàreste
zàpàcirea mlntil si orblrea constiintei.
(45) Descoperim alci politica de urbanizare
aplicatà pe pian mondlal, ìn toate statele lumii.
(46) ..PIÙ MAI EXI3TA ARTA INSPIRATA,
aceasta se aflà in stampe, fotografi!, oleo-
grafii, in reproducerile mecanlce, rapide, a
pozelor nenumàrate... (Picasso!!!) Maslni de
scrls, de tlpàrlt, de cusut, de semànat, de
trelerat, de macinai, de copt pàlne, de
Jocurl, de cdntat de vorblt, clnemato-
grafe masin!..., maslni..., mas! ni...,
maslnl si lar maslni..." ne spune Lucifer ìn
marsul sàu dlstrugàtor. lar ProtocoluI de la
80 N.P. Ri^kovski
Toronto in Documentul Aurora rosle la pag.
34 spune: ..Prin aceastà ..economie Inde-
pendentà". neavànd alte legf decàt legile
noastre, vom stabili o ..cultura a masel
mondiale". Prln controlul International
asupra televiziunii si asupra Mass-medfa in
generai, vom i n s t i t u i o ,.nouà cultura", ìnsà
nlvelata, uniforma pentru tot!, farà a ne
scapa nlci una dlntre ..crentiile" vlitoare.
Artlstil vlitorului vor fi plàmàditi dupà
chfpul si asemànarea noastrà, altminterl nu
vor putea sa supravletulascà. Prln urmare,
se va fi terminai cu vremurile ìn care
..creatine culturale Independente" puneau
permanent In perlcol proiectele noastre
mondlallste, asa cum s-a Intàmplat de
atatea ori in trecut."
Dupà cum vederti, consplratorll mondiallsti
uràsc ARIA INSPIRATA, ìntocmal ca si Lucifer.
Dare e greu sa ne dàm seama, de ce??!
(47) Avànd INTELECTUL ca dumnezeu, vor
instaura cultul intelectulul, cultura umanista
de azl si i se vor inchina in gradinile, scoli,
licee, universitari, academll. Acest fals
dumnezeu, 1MTELECTUL, va venl cu morala
sa rationalistà farà putere, care va sfarsi ìn
depravarea generala prin llbertatea anar-
hicà pe care o aduce. Moraia rationalistà
este farà putere ìntrucàt deriva din
ìnselàcfunea dlavoleascà, pe cànd morala
adevàratà ìsl are izvorul ìn Dumnezeu.
Oamenfl ìntunecatl si goliti de principiile
adevàratel morale, vor alerga cu nerusinare
dupà senzualltatea captlvantà, dupà
M a r 9 u1 d i s t r u g à t o r u l u i 81
extazul plàcerilor desfàtàtoare.
Despre actualul presedlnte al SUA, BaracK
Obama, ..ìntronlzat" ìn 20 ianuarie 2009,
ziarele, bazàndu-se pe pledoaria presedin-
telui, scriu cà ..Obama pledeazà pentru o
..nouà deciaratie de Independentà morala".
Aducem alci un fragment din discursul
presedintelui: ,,Ceea ce ne trebule, este o
nouà declaratle de Independenfà, nu
numal In (ara noastrà, ci si In proprllìe
noastre vieti, o Independentà fafà de
Ideologie si de fngustlmea splrltulul, de
prejudecàtl si de Intoleran&T.
Sa nu ultàm ca prin Ideologie si ingustimea
splritului, si prin prejudecàtl si Intolerantà
se ìntelege, ìn vorblrea progreslstà de azl,
moralltatea crestina si porunclle lui Hristos,
adlcà toate valorile pe care s-au ridlcat
cultura si clvtllzatla crestina. Acestea au
ajuns decadente si intolerante...
(48) Demonul stle prea bine ce face! Atat
de mult a lucrai la deformarea oamenllor
incàt i-a fàcut sa fuga de interioritatea lor,
sa nu le mai placa de ìnsusl Dumnezeu,
Creatomi, Care ne-a dàruit viafca. Mustrarea
constilntei, singura care nu-Ì da voie omulul
sa se odihneascà, sa se linlsteascà dacà s-a
despàrtit de Dumnezeu, ajunge sà-1 fugàreas-
cà pe omul lubitor de distractìi, decàzut din
ascultare. Povara de pe suflet ìnsà nu l-o
poate lua decàt singur lisus Hristos, Cel
Care 1-a blrult pe uzurpatorul satan.
(49) Este vorba de Cultura dràceascà,
umanista si (luminista, rationalistà, care ni
s: N.P. Riijkovski
se preda de la catedrele Liceelor (Coleglilor)
si Universitàtilor lumii, capltaliste (si comu-
niste), de caleva sute de ani, amestecatà
perfid si cu valorile autentice, ca sa nu
sesizàm cine se ascunde in spatele moder-
nismului si nonconformlsmului ..progresist
si stiintiflc"... §Ì aflàm toate aceste adevàruri
cànd nu mai putem face aproape nimlc
pentru tarile noastre, foste crestine... ìnsà,
pana la pecetluirc incà ne putem ìntàri ca
sa respingerà pecetea antihrlstlcà.... si sa
ne salvàm sufletele chiar si prin martlraj,
dacà vremea o va cere.
(50) Mumai ordinea si supunerea in fata
Legii lui Dumnezeu pàzeste sànàtatea
intreagà.
(51) Mamona e demonul bogàtlei, al avu-
tici materiale, zeul banului. El se ìmplete$te
bine cu gàndul truflel si desfàtàrli.
(52) De aicl se vede folosul muncii. Dum-
nezeu a$a a làsat, ca ficcare sa munceascà
si prin muncà sa se opreascà de la patlmi.
Dezvoltarea economica rupe acest echlll-
bru. Oamenii nu mai au de lucru si nlcl
venlturi, dar produse sunt. Ce vor face? In
plus, cel Dogati vor avea tlmp gol, ce
impinge la distraevi $i fàràdelegi. Deci nu
chibzuinta a dus la o astfel de economie si
dezvoltare, ci nestàpànirea poftelorsi trufia
vieti».
(53) Asa cum este un extaz al lui Dumne-
zeu, al harului, uimlrea mintiì. este si unul
al patimii, o ìmbàtare de piacere, un delir al
M a r i n i distrugàtorului 83
patimilor, pe care oamenil il numesc tot
extaz. ..Dacà nu se ìmbatà cineva fie de vin,
fie de poftà, nu ajunge la nestiintà." (Cuv.
Fetru Damaschin). Din betla pàcatului se
naste necunoasterea, ignorarea lui Dumne-
zeu. Ba, chiar de stle cà ìsi agonlseste
moarte si osàndà, omui ametlt de extazul
patimilor continua sa aterge pe calca
pàcatului.
(54) Odatà cu zeul 1MTELECT si cultura lui,
se va strecura zeul BAH, cu care se va
ìnlocul motivala 5! valoarea muncii. Banul
se va putea obtine si farà muncà cinstità si
efort s u s t i n u t , prin speculati! nedemne, de
multe ori chiar màrsave. Avàndu-sl astfel
exlstenta asiguratà mai usor, omulul ÌI
ramane mult tlmp liber pe care ìnsà nu-l va
foiosi spre preamàrlrea Celui Preavesnlc, ci
spre o vlatà artificiale, de dlstractll, spre
desfàtarea senzualà si Josnicà, trufasà si
neinfrànatà pana la agonia viclilor. Astfel,
vor fi dàràmate fortàretele sufletului làsate
de Creator: Credinta, Hàdejdea si Dragos-
tea, vor fi pàngàrite, vor fi profanate cu vola
omulul, spre marea distraete a demonllor
- «copii! liberi ai (adulili".
(55) Lucifer a conceput ..llbertatea civtllzatà
a b u n u l u l plac". In socletatea actualà se
vede unde a dus civilizatia. Omul clvilizat
este crimlnal, ìsl avorteazà coplll; asta este
jertfa piatita civiliza{lel. Deci, CIVILIZATIA
(socletatea civilllor) este o zeltà - zmeoalcà
màncàtoare de copii.
84 N.P. R i s k o v s k i
(56) Credin(a, nàdejdea si dragostea sunt
fortàretele sufletulul. Cu aceste fortàrete
ale sufletului spulberate, ìnchinàndu-se
noulul zeu - Intelectul, si apàrat de fortà-
reata banulul, omul decàzut adoptà in locul
crestinismului Ideologia satanica care se va
strecura cu vlclenle in sufletele majoritàtli
oamenilor. ìn socletatea secularìzatà oamenii
se complac ìn compromisul murdar de a
trai autonom, ca si cum nu existà Dumne-
zeu, bizulndu-se pe sinele lor si unii pe a l t i i .
EÌ preferà acest mod de viatà, din care
exclud exlstenta lui Dumnezeu, pentru ca
lubesc mal mult sugestla demonica care le
lauda curajul de a fi emancipati si Indepen-
denti, si care ìi glorifica pentru ìndràzneala
de a trai descàtusatl si liberi, dezrobiti si
eliberati de cerlntele moralei crestine
..depàslte si ìnvechlte". Vai de sufletele lor,
càtà ìnstràinare si z b u c i u m le macina
ìnsingurarea.
(57) Ideologia socialismului satanlc a fost
strecuratà prin manipulare vlcleanà ìn
Occident si 5.U.A. si impusà TIRAM1C si
DESPOTIC in majoritatea tàriior ortodoxe,
unde manlpularea atinge astàzi acelasi
nivel ca m Occident. Fuglnd din Romania
comunista dupà 1970 In Occident, filozoful
loan Petru Cullanu remarcà ìntr-una din
lucràrlle sale de publlclsticà: ..Daca ìn
Romania comunista manipularea atingea
un nlvel, ìn Occident manipularea era de
douà ori mai mare." Deci in acelasi timp ìn
care Orlentul ortodox gemea sub dlctatura
Mar^ul diatrugàtorului 85
despotlcà a comunismului, Occldentul
suferea sub tlrania m a n i p u l à r i i grosolane.
lar dupà anul 2000 se slmte ìn toatà
omenlrea Dlctatura ìndoctrinàrli grosolane
cu idei stràine sufletului crestinesc.
(58) ìn cultura sclipitoare a demonilor este
inclus si cultul intelectulul din zilele noas-
tre, numlt cultura laica, profana (si profana-
toare). ìn aparentà, cultul adus Intelectulul
este stràlucltor. lar cultura profana clàdità
pe acest cult al Inteiectului este, pentru
neinitlatl, sclipitoare, captivantà, desfàtà-
toare, dar de fapt este lipsità tota) de
sfintenie; de aceea fata el adevàratà este
nerusinatà, màgulltoare de orgolll, trezlnd
patlmlle t r u p u l u i , voluptatea $1 trufia.
Avàndu-1 la càrmà pe Luclfer, socletatea
civilizatà a devenit profanatoare, pervertita
si pervertitoare. Aceastà socletate ridicatà
pe cultura profana, laica, bazatà pe cultul
intelectulul ratlonal in care troneazà Lucifer,
este apàratà de eroi! el, .,progreslsti",
..modernisti". Acesti eroi sunt gata de orice
crimà pentru ferlcirea sodala, sunt gata de
ocnà, de moarte pe esafod, dacà jafurile lor
au drept scop ridìcarea societàtil civile.
Asa au apàrut martirii in numele clvlli-
zatlei. Ei sunt mucenlcii profanului si ai
decadente!, care sejertfesc, unii inconstient,
pentru drepturile omulul de a-sl satisfece
toate pornlrile pàtlmase, desfrànate. Ei au
numlt cu tupeu regresul progres si au
subtlllzat notiunile de faptà vltejeasca, de
ferlcire, de liberiate, de fràtletate ìnlocuin-
86 N.P. Rì^kovski
du-le ìntelesul lor plin de mlez cu false
intelesurl, secl si secàtuitoare de suflete. El
au indràznit cu obràznicie sa relatlvlzeze
Ideile si au reusit astfel sa ìntunece mlntea
multor oameni care i-au luat ca mode).
U t i m u l efort pe care-I depun este sa
ìnloculascà slujbele divine, din sfintele
blserici, inchinate slàvirli Zidltorului, cu
spectacolele de teatru umaniste inchinate
slàvlril omului, si sa aducà, dacà s-ar putea,
spectacolul de teatru in blserlcl. Actorul
Mircea Albulescu declara cu siguranta omu-
lui de cultura ìntr-o emlsiune radlodifuzatà
,,Vorba de cultura", cà ..nu este nicl o dlfe-
rentà ìntre un spectacol de teatru binejucat
si o slujbà de dumlnicà. Aceeasl emotle
produce si una si cealaltà in spectatorul
care este un receptor de cultura." Ceca ce
nu a specificai domnul actor este cui se
aduce inchinare in cele douà locasurl. In
sfànta biserlcà se aduce preaslàvire Creato-
rului-Dumnezeu si se zidesc sufletele in
moralltate si sfintenie pentru imparala
vesnicà a lui Hrlstos, lar pe scena de teatru
se pervertesc sufletele ìn decadenti si
HbertlnaJ spre slujirea intereselor slugilor
luciferice si spre umplerea ladulul cu
suflete ce se vor chlnul vesnlc.
(59) Omului I s-a dat la creale stàpànire
..peste tot pàmàntul" (Tacere 1, 28). riormai
era ca, preamàrindu-L pe Dumnezeu, omul
sa se indumnezeiascà si sa sfinfeascà
pàmàntul prln vlata lui ìnduhovnicilà, trans-
formàndu-l in impararla lui Dumnezeu. Dar
Mar^ul distrugàtorului 87
omul, càzut sub blestem din neascultare,
din slàbiciune si rea \ o i n t a , a cedat treptat
stàpànirea sa dlavolului, de aceea spune
Mristos: ..lata vine si stàpànitorul l u m i i
acestela. El nu are nimic ìn Mine" (loan 14,
30;loan 12, 31; loan 16, li).
(60) Recunoastem aici Idealurlle Revolute!
franceze (1789), si ale tuturor revolutillor
criminale si anarhlste de atuncl ìncoace.
Scopul acestor revoluti!, conduse de acolltil
lui Lucifer si scaldate ìn mult sange nevino-
vat, a fost ràsturnarea valorllor societtitii,
din crestine ìn pagane, n-au putut sa le zicà
pe fata pagane filndcà le-ar fi resplns tot!
cu oroare, si atunci au numlt nolle (asa-zìse)
valori cu nume schimbat, adlcà sociale,
laice, civile, cetàfene^U, umaniste, comunità-
re, globale, (de fapt satanice), iar pe adevà-
ratele valori le-au relativizat, inducànd
confuzle ìn capetele sàrmanllor cameni.
Pentru a ràspàndi falsele idei si n o t i u n i au
creat apol adevàrate noi scoli prln care sa
Implementeze cu slretenle ìn mlntea tinerelor
generati! nestlutoare aceste non-valori,
necrestlne. Cànd pe acest traseu dlavolesc
s-a Implicai, ìn sec. XIX, si forta constràngà-
loare a statului, prin asa-numitul ìnvàtàmànt
generai obllgaloriu, ìndoclrlnarea ìn masà
sl-a fàcul efeclele scontate, ìnsà nu numal
ìnvàtàmàntul generai a avut si are un rol
dlstructiv penlru valorlle eresiine ci, mai
ales, aparltia slslemului unlversltar
 N.P. R i ^ k o v s k i
modern", care pregàtea cadrele, sau mal
bine zis cadavrele dldactice ce vor smlntl,
de atunci si pana la sfarsi tul l u m i i,
nenumàrate m i n t i si suflete.
ìn perioada contemporanà, acest sistem
de fnvàtàmànt este dublat de o mass-media
atotprezentà pe toate canalele care, prin
ìndoctrlnarea in favoarea ..SCHIMBARII",
statornlceste non-valorile ..progreslste", de
fapt total antkrestlne.
ìn opozltle cu aceste manipulàri, ficcare
om, Indiferent de ce natie ar fi, s-ar cuveni
sa stie cà, fiind creat de Sfànta Treime,
Dumnezeul Creator, are ìn mod naturai
sufletul crestin chlar dacà-L refuzà pe
Hristos. Sufletul fiecàrui om nepervertit, ìn
care nu s-au Instala! obicelurile demonice,
aspira spre virtute, adevàr, lumina, bunàtate,
dragoste, mila, frumusete moralà, lar toate
acestea se gàsesc deplln ìn Hristos-
Dumnezeu.
riiozofia si Pslhologia u l t i m u l u l secol au
ajuns la un consens ìn ce prlveste existenta
ìn structura constiintei omului a sacrulul si
au sublinlat cà sacrul este tocmai
elementul care face posibllà o constilntà.
lar religia este activ itatea care se ocupà din
cele mal vechl tlmpuri cu aceastà, tot atàt
de veche, problema a umanitàtli. ìn urma
studiilor lor, au stabilii cà omul poartà
ìnscrls ìn fllnta lui profundà un dor Infinit
:*In Romania, prima universitate s-a ridicat la Ia§i, in
1860, lar la Bucure$ti ìn 1864. Tn Transilvania, prima
universitate este cea din Cluj, din 1881.
M a r 9u 1 d i s t r u g à t o r u l u i 89
dupà sacru, (o nevoie infinità dupà dulceata
sfinteniei, cum spun Sfingi Pàrintl). Aceastà
dorintà infinità este de nesatlsfàcut ìn
aceastà lume finità, prin nlci unul din
obiectele ei (finite).
Dorintà metafizlcà sau infinità de sacru
ca Impuls fundamental, ca dorintà de
purltate, a primit denumlri diferite ìn scrie-
rlle diferltllor autori, dupà cum credeau si
se inchinau lui Dumnezeu-Creatorul sau lui
Luci fér.
La Piietzsche ea s-a numlt ,.volntà de
putere".
La Ellade ea poartà numele de ,.consti-
intà a sacrului".
La Blaga se numeste ..orizont al
misteruluf" sau ..cunoastere luclferlcà".
La Rene Girarci (ìn ..Mlnciunà romantica
si adevàr romanesc", ed. Unlvers, 1972) se
numeste chiar ..dorintà metafizlcà".
La Malraux ea poartà numele de ..angoasà"
sau de ..volntà de a fi zeu" (..Condltia
umana").
La Rudolf Otto, f l l n t a umana in manlfes-
tarea s e n t i m e n t u l u i ei de creatura ìsl
raporteazà aceastà dorintà Infinità,
transcendentà slesi, la Creator.
Freud, in ìncercarea de a o profana, a
injoslt dorintà metafìzicà sau infinità dupà
sacru din om cu numele de ..libido",
asoclind-o cu dorintà de satisfacere a
instlnctulul sexual. ìntreaga psihanallzà de
dupà freud a pàstrat aceastà denumire
90 N.P. R ì § k o v 8 k i
profund ìnjositoare pentru nevoia infinità
de sacru din om.
Acum, dupà ce am citit continutul vede-
niel, putem trage usor concluzla cà acela
care le-a dìrijat $1 le dìrijeazà gàndlrea
pslhanalistllor, depunànd tot efortul de a
goll de sfintenie vlata oamenilor, nu este
altul decàt Luclfer.
Prin uneltlrile lui, Lucifer i-a servii omulul
sugestia cà-si poate SATISFACE dorul sàu
infinit dupà Dumnezeu ìmplinindu-l cu
persoane sàu obiecte finite, si asa 1-a
aruncat pe bietul om credul ìn perverslunl,
curvle, desfrànàrl, làcomie, truffe»...
Aceasta este explicatia felului cum se
fnstaleazà patimile in sufletul omulul.
Omul care Tncearcà alci si acum, ìntr-un
medlu determinai pe pàmànt, urgenta de
a-sl SATISFACE dorlnta infinità printr-un
obiect determinai (fìnlt) ori prlntr-o persoanà
finità, se aflà ìn prlmejdia de a se tmbolnàvl
de una din cele tre! boli mentale principale:
psihoza, nevroza si perversltatea. Asa spun
pslhologll.
Vlclenla demonulul consta tocmal ìn
aceea cà depune toate eforturlle pentru a
se substltui el si a ìnlocui cu prezenta lui ìn
constlinta omulul acest dor Imens dupà
Tatàl Creator. Vràjmasul produce zgomot si
brulaj in sufletul omulul ìncàt bietul om,
neìnduhovnicit, nlcl sa nu stle ce-I cu el, sa
;* Trufia se nafte in om cànd ìs.i umple domi sàu infinit
dupà sfintenie cu sinele sàu finit, nedesàvàr$it; din acest
moment demonii fac casa bunà in sufletul trufas.ului.
Marpul diatrugàtorului 91
nu-sl mal slmtà dorul nespus, care-I soarbe,
dupà vesnlcla fericità.
Dorlnta Infinità dupà dulceata sflntenlel
este ìnscrlsà ìn om din totdeauna, dar,
zàpàcit de confuzii, el este ìmpfns si ìnselat
s*o caute exagerat in dulcetile finite, ìn
acest fel spurcàndu-le prin neìnfrànare si
exagerare. lar sugestiile demonice au un
rol primordlal ìn aceastà povàrnlre a
omulul spre pàcat. Humal Hristos ne mai
poate salva din ghemul acesta clelos de
piaceri, care ne acapareazà sllnic si vrea sa
ìnlocuiascà pervers dorul nostru infinit
dupà Creator.
Atàta tlmp cat omul nu constlentizeazà
cà dorlnta lui Infinità este spre ìndumne-
zelre, omul se plerde ìn toate plàcerlle
lumestl.
Gei care ìsi ìnchlpule cà s-au ..desteptat"
si cà sunt liberi, fllndcà s-au ellberat de
nevoia de a se inchina lui Dumnezeu, sunt
proprllle lor vlctlme. Fentru cà dorlnfa
Infinità de ìndumnezelre, ìnscrlsà in om,
este un dat fiecàrula precum moartea: nu
scapa nimeni de ea, nimeni nu beneflciazà
de extraterltorialitate. Fsihologii spun cà,
.atàt tlmp càt va exista inconstientul ca
parte din filnta omulul, omul va fi o filntà
Incompleta". §Ì ,.atàt tlmp càt omul ramane
o fiintà incompleta, el are dorinta de sacru,
deci are nevole de religie", prin care sà-si
umple dorul de Dumnezeu, de Care nlcl
nu-si da seama càt ìl este de dor.
Inchinàtoril lui satan ìncearcà sa umple
92 N.P. R i § k o v s k i
aceastà dorinfà dupà sacru cu prezenta
nesànàtoasà a demonului in cultul lor
religios, manifestata si prin ura fata de
crestlnl. ,,OmuÌ are sau un dumnezeu sau
un Ido). Fé asa-zlsll atei ar trebut sa il
numlm, mai adecvat, ..inchinatoci la idoli"
iar pe comunlstil criminali ìt putem numi
i n c h i n à t o r i al lui satan.
(61) Credinfa, nàdejdea si dragostea nu au
fost Jmpuse" oamenllor ci le-au fost dàrulte
la creale, deoarece Dumnezeu Creatomi
stle cel mal bine ce-i trebule omulul ca sa
flefericlt...
(62) Opresiunile statului si uciderilestlmu-
leazà ìmpotrivlrea si due la instalarea unul
duh de vrajbà, prielnlc lucrarli duhurilor
relè. Ura dlntre oamenl e o condltle ne cesa rà
pentru instaurarea imparatici lui Antlhrlst.
Desl vorbeste necontenit de toleranfcà, de
fapt ìsi ascute sàbiile urli si ale màcelului.
(63) §1 ìn Protocolu! de la Toronto, ed.
Samlzdat, se vorbeste de metodele de coru-
pere definitiva a omenlrll, de pervertlrea
tlneretulul spre llbertlnaj si sexualltate, de
spulberarea si disparita familiei, de distru-
gerea natiu nilor-state prin surparea società^! i,
pentru ca N a t i u n i l e Unite sà-sl poatà
instaura GUVERNAREA sa asupra l u m i i ,
adlcà Quvernul Mondial antlcrestln... In
atlngerea acestul scop este foloslt mijlocul
cel mal scàrbos si blestemat, adicà mlnclu-
na - fnsusirea spurcatà a splritulul ràulul.
Cel ce dlrljeazà lumea la ora actualà.
M a r $ u l d i s t r u g à t o r u l ui 93
grupul celor 6.6.6. reprezentat de cel mal
malfi responsabili al flnantelor interna(io-
nale, conlucreazà cu Lucifer la QUVERriAREA
lumii, se ajutà reciproci Unde-1 unul nu-l
putere, unde-s doi, (omul decàzut unlt cu
Lucifer), puterea creste spre dlstrugerea
Bfsericll lui llristos si spre pràbusfrea
omenirll. AsmutUl si ìntàràtatl de demoni,
nenumàrati oamenl au ajuns sa accepte
sà-sl nimlceascà valorile crestine autentice,
respectate sute de ani de stràmosil lor.
Crestinllor drept m a r l t o r l , oare noi ce
vom face? Vom continua sa dormirti? Oare,
vom trece si noi in tabàra umanistllor
ecumenistl tàbàcitl de confuzllle relatlvità-
(11 adevàrului, in care nu mal cred, si de
compromisurlle pe care le-au fàcut cu
sugestllle dràcesti? Mal bine sa alergàm la
picloarele Cruci! sa ne plàngem pacatele si
neputinta, si sa ne unlm cu Hristos, pentru
martiriul grozav ce ne asteaptà. Totodatà,
sa ne rugàm dupà cum ne-a ìnvàtat Fàrintele
Arsenle Boca: Jnvrednlceste-ne, Doamne,
sa firn martorl màrturlsltorl martiri al
Dumnezelril Fiulul Tàu pe pàmàntl"
(64) Toatà aceastà mascaradà dlctatorlalà
a socletàtll civile, in care domneste dlctatura
mode!, a plàcerilor, a poftelor, a neinfrànate-
lor pornlri pàtimase, a tuturor comodltàtllor,
are ca scop dlstrugerea poruncllor
Mlelului!. Relatlvltatea idellor este cea mal
mare capcanà in care poate càdea mlntea
care abdica de la scara valorllor lui Hrlstos-
Dumnezeu. Numal cànd r e n u n t i la valorile
94 N.P. R i g k o v s k i
creatine ale vieti! farà de moarte, $1 ale tlne-
retii farà bàtrànete, poti càdea in pràpastia
relativizàrilor de orice fel, dobàndind in
fina) drept ràsplatà nebunia mintii, unlrea
cu demonil.
RELATIVITATEA IDEILOR este mediul
dlavolilor de Introducere a unel alte ordini
decàt cea obsteascà, a Moli Ordini Mondiale
anticrejtine, care inseamnà dezordine,
homosexualitate, ràzvràtire fata de ordlnea
instaurata de Dumnezeu, multa nesiguran-
tà $1 ìndolalà. Relatlvltatea ideilor neagà
ìnsàsi exlstenta lui Dumnezeu, a legìlor
Sale vesnlce, neagà adevàrul $1 se naste din
domnla bunuiul plac, din confuzla patiml-
lor si din nebunia mintii, conducànd la o si
mai mare nebunie, generalizatà. O expresie
cunoscutà a acestei plàgi sociale, este mult
discutala cugetare a lui Descartes: ..Ma
ìndoiesc deci cuget. Cuget deci exist" folosltà
de fapt pentru a zàpàcl cugetarea, si a o
arunca in relativisti! si nihllism. foarte bine
limpezeste aceastà problema cartea
Pàrintelul Serafini Rose, Hihllismul.
(65) Doar o minte Ìntunecatà nu vede
realltatea oblectlvà si trebule sà-si creeze
una sublectivà. Deoarece mincluna relativi-
ideilor a devenlt dreptar prln fllozofla
contemporanà, s-a ajuns la ora actualà cà
aproape toti oamenli au mintea ìntunecatà
prin relatlvlzarea teribllà care li s-a predat
in scoli si academli. Acestla nu mai sunt
capablll sa vada realitatea inconjuràtoare,
de aceea umblà dupà un slstem proprlu de
Margul distrugàtorului 95
gàndlre, nu dupà Adevàr.
Noi crestlnil, ìnsà, trebule sa ne
de aceste cuvinte ale Màntultorulul: ,,Umblati
càt aveti Lumina ca sa nu va cuprindà
intunerlcul. Càci cel ce umblà in ìntunerlc
nu stle unde merge. Càt aveti Lumina,
credetl in Lumina, ca sa fiti fll ai Lumini!"
(loan 12, 35-36). Oamenii despàtimiti. Uberi
fata de pàcat, care nu simt nlcl o atractie
spre ràu, au mintea curata, si vàd, de aceea
demoni! il uràsc pe: ..ràsfàtatil de crestlnl,
care purur! petrecin Lumina lui Hrlstos".
(66) Simultan cu formarea socletàtlf civile,
bazate pe cultura Intelectulul si relatlvltatea
Ideilor, Lucifer concepe strategia de atac
asupra MATERN1TATIL pentru cà maternità-
tea inseamnà cresterea si educarea tn
moralltatea crestina a urmasllor. Temela
fecloarà si femela marna, credlncioase in
Dumnezeu, sunt considerate ..fortàrete de
neìnvlns". Càte fecloare si marne mal stiu
azl ce valoare Imensà reprezintà eie 9! ce
putere Imensà au dacà-sl pàstreazà
credinta tare ca dlamantul si moralltatea
nestlrbltà? Asupra fecloarelor si mamelor
ìsl orlenteazà el cu dibàcie si precautie
toate atacurile. Dacà le-au distrus credinta
si le-au zelflcat IFITELECTUL nu va f\u sa
le dlstrugà curàtla de crlstal a vlrginitàtii si
fortàreata maternitàtii, fluturàndademenltor
teoriile nonconformlsmulul si llberallsmu-
lul moral.
(67) In dlstrugerea femel! fecloare si marne,
si a progeniturllor ci, copill, care-I inspài-
96 N.P. R i g k o v s k i
manta cà ar putea deveni buni crestlni,
buni preoti sau buni monahi, Luclfer se
foloseste de barbai, pe care-i considera
,,material brut" si «allat", stilnd el prea bine
cà asupra femeii, cànd a fost alungata din
ral, s-a aruncat blestemul, sa He atàrnàtoa-
re de bàrbatul el. ( atrasà ve! fi de
bàrbatul tàu si el te va stàpàni! Fac. 3,16)
Ce nu vrea sà-st amlnteascà vràjmasul este,
cà Hrlstos-Dumnezeu a eliberat-o de acci
blestem, ìncàt fenicia crestina cu o morali-
tate de otel - prln puterea lui Hristos - poate
crea caractere de otel, gata de a blrui prin
nepàtlmire si prin fermltatea virtutil orice
ispftà perfida de corupere.
(68). In categoria acestor BARBATI/ aliati
ai diavolului, numlti ..materia! grosolan",
..care cedeazd mal usor Idellor nebunestf',
Intra si to(i capii mariior ideologi! ateiste si
stilntlfic-materialiste: Kant si Laplace, Darwin,
freud, riietzsche, Sartre, Marx, Engels, etc.
ca si loti savantii materialisti, romancierli,
poeti!, si pictorii nonconformisti, care au
considerai crestinismul ca pe o ..dictaturà
decadente a moralitàtii", càreia l-au ìntors
spatele pentru a se arunca in bratele
l i b e r t a t i i anarhlce de a face toate pacatele
ladului.
Surprinzàtoare prin noutatea ior pe llnla
directivelor luciferice din vedenie, sunt si
ideile ..academlclanului" romàn contempo-
ran Mlhai Dràgànescu, care, in opera sa:
..Inelul lumii materiale" (Ed. stiintificà si
enciclopedica.. Bue., 1989) la pag. 219,
M a r 9u1 d i s t r u g S t o r u l u i 97
aflrmà: ..este nevoie de o proiec(ie fìlosofìcà
care treptat sa poatà duce la un MODEL
fTIiriTIFIC al ..ultime! realltàtT». Conceptele
pe care le foloseste in cartile sale stiintiflce
evita cu precautie numele lui Dumnezeu si
Indicarea lui Dumnezeu drept Creator al
universului, ìnlocuindu-L cu termeni
savantlca ,,ortoexlstentà", ..Informaterle"-
,,càmp mental", ,.lumatle"= sursà a energie!
din univers si rezervor materlal al lumi!,
modelul ..ortoflzlcil", modelul ..inelulul lumi!
materiale", conceptul de ..neformal". Vezl si
Mihai Dràgànescu - Profunzlmlle lumll
materiale. Bue. Ed. Politica, 1979; vezi si
$tlintà si clvillzatlef ed. §tlintincà. si Enci-
clopedica., Bue. 1984. De vàzut si Tehnologii
pentru vlitord\\\a Froblemele globale
si viitorul omenlrii Bue. Ed. Politica,
colectia «Idei contempcrane", 1982, unde
Mihal Dràgànescu introduce pentru prima
oarà notlunea de ARHEM - cvasistem din
clasa sistemelor Introdeschise care are
proprietatea CONST11NTE1. Conform teorie!
lui omul este un arhem, societatea este un
arhem.
De asemeni, poetul si fllozoful Luclan
Blaga vorbeste in termeni confuzi despre
..Marcie Anonim", sub care denumire se
poate ascunde foarte bine Lucifer.
Deoarece oamenl! lumll ìn care tràim nu
se inchina t o t i la acelasl dumnezeu, ci uni!
se inchina Dumnezeulul Creator, lar alti!
uzurpatorulu! Luclfer-satan, aceste noi idei
trebuie primite cu mult discernàmànt
98 N.P. RUkovski
duhovnlcesc pentru a anlhlla veninul
serpesc din eie, 5! a pàstra doar ce este
cunoastere curata a creatici desàvàrsite a
Sfintei Trelmi - Dumnezeu.
(69). In Frotocolul de la Toronto. la pag.21,
se vorbeste astfel despre femeie: ..Odlnioarà
..Centru 5! pivot al familiel", femeia
moderna (prin ..pilula contraceptlvà" care-I
deschide calca spre Jlbertatea sexualà"
farà conseclnte) va dori sà-si abandoneze
rolul tradltional, sa se detaseze de famille,
si sà-si tràiascà viafa conform cu aspiratine
el personale... Aceastà ..eliberare sexualà"
va reprezenta calca flnalà prin care vom
face sa disparà din ..constlinta popularà
orice referire la ..Bine si Ràu". Pràbuslrea
acestel bariere rellgloase si morale ne va
permlte sa reallzàm procesul falsel ..EMberàrl
a omulul de trecutul sàu", ..eliberare" care
ìnsà, in realitate, este o forma de sclavle
profltabllà pentru ..Flanurile noastre
Mondlallste" pe care urmàrim sa le punem
ìn aplicare."
ìmplnsl spre experientele nefaste ale
sexualltàtll precoce si ale avorturllor la
cerere, ale anticonceptlonalelor si dlvortu-
rilor, tinerli de ambele sexe se vor face
\ i n o v a t i de pervertlrea de la nasiere a
progenlturii femeil sau chlar de stàrpirea
definitiva a acestela, care-I provoacà atàtea
..dureri de cap" lui Luclfer... Dupà cum se
poate usor observa, ProtocoluI de la Toronto
(1967-]985)$\a Mar$ului distrugàto-
rului (1905) se expllcà una prin cealaltà.
M a r i n i distrugàtorului
chiar dacà au fost dezvàlulte ìn perloade
diferite de tlmp, ìntrucàt au fost concepute
de aceeasi mlnte nebunà.
(70). ìn Planul Ro$u citlm: -Recunoasterea
legala a ..dlvorturllor", ..avorturllor", a
dlverselor forme de homosexualitate, ne va
ajuta sa modifìcàm ìn profunzime bazele
isterice ale ..Dreptului Legai" al societàtilor,
pentru a ìmpfnge ansamblul Indivizilorspre
o RELAXARE GENERALA A MORAVURILOR,
pentru a-i OIVIZA unii in raport cu altii,
pentru a D1STRUQE viitorul tineretulul prin
a-Ì DISTRUQE moralmente in urma experìen-
telor nefaste ale sexualltàtlf precoce si ale
avorturllor, ale alcoollsmului, ale drogurllor
diverse, - controlate la nlvel mondlal de
ofiterii nostri superiori din Lojlle Internatio-
nale -, si ale slnuclderilor, suicldul aiunaànd
sa fle considerat de càtre un tineret
dezabuzat si abandonat ìn vola lui ìnsusl.
ca un sfàrsit cavaleresc." - extras din
Protocolul de la Toronto. Ce monstruozitatef
Ce urgie sapà la temella societàtii umane!
lata Inventata ..filozofia pozitivà" a
sinuciderll, a lui Emil Cioran, spre a umple
fadul cu sinucigasl... $1 càt de aclamat a
fost si este, pentru limbajul sàu Intellgent,
scllpitor de negurà, acest Jalnic filozof al
truflel si al sinuciderll, unealtà criminale in
màna lui Lucifer... $1 càti ca el. Inventatori
diabolici de ..fllozofli pozltìve"... Fune pe
gànduri si .xreatla" savantului Mihal Dràgà-
nescu cu ..noua sa filozofle pozitivà" prezenta-
tà ìn cartea ..Inelul lumi! materiale", (carte
100 N.P. Rìskovski
apàrutà in 1989 - sub comunism, la Ed.
$tiintificà si Enciclopedica prin bunàvointa
Editurli Politice, cf. prefata càrtil). Cititorul
luminal de Sfànta Trelme-Dumnezeu desco-
perà ìn ,,noua filozofie" Impusà de autor, o
alta inventie ,.pozitivà" a slugllor lui Lucifer,
o ideologie rationalist-umanistà care continua
si se sprUInà pe ideile ,.teorlilor pozitlve
structurale" anterioare (Kant, Darwin, Marx,
etc.), pe care insà le depàseste cu dfbàcie
introducànd teoria ..informatici din materia
profonda - Informaterla" prin care se cauta
mlsterul ..ortosensurllor".
..Filosofia Inelulul lumi! materiale este
rezultatul une! forjàri materlaliste a gàndirll
despre lume... Increderea ìn principiai
autoconslstentel materici, ca un postulai
indus din experlenta stiintlficà si (storica a
omenlril, Sncrederca in principiile materla-
llsmulul dlalectlc f i Istorie a dus la
conceperea Inelulul lumll materiale" ne
spune autorul Mina! Dràgànescu. ,.Inelul"
este conceput pe baza CRED1NTEI ìn princi-
piile ..stilntlflce" ateiste. Pioua ,,teorie"
introduce noi termenl ca; afìlre, arhem
(omul nu mal este un slstem ci un arhem),
Introdeschldere. lumatle si Informaterle,
lume mate/laladiferità de materie, mezoblont.
ortoexlstenfà, ortosens, ortotron, subarhem,
tenslune filosofici, etc, termenl savanti
..nàscocitl pentru a MASCA ..evldenta nebu-
nle". Cu acesti termeni si exprimàrl (Jumatia
si Informaterla constltule matrlcea funda-
mentalà a lumlD ìncearcà sa ascundà si sa
M n r s u1 d i s t r u g à t o r u l u i 101
substltuie lucrarea Sflntei Treimi care se
face prin energiile Duhului Sfànt ìn lumea
materialà si nematerialà, vie si nevie, din
ìntregul Univers. Tot prin acesti termeni
bombastici, slugile lui satan se chinuie sa
ascundà si existenta lui Lucifer $i a legiuni-
lor lui ìntunecate, ca principlu al ràulul;
treptat ei vor ìncerca sa scorneascà o
splrltualltatc a existentei din care nl-1 vor
arunca ìn fata pe Antihrlst. O incercare ìn
acest sens este si cealaltà lucrare a ..savan-
tului academician" Minai Dràgànescu:
^Splritualitate, Informale, materie" apàrutà
ìn 1988, la Edltura Academiei Republlcli
Socialiste Romania. Desl va fi o spirltualltate
a ràului, ìntunecatà, ìntrucàt din ea lipseste
Dumnezeu, oamenll manlpulatL cu mlntea
lor orbita de ìntuneric, o vor vedea
luminoasà.
Deci, se cuvine sa fle prlmite cu mare
prudentà orice noi Teorli stlintlfice pozitive...
fiindcà prin eie vor incerca treptat sa ne
fure sufletele pentru vesnicle. Marx, artiza-
nul comunismulul si al ateismulul stiintlflc,
màrturiseste ìntr-o scrisoare trlmisà lui
Engels cà a dat oamenilor sa mànànce
..gunoi si rahat" prln teoriile lui sociale,
socialiste, din ..Capitalul", ..Critica rellgiei",
etc. Incà din scoalà Marx era poreclit de
colegil sài cu apelativul ..D1STRUQE" (vezi
cartea ,,Marx si Satan" de Richard Wurm-
brandt). Am vàzut, cà ìnsusl Lucifer recunoaste
cà este o nebunle evidentà sa nu crezl ìn
Dumnezeu, Creatorul Atottiltor, cà e o idee
102 N.P. R i § k o v s k i
ABERAF1TA. lata clne a fost MARX, un mare
asasln ideologie, un satanlst a n t i h r i s t . . .
5à revedem complotul ideologie al lui
Luclfer asupra savanjilor Slave! Crudi si ai
Lumini!, dezvàluit de Vedenia ,.Marsul
distrugàtorului":
,.Vol (demoni!) urmàrlti-l FAS cu FAS 9!
supravegheatl-l nefncetat pe SAVAflTH
inzestrati cu talente si aenlalltate. Acestla
sunt GEI ALE§I si GEI MAI VALOROSI dintre
oamenl - el cerceteazà natura si miraculoa-
sele el structuri si forme, stràdulndu-se sa
pàtrundà Sn TAIP1A VIETII ìntru SLAVA
CREATORULUI si a CUNOA§TERII ìntelep-
clunll Sale de neconceput."
Urmàrlndu-l ..pas cu pas", practlc
asaltàndu-i nevàzut cu fel de fel de sugestli,
demoni! au reusft sa-! deturneze pe acesti
valorosi savanti de la menlrea si (elul lor,
clar si màre(, de a-L face pe Dumnezeu atàt
de bine cunoscut omenirll incàt credinta
omulul sa devlnà tare ca dlamantul. Mai
mult, spune Lucifer, prln sugestli bine
tleluite 1-a pàcàlit pe bàtrànul savant si 1-a
indemnat sa EXCLUDA din STUPITA credinta
fn CREATORUL Unlversulul...
Insà oamenll de bunà credinta stlu cà si
savantll se ìmpart in douà categorli:
- savanti de bunà credinta, onesti, luminati,
cu sufletul curat, pasionati; si,
- savanti vénduti diavolulul si banulul, gata
sa mlntà, sa ascundà adevàrul sau sà-1
falslflce;
De asemenea, este bine stlut cà numele
Mar^ul diatrugàtorului 103
si descoperlrile unor valorosi savanti au
fost in mod special folosite si interpretate
tendentios ìnspre sustlnerea ateismului,
evolutiei, si materiallsmului, chiar dacà acci
savanti minunati erau crestini credinciosi si
s-au opus in timpul vieti! lor interpretàrilor
eronate ale opere! lor. Despre marcie
flziolog rus Favlov I.P. (1849-1936), se stle
cà se spovedea regulat, sàptàmànal, chiar
s! in perloada comunista, respectàndu-1 cu
multa dragoste pe duhovnlcul sàu. §1 càt
s-au folosit atei! de descoperirea acestui
savant asupra refìexelor condizionate, pentru
a sustine animalftatea omulul si faptul cà
se trage din malmutà... nebunle pe care o
mai sustln si azi, elevilor predàndu-li-se
chiar si in anul 2008, la disciplina Biologie,
cà omul a evoluat ca un animai superior
dintr-o specie anume de maimute... 51 ca nu
are nimlc dumnezelesc ìn el, ci el, omul, ìsl
este proprlul sàu dumnezeu...
(71). Apostoli! SAVAnTI al dlavolului - care
stàpànesc maloritatea mlntilor - sunt
savantil de rea-credintà, ratlonallstl-umanlstl,
ateisti, liber-cugetàtori sau nonconformisti,
mal vechl si mal noi. Dintre acesti savanti,
cel contemporanl sunt experti ìn
ORTOFIZICA, nou domenlu al fllozoflel,
care se bazeazà pe materialismul dialectic
dar cauta sa facà loc si fenomenelor oculte
si asa-zis paranormale atàt de respinse
inalate vreme de materlallsm. Acest nou
domenlu de studlu - Ortoflzlca (o alta
gàselnità bine ticluità) - elaboreazà un
 104 N.P. R ì g k o v s k i
mode/ al profunzlmllor lumllor materiale,
model care explicà {printr-o munirne de
presupuneri ca vai de capul lor, de grecale
ce sunt) cum se poate trece de la materia
profonda la partlculele elementare si la
aparltla unul unlvers. Ortoflzlclenll cred in
ORTOEXISTEflTA care reprezlntà ..exlstenta
din afara u n h e r s u l u l , din care unlversul
provine , dupà cum explicà profesorul
Mlhal Dràgànescu in lucrarea sa Inelul
lumllmaferiale op.clt. pag.438.
Cu adevàrat dràceascà si aberantà este
scorneala ed ..unlversul provine din
ortoexlstentà" si nu este creatla lui Dumne-
zeu. $1 aceastà scorneala fi demascà si pe
cel ce a elaborat-o, ca fllnd un fìdelapostol
savanta\i Lucifer...
(72) Lumea nevàzutà nu poate fi contestata.
Dar cànd Intervlne credlnta Fn aràtàrlle
duhurllor nevàzute care sunt de fapt dracl,
Intervlne confuzla, neclarltatea si deci
ìndofala. Asadar contactul, desl real, al
credintelor orientale cu lumea nevàzutà,
este de fapt cu demoni! si duce la necredln-
tà, la ìncadrarea lumll nevàzute in ordlnea
lumll vàzute (exemplu: reìncarnarea). Totoda-
tà, contactul cu duhurlle relè nevàzute duce
la inràurlrl vàtàmàtoare.
(73) Masonerla a fost anatemlzatà de
Biserlca Ortodoxà Romàna in 1937 si de
cea a Grecie! tn 1933, ca una ce se Impotrl-
veste credlntel.
(74) Omul are nevole sa tlnà contactul cu
Mar$ul distruKàtorului 105
lumea cealaltà, càci lumea vàzutà II
plictiseste ìntr-un tàrziu pentru cà el e si
materia!, dar si nematerial. Plictiseala este
un moment al vieti I ce pare banal, dar
tocmal atunci cànd lumea materiale ne
plictiseste lese la suprafatà dorul nostru
infinlt dupà sacru, dupà Cel Preasfànt,
dupà blnele vesnic si absolut.
Recomandàrl $| adàuglri ale edltorulul
Este recomandat a se citi aceastà vede-
nle cu multa atentie, $1 a se uni ìntelegerea
el cu citirea ,,Protocolului de la Toronto"
(..frotocolul de la Toronto - 6.6.6. - Complotul
organlzatlei ftatiunilor Unite pentru instau-
rarea noi! ordini mondiale" a ziaristulul
canadian (asasinat) Serge Menaste, apàrutà
la ed. Samizdat ì n 1995), care contine cele
douà proiecte mondiallste distrugàtoare:
rianui ro$u si Aurora Ro?le. Ambele sunt
rosii de sàngele multimilor de cameni uclsi
pentru reallzarea Q uvernàrli Mondiale,
pentru Instaurarla Moli Ordini Mondiale
anticrestine si in flnal pentru dominala pe
fata prln Antihrlst a lui Lucifer-Satan asupra
omenlrli distruse...
Dar, Hrlstos a inviati Hrlstos ne asteaptà
pe ficcare sà-I deschidem usa Inimllor
noastre ... Cu El in inirnà nu avem de ce ne
mal teme... Ràzboiul mondial, vàzut si nevà-
zut, de fapt ìmpotriva Lui Ilsus Hristos se
106 N.P. Rigkovski
poartà si ìmpotriva urmasllor Lui, si este tn
ansamblul lui un ràzbol reIJgios, orlcàt de
absurdà ni s-ar parca aceastà afirmatie.
HRISTOS A INVIATI
ADEVARAT A INVIATI
t t t vesc mintea prin asociale de Idei. Pocàlnta
Càteva cuvlnte tàmàduitoare de suflet
ale Pàrintelul Arsente Boca
..Dezechilibrul, haosul si anarhla sunt
cam acelasl lucru, o schimonosire, o
degenerare, un accident, un pàcat coiectlv.
Dezechilibrul sau pàcatul nu e o realitate
cu suport propriu, ci sunt ghearele dlavolului
in grumazul realitàtii, o pàndire a n i m i c u l u i
care vrea sa inghità in sine toate cate sunt.
Dumnezeu vrea sa stàvileascà nàvala
anarhlel In fapturà, insà, respectànd libertà-
tea omuiui, nu poate, decàt dacà va càstlga
si convinaerea omului pentru intentla Sa. Fé
dreptl il are castigati pentru aceastà cauzà.
Pe nedreptl, pierzànd acestia libertatea lor -
de vreme ce robesc pàcatului - nu-i mal poate
càstlga prln libertatea pe care n-o mai au, de
aceea pentru acestia nu-l mai ramane decàt
sabla. Prin sable se ìntelege alci: asprimea
dreptàtll, legea, autorltatea, stàpànlrea,
pedeapsa, pana chlar si pedeapsa cu sabia.
Cànd cìneva, cu faptele sale pàcàtoase,
cade din dragostea Tatàlul sàu, da de
M a r c i i ! distrueàtorului 107
dreptatea L u i , care, ca pe un rob, FI va
readuce la cale cu sila. li da si tlmp, doar va
simti sa vlnà de bunà voie; dacà Tnsà nu
bagà in scarna, il la si t i m p u l si cade farà de
veste urmàrlt de dreptate..,
,,Ràul, nlmlcul, pàcatul, dlavolul nu sunt
subiecte sànàtoase de gàndlre, càci ìmbolnà-
trebule sa fle o ìnsenlnare din ce In ce mal
mare a sufletulul $1 a sanatati! fntregl."
,,Toatà stràdania protK nicului aceastà este:
sa desfacà dragostea si cunostinta noastrà
de Dumnezeu si sa ne dea, prin palimi, ca
obiect de preocupare nlmicul si absurdul."
..Qlasul constlfntel - e un glas tàcut, o
chemare lina, pe care o auzl, o ìntelegl cà
vlne dinlàuntru, dar totusl dlncolo de Une,
de la Dumnezeu. ìnsusl cuvàntul con-stllntà
ìnsemneazà a sti ìmpreunà la fel. lar cel ce
stlu la fel, sunt Dumnezeu si omul. Prin
u r m a r e , cugetul sau constlinta e ochlul cu
care vede Dumnezeu pe om si acelasl ochi
cu care vede omul pe Dumnezeu." Pati-
mile, reaua volntà si peste tot pacatele, dar
mal ales nebàgarea tn seamà a acestul
glas, ìngràmàdesc nistc valurl peste ochlul
acesta, nlste solzi, care-I stlng glasul, Tncàt
abla se mal aude. Atuncl si Dumnezeu se
stinge din ochiul nostru, ìncàt ne pare cà
nicl nu mai este Dumnezeu." (Pr. Arsenle
Boca - Càrarea Imparatici)
 N.P. R i s k o v s k i
ATENTIOMARE IMPORTANTA
a s u p r a morale! r a f l o n a l l s t e
(Adevàrul este absolut, nu relativi)
Piine sunt rafturlle iibràrlilor $1 bibliote-
cllor tu nenumarate càrti ale llteraturll
stiintlfice moraliste, cu continui estetlc si
etlc, sau romane ale llteraturll de dlvertis-
ment, universale. Qàslm ìn eie afirmatli ce
par a fi ..de bun slmt si de ràspundere si
invasatura", afirmatli ìnflàcàrate, piine de
idea li sm $1 entuzlasm, atràgàtoare prln
aspiratine inalte pe care le propun si care
reusesc sa aprlndà Intelectul si chlar
sufletul, Tnsà foarte greu seslzàm modul
exagerat si nenatural tn care o fac. Desl par
cà glorifica binele, preamàresc adevàrul si
proslàvesc dragostea, aceste Idealurl care o
cllpà ne ìnsufletesc sunt ìnsà Imposibll de
nereallzat; de aceea ne lasà un gol neastep-
tat ìn Inlmà ìnsotìt de-un sentlment acut de
neìmplinlre. De ce tràlm aceastà deceptle?
Pentru cà accie aspirati! stràlucit infaticate
sunt doar niste biete lluzil, sàrmane forme
farà fond, binele lor este sec, adevàrul lor
este sterp farà de Hristos-Dumnezeu, lar
ceca ce se numeste dragoste in eie este o
supra-ldeallzare a unor senzatil si slmtà-
minte neclare si nerodltoare. Toate acestea
Marguì distrugatorului I (Mi
sunt o ìnselare; este o llteraturà cu un
puternlc caracter ratlonallst umanlst, din
duhul càrtilor reiesind cà scriltoril sunt
adepti! moralel ratlonallste aride, conceputà
de Lucifer si dezvàluità in vedenla prezen-
tatà mai sus.
Este momentul, ca tot! crestinii sa ne
dezmetlcim din mlncluna ..atràgàtoareI
morale umanlst-rationallste", comunlst-atelste,
moartà prln ea ìnsasl si prln Inventatomi ei.
Morala rationalistà, morala I n t e l e c t u l u i ,
amestecà binele trunchiat si adevàrul dena-
turai, falsificai, cu ràul deghlzat, si prin
aceastà este ìnjositoare si dlstrugàtoare
sufleteste pentru omul care o ìmbràtiseazà.
Crestlnul se cuvine a face o deosebire
netà si ferma ìntre morala crestina -
hrlstlcà, care-L are pe Hristos-Dumnezeu ìn
centrul ei 5! al càrel izvor este ìn Dumnezeu
- Tatàl, si asa zisa morala ratlonalistà-
umanlst-atelstà sclipitoare si ispitltoare dar
stearpà, oarbà, farà sens si farà miez, ucigà-
toare, Izvoràtà din intuneclmile luciferlce, o
cumplltà deghlzare a lupului satanfst ìn
miei blànd.
Morala rationalistà farà de Dumnezeu -
inventata de Lucifer, il are pe omul doboràt
de palimi ìn centrul el. De aceea este
moartà si omoarà sufleteste pe cel care-o
ìmbràtiseazà. Ea este o cvasl-moralà, este
trufasà, seacà, farà putere de a rezista
eficlent ìn fata ràulul. Chiar dacà cuprlnde
110 N.P. Rì^kovski
norme ce par valoroase si precepte atràgà-
toare, cànd ìnsà ìncercl sa le impllnestl,
constati cu nemultumire cum aluneci intr-o
fàtàrnlcle degradante. Este cvasl-morala
care ìncearcà cu viclenie sa se substltule
MORALEI CRESTINE.
Scopul flnal urmàrlt de sluglle moralel
rationallste este sa aducà un total dispret
asupra Moralel, de orice fel ar fi ea, si sà-l
injoseascà pe om.
Alci e marea viclenie si marea DEGH1ZARE,
ca si marea vlctorie a ràulul. Cu o astfel de
moralà ratlonalistà care amestecà blnele
t r u n c h i a t cu ràul deghizat, predata in scoli,
predicata de literatura ultlmelor secole si
aflatà la baza ..DREPTURILOR OMULUI", s-a
umplut lumea actualà de coruptle, lar
ràutatea, mtinzàndu-se ca o leprà, acoperà
omenirea dezonoratà.
Fntr-o totalà opozltle, Morata Crestina
este vie si da viatà. Ea este singura MORALA
AUTEPITICA pentru cà Izvoràste de la
Dumnezeu, Creatorul el. Ea-sl are temella
pe Jertfa suprema a Tlulul lui Dumnezeu.
Hrlstos-Dumnezeu, Cel cu Cruce, da viatà si
putere moralel crestine.
Hristos este m ìntregime Binde si
Adevàrul absolut. Dragostea desàvàr$ttà si
Izvorul Dragostel, intruchlparea moralei,
unitatea tuturor vlrtutllor. Prlmlt prin
credintà si prin Talnele Bisericii in suflet,
Ilsus Hristos aprlnde dragostea in Inlmà si
M a r§ u1 d i s t r u g à t o r u l u i 111
reface omul deplin dacà omul isl supune
volnta poruncilor Lui si tràieste cu bucurie
/e//c////e(Matel 5,5-12) aduse de El.
Doar Msus Hristos, Cel cu Cruce, este
Adevàrul, si dacà toti am fi luptat de la ìnce-
putul vieti! noastre pentru El si I-am fi
implinit Evanghelia Lui, pe viatà si pe
moarte, azi omenirea n-ar mai fi ìnjosità, nu
s-ar mal naste monstri pe pàmànt càci nu
ar mal exfsta vicil si pàcatul ar fi fost
demult ìnvinslll Misiunea A d e v à r u l u i este
mislunea lui llsus Hristos. El a làsat-o
urmasllor Lui, crestinilor, celor care vor sa
tràiascà in Adevàrsl pentru Adevàr!
Sa nu ne làsàm mselatU Adevàrul este
absolut, desàvàrsltl Adevàrul are o existentà
obiectivà, independentà de vointa, de
ratiunea si de simturfle noastre imperfecte,
relative. Sa nu cumva sa acceptàm sugestia
dizolvantà cà adevàrul este relativi $1 sa nu
credem in relativitatea adevàruluil Mincluna
gàseste in adevàr cel mal mare dusman, pe
care-I uràste de moarte si cauta pe orice cài
sà-l intunece. Aceastà mare mlnciunà, cà
adevàrul e reiatlv, prlmità in suflete are
puterea de a le ucide. Solutia: sa lesim din
confuzlel
Numai PERCEPTIA adevàrului poate fi
relativa, nedesàvàrsità, aproximativà, dupà càt
de nedesàvàrsità este mintea care-I primeste.
Modul m care ficcare om percepe adevà-
rul poate depinde de conditine In care
112 N.P. R i g k o v s k i
tràleste sau de situatia in care se aflà la un
moment dat. Depinde si de aparatul care
receptloneazà adevàrul, de càt de sànàtoasà
si llmpede este mlntea care-I prlmeste. O
minte oarbà prin confuzle si compromisuri,
sau ìntunecatà de pacate si patimi, o minte
murdarà, sau bolnavà, nu va vedea vreodatà
adevàrul curat, total, ìntreg, asa cum este el.
Sa depunem deci sàrguln(à si bunà
vointà ìn Duhul cel bun, al lui Hristos - Gel
cu Cruce, - ca sa putem intelege cu tot
dlscernàmàntul cà relativa este numal
perceptla adevàrulul, lar adevàrul este
absotut, i n f i n i t . total, desàvàrsft
(1 loan, cap.4)
1. lubitilor, nu dati crezare orlcàrui d u h ,
ci cercaci duhurlle dacà sunt de la Dumne-
zeu, fllndcà multi proorocl minclnosi au
leslt in lume.
2. In aceasta sa cunoastetl d u h u l lui
Dumnezeu: orice duh care màrturlseste cà
Ilsus Hristos a venlt in trup, este de la
Dumnezeu.
3. §i orice duh, care nu màrturlseste pe
Msus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci
este duhul lui antihrlst, despre care atl
auzit cà vine si acum este chlar ìn lume.
4. Voi, copii, sunteti din Dumnezeu si l-atl
blruit pe acel proorocl, càci mal mare este
Mar§ul distrugàtorului II i
Cel ce e ìn voi, decàt cel ce este ìn lume.
5. Accia sunt din lume, de aceea gràiesc
ca din lume si lumea il ascultà.
6. Mo! suntem din Dumnezeu; clne
cunoaste pe Dumnezeu ascultà de noi; clne
nu este din Dumnezeu nu ascultà de noi.
Din aceasta cunoastem Duhul adevàrulul si
duhul ràtàcirii.
7. lubitilor, sa ne iubim unul pe altul,
pentru cà dragostea este de la Dumnezeu si
oricine iubeste este nàscut din Dumnezeu
si cunoaste pe Dumnezeu.
8. Cel ce nu Iubeste n-a cunoscut pe
Dumnezeu, pentru cà Dumnezeu este lublre.
9. Intru aceasta s-a aràtat dragostea lui
Dumnezeu càtre noi, cà pe fluì Sau cel Unul
Màscut L-a trimis Dumnezeu in lume, ca
prin El viatà sa avem.
10. In aceasta este dragostea, nu flindcà
noi am iubit pe Dumnezeu, ci fllndcà El ne-a
lubit pe noi si a trimis pe fluì Sàujertfà de
Ispàsire pentru pacatele noastre.
11. lubitilor, dacà Dumnezeu astfel ne-a
lublt pe noi, si noi datori suntem sa ne
iubim unul pe altul.
12. Din aceasta cunoastem cà ràmànem
ìn E) si El ìntru noi, flindcà ne-a dat din
Duhul Sau.
13. §1 noi am vàzut si màrturlsim cà
Tatàl a trimis pe Fluì, Màntuitor al lumil.
14. Cine màrturlseste cà Ilsus este fluì
lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane ìntru el
114 N.P. R i ^ k o v s k i Margul distrugàtorului 1 Ift
si el ìn Dumnezeu. Pentru a ne topi ìnvàrtosarea si a ne da
15. §1 noi am cunoscut si am crezut putere, ne vine ìn ajutor Sfànta Scripturà si
iubirea, pe care Dumnezeu o are càtre noi. Biserlca cea Una, prln Sfintele el Talne,
Dumnezeu este iublre si cel ce ramane ìn dintre care Sfànta Spovedanle fàcutà cu
iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu durere si din adàncul sufletului ellbereazà
ramane ìntru el. {1 loan, cap.4) fllnta crestlnulul de demoni si de ìntunerlc.
Totodatà, atàtea màrturii ale Sflntllor
+ + asteaptà sa le urmàm exemplul eliberator,
numai sa vrem si sa alegem a petrece tlnv
pul scurt ce ne-a ràmas ìn companla lor. Sa
TRAlM ..LlPSIfl DE 5UCURIA nu respingerti chemarea lui Hristos pe care
VEDERI1 LUI DUMNEZEU" ne-o face necontenit prln gura si bratele
iubltoare ale Sflntei Sale BisericI, sa mer-
Pietrificati ìn indàràtnicia inimii, gem la duhovnlcl ca sa primim nu numai
invàrtosati ìn nepocàintà, cu sufletul lovit, iertare pentru ràtàclri ci si binecuvàntare,
ucis, am ajuns cumpllt de neslmtitorl. si sa gàsim salvarea de atacurile duhurilor
Zdrobindu-ne de zldul pàcatului ìn tot mal demonice.
mare sfàràmare ne aflàm, cu dragostea
ìncovolatà spre lume si spre trup, robi
ìncàtusati sub ascultare stràinà si dusma-
nà... Desi robia ne fndoale, lar ìn adàncul
sufletului nostru se casca un gol Imens care
ne soarbe ìn donai sàu inflnlt dupà sflnfe-
nie, nu mai dorlm eliberarea ce ne-o oferà
Jertfa pe Cruce a Fiulul lui Dumnezeu.
Apare ìntrebarea: * DE CE nu ne Intereseazà
vestea bunà a Sfintelor Sale Evanghelli care
aduc cu adevàrat màntuirea? - PEMTRU CA
atàt de mult ne-am impietrii ìncat chiar
daca incà mal slmtlm càtà amàràciune
cuprinde viata noastrà lipsità de FERICIREA
care izvoràste doar din Dumnezeu, nu mal
avem puterea une! ìntoarcerl si schlmbàri
totale.
116 N.P. R Ì » k o v » k i
CUVANT
al PàrinteluI Paisle Aghioritul
..Dupà furtuna diavoleascà,
va venl msorlrea dumnezeiascà"
In spatele d u h u l u i lumesc al ..libertàtii"
de astàzi, al llpsei de respect in Blserlca lui
Hrlstos fata de cel mal mari, p à r i n t i si das-
càll, care au frlcà de Dumnezeu, se ascunde
sclavla lumeascà, stresul si anarhla, care
conduce lumea la impas, la catastrofa
sufleteascà si trupeascà.
lar In spatele sistemului perfect de
aslgurare computerlzatà, ce se face prln
..cartela" electronlcà, se ascunde dlctatura
mondiale, sclavla lui antihrist, ca sa-si
punà semn pe ména lor cea dreaptà sau pe
frante, Incàt nimeni sa nu poatà cumpàra
sau vinde, decàt numai cel ce are semnuL
adicà numele flareif sau numàrul numelui
fiarei. Alci este ìnfelepciunea. C/ne are
pricepere sa socoteascà numele fiarei, càci
este numàr de om. $/ numàrul lui este sase
sute saized si sase" (Apocallpsa 15, 16-18).
Sfàntul Andrei al Cezarell serie urmàtoa-
rele: ,,Despre numele cel murdaral lui antihrist
si despre tàlcuirea numàrului precum si
despre aitele ce s-au scris despre acelaf
Margul distrugàtorului 117
vremea le va descoperi si experlen(a celor
ìnfeleptl..., dar nu a binevolt harul dumne-
zelesc sa se serie in dumnezeiasca carte
numele lui cel pierzàtor. ìnsà cercetànd cu
rafiunea, cu adevàrat multe (nume) se pot
afla..:\r lucru ciudat este cà multi cameni
duhovnicesti, pe làngà faptul cà fac tàlcui-
rlle lor proprii, se mal si tem cu o frlcà
lumeascà de ,.punerea la dosar", in tlmp ce
ar fi trebult sa se nellnlsteascà duhovnlceste,
sà-1 ^jute pe crestlnl cu nellnlstea cea bunà
si sa le ìntàreascà credlnta, si astfel sa
slmtà màngàlerea dumnezeiasca.
Ma mlr cum toate aceste evenimente nu
le creeazà probleme de constilntàl De ce
nu-sl pun màcar un semn de ìntrebare la
tàlculrlle mintii lor? §i dacà il ajutà pe
antihrist la pecetluirea lor, de ce mal trag
dupà ei si alte suflete la plerzare? Càci la
aceasta se referà: ca sa inselef dacà este
cu putlntà, si pe cei alesr (Me. 13,22).
Se vor insela cei care le vor tàlcul pe
acestea cu mintea lor. In tlmp ce semnele
sunt foarte dare. ..flara" de la Bruxelles a
sorbii in computer cu 666 aproape toate
statele. Cartela, buletinul electronlc, ..ìna-
inte mergàtoare ale pecetluirii", ce arata?
Din pacate la radio ascultàm numai tlmpul
probabil.
Ce ne va spune Hristos? ,,FàtarniciIor,
fa fa cerului stifi s-o judecati dar semnele
118 N.P.JUgkovski
vremurilor nu putetl?'(Mi. 16,3).
Asadar, dupà cartelà si dupà buletinul
electronic, adica ..indosarierea" persoanelor,
ce se face pentru a ìnainta cu viclenìe la
pecellulre, vor spune mereu la televizor cà
oarecare a furai cartelà cutàrula si i-a luat
banii din banca. Pe de alta parte vor face
reclama ..sistemului perfecl", adlcà pecetlui-
rfl pe mànà sau pe frunte cu raze laser, a
numàrului 666, numele antihrlstului, care
nu se va distinge cu ochiul liber.
Din pacate, iaràsi ,.anumiti cunoscàlori"
ti vor ..ìnfàsa" pe fili lor duhovnicesli ca pe
niste prunci, chipurile ca sa nu-1 màhneascà,
zicàndu-le: ..Aceasta nu are importantà".
,,Mu-Ì nimlc, este destul sa credetl làuntric".
$i, desl vedem cà Apostolulul Pelru, care s-a
lepàdat numal la exterior de Mristos, i s-a
socotit aceasta cu adevàrat lepàdare, acestia
se leapàdà de Sfànta pecete a lui Hristos,
ce le-a fost data la Sfàntul Botez, care este
..Pecetea darulul SfàntuluI Duh", prin
primirea pecetil lui antihrist si mai spun
apoi cà il au pe Hristos ìnlàuntrul lor.
Din pacate, o astfel de logica aveau si
unii ..gnostici" pe vremea Sfintilor Mucenici,
care ìncercau sà-i ìntoarcà pe mucenici de
la màrturfslrea lor, asa cum spune Sfàntul
Vasile cel Mare in ,,Cuvàntul" sàu la
mucenicul Qordie:
mul(i ìncercau sà-l convingà pe
mucenlc sa se lepede numai cu gura si sà-si
Marcii! diatrugàtorului il1'
pàstreze credinfa in sufici prln aceeasl
dlspozifie làuntrlcà, pentru cà Dumnezeu
nu cauta la cele pe care le rosteste llmba, ci
la Intenda omului, Insà mucenicul Qordie a
ràmas neìnduplecat si a ràspuns: ,,/Yu suferà
limba cea zldltà de Hristos sa rosteascà
ceva ìmpotrlva Ziditorului... Nu va inse/afj,
Dumnezeu nu Se lasà batjocorit càci din
cele ce les din gura omului, ficcare va fi
judecat; din cu vintele tale te vei ìndreptàfl
si din cuvlntele tale te vei osàndf\e asemenea, sub stàpànlrea
s-a poruncit crestinilor sa màrturiseascà
religia ìnchinàtorllor la Ìdoli si crestinil care
au màrturisìt si au jertfil Idolllor, au primit
un certificai scàpànd astfel de mucenicle.
Dar nu numal acestia s-au lepàdat de Hristos,
ci si cel care au dat banl ìnchinàtorilor la
idoli si au lual cerliflcalul farà sa se lepede
de Hrlslos, asa numitii ..libellus". Dar si pe
acestia Biserlca noastrà i-a considerai
lepàdatl, càzu(i.
Sa ne aminlim si de mlnunea sa va rs ita
de Sfàntul Teodor, care se pràznuieste in
ficcare an in sàmbàta din prima sàptàmànà
a Postului Mare: ..lulian Paravalul stllnd cà
poporul lui Mristos, mal cu seamà in
sàplàmàna intai a Poslulul Mare, cauta sa
se curàteascà si sa se apropie mai muli de
Dumnezeu, a voli sà-i spurce. De aceea a
poruncll sa punà in piata ìn accie zile
màncàruri spurcate cu sàngele jerlfelor
120 N.P. R i s k o v s k i
idolesti. Dar Sfàntul mucenlc Teodor s-a
aràtat in vls lui Evdoxie, arhieplscopul de
atunci al Constantlnopolulul, $1 descoperin-
du-i fapta ìmpàratulul, I-a poruncit sà-l adune
pe credinclosi dis-de-dimlneafà ca sà-i
ìmpiedice sa foloseascà accie màncàrurl
spurcate. lar lipsa hranei necesare sa o
ìnlocuiascà vremelnic prin colivà... In felul
acesta scopul Paravatului a fost zàdàrntcit
si poporul cel credincios a fost pàzit
nespurcat...".
Depàrtarea, de cele jertfite idolilor a
fost rànduità printr-un canon al Sflntllor
Apostoli: .,$/ Apostoli! si preotH s-au adu-
nai... (si au hotàrat) sa se fereascà de cele
Jertflte Idolilor si de desfràu si de (animale)
sugrumate si de sànge" (Faptele Apostolilor
15,6,20).
Dar cu toate cele pe care le-am aràtat,
auzi, din pacate, o gràmadà de neghiobii
aie minili unor ..gnostici" de astàzi. Unul
spune: ..Eu voi primi buletinul cu 666, si voi
pune si o cruce alàturi". Altul spune: ..Eu voi
primi pecetea cu 666 pe frunte si voi face si
o cruce pe cap...". lar altii spun o gràmadà
de alte neghiobii, crezànd cà se vor sfinfl ìn
felul acesta. Dar toate acestea sunt ìnselàrl.
Mumai cele care primesc sfinire, numal
acelea se sfinfesc. De pildà, apa primeste
sflntlre si se face agheasmà. ìnsà urina nu
primeste sfinire. Piatra se poate face pàine
prin minune, dar necuràfla nu primeste
M a r g u ì dia tru g a tp r u 1 u i
sfinire.
Prin urmare, diavolul, antihristul, atunci
cànd este pe buletin, pe mànà sau pe
fruntea noastrà prin simbolul lui, nu se
sfinteste chlar si o cruce de ai face.
Avem puterea Clnstitel Cruci, a simbolu-
lui sfànt, si harul dumnezelesc al lui Mrlstos
numal atunci cànd ne ìndestulàm cu Sfànta
pecetluire a Botezulul, prin care ne lepàdàm
de satana, ne u n i n i cu Hristos si p r i m i m
sfànta pecetluire: ..Pecetea darulul Duhulul
Sfànt" (devenind astfel fli al lui Dumnezeu,
prin Mar, lar noi ne lepàdàm si ne pecetluim
cu 666 devenind ffi ai diavolulul).
Cu multa durere si dragoste intru Hristos,
Monahul Paisle
BIserlca sa la o pozitle corectà. Sa pro-
testeze si sa cearà de la stat ca cel pufln sa
nu fle obligatoriu noul buletin. Sa explicesi
credinclosilor sa ìnteleagà cà, dacà vor lua
buletinul, aceasta va fi lepàdare".
ìn concluzie Stareful Palsie crede cà: ..ìn
spatele Comunitàrii Europene se ascunde
dlctatura slonistllor. La o dictaturà atàt de
ìnfioràtoare numai diavolul se putea gàndl.
Pecetlulrea este lepàdare. C h f a r si prlmlrea
buletlnulul este lepàdare. Din moment ce
exlstà pe buletin simbolul diavolulul 666
122
\. R U k o v s k i
F Mar^ul distrugàtorului
(Apoc. 17, 18) si eu Iscàlesc ìnseamnà cà
sunt de acord cu acest lucru. Este foarte
limpede cà aceasta ìnseamnà lepàdare. Te Alte adàuglrl ale edltorllor
lepezl de S f à n t u l Botez si pul alta pecete,
adicà te lepezi de pecetea lui Hrlstos si o Spunetl HU, IAD-ululI
primestl pe cea a diavolului. Altceva este cu
bancnotele care au numàrul 666 - ..dati fnsemnarea elettronica a nallunll
cezaruluicele cesuntale cezaruluT (Le. 20, trebuie sa alba conslmtàmàntul el.
25) - si altceva b u l e t i n u l care este ceva Dezbatere centra stanlàrli biometrice prin
personal. Chiar atuncl cànd clneva prìmeste cfpurl invizibile.
sa fle pecetluit dlntr-o nestllntà sau Indlfe-
rentà nejustlflcatà, plerde dumnezeiescul
harsl prìmeste Inràurirea dlavoleascà".
In càteva cuvlnte aceasta era pozitia
Starefulul Palsle. A vorblt cu llmpezfme si
statornlcle pana la adormirea sa. lar acum
povàluleste si invaia' prln scrlerile lui.
Hrlstos Sa ne lumlneze pe toli. Amin.

(Sfàntul Munte Athos, Chi I la Tanaguda

Mànàstlrea Cutlumus.

Sàmbàta din prima sàptàmànà a

V
M
•r r

n T\, prln
fostululMare 1987)

sunt primi! din lume la pasapoarte cu toate

datele blometrlce. Incepànd din acest an
fila Informatlzatà a nollor documente de
càlàtorie coniine un cip electronic Invlzlbll.
124 N.P. R ì g k o v s k i
Farà a fi consultaci si farà a aproba
acest lucru, romànii vor avea pasapoarte cu
date biometrice incorporate ìncepànd din
acest an. Oficial, prln date biometrice se
ìntelege, ìntr-o prima fazà, introducerea in
fila informatlzatà a pasaportulul a unul ..cip
electronlc invizibil" care va contine aceeasl
fotografie care exista pe fila respectlvà, ìnsà
in formai electronic. Este vorba despre o
fotografie color cu dimensiunile 35mm/45mm
contlnànd imaginea faclalà a persoanel
privila din fata, cu capul descoperit si ochìi
deschi?!. Mlnlsterul de Interne a informai
cà Uniunea Europeanà adaugà cel putln o
màsurà suplimentarà de identificare.
Aceasta consta in ìncorporarea in cipul
electronlc aflat in pagina Informatlzatà a
documentului, alàluri de imaglnea faciali,
si a impresiunllor digllale ale degelelor de
la ficcare mànà. Agenzia de presa Medlafax
ne Informeazà cà, noul minislru de Inlerne,
Qabriel Oprea, nlci nu si-a preluat bine
functla si a si vlzital, la sfàrsitul anulu)
trecut, Centrul Mattonai Unic de Personali-
zare a Pasapoartelor Elettronice, unde
ìncepànd cu I ianuarie 2009 se produc
noile lipuri de pasapoarte, care confln 50
de clemente de sigurantà, fata de 32
existente pe actualele documente.
..Elementul de noulate" al pasaportulul
biometrie este introducerea unui cip care
Include dalele personale ale detinàtorului.
Mar^ul distrugàtorului
..noile pasapoarte sunl dovadà a faplulul ed
Romania isi poale ì n d e p l i n i responsabilità-
tile pe care le are ca tara membra a Unlunil
Europene. Inlroducerea unor elemenle
supllmenlare de sigurantà si, bineìnteles,
conlrolul strict la granite au rolul de a
impiedica exportul si importul de infractiona-
litate", sustlne mlnistrul A d m i n i s t r a t i e i si
Inlernelor. ìncepànd cu 31 decembrie 2008,
Romania, ca slal membru DE, poate emlte
pasapoarte elettronice in conformitele cu
Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliulul
Europei, prlvlnd standardele pentru elemen-
tele de securitate si elementele biometrice
integrate in pasapoarte si ìn documente de
càlàtorie emise de statele membre. Con-
form Ordonantel de Urgentà a Quvernulul
nr. 94/2008 pentru stabilirea unor màsuri
privind punerea ìn circulatle a pasapoartelor
electronlce, precum si producerea altor
documenle de càlàlorie, personalizarea
pasapoartelor electronice se realizeazà de
càtre Cenlrul Mational Unic de Personalizare
a Pasapoartelor Electronice, care functloneazà
ìn structura Directlei Generale de Pasapoarle
a M.A.I. Conform acelulasl act normativ,
producerea blanchetelor (pasapoarte in
alb) se realizeazà de càtre Compania
Matonaia ..Imprimerla Mattonala**.
Potrivlt sursei citate, Romania este sin-
gurul stai din lume care emlte un model de
pasaport electronlc care cuprinde, chlar de
126 N.P. R i s k o v s k i
la momentul Introducerll, ambele elemente
de Identificare, respectlv Imaglnea faclalà
si Impresiunlle digitale, conchide Mediafax.
Mumàrul 2, dupà SUA, la amenintàri
terorlste?
Hu este foarte dar de ce noi suntem
primi! in toate, cum am fost si cu noile note
bancare de plastic ale Leulul, desi, teoretic -
si tot farà consultala popularà - vom trece
in curànd la moneda europeanà Euro.
Più este foarte clar care este motlvui
acestei cheltuiell imense, in conditine
..crizei Internationale", stari! de subzistentà
a pensionarilor si a une! sub-salarlzàri a
profesorilor, de exemplu.
In Statele Unite, presedfntele George
Bush invoca anul trecut, in Decretul sàu de
instituire a Biometrie! informatizate, ..Secu-
ritatea Matonaia", la punctul 1, ca motlvul
princlpal al actulu! este ..protejarea natiunii
ìmpotriva ..teroristilor cunoscut* ?! suspectati"
('Known and suspected terrorists' - KSTs - ( Vezi
Whlte House: Piattonai Security Presidential
Directlve and Homeland Security ... -
SUBJECT: Biometrics for Identification and
Screening to Enhance Natlonal Security).
Dacà in cazul amerlcan ratiunea este,
cel putln oficfal, o màsura ..antiterorlstà",
care sa fie la noi motivili: suntem o natlune
de teroristi sàu, dupà SUA, suntem a doua
tara din lume ca rise al une! amenintarl
Margul diatrugàtorului 127
teroriste iminente?
nu este foarte clar nici de ce nlmeni, dar
nimen! din Quvern, nu s-a gàndit sa supunà
aceastà tema dezbaterii publlce, conform
normelor de scena ale asa-zisei democratil
la care suntem si noi nlste figuranti, acolo.
Chiar atàt de mare este pericolul si nu stlm
noi? Sàu ìnsemnarea noastrà, ca pe vite,
este primul pas al unor alte màsurl luate
pentru controlul absolut al fiin(ei umane?
e «4* dou* loin»gi» cubtiii mt «*nnfit«fa«
cih»i o d»et %i 3 t»p*(aloii fwrn«|i tot dvi 2
n»9r* ct±>taii .ot i*fv*2*f*a to* 6 Vxtorn
c i p * A*c«t cod <l* b«« tct* pi»z*n(
run>»ul tnbchirttAi 666 Hi
Ceca ce este clar este faptul ca noua re-
glementare incaica dreptul la intimitate si
propria persoanà, la viatà si la liberiate si,
mai mult decàt atàt, incaica convingerlle
religloase ale peste 87% din natlune. (Vezt.
http://www.razbolulnevazut.org/articol/51
Scrisoarea-Pàrintelui-Pafste-Aghioritul-referitor-
la-semnele-vremurilor-666)
Orice cetà^ean trebuie sa alba dreptul la
alegere, atuncl cànd 1 se pune viata ìntr-un
cip - updatat la vola autorltàtllor -, atunci
 N.P. R i s k o v s k i
cànd cetàteanul este transformat ìntr-un
slmplu numàr, mai ceva ca in statuì
comunlstsau nazlst.
Sa ìnvàtàm de la sàrbl:
,.VIata farà a fi ìnsemnafl"
Mar^ul distrugàtorului
nlel anti-biometric ..Viata farà a fi fnsem-
nat", a mers mai departe, ìn 2008, contes-
tànd Legea abuzfvà la Curtea Suprema a
Serbici. Ceca ce trebuie sa facem si noi.

In statuì vecln ortodox, Serbia, in urma

une! campanll pornlte de o slmplà organiza-
tle de crestinl, Introducerea cipurilor
biometrice a fost blocatà. Blserlca Ortodoxà
Sàrbà a organlzat o conferirà stlintificà, la
care au participat experti ìn IT, profesorl
universitari si personalìtàti culturale, care Studilnd materialele accesi bile pc
au sollcitat Quvernului, printr-un apel publlc, Internet despre biometrie am dat si de un
oprlrea stanarli electronice a oamenilor Institut al càrui nume, pentru romàni,
pana la o dezbatere naflonalà pe aceastà spune tot: Information Acces Division, pc
tema. Dupà dol ani de lupte, si sprijln din scurt: I A D .
partea comunltàtii academice si blserlcesti,
victoria credinciosllor ortodocsl asupra autori-
tàtilor a fàcut ca blometrizarea cu fierul
rosu a sàrbilor sa fle respinsà. Vezi Serbia
rejects biometrie ID cards EDRI. Bineìnfeles,
asociatia care a reusft aceastà performantà,
..Dverl" - Porti (htp://www.dverisrpske.com/),
nàscutà ìn 1999 la Facultatea de filologie a
Universitari din Belgrad, a fost catalogata
imediat de ..prietenii" Serbici (aceiasi cu cei
al Romànici) drcpt fundamentalist-extre-
mistà si antì-mondializare, ca si cum
globalizarea ar fi un lucru bun. Avocatul
Dragoljub Djordjevic, promotorul campa-
 130 N.P. R i g k o v a k i
POSTFATA
.,Sà va dezbràcati de vfetuirea voastrà
de mai ìnalnte, de omul cel vechl, care se
stricà prin poftele amàgltoare, si sa va
Innoitl ìn duhul mlntli voastre, si sa va
Imbracati In omul cel nou, cel dupà
Dumnezeu, zidlt Fntru dreptate si ìn
sfìntenla adevàrului. (Efesenl, cap. 4, 22-24)
..Si nu fiti partasi la faptele cele farà
roadà ale ìntunerlcului, ci mal degrabà,
osànditi-le pe fata. Càci cele ce se fac ìntru
ascuns de ei, rusine este a le si grài. lar tot
ce este pe fata, se descoperà prin
lumina, càci tot ceca ce este descoperit,
lumina este. Pentru aceea zice: ..Desteaptà-
te cel ce dormi si te scoalà din morti si te va
lumina Hristos". Deci luatl scarna cu grijà,
cum umblatl, nu ca nlste neìntelepti, ci ca
cei ìnteleptl, ràscumpàrànd vremea, càci
zllele relè sunt." (Efesenl, cap. 5)
Jar pe voi v-a fàcut vii, cei ce erati morti
prin gresalele si prin pacatele voastre. ìn
care ati umblat mal ìnalnte, potrlvlt veacu-
lul lumii acestela, potrlvlt stàpànitorului
puterii vàzduhului, a d u h u l u i care lucreazà
acum in fili neascultàrll. Intru care si noi
totl am petrecut odinloarà, in poftele
trupulul nostru, fàcànd volle t r u p u l u i si ale
simturilor si, din fire, eram flii mànlei ca si
ceilaltl. (Efeseni, cap. 2, 1-3)
Mar$ul distrugàtorului l.U
..imbràcatl-và cu toate armele lui
Dumnezeu, ca sa pute(l sta ìmpotrtva
uneltlrllor dlavolulul. Càci lupta noastrà nu
este i m p u t r i v a trupului si a sàngelul, ci
ìmpotrlva ìncepàtorlilor, ìmpotriva stàpànl-
ilor, ìmpotriva stàpànitorilor ìntunericulul
acestul veac, ìmpotriva duhurilor ràutàtll,
care sunt ìn vàzduh. Pentru aceea, luatl
toate armele lui Dumnezeu, ca sa putetl sta
ìmpotriva in zlua cea rea, si, toate biruln-
du-le, sa ràmànetl ìn picioare. Stati deci tari,
avànd mijlocul vostru ìncins cu adevàrul si
ìmbràcàndu-và cu platosa dreptàtll, §1
incalvati plcloarele voastre, gata fiind
pentru Evanghella pàcll. ìn toate luatl
pavàza credintel, cu care veti putea sa
stlngetl toate sàgetlle cele arzàtoare ale
vlcleanulul. Luatl si colful m à n t u i r i i si sabia
Duhului, care este cuvàntul lui Dumnezeu.
Faceti ìn toatà vremea, ìn Duhul, tot felul de
rugàclunl si de cereri, si Intru aceasta
priveghind cu toatà stàruinta si rugàciunea
pentru totl sfinti!". (Efesenl, cap. 6,11-18 )
..Càci Dumnezeu este Cel ce lucreazà ìn
voi si ca sa volti si ca sa sàvàrsitl, dupà a
Lui bunàvointà" (Filipenl 2,13).
ttt
Diavolul, stilnd cà omul, dupà ce sl-a
asigurat necesltàtlle prima re • hrana,
ìmbràcàmlntea, adàpostul - tinde cu tàrle
spre a fi mal putin vigllent, l-a sugerat sà-sl
la ca tinta comodltatea ìn care se complac

ioti satisfattiti!', filnd de acum usor de
manipulat, nu i-a fost greu sà-l ademeneas-
cà pe om prin ..progres" si sà-l ìndi-urne
sugestionàndu-i prin toate ,,creatiile
moderne" sa alerge ,,sà-sl tràiascà viata"
pana la obsesie, uitànd de responsabilitàti.
..Creatine moderne" - slugi aservite marelul
complot - executà farà càrtlre ordinele,
atacànd cu tot armamentul sugestiilor prin
mainile oamenilor coruptl; ce conteazà ce
efecte vor produce in urmasi?! Tràleste-tl
cllpa!, e noua lozlnca. Desi sàtui de lozinci,
lozlnca asta; tràieste-fi clipalpiace multora,
cà le gàdilà simturile...
Moda servila e una dlntre ..creabile
moderne" cu mare fortà de sugestle. Ea a
suclt capul la tot globul si dicteazà cu
autoritatea modernismului: - cum sa te
ìmbraci trufas; - cum sa umbll dezbràcat,
farà ruslne; - cum sa te Imbulbl cu delica-
tese otràvite cu colorantisi ehi mleale ca sa
devii un cllent fldel al spitalelor si sà-f/
gràbesti sfàrsitul; - cum sa te vacclnezl
centra hepatita B sau gripà, ca sa te trezestl
bolnav de SIDA si cu sistemai Imunìtar
distrus; - cum sa te tratezl de steriliate,
dupà ce al luat ani la rànd antlconceptlonale
cu pumnul, si cum ca sa morì de boala
,,vacìlornebune" inoculataprìn fìolele contra
sterilitaci; - cum sa te-ngropi In da tori i ìnrobi-
toare ca sà-(i satisfeci nevola Inventata de
lux si ^carierà'; cum sa devii nonconformisi
ateuf cà e la moda, lar ..de cumva mai est/
crestin est! foaarte demodatr...
M a r ^ u l distrugàtorului 133
Moda, atotstiutoarea atàtor metode de
dezumanizaref a devenit noua scarà a
valorilor, de fapt scara nonvalorilor. Prin
gura lumi! fndoctrinate, moda /(/ spune càt
de ìnapoiat est/ dacà nu-(i umpli capul cu
manipulàrile televlziunil, càt de fnvechit vel
devenl dacà nu te clvilizezi prìn adorarea
imaglnilor fugare care-fi disloca spiritili.
Alàturi de ea, alte douà creaturì moderne
sugestioneazà, fàcànd miiloane de victime
fntre tinerl:
I. - muzidle urlate cu violenta sau cele
miorlàite cu subiecte de sexr bine ìmbibate
cu mesaje subllminale antisociale demonice;
II. - fìlmele bine trucate cu subiecte
dezumanlzante care mustesc si eie de
imagi nisubllminale oribile.
$irul se contìnua cu romane/e viclean
ticluitef revistele dezmàfate, zlarele piine
de minciuni abile, reclamele cu pornografìa
Toate vor sa ne ascundà cultura Cuvàntului
care edifica splritui omului. Toate, ca niste
pàpusarì hainL il joacà pe oamenil marioneta,
somnambull, ca ìntr-o plesà dràceascà in
care tot! se aflà sub o vrajà necrutàtoare.
Obseda(i de lux si preocupatl aberant
de satisfacerea instinctelor primare, oamenil
de làngà noi devln aroganti si de o sexuali-
tate exceslvà, farà flnalltate. Me-educatl
sà-sf (ina simturlle-n fràu prin abstinentà,
gollti de orice frana moralà sj de orice ideai
ìnalt, se agata unii de alti! pentru a-si
satlsface portele devoratoare. Cum sa te
mal intelegl cu semenul tàu cànd el e inculai
134 N.P. Ri^kovski M a r9u1 distrugàtorului 135
in . t u r n u l lui de trufìe anarhicà , culbàrlt ìn
piaceri 5! palimi, ìn alcool 5! ìn droguri, ìn
vici! care il fac usor de amàglt, lesne de CUPRIMS
manipulat, dar nu si om ..de ìnteles".
Majorltatea tinerilor, nenumàrat! adulti Moto J 4
si chlar bàtràni farà m i n t e , pàràslnd idealul Cuvànt ai Pàrlntelul Justln Pàrvi
comun, singurul care l-ar fi unit ìn fortàrete referitor la vremurile de acum
morale de neinfrànt, au ajuns deja la In loc de Introducere 13
anarhie, la degradare definitiva si moarte SEMNELE VREM1I, TAIfiA FARADELEGH
umllltoare, vesnlcà. Natiunile cad una dupà
alta, prinse in plasa progresului sì a moder- Mota asupra editici 15
nismului, culcàndu-se st guduràndu-se de Vedenia 17
bunà voie la picioarele cotropitorìlor satanisti Marsul dlstrugàtorului I 19
mascati ìn ellberatorl. Asa ìnceteazà PROGRAMUL OFENSIVEI
populatiile farà personalltate de a mal fi
natiun! - devenind sciavi! amàràtl ai unor I. Cucerirea SLUJITOR1LOR BI5ERICH
stàpàni draconici. si pervertlrea lor 27
Acesta este si momentul termlnus al II. Pervertirea savantilor prln sugestl
asa-zisului progres si al modernlsmului, cu diabolice 28
toatà bunàstarea lor trucatà. Armele abile III. Pervertlrea clericllor si savantilor
sunt lepàdate. Adevàrul cutremuràtor este rodeste ìn oameni necredintà si trufle 51
aflat de loti si grattile clpurllor ìnfipte fn IV. Atentle! Demoni! ìntunecà consti-
plelea flecàruia vor aduce o deznàdejde Inta, zàpàcind creierulttl 32
farà margini. Llbertatea umana a apus. V. Aiurit de luresul tehnicii omul decade
Atuncl nu vei mai avea responsabilul drept ìn idolatrizarea intelectulul 34
de a alege Hbcr ìntre Dumnezeu si satana VI. Ràzvràtirea omulul il amplifica
flindcà deja, prin vlata ta neglijentà si vlnovàtia si groaza de slnguràtate J 35
iresponsabilà, ai ales si I-ai ajutat pe satan VII. Cultivarea intelectului, ..triumfàtor" si
sa ajungà la càrma omeniril spre a te nimici ràzvràtlt va inlocui cultlvarea virtutilor 36
pe tine, omule modern al zllelor noastre. Vili. Indemnati sa lepede vlata flreascàj
pentru o viatà artificialà, oamenil decad
Doamne lisuse Hristoase, fluì lui ìn senzuallsm si autodistruqere J 37
Dumnezeu, miluieste-ne pe noi! IX. Marcie merit al bogatilor ìn ràsturna-l
rea ordini! naturale... 39
136 N.P, R i ^ k o v s k i
X Relatlvitatea ideilor Tntunecà mlntil»
oamenllor I 40
XI Oamenii posedà o cltadelà - cea mal
Inacceslbilà - maternltatea. Trebui*
distrusàl I 45
XII Bàrbatul corupt - un aliat de nàdej
de al diavoiului 46
XIII Kt'init.i cu Iscusintà in demnitatea sa,
femela este ìmpinsà spre emancipare,
Hlnd astfel ci In ti tà din rostul ei divln 48
XIV Femeia necredlnctoasà lui Dumne-
zeu ajunge sclava fldelà a diavoiului 50
XV. Prin spiritism si magie, pas cu pas
càtre ìntruchiparea antihristului, spre
Uniunea Social-Democratica, bazatà
pe anarhia totalà 52
Mote adàugateIn textul vlztunij
..Marsulul distrugàtorulul" de redactorij
acestel lucrar! 58
Recomandàrl si adàugiri ale editorului 105
Càteva cuvlnte tàmàdultoare de sufletj
ale Pàrintelui Arsenie Boca .1 106
Atentfonare importante asupra morale!
rationallste: Adevàrul este absolut, nu
relativi .1 108
Tràim ..lipsitl de bucuria vederli lu
Dumnezeu" 114
Cuvànt al Fàrintelul Palsle Aghloritul... 116
Alte adàugiri ale editorilor: Spunef
ngiAD-ulul! 125
Sa ìnvàtàm de la sàrbi: ..Viata farà a fi
ìnsemnati" J 128
Postfatà , I 150"