Toma Nour-revoltatul demonic romantic

« Dumas zicea ca romanul a existat intotdeauna. Se poate. El e metafora vietii. »

Romanul « Geniul pustiu » de Mihai Eminescu releva gustul dragostei in ceasca de singe a
razboiului indulcit cu meditatiile fantasmagorice ale unui personaj extraordinar si vederos. Acest
erou , frumusetea caruia nu poate fi evaluata si nici definita de limite , ilustreaza mostra absolutului
eminescian , denotind un chip demonic ce tinde spre perfectiune « Ai fi crezut că e un poet ateu,
unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l închipuiesc pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un
Satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un Satan mândru de cădere, pe-a cărui frunte Dumnezeu a
scris geniul, și iadul îndărătnicia. » Toma Nour reflecta spiritul eminescian , ascunzind dupa
draperiile diafane ale actiunilor si filozofiilor sale insasi faptura poetului. Nour era un tinar
impetuos iar prin venele-i zbuciumate fierbea agitat singe de titan « Adeseori îmi părea cum că
Eternitatea nu mi-ar fi destulă s-o ador și că, îmbrăcat în haina morții, eu, în luptă cu bătrânul timp,
îi rumpeam aripile și-l azvârleam în uitare ! » Ranit de fulgerul unei iubiri divine dar maligne Toma
ramine a fi acel indragostit tipic eminescian « Astfel tu, copilă, tu, vis de iubire, Din negrele-ți stele,
o dulce zâmbire »
Titlul romanului « Geniul pustiu » face aluzie la tipul personajului , desemnindul pe augustul
tinar drept un zeu , o forta superioara ordinarului pamintesc dar gol , pustiit de gindurile tacerii si ale
singuratatii « nu-ți poți imagina cât e de pustiu, cât e de deșert în el, e întocmai cu gândirea idioată și
stearpă a unui om a cărui urechi sunt surde ca lutul, a cărui gură e mută ca pământul, a cărui ochi
sunt orbi ca piatra. »Caci supravietuind fara prieteni , dupa moartea lui Ioan si fara sufletul pereche -
Poesis , din demonul Toma Nour ramase doar scheletul acoperit de fisii de carne fara suflu , fara
vointa de a tari si fara nucleu.

Toma Nour poate fi sinonim cu eruptia , o stare de permanenta revolta spirituala ce ca valul
hitlerist ii coloniza toata fiinta fara mila . Razboi , moarte, izolare – iata conturul suferintei si
revolutiei sufleteste ale eroului . Fugind de aprehensiunea de a fi un alienat , un bolnav nebun ce nu
poate fugi de adevarul murdar din jurul sau « oricât de lungă să fi fost acea nebunie, totuși fiecare își
are momentele sale de trezie, momente în care sinuciderea e cugetarea cea dintâi », Nour critica
lumea , condamna omenirea la o crunta realitate si anume o omenire proasta « Într-adevăr, voi ăștia
care trăiți în lume numai pentru ca să trăiți aveți o idee ciudată de moarte... voi vă imaginați
scheletul unui mort și-i ziceți moarte. » Pe linga caracterul rebel si indaratnic , se impleteste in
faptura lui Toma acea planta cataratoare- dragostea. Oricit de abil si ingenios nu ai fi , veninul dulce
al iubirii nu are antidot si domina orice trup si suflet. Toma Nour revoltatul demonic romantic
devine prizonier al acestui sentiment cunoscnd ispita, durerea si lacrimile predestinate doar unui
muritor « Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază »
Astfel Eminescu arata lumii o noua forma a Sarmanului Dionis, poate mai nebun , mai focos dar la
fel de susceptibil si emotiv in arealul romantic. Toma Nour gonit de agonia singuratatii si a mizeriei
razboiului ramine a fi un geniu pustiu.

Libertatea .Dimensiuni si limite

A fi liber este un drept divin ,posesorii caruia sintem cu totii.Insa putini stiu ca a fi liber nu inseamna
a umbla pe strazi lovind , strigind , insultind pe cei din jur , a fi liber este mai mult ceva abstract, o
stare relativa care ne permite sa traim in voie , in pace si liniste. Metamorfoza limitelor stabilite de
destin si circumstante rezida in primul rind in educatia dobindita de-a lungul anilor de copilarie in
valorile promovate de fiecare ca personalitate si in perspectivele individuale. Libertatea nu poate fi
masurata, doar daca am stabili granitele acesteia pina la inceperea libertatii altor persoane fiind

1
clasificata dupa anumite aspecte. In constitutia fiecarui stat acest concept are dimensiunile sale de
ex :
ARTICOLUL 23 - Libertatea individuala
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
ARTICOLUL 25 - Libera circulatie
(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile
exercitarii acestui drept.
ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub
nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa,
contrare convingerilor sale
ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice
fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public,
sunt inviolabile.
ARTICOLUL 39 - Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si
desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.
ARTICOLUL 45 - Libertatea economica
Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in
conditiile legii sunt garantate.
Astfel vedem libertatea ca pe o structura complexa de idei si realizari, o definitie civica a
existentei umane caci
libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma "lipsa
constrângerilor" si cunoasterea personala prin prisma respecatarii individualismului semenilor
nostri.