Clasa a VII-a

Substantivul

Test formativ

Ioan Slavici (1848-1925)

Date biografice – Ioan Slavici s-a näscut la 18 ianuarie 1848 în comuna Şiria, judeţul Arad, într-o familie de
meşteşugari, fiind al doilea copil din cei cinci.Urmeazä şcoala primarä în Şiria (1854-1858), iar din 1859 pânä în
1864 frecventeazä cursurile unui liceu maghiar din Arad.Se înscrie apoi la un liceu din Timişoara.Îşi continuă
formarea intelectualä fäcând studii de drept la Universitatea din Budapesta, iar din 1869 – la Universitatea din
Viena.Ioan Slavici moare la 17 august 1925 în casa fiicei sale Lavinia, din Crucea de Jos, Panciu.E înmormântat
la schitul Brazi din Panciu.
Opera literarä
Poveşti / Memorialistica / Romane / Nuvele- Debuteazä în 1871 cu comedia Fata de biräu, publicatä în
Convorbiri literare, iar în 1881 apare volumul Novele din popor.Preocupat de folclor, studiazä speciile folclorice
şi accentueazä importanţa creaţiei orale, scriind poveşti de inspiraţie folcloricä.In 1872 publicä întâia poveste,
Zâna Zorilor, urmatä mai târziu de Floriţa din codru, Ileana cea şireatä, Spaima zmeilor etc, reunite în volumul
Poveşti, apärut în 1908.
Între 1921 şi 1925 publicä volumele de memorialisticä Închisorile mele, Lumea prin care am trecut, Amintiri.
Ioan Slavici se impune în literatura românä ca prozator.Slavici a scris romane sociale (Mara, Corbei, 1906; Din
douä lumi, 1908; Cel din urmä Armaş, 1923) şi istorice (Din bätrâni, 1902; Manea, 1905).Vocaţia sa de nuvelist
a fost însä apreciatä de Junimea încä din 1875, cu ocazia citirii nuvelei Popa Tanda.

Se dä textul:

„Norii se strecurau în linişte, unul câte unul, pe deasupra lui; luna mereu se ascundea în
dosul lor şi iaräşi ieşea pe câmpul senin al cerului; stelele, carul cu boi, cloşca cu pui, întregi
cetele strälucite pe nesimţite îşi mutau locul şi înaintau pe Calea Robilor înspre cädere:
pästorul zäcea întins pe spate, cu faţa spre cer şi cu privirea perdutä în adâncul înälţimilor
lumeşti, cu care atât de mult se deprinsese.Acest cer atât de sträveziu, atât de limpede era
câmpia pe care Miron se juca în copilärie, era cartea cea mare din care în tinereţe îşi tälmäcea
tainele vieţii; iarä acum, când, obosit de munca zilei, trupul lui era cuprins de amorţire,
sufletul säu dezlegat ca o parä de foc se ridica şi se depärta de la faţa pämântului, pe care îşi
pärea atât de sträin”.

(Ioan Slavici – „Gura satului”)

Cerinţe:

1. Descoperä în textul-suport douä substantive articulate hotärât şi douä substantive

nearticulate. 1p
2. Precizeazä mijlocul intern de îmbogäţire a vocabularului prin care s-au format
cuvintele: „amorţire”, „copilärie”. 1p
3. Transcrie, din textul dat, trei substantive aflate în cazuri diferite.Precizeazä-le. 1p
4. Alcätuieşte un enunţ în care substantivul „luna”sa aibä alt înţeles decât cel din text.
0,5p
 5. Analizeazä morfo-sintactic termenii subliniaţi din textul dat 1p
6. Construieşte douä enunţuri în care substantivul „pästorul” sa fie nume predicativ în
nominativ şi atribut substantival prepoziţional în acuzativ. 1p
7. Motiveazä folosirea virgulei în enunţul: „…stelele, carul cu boi, cloşca cu pui….”
0,5p
8. Realizeazä un dialog de 5-10 rânduri despre ultima carte cititä în care sä foloseşti şi
locuţiunile substantivale: „päreri de räu”, „aduceri aminte” şi „bägare de seamä”.
1p
9. Alcätuieşte o compunere de 15-20 de rânduri în care sä-ţi descrii satul/oraşul natal,
folosind şi substantivele: „câmpul”, „casa”, „teiul”, „parcul”, cu urmätoarele valori
stilistice: comparaţii sugestive, metafore, personificäri. 2p

Timp de lucru: 50`

Se acordä 1 punct din oficiu.

Nistor Mirela