1.b.

ALZHEIMERUL
boala cu un tabl clinic specific de involutie cognitiva, in primele faze doar a cogniției și cu un aspect morfopatologic
neurodegenerativ specific. Etiologia este eterogena, dar legata de mutatii cromozomiale. Se considera ca exista inca factori
necunoscuti in geneza, sau fav bolii. Nu exista marker biologici care sa permita detectia presimptomatica.
Histopatologic definite de placile senile(amloidice), depopularea neuronala, degenerescenta neurofibrilara cu ingrosarea
si deformarea neurofibrilelor si angiopatia amiloidica.
Durata de ev a bolii 8-10 ani, debut insidious de 3-4 ani, putine cazuri alarmeaza fam de la debut, de aceea raman in afara
trat medicale, eficienta terap maxima cand este abordat de la debut.
Criterii clinice:
Crit commune: declinul memoriei, slabirea altor fctii cognitive, reculul fata de niv anterior, debut insidios, deficientele sunt
stabile, nu sunt episodice si nu sunt limitate la perioade confulsive, absenta unor simpt cl ori de lab ale altor boli care
dementiaza

15.a. Anxietatea diferenta intre anx,fiz si pat

Anxietatea traita ca o frica difuza, pe fundal de tensiune intrapsihica ,hiperestezie senzoriala, iritabilitate, instabilitate
emotionala,neliniste. Simpt:greturi, ameteli, vertij,transpiratii, parestezii,cresterea sensibilitatii la durere,tensiune
musculara generalizata,tremuraturi,tensiune musculara cervicala cu cefalee,aritmii,palpitatii, cresterea
TA,dispnee,senzatie de nod in gat,necessitate de a urina,dificultati la inghitire,gura uscata.
Atacul de panica: – crize intempestive fara motivatie, declansate imaginar sau printr-un stimul care are un rol specific.
Vederea,gandul sau imaginarea unor animale mici paianjeni,soareci,pisici pot declansa accese de angoasa extrema.Durata
5-10 min,max 30min,frecventa de la cateva zile la saptamani.Apare frica de a muri,de a-si pierde controlul,de a
innebuni,derealizare,depersonalizare.Furtuna vegetative:transpiratii, palpitatii, tahipnee,trece spontan.Raspund la
imipramina, benzodiazepine.
Fobii: frici irationale fata de un stimul specific individual,de unele situatii sau obiecte bine definite. De aceea aceste
situatii,obiecte sunt evitate sau indurate cu groaza.Simpt: palpitatii ,senzatie de lesin,teama de moarte,de pierdere a
controlului, sau de a innebuni.Coexista cu tulburari depresive.

10.b. ANTIDEPRESIVELE
Antidepresive triciclice amine tertiale(ATT) :imipramina(antideprin), clomipramina(anafranil), amitriptilina(saroten),
doxepina(quitanox)
Antidepresive triciclice amine secundare (ATS): desipramina(sinequan), nortriptilina(aventil), amoxapina
Antidepresive tetraciclice(AT): maprotilina, mianserina
Antidepresive atipice(neclasificabile): bupropionul, nefazodona, trazodona, viloxazina, modifoxamina
I.M.A.O.: iproniazida, nialamida, trancilprona, agenti selectivi:
I.M.A.O.-A:talaxotona I.M.A.O.-B: deprenylul
Antidepresive dopaminergice: nomifensive(alival), amineptina(survector)
Antidepresive melatoninergice: agomelatina
I.S.R.S.: fluoxentina(prozac), fluvoxamina(feravin), paroxetina, sertalina, citalopram, escitalopram
I.S.R.N.: reboxetina
Acceleratorii recaptarii serotoninei: tianeptina
Antidepresive bifocale (A.B.=I.S.R.S.+I.S.R.N.) venlaflaxina, mirtazapina
Antidementiale specifice:
Pt.Alzheimer: inhibitoriii reversibili de colinesteraza,inhibarea enzimei care scindeaza acetilcolina:
Tacrin Cognex 80-160 mg/zi
Rivastigmina Exelon 6-12 mg/zi
Donepezil Aricept 5-10 mg/zi timp de 4-6 saptamani
Metrifonat 30-60 mg/zi
Galantamina 30 mg/zi prize unica

21.c. ANTIDEMENTIALE NESPECIFICE:

Medicatie vasculara:
Dihidroergotoxina 3x0,5 mg/zi
Nicergolina Sermion 3x 5 mg/zi 14 zile
Vasodilatatoare musculotrope:xantinol nicotinatul 3x100mg/zi
Papaverina 2x50 mg/zi
Vincamina,Oxybral
Ginko Biloba (Tanakan) 2x40 mg/zi
Medicatie metabolica
Piracetam 400-800mg/zi in 2 prize
Pramistar in doza unica,matinala 1,5 g/zi
Piritinol 200 mg/zi
Meclofenoxat 500mg/zi
Posttraumatic si post AVC:
Cerebrolizin 1-5 ml/zi in serii de 15 – 20 fiole x 3 serii
Aslavital cu vitamin B6 3 serii, o serie de 10 + 10 fiole, 3-4 fiole
Medicatie antioxidanta:Vitamina C, E si Orotatul de magneziu, Thiogama, Migama
Pt agitatie psihomotorie:Diazepam, Fenobarbital,Risperidona 2-3 mg/zi, Carbamazepina
Medicatie antiapoptotica: Memantin Ebixa 10-0-10 mg/zi
Alte medicamente antidementiale:
Eptastigmina 45mg/zi
Fizostigmina 30 mg/zi
Xanomelina, Milamelina,Indometacin,Acid acetilsalicilic.

Tratamentul antidemential:trat tulb cognitive, trat tulb associate(depresii,tulb psihotice,de comportament,de

somn),asigurarea suportului psihosocial

1.c. ANTIPSIHOTICE(NEUROLEPTICE)
neuroleptice clasice sau N. Antagonist Dopaminice
1 fenotiazine:
A. clorpromazina(clorderazin, largactil)
B. Levomepromazin(nozinanul)
C. tioridazina(mererilul)
D. propericiazina(neuleptil, aolept)
E. fenotiazine clorurate si piperazinate proclorperazina(emetiral, stomotil, compozin)
F. fenotiazine florurate si piperazinate trifluormetiperazina (trifluoperazin, stelazin)
G. trifluormetilperfenazina
2. tioxantenele: a. clorprotixenul,b. clopentixolul,c. zuclopenthixolul, d. flupentixolul, e. tiotixenul
3. dibenzodiazepinele: clothiapin, clozapina
4. butirofenonele: haloperidolul:cel mai eficient halucinolitic
5. neuroleptice intermediare: a. sulpiride, b. tiapida
medicatie neuroleptica clasica:
orale: penfluridol(semap), pimozid(orap)
i.m.: flupentixol(fluanxol), flufenazina enantat sau decanoat, pipotiazina palmitat, haloperidolul decanoat,
zuclopenthixolum, fluspirilen, clopentixol

7.c. ANTIPSIHOTICE(NEUROLEPTICE) ATIPICE

N. Antagoniste Serotonin-dopaminice
a. clozapina(leponex); b.risperidona(rispolept); c. olanzapina (zyprexa); d. quetiapina(seroguel); e. sertindole; f.
ziprasidona (zeldox); g. zotepina; h.amisulpridul(solian);

18.b. Atac de panica

– crize intempestive fara motivatie, declansate imaginar sau printr-un stimul care are un rol specific. Vederea,gandul sau
imaginarea unor animale mici paianjeni,soareci,pisici pot declansa accese de angoasa extrema.Durata 5-10 min,max
30min,frecventa de la cateva zile la saptamani.Apare frica de a muri,de a-si pierde controlul,de a
innebuni,derealizare,depersonalizare.Furtuna vegetative:transpiratii, palpitatii, tahipnee,trece spontan.Raspund la
imipramina, benzodiazepine.

12.a. Boli dementiale:

afectiuni datorate unor boli ale creierului caracterizate printr-o progresiva si globala deteriorare a multiplelor functii
corticale superioare,incluzand memoria,gandirea, intelegerea, calculul ,capacitatea de invatare,limbajul,judecata,insotite
de o deteriorare a controlului emotional, a caracterului si a comportamentului social.
Clasif:Corticale:Alzheimer,Pick,Pick fara corpusculi,corticala de lob frontal,Afazie progresiva primara
Subcorticale:hidrocefalie cu presiune normal,Huntington,subcorticala progresiva,cu corpi lewy,degenerescenta
ganglionica corticobazala
Cerebrovasculara: vasculare,multiinfarct,Binswanger – encefalopatie arteriosclerotica subacuta
Boli prionice: JacobCreutzfeldt, insomnia familiala fatala,ataxie spinocerebrala
Metabolice si toxice: din deficit de vitamin B 12, acid folic,tiaminica,alcoholism
Postinfectioase:neurosifilis,Sida,meningite cronicizate
Posttraumatice:dupa TCC,dementa boxerilor

21.b Criptomnezia
– nerecunoasterea sincera ca fiind strain un material literar, artistic, stiintific care apartine altcuiva.La fel o vorba, o
parere, o fapta a altcuiva in care se recunoaste ca atitudine bolnavul crede sincer ca ii apartine.Este neconstientizata,
neintentionata, sincer. Plagiatul sau alt furt este intentionat, constient si nesincer.

6.a. DELIRIUM TREMENS

Complicatie a intoxicatiei alcoolice cronice, netratat da o mortalitate de peste 1 din 2 cazuri, poate apare la alcoolicii
cronici dupa primii 5 ani de consum, in stadiul de dependenta organica, daca se supraadauga cresterea consumului cu
neglijarea hranei, intreruperea brusca a consumului, aparitia unei infectii, un accident, decompensarea unei boli cr. Etc
Majoritatea debuteaza la 3-4 zile de la abstinenta, de obicei, debutul este precedat de accese vesperale, de alarma, 2-3seri
la rand, cu aparitia de transpiratii, tremuraturi accentuate, neliniste, insomnii, inapetenta, cu momente tranzitoriu de
confuzie. Dimineata constiinta se poate clarifica, fenomenele regresand pana spre seara, cand reapar
Sunt patognomonice zoopsiile: reptile,sobolani,caini,lupi,pisici etc. bolnavul se apara agitat, zgomotos.

Tratamentul in Delirium Tremens:

Tratamentul consta in rehidratarea intensiva a pacientului prin perfuzie intravenoasa, sub administrarea de medicamente
sedative pe cale injectabila si sub supravegherea in mediu spitalicesc; sedare in perfuzie Diazepam, dimineata,seara intra
muscular,ser fiziologic,vitamin,corectarea dezechilibrului,protectia hepatocitului in functie de leziunile
organice,,dezintoxicare 10-14 zile,tratament 2 ani de intretinere Carbamazepina 250 mg/zi, Naltrexona 25 mg seara,
psihoterapie

19.a. Delirul febril

– in stari febrile infectioase;simptomatologic: tulburare de constiinta de tip delirant oneiroid sau de tip delirant.Starea de
confuzie este completata oneiroid de iluzii sau halucinatii terifiante.Simptomatologia se accentuaza vesperal si
nocturne.Amplificarea poate genera stari de neliniste, agitatie psihomotorie alternand cu perioade de apatie,rupere de
mediu,bolnavii devenind spectatori la propria patologie senzoriala.Nu lasa lacune mnezice, dispare odata cu
febra.Urmeaza parallel curba febrile.

20.a. Delirul infectios

– nu are nici o legatura cu prezenta sau absenta febrei.Apare oricand pe parcursul infectiei, tulburare de constiinta de tip
delirant oneiroid sau de tip delirant.Starea de confuzie este completata oneiroid de iluzii sau halucinatii terifiante.Poate
aparea euforie,mimand o stare maniacala.
Poate aparea un tablou cataton complet,ecolalie,ecomimie,ecopraxie.Evolutie in functie de starea bolii infectioase.
Tulburare de personalitate de tip schizoid – indivizi etichetati ciudati si singuratici.
Trasaturi: insingurarea, dezinteres fata de mediul uman,lipsiti de gregaritate(sociabilitate),nici sociabili,nici prietenosi,nu
au prieteni,nu au dusmani, nu rezoneaza afectiv la oameni,evenimente,situatii,nimic nu ii bucura, nu ii intristeaza,reactii
emotionale abia schitate,preocupari solitare,interes pt preocupari abstracte:matematici,filozofie,computer la nivel
performant,slaba energie instinctuala,lipsiti de exuberanta in trairea clipelor,dificultati in comunicare cu semenii,dif de
exprimare a starii affective,a gandurilor.(TP schizoida era o variant a psihopatiei astenice,descrisa cu slaba rezistenta la
effort intelectual,afectiv,fizic,epuizare rapida,slabiciune in general).Tratament: antrenamentul reactiilor emotionale si al
comunicarii, administrare de neuroleptice atipice,antidepresive,tranchilizante,vitamine,vasodilatatoare cerebrale.

Deviatii sexuale:
a)deformari ale actului sexual:Sadismul,Masochismul,Sadomasochismul,Exhibitionismul-dorinta de expunere a intregului
corp in zone agglomerate,Frotteurismul:frecarea organelor genitale in locuri publice de sexul opus,
Voyeurismul:satissfactie sexuala privind un act sexual, Fetisism:satisfactie sexuala printrun obiect ce apartine sexului
opus, Transvestismul fetisistic:satisfactie sexuala imbracand hainele sexului opus
b)deformari ale imaginii partenerului:
pedofilie,gerontofilia,zoofilie,necrofilie,homosexualitate,incest
4)instinct parenteral:ingrijirea,protectia,formarea,educarea copilului
Exegerarea determina o supraprotectie cu maturizarea deficitara a copilului
Diminuarea:la parinti preocupati de propria persoana
Pervertirea:pruncucidere,abandon

11.b Episodul maniacal:

la polul opus al depresivului, veselie contagioasa,entuziast,volubil,promovand buna dispozitie in jur,cat timp nu aluneca in
vulgaritate si trivialitate.Zgomotos,abordeaza pe toata lumea,facand cele mai uluitoare propuuneri oricui ii iese in
cale,chiar si necunoscutilor,in functie de ce ii trece prin cap.Zambitor, izbucneste in ras zgomotos,poate exploda in
iritabilitate si violenta,aluneca rapid in stare de furie si agitatie psihomotorie furibunda=Furor maniacal.
Euforici,apetitul poate fi crescut ulterior diminuat,apetenta pt bauturi alcoolice de care inainte nu se atingea. Insomnie
totala,zile in sir, bolnavul nu simte oboseala.Hipermim,hipergestic.Libido si potenta crescuta ajungand si la agresiune
sexuala,abuzuri imprudente inaintea episodului maniacal.Maniacalii au hiperestezie senzoriala.Bolnavul nu se poate
concentra, atentia nu are stabilitate,mnezic este in stare de excitatie. Tulburari de gandire, ideile se desfasoara cu
rapiditate,fara o consistenta articulara semnatica a frazelor, simple insiruiri de fraze legate prin asocieri sonore sub
presiunea excitatie maniacale. Gandirea de tip micromanic.Autostima gonflata la maxim,trecutul glorios, viitorul de
optimism absolut,plin de idei,rupt de realitate,iti propune o afacere de miliarde in timp ce iti cerseste o tigara,oricat de
tragica ar fi realitatea concluzia lui e optimista. Complicatiile acestei debordari de excitatie finalizate in relatii
extraconjugale,afaceri catastrofale,implicatii politice extreme de complicate si greu de gestionat.

Episod maniacal tratament

Maniacalii in stare de iritabilitate si neliniste cu hiperreactivitate dezordonata pot intra in stare de furor
maniacal,devenind periculosi pentru cei din jur.
Neurolepticeinjectabile: Levomepromazinul, Zyprexa, Zeldox im care sunt puternic sedative
Daca prezinta elemente paranoide se adauga: Haloperidol injectabil la levomepromazin.Ulterior electrosoc.

1.a. HALUCINATIILE ”perceptii fara obiect” sunt o decuplare a senzorialitatii de realitate de tipul “vede ce nu exista”,
“aude ce nu se vorbeste”. Aceasta decuplare are o gradualitate, in afara halucinozelor restul tipurilor de halucinatii
presupunconvingerea bolnavului in veridicitatea perceptiei
eidetismele sau halucinatiile eidetice-animarea in imaginatie si metamorfozarea unor imagini, desene, obiecte care au fost
vazute anterior
halucinozele-perceptii fara obiect neinsotite de convingerea veridicitatii lor
halucinatii functionale- percepe correct un stimul nat care declasaza perceperea concomitenta a unui stimul inexistent,
produs pathologic
halucinoidele
halucinatii psihosenzoriale
vizuale
auditive
olfactive si gustative,
tactile
viscerale
motorii
pseudohalucinatiile
4.b. HIPNOTICELE
a. barbituricele: ciclobarbitalul(somn scurt); amobarbitalul(somn mediu); fenobarbitalul(somn lung)
b. alte hipnotice: a. zolpidem(stilnox); b. zopiclona(imovane); c.glutetimida(elrodorm); d. cloralhidratul

4.a. IDEI OBSESIVE

Cand o idee indiferent de continut si de incarcatura afectiva izbucneste brutal coplesind psihicul, resimtita ca straina lui
(egodistone), dar dominandu-l, avem o obsesie. Bolnavul incearca sa lupte cu ea, dar nu izbuteste. Obsesiile sunt:
Ideative au continut ideativ cu radacina interogativa(de ce?, cand?)
Mnezice pot fi: imagini,nr., nume, cuvinte, care se fixeaza cu senzatia de discomfort
Impulsive (compulsiile= necesitatea imperioasa de a executa un fapt reprobabil, reprimat cu mare efort, tensiune si
discomfort) cand aceste obsesii devin tiranice, bolnavul de zvolta ritualuri obsesive: unii numara geamurile pe langa trec,
altii nu pot sa treaca pragul usilor decat sarind ca la coarda

5.a. IDEI DELIRANTE

Sunt in dezacord flagrant cu realitatea. Apar pe fondul unei constiinte clare, instalandu-se fie insidios, fie brusc ca o
revelatie. Sunt impenetrabile la contraargumentatie, oricat de evidenta ar fi falsitatea lor.
Spre deosebire de ideile delirante, delirul(deliriumul) este o stare de alterare a luciditatii constiintei, prin afectarea
creierului
Ideile delirante expansiv-macromanice
Ideea deliranta de marire si bogatie
de invetie
de reforma
Idei erotomaniace

2.a. ILUZIILE
-sunt deja tulburari calitative(categoriale). Pot aparea si la normali in functie de cond fizice ale conjuncturii
perceptiei(intuneric, distanta, ceata) sau de starea subiectului.
Bolnavul nu le poate corecta, ba mai mult deseori le interpreteaza, le confera un sens ascuns, o intentie rea. Localizarea
defectului de procesare informationala poate fi la diverse nivele: mnezic, aperceptiv sau perceptiv la nivel de capat central
al analizatorului senzorial respectiv.
Iluziile menezice, sosiilor, vizuale, auditive, gustative si olfactive, viscerale si interoceptive, de schema corporala.

15.b. Insomnia
– primara: atunci cand tabloul clinic este dominat de o insomnie ce nu poate fi explicata prin boli organice, psihice sau
consum de substante excitante.Consta in dificultatea de a adormi,treziri repetate,somn scurt,treziri matinale(in jur de ora
4,5) dupa o perioada insuficienta de somn,sub durata obisnuita de somn.Nu se refera la inversarea ritmului somn-veghe ci
la imposibilitatea de a satisface
diastola necesara in cele 24 ore.E insotita de oboseala a 2-a zi, iritabilitate,frica de a nu putea dormi, groaza de a se duce la
culcare; se repeat noapte de noapte,pe o perioada mai lunga(1 luna).
Trat:benzodiazepine hipnotice Nitrazepam 5-10 mg seara, barbiturice hipnotice
Insomnii de altitudine – scade concentratia de oxygen care genereaza apnee,treziri, oboseala matinala,problem de
adormire.

13.b. Intarzieri mentale:retard mintal,oligofrenie oligos-putin,frenos-suflet

Stari reziduale caracterizate prin dezvoltare psihica deficitara,ce afecteaza functiile cognitive, in grade diferite, fata de
subiectii de aceeasi varsta.
I-Usor:slabiciunea judecatii,diminuarea discernamantului, dificultati de abstractizare.Debil mintal armonic:deficit
intellectual moderat,utilizabil professional si social; IQ 50-70
Debil mintal dizarmonic:tulb de afectivitate, comportament,apatic,pueril,emotive,debil mintal instabil.
II-Medie:deficit psihomotor,afectivitate elementara,vocabulary sarac, limbaj scris la cateva cuvinte scurte,sociabilitate
vascoasa,uneori negativism,alteori amabilitate,manie; IQ 35-49
III-grava:comunicare la sunete nearticulate,limbaj nu e insusit,asociata cu malformatii multiple,pareze,paralizii, stereotipii;
IQ 20-34
IV: IO sub 20,incompatibil cu viata

14.b. Metode si tehnici de psihoterapie

1.psihoterapie psihoanalitica:se bazeaza pe descoperirea evenimentelor psihotraumatizante din trecut care ar putea sta la
originea starii psihice actuale.indicatii:tulburari nevrotice,de personalitate,toxicomanii,boli psihosomatice.
2.ps. existentiala:analizeaza modul in care pacientul face fata problemelor existentei umane:sensul vietii, izolarea,
libertatea, moartea; se aplica in cazuri cu dificultati emotionale,sau pacienti cu tulb nevrotice.
3.ps rationala: consta in discutia cu pacientul,tonul cu care se poarta dialogul trebuie sa evite un character
parental,autoritar. Pacientul isi rationalizeaza suferinta.Poate fi aplicat pe langa psihiatru de orice medic.Se urmareste
depasirea situatiilor in care se afla cel suferind.
4.ps sugestiva:utilizeaza mijloace verbale si fizice care influenteaza starea psihica a pacientului.
Sugestie verbala, sugestie intarita,efect placebo,sugestie hipnotica.
5.narcoanaliza:inductor o substanta chimica care modifica nivelul vigilitatii, favorizan dprocesul de abreactie si
catharzis.Se combina sugestia cu efectul substantei hipnotice.
6.ps de relaxare:se bazeaza pe sugestie si autohipnoza,pe invatarea stapanirii si reglarii tonusului muscular, prin aplicare
se realizeaza o destindere generala, u nsomn natural,imbunatatire a capacitatii de concentrare si memorare.
7.Ps prin vis treaz dirijat:in tulburari nevrotice; pacinetul descopera sentimente mascate si conflicte interioare
8.ps nondirective Rogers: pacientul evoluaza spre o stare de echilibru stabil; omul e acceptat cu parti bune si cu parti rele.
9.Terapie comportamentala si terapie cognitive, 10.ps.maritala si familiala,11.ps de grup, 12.Muzicoterapie,
13.Artterapie,14.Ergoterapie
Dementele=afectiuni datorate unor boli ale creierului caracterizate printr-o progresiva si globala deteriorare a multiplelor
functii corticale superioare,incluzand memoria,gandirea, intelegerea, calculul ,capacitatea de
invatare,limbajul,judecata,insotite de o deteriorare a controlului emotional, a caracterului si a comportamentului social.
Clinic:1.sindrom involutiv: pierderea performantelor sociale si profesionale
2.Aspect functionale psihologice: dezorientare mnezica(mici uitari), incompletitudine mnezica(poate evoca doar partial
evenimente),nu sesizeaza esenta unei informatii,are problem cu orientarea in timp,scade atentia voluntara,
3.Simptome nevrotiforme:astenie, fatigabilitate, ameteli, insomnia,stare de neputinta organica.
4.sindrom demential: deteriorare cognitive progresiva constand in pierderea eficientei in activitatile rutiniene de
autoconducere pana la imposibilitatea de autoingrijire. Clinic: prabusirea functiei mnezice in sens
anteroretrograd,saracirea progresiva a gandirii,reducerea interesului,a activitatilor,slabirea globala a atentiei, labilizare
afectiva, caricaturizarea progresiva a personalitatii.
Scade orientarea in timp si spatiu,rationarea saraceste – o minte performanta ajunge la nivel retard,comunicarea se
altereaza, algoritmii motori se pierd:bolnavul nu mai poate executa miscari complexe.
Clasif:Alzheimer, Boala Pick,Vasculara,Jacob Kreutzfeld, Boala Huntington,Dementa in boala Parkinson,
D.alcoolica,multiinfarct,D.cu corpi Lewy, din sifilis,limbica.

8.b. Neurastenia:
I:predominanta tulb cognitive:fatigabilitate dupa efort intelectual, diminuarea
performantelor,hipoprosexie,distractibilitate,dificultate in a face fata sarcinilor de zi cu zi
II:scaderea fortei fizice, instalarea unei stari de oboseala, dupa eforturi fizice crescute,ameteli,cefalee,incapacitate de
relaxare,mialgii.
In ambele tipuri apar iritabilitate,scaderea capacitatii de a se bucura,stari depressive,anxietate.
Tratament:antidepresive,anxiolitice,psihoterapie suportiva,cognitive comportamentala.
Stare de slabiciune,tonalitate afectiva,tonus general psihic dimensiuni subiective greu de transmis pe intelesul
tuturor,lipsa tonalitatii da impresia de depresie,areactiv, prost dispus,,dezvolta reactii negative,fara energie.
20.b. PSIHOZ E PUERPERALE– sindromul celei de a 3-a zi, ziua albastra, 1 din 1000 de lauze,astenie,depresie ,cefalee,
anxietate,fobii,iritabila, aspect tipic schizofren cu halucinatii ,agitatie psihomotorie, nu mai poate alapta-trebuie blocat
procesul lactatiei, administrare de antipsihotice. Trebuie verificate existenta eclampsiei, stari infectioase,tromboza
venoasa cerebrala,anemie grava,coreea gravidica,afectiune cardiaca.Pot debuta depresii,stari obsesiv compulsive care pot
continua si dupa terminarea lauziei.
Cleptomania – tentatia irezistibila de a fura lucruri care nu prezinta valoare personala sau financiara deosebita,afecteaza
frecvent femeile care intotdeauna au suficienti bani pt a-si putea cumpara lucrurile care le fura si apoi nu le folosesc. Au o
stare de tensiune si de anxietate inainte de act apoi simt o usurare si satisfactie.Nevoia de descarcare a tensiunii si
anxietatii depaseste preocuparile de precautie. Rusinea nu ii poate opri. Nu e consecinta unor halucinatii sau idei delirante.

19.b. SCHIZOFRENIA PARANOIDA

– intreaga simptomatologie se grupeaza in jurul nucleului halucinator delirant,lipsa sau prezenta fenomenelor catatonice,
debut mai tardive majoritatea intre 25-35 ani,sdr.paranoid,idei de persecutie,tip de schizofrenie cu cea mai complexa dar
nesistematizata simptomatologie.Se mai pot intalni: autism,bizarerie,anxietate secundara,ostilitate nespecifica.
Sindrom capgras al iluziei falsei recunoasterii.Falsa recunoastere pozitiva in care toti strainii din jur
Sunt perceputi ca prieteni sau rude.Falsa recunoastere negativa este cand bolnavul crede ca e atat de schimbat ca nu il mai
recunoaste nimeni.

12.b. SCHIZOFRENIA CATATONICA

– agitatie psihomotorie ; tablou clinic dominat de fenomene catatonice, , flexibilitate ceroasa=hiperton,
hipokinetic,catalepsia =mentine forma in mod indefinit, sugestibilitate =supunerea automata robotica la orice ordin,
modificari de sensibilitate – nu simte durere, negativism = pasiv/active.
Forme clinice de schizofrenie –schizofrenie paranoida, catatonica, hebrefenica, simpla, hipocondriaca, psihoza schizo-
afectiva, grefata, tardiva.
Tulburarile de constiinta – tulb cantitative: obtuzia-cresterea pragurilor senzoriale,aude greu si imprecis
Hebetudinea-bolnav instabil la realitate,parca e inafara ei,mediul fiindu-I strain.
Starea de Torpoare-in boli grave,stari toxiinfectioase,prag senzorial crescut,bolnav somnolent, slab tensionat ideo-
afectiv,bolnavul nu face effort de a se cupla cu realitatea.
Obnubilarea-dezorientare alopsihica si autopshica,receptive senzoriala lenta.
Starea de Stupoare- bolnav rupt de mediu, nu raspund ela intrebari,avand doar reactii motorii.
Sopor- reactiile motorii slabesc in intensitate-absenta constiintei.
Coma-constiinta absenta,nici somn,functii vegetative la limita de jos a normalului fiziologic
Letargie-somn profund insotit de imobilitate complete, functii resp si cardiovasc la limita minima fiziologica
Lipotimie- suspendare rapida cu revenire spontana a conbstintei insotit de paloare,greata, transpiratii
Crize epileptice- pierdere accesuala a constiintei
Narcolepsia- boala care apare accesual doar ca in locul crizelor epileptic apare starea de somn,de durata variabila, pana la
ore,apar ziua, in plina activitate.
Tulb calitative: onirism, oneiroidie, amentie, starea crepusculara

2.b. SIMPTOMELE TULB DE CONVERSIE(A NEVROZEI ISTERICE)

fenomen complex prin care o stare de tensiune intrapsihica,sau de frustrare, se traduce in mod teleologic constientizat, dar
prin mecanisme inconstiente, in imitarea unei suferinte somatice: pareze, paralizii, pseudocrize epileptice, disfonii sau
afonie, moarte aparenta, voma, sarcina, hematemeza, tuse grosolana, divegetoza. De obicei este vorba de femei, afectate, cu
un evident teatralism si in efort de dramatizare. Intreaga personalitate este pusa in slujba trairii cat mai convingatoare a
patologiei imitate

7.b. SINDROMUL DEMENTIAL

– deteriorare cognitive progresiva constand in pierderea eficientei in activitatile rutiniene de autoconducere pana la
imposibilitatea de autoingrijire. Clinic: prabusirea functiei mnezice in sens anteroretrograd,saracirea progresiva a
gandirii,reducerea interesului,a activitatilor,slabirea globala a atentiei, labilizare afectiva, caricaturizarea progresiva a
personalitatii.

8.a. SINDROMUL DEPRESIV

Dispozitie depresiva,bradipsihie,inhibitie psihomotorie
Idei de negatie:a propriilor organe,a rudelor,a lumii,idei de imortalitate:voi trai vesnic pt a-mi ispasi pacatele,idei de
enormitate:corpul e locuit de serpi; debut brusc:neliniste, insomnia,agitatie ri inhibitie psihomotorie,prabusire energetica
progresiva a dinamismului,spontaneitatii,energetic,pacientul e epuizat,la inceput disimuleaza suferinta,cefalee,astenie,
hipoprosexie,irascibilitate.
Sindromul poate aparea in :depresii organice,simptomatice,de involutie,endoogene,psihogene.

12.c. SINDROAME NEVROTICE

a)sindrom neuroastenic (oboseala cronica): 1.oboseala psihica astenie fatigabilitate
2.hipoprosexie-diminuarea capacitatii de concentrare,tulbuarre a atentiei
3.hipomnezie
4.iritabilitate-la orice stimul:sonor,luminos
5.cefaleea si tulburari de somn
Se intalnesc in predebutul infectiilor,anemii,hipotiroidii,hipoandrogenii, jiposuprarenalism
b)sindrom obsesiv-fobic: fobii,obsesii, compulsii; apar in stari nevrotice,depresii, encefalite,epilepsie,intoxicatii
c)sindrom isteric – sindrom de conversie,conversia isterica
stare de tensiune intrapsihica, frustrare,care prin mecanisme inconstiente imita o suferinta somatica:
pareze,paralizii,disfonii sau afonie,voma,sarcina, hematemeza,tuse grosolana,pseudocrize epileptic.
d)sindrom anxios: 1.psihic:anxietate exagerata care impiedica functionarea eficienta a celorlalte functii
2.motorii:neliniste,tensiune motorie,oboseala musculara parida,dureri,sensibilitate
musculara,tremuraturi,fasciculatii,crampe musculare
3.vegetative:senzatie de sufocare, presiune toracica,durere precordiala,palpitatii,transpiratii,
greata,diaree,polimictiuni,ameteli,nod in gat,gura uscata.

14.c. SUICIDUL
= forma de autodistructivitate,cu intentia mai mult sau mai putin de a-si pierde viata,fiind constient mai mult sau mai
putin de motivele sale.Forme:Autolezionarile
Parasuicidul-sinucidere esuata,realizat :in mod reactive,explosive, in scop demonstrative,de santaj
emotional,sentimental,autocompatimindu-se,autodemostrandusi ceva.La personae cu tulburari de personalitate.
Suicidul optional:oameni in deplina claritate a constiintei si libertate interioara opteaza pt moarte.
Eutanasia :moartea la cererea persoanei
Suicidul propriu zis:stare psihica etichetabila psihiatric,facut I nstare de colaps motivational,in lipsa unei autentice
libertati interioare.
Prag de varsta:20-29 de ani,in alte locuri 15-20 de ani;difera in functie de temperament ,de un anumit model cultural,rata
crescuta la protestanti, catolici,ortodoxi,musulmani.

3.b. TRANCHILIZANTE
A. benzodiazepinele tranchilizante:
1. alprazolam(xanax, alprox, tofil) 1-3 mg/zi 3 prize
2. diazepam(valium) 10-30 mg 2prize
3. lorazepam(lorivan) 2-5 mg 2prize
4. clorazepat(tranxene)15-30mg 2-3prize
5.bromazepan(calmepan) 3-18mg 2-3 prize
6.tofisopan(grandasin) pana la 150mg/zi 3prize
7.medazepan(eurozepam) 20-30mg 2prize
benzodiazepine hipnotice: flunitrazepam, nitrazepam, triazolam, midazolam
benzodiazepinele sunt adictive
B. hidroxizina, meprobamatul
c. alte tranchilizante: orfenadrina, clormezazona, buspirona, propranololul, clonidin

17.a. TULBURARI DE PERSONALITATE

Tulburari dimensionale de personalitate:
nedezvoltarea personalitatii (in toate formele de oligofreni)
involutia personalitatii( in toate formele de dementa)
Tulburari categoriale de personalitate:
Depersonalizarea(patologizare prin intermediul constiintei)
Tranzitivismul(stergerea granitele dintre eu si lumea exterioara)
Dedublarea personalitatii
Personalitate alternanta
Puerilismul
Ecmnezia
Tulburari de structura dizarmonica
Tulburari dizarmonice innascute
Structurarea dizarmonica de origine ontogenica a personalitatii
Destructurarea dizarmonica(prin lezarea creierului)

3.c. TULBURARI DE TIP SCHIZOAFECTIV

Pierderea capacitatii de rezonare afectiva sau chiar de inversiune afectiva fata de cei pe care ar trebui sa –i iubeasca

5.c. TULBURARI DE TIP PARANOID

Trasaturi patologice: stenicitate, orgoliu exagerat, suspiciozitate, ostilitate, interpretativitate crescuta, convingeri rigide
Paranoizii sunt cunoscuti drept fanatici, procesomani, din randurile lor se recruteaza marii gelosi.
Paranoizii ostili au in subsidiar o frica de toti si de toate.

6.b. TULBURARI COMPULSIVE

Compulsiunile sunt tendinte impulsive, niciodata finalizate, de a face gesturi sau acte pe care valoric nu le poate concepe.
Uneori compulsiunea se consuma printr-un act simbolic

3.a. TULBURARI DE GANDIRE

a. tulburari de ritm si coerenta a gandirii(tulb de forma)
b. tulburari de continut a gandirii
c. tulburarile exprimarii verbale,ori grafice a gandirii
-tulb de forma: incoerenta, disociere,accelerare, fuga de idei, incetinire, baraje ideative. Coerenta=legatura intre cuvinte
-tulb de continut: ideatie dominanta, manifestari obsesive( idei, actiuni, frici, amintiri, reprezentari obsesve), ideatie
prevalenta, ideatie deliranta.
Sistematizzare: sistematizata; nesistematizata
Tema: -micromanica(vinovatie, inutilitate, ruina, prejudiciu, autoliza, homicid altruist)
-expansiva: grandoare, inventie, mistica, fantastica
-paranoida: gelozie, urmarire, persecutie, relatii, interpretare, influenta, revendicare
-tulburarile exprimarii verbale,ori grafice a gandirii
-limbajul vorbit:nemodificat, modificat: dislogii: tulb de forma: intensitate(scazuta, crescuta), ritm(accelerat, incetinit),
coerenta(pierduta), tonalitate afectiva (tristete, frica, furie, euforie, satisfactie, ironie,iritare, prețiozitate), volumul
activitatii verbale: crescut(logoree), scazut(bradifemie), absent(mutism), altele( stereotipii verbale, palilalie, ecolalie, tulb
de continut: paralogisme, neologisme,glosolalie, jargonofazie, agramatisme, paragramatisme, schizofrazie, disolutie
semantica, disfazii(afazii): senzitiva, motorie, dislalii pentru”R”(rotatism), pentru “S”(sigmatism), bâlbism
-limbajul scris: nemodificat, modificat: tulburari psihografice: tulb de forma(ale activitatii grafice), hipoactivitae grafica,
graforee, grafomanie, incoerenta grafica, stereotipii grafice,
tulburari ale morfologiei grafice: litere mari, randuri ascendente, litere mici, randuri descendente, omisiuni, litere inegale,
randuri suprapuse, arabescuri, sublinieri, grifonaj, scris (in oglinda, in ghirlanda, seismic), tulb ale semanticii grafice:
paragramafisme, neografisme, tulburari disgrafice, tulburari caligrafice

10.a. TULBURARI INSTINCTIVE:

1.a)exagerari ale instinctului alimentar:
Bulimie:peocupare crescuta pt hrana,senzatie de foame intense care nu poate fi satisfacuta
Polifagie:cresterea apetitului si ingestia crescuta de hrana
Hiperfagie:supraalimentare,cresterea aportului alimentar in timpul meselor
Potomania:exagerarea consumului de lichide,fara a avea o cauza organica
Polidipsia:exagerarea consumului de lichide care are la baza o cauza organica(DZ,DI)
Dipsomania:nevoie imperioasa cu character episodic de a consuma alcoo
Opsomania:cresterea consumului de dulciuri
b)diminuarea instinctului alimentar:
Anorexie nervoasa sau mentala:scadere ponderala indusa voluntar ca urmare a restrictiilor alimentare autoimpuse de
catre pacienti
Inapetenta sau anorexie simpla:scaderea apetitului si a greutatii pe baza unor tulburari
anxioase,fobice,depresii,hipocondrie
Sitiofobia:refuzul alimentarii in context pathologic:deliruri,dementa,depresie,schizofrenie
c)pervertirea instinctului alimentar:
Mericism:alimente regurgitate din stomac inapoi in gura si sunt remestecate
Pica: dorinta de a consuma creta,nisip,sapun,pasta de dinti,la gravide
Geofagia:ingestia de argila sau alte pamanturi
Coprofagia:consum de materii fecale
Aerofagia:inghititul de aer

2.instinctul de aparare:a)cresterea agresivitatii poate reprezenta tema excesiva stapanita de

moarte(fobii,obsesii,hipocondrii)aflate mai putin sub control mental sau poate scapa integral de sub acest control –
schizofrenie,oligofrenie,epilepsie,dementa
b)scaderea instinctului de aparare in depresii,schizofrenie,demente
Autovatamarea:la psihopati si indivizi privati de libertate;autovatamarea ca scadere a instinctului de aparare include si
refuzul alimentar,refuzul tratamentului,abuzul cronic de substante,se poate ajunge la moarte
Idei suicidare:promotorul inconstant al potentialului act suicidar ajungandu-se la reprezentarea actului suicidar
Parasuicidul:suicidal ratat din diferite motive
Suicidul:actul voluntar finalizat cu moartea
Pseudosuicidul: act finalizat cu moartea la care consecintele nu sunt evaluate in mod lucid de catre victim

3.instinctul sexual:
a)tulburari de dinamica sexuala: Inhibitia sexuala
Impotenta la barbati:imposibilitatea finalizarii actului sexual
cu tulburari de erectie si de ejaculare
Frigiditate la femei:lipsa orgasmului,lipsa placerii cu posibila reactive de dezgust,inhibitia senzatiei erotice
Anafrodisia: conflict psihologic generat de o educatie rigida
Vaginismul: spasmul musculaturii perivaginale
Dispareunie:durere si discomfort in timpul actului sexual
Hipersexualitatea
Satiriazisul:cresterea apetitului sexual la barbate
Donjuanism sau ginecomania:interes exagerat pt sexul opus ce implica contacte multiple
Nimfomania:echivalentul donjuanismului la femei
Masturbarea:conduit sexuala normal pana la o varsta

16.a. TULBURARI BIPOLARE

= alternarea a cel putin unui episode maniacal sau hipomaniacal cu durata minima de o saptamana cu un episode depresiv
major cu durata minima de cel putin 2 saptamani.
I:minim un episode maniacal si minim un episode depresiv ,intre episoade distantele sunt variabile
II: minim un episod hipomaniacal si minim un episod depresiv major
Tulb bipolara circulara:episoade depressive si episoade maniacale fara nici o perioada de remisiune, bascularea
producandu-se in timpul somnului ,lungime constanta,durata intensitate egala la episodul maniacal si depresiv.Durata
cateva zile la saptamani. In manie obligatoriu apar episoade depressive, dar in depresii nu apar neaparat episoade
maniacale.

Tulburari psihice in boli cardiovasculare

Bolnavii cardiaci sunt impulsiv,hipocondriaci,depresivi,anxiosi cu tendinte de izolare.Cordul are o semnificatie deosebita
pt om,fiind perceput ca organ al vietii si orice afectare are un impact puternic asupra psihicului pacientului. E importanta
interventia psihiatrului in faza acuta a bolii.Apar tulburari psihice d eintensitate nevrotica sau psihotica.
Insuficieta cardiaca decompensata: -sete crescuta de aer,dispnee de effort si de decubit,pacientul prefer sa respire in
pozitie verticalacu corpul usor aplecatinainte si mainile sprijinite de pat si scaun. Tuse seaca si tegumente
cianotice,oliguria,edeme, ascita.Tulburarile la nivel cardiovascular sunt:cardiomegalia,galopul,jugularele
turgescente.Anxietate crescuta,neliniste nocturna,somn superficial,fragmentat,vise terifiante,campul constiintei modificat
de la somnolenta sau excitatie la confuzie si delir, posibilitate de suicid.
Infarctul miocardic:durere precordiala brusca,dureaza peste 10-15 min, greturi, varsaturi,paloare,transpiratii
reci,tegumente cianotice,tahicardie,febra crescuta.Plan Psihic: anxietate crescuta,senzatie de moarte iminenta,panica,
excitabilitate crescuta,confuzie cu stupoate sau delir oniric.Tabloul clinic devine de tip depresiv cu anxietate
pastrata.Ulterior anxietatea dispare, depresia ramane si scade interesul,motivatia,concentrarea,memoria.
Hipertensiunea arterial:palpitatii,dispnee,durere precordiala,cefalee,vertij,fosfene,acufene,astenie,hiperestezie,iritabilitate
la stimuli normali ca intensitate,emotivitate,labilitate,anxietate,insomnia, in cazuri grave episoade
confuzionale.Encefalopatia hipertensiva modifica constiinta, cefaleea e intensa.
Ateroscleroza cerebrala difuza: devine manifesta clinic brusc sau progresiv prin accidente vasculare cerebrale,pe fondul
unor modificari evidentiabile clinic cardiovascular ,neurologic,psihiatric.Deteriorarea poate merge pana la dementa sau
exitus.

Tulburari psihice in boli digestive

TP in Insuficienta hepatica: apar in hepatita cronica,ciroza,encefalopatie portosistemica,exacerbate de pusee acute.Acestor
pacienti li se impune o dieta adecvata si limitarea eforturilor.Le scade stima de sine,se diminua rolul in societate si in
familie,,tulb de dinamica sexuala.Dependenti de servicii medicale, investigatii si tratamente.Sunt frecvent depresivi,usor
iritabili,lipsiti de speranta,scapa controlul.Se autoabandoneaza ignorand tratamentul,consuma alcool,alteori devin
dependent de serviciile medicale simtindu-se in siguranta sub supraveghere medicala. In decompensari hepatice
modificarile constiintei sunt de diferite intensitati de la apatie la coma.Apare flapping tremor,modificari de tonus
extrapyramidal,crize convulsive,transpiratii profuze,tahicardie,tulburari digestive cu greturi,balonari postprandiale.
Pancreatita:greturi,varsaturi,eructatii,sughit,,stare de soc.Psihic:anxietate intense,insomnia,tulburari ale constiintei de la
somnolenta la stari confuzionale grave si coma cu moarte,in functie de gradul de afectare pancreatica.In pancreatita
cronica psihicul bolnavului este de tip depresiv cu iritabilitate,mai rar anxietate.
Stomacul:Ulcer
Anxietatea diminua motilitatea gastrica, Furia accentuaza motilitatea evacuand stomacul, Depresia scade fluxul sangvin la
nivelul mucoasei si scade secretia gastrica, Emotiile cresc fluxul sangvin la nivelul mucoasei gastrice si cresc secretia
gastrice . Parasimpaticul anemiaza mucoasa gastrica.
Negrii,indienii si indonezienii nu fac ulceredaca isi duc viata in ritmurile patriarhale natale, dar au facut ulcere la fel ca si
europenii daca au fost transplantati prin emigrare in Europa.Apare tensiunea, nervoziatea, presiunea,avand
vulnerabilitate crescuta apar fenomene de vasoconstrictie, durere, intensitate .Psihoterapia are rol important si
profilactic,medicatia psihotropa vizeaza relaxarea, tratarea insomniei, echilibrarea functiilor nervoase de excitatie-
inhibitie.
Colita cronica: parasimpaticul creste secretia si motilitatea intestinala,iar stimularea simpaticului inhiba motilitatea si
secretiile,apare in societati occidentale.

14.a. Tulb obsesiv compulsive: obsesii si compulsii

Obsesiile sunt idei, imagini care apar repetat si persistent in constiinta pacientului,sunt suparatoare ,pacientii sunt
deranjati de prezenta lor si incearca sa le inlature
Compulsiile: comportamente stereotype care sunt mereu repetate si n uau ca rezultat indeplinirea unor sarcini utile.
Clinic:ganduri,ruminatii obsesionale predominante,compulsii,obsesia indoielii cu ritualuri de verificare ,obsesia de a nu fi
murdar.
Dg+:pacientul trebuie sa le recunoasca ca fiind ale lui,sa existe un act de caruia pacientul sa ii opuna rezistenta,ganduri,
imagini sa fie repetitive.
Tratament: antidepresive,anxiolitice,inhibitori ai recaptarii serotoninei.