Capitolul I.

Viaţa şi opera Părintelui Profesor Spiridon Cândea

Părintele Profesor Spiridon Cândea s-a născut la 18 iuI. 1902, în Bogata Olteană, jud.
Braşov. În 1227, Bogata era o aşezare românească bine constituită, cu un domeniu feudal,
Ioan de Bogata, stăpânul, o personalitate influentă a timpului său, era chemat să intervină în
raporturile patrimoniale dintre nobilii unguri şi guvernatorul Transilvaniei. Până în anul 1720
biserica a fost din lemn, specifică localităţilor bogate în resurse forestiere, situată tot pe
amplasamentul actualei biserici.
O biserică din piatră de râu, nefasonată, se construieşte în anul 1720 în locul vechii
biserici de lemn care se transportă şi se remontează în satul vecin, Lupşa, unde avea să ardă la
puţin timp după aceea. Biserica din piatră nefasonată a suferit modificări şi adăugiri
succesive, până în anul 1954 când a fost demolată şi, în locul ei, pe o acropolă, oferind o
splendidă vizibilitate, a început construcţia actualei bisericii. Ideea era activă la Bogata încă
înainte de primul război mondial.
Oamenii au strâns bani pentru construcţie dar banca a dat faliment şi banii s-au
pierdut. Între cele două războaie din nou au strâns bani şi din nou banca a dat faliment
pierzându-se tot. După al doilea război mondial a venit o inflaţie galopantă şi a topit a treia
oară noile fonduri greu adunate. Oamenii, sfidând ateismul agresiv şi oprimant instaurat odată
cu comunismul, au început să fasoneze piatra în carierele munţilor Perşani, după planurile
întocmite de arhitectul fără arginţi Nicolae Creţoiu , el însuşi fiu al satului Bogata, care a
plănuit biserica într-un stil arhitectural de sinteză românească, durată din material nobil: piatră
fasonată şi sculptată, frize de marmură, catapeteasmă şi strane din lemn nobil sculptat.
Autorităţile comuniste au confiscat piatra sculptată şi au construit din ea o îngrăşătorie
de scroafe la Turzun. Oamenii din Bogata, (cele 43 de familii, satul fiind printre cele mai mici
din Transilvania) nu au cedat şi au reînceput truda cu încrâncenare sisifică primind sprijin
tăinuit de la diferite personalităţi culturale, de la alte parohii şi, în primul rând, cu propriile
eforturi şi sacrificii.
Sufletul acestei acţiuni a fost părintele profesor universitar dr. Spiridon Cândea ,
iniţiatorul proiectului şi prim ctitor al acestei biserici. Paroh, în perioada construcţiei a fost pr.
Ioan Neacşu
 Studiile le începe la Şcoala normală “Andrei Şaguna” din Sibiu (abs. 1923), cu
diferenţa de liceu şi bacalaureat, apoi la Academia teologică ,,Andreiang" (1923 - 1927),
trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la studii de specializare pentru Liturgică Pastorală şi
Artă creştină la Facultatea de Teologie din Atena (1930-1933), unde obţine licenţa (1933),
apoi la Facultatea de Teologie din Munchen (1933-1934); doctoratul la Facultatea de Teologie
din Bucureşti (1939).
După terminarea studiilor, a ocupat un post administrativ la Academia teologică
,,Andreiană" (1927-1930), fiind paralel profesor suplinitor de Religie la Liceul “Gheorghe
Lazăr" (1927-1928) şi duhovnic la Academia teologică (1929-1930 apoi preot paroh în
Bogata Olteană (1934-1936).
În toamna anului 1936 a fost numit profesor suplinitor de Pastorală, Omiletică şi
Patrologie la Academia teologică ,,Andreiană“ iar în 1938 consilier referent la Arhiepiscopia
Sibiului (până în 1945), continuând să predea la Academie ca suplinitor numai Pastorala.
Din 1945 profesor titular la catedra de Liturgică şi Pastorală de la aceeaşi Academie (devenită
în 1948 Institut teologic de grad universitar), funcţionând până în 1967, director de Studii
(prorector) al Institutului (1949- 1960); consilier tehnic în Ministerul cultelor (1945 - 1948);
protopop, mai tîrziu iconom stavroforş a adus o contribuţie de seamă la construirea unei
biserici monument de artă în satul natal şi a fost arestat politic în 1967- 1968.
A publicat studii de Liturgică şi Pastorală, cercetări asupra activităţii diaconului
Coresi.
Opera sa este vastă şi cuprinde
Ø Pedeapsa depunerii din cler, Sibiu, 1934, 40 p. (extras din RT, XXIV, 1934, p. 244 -
259, 292-304 şi 402-411);
Ø Pastoraţia familiei, în “Anuarul XIV al Academiei teologice Andreiane", 1937/1938, p.
5-47 (şi extras, 46p.)
Ø Pentru o mai bună pregătire a viitorilor preoţi, în “Anuarul XV al Academiei.....
1938/1939, p. 140- 155 (şi extras, 18 p.);
Ø Secta baptistă în România (din punct de vedere istoric şi naţional), Sibiu, 1939, 32p.;
Ø Hristos şi mântuirea sufletească a orăşenilor. Studiu de teologie pastorală (teză de
doctorat), Sibiu, 1939, 302 p.;
Ø Din activitatea pastorală I. P. S. Sale Mitropolitului Nicolae, Sibiu, 1940, 62 p.;
Ø Botezul din necesitate, Sibiu, 1940,36 p.; Apostolatul laic, Sibiu, 1944, 146 p.;
Ø Apostolatul tinereţii, în vol. Biserica şi problemele vremii, Sibiu, 1947, p. 199 - 212;
Ø Sensul preoţiei la Sfinţii Părinţi, în ST, an. II, 1950, nr. 3-6, p. 190- 197,
Ø Limba veche liturgică şi inovaţiile introduse în ea de fosta Biserică unită, în ST, an. IV,
1952, nr. 910, p. 531-560 (şi în broşură, Sibiu, 1953, 32 p.);
Ø Agneţul şi miridele în cadrul Sfintei Liturghii, în ST, an. V, 1953, nr. 7 - 8, p. 482 -
494,
Ø Mărturisirea păcatelor, în MO, an VI 1954 nr. 9- 10, p. 456-477;
Ø Modul şi timpul prefacerii cinstitelor daruri în Trupul şi Sângele Mântuitorulu, în MA,
an. I, 1956, nr. 1-2, p. 103 - 123;
Ø Îngrijirea pastorală a credincioşilor bolnavi, în MA, an. II, 1959, nr. 1-2, p. 87-100;
Ø Mijloace pastorale în faţa acţiunilor eterodoxe, în MMS, an. XXXIV, 1958, nr. 3 -4, p.
273 - 282;
Ø Liturghiile primare sau apostolice, în MA. an. IV, 1959. nr. 1-2, p. 86-95,
Ø Liturghiile Bisericii Ortodoxe, în MA, an. IV, 1959, nr. 3-4, p. 255-262,
Ø Părţile Liturghiei bizantine, în MA,an. IV, 1959, nr. 5-6, p.402-410;
Ø Pictura creştină în primele trei veacuri, în MA, an. V, 1960, nr. 5 -6, p. 413 - 427;
Ø Parohia ca teren de activitate pastorală a preotului, în MO an. XII, 1960, nr. 5-6, p. 283-
290,
Ø Chipul preotului după Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, în MA, an. VI, 1961, nr. 1-3, p.
97 - 106;
Ø Prezentarea Sfintei Treimi în arta creştină, în MA, an. VI, 1961, nr. 7-8, p. 446-472;
Ø Preoţi căsătoriţi sau celibatari?, în MA, an. VI, 1961, an. 9 - 10, p. 580 -599;
Ø Cumpătarea preotului, în MB, an. XII, 1962, nr. 9-10, p. 539-548;
Ø Cultul creştin şi unitatea Bisericii Iui Hristos, în ,,Ortodoxia” , an. XV, 1963, nr. 3-4, p.
473-488
Ø lzvoarele şi literatura teologiei pastorale, în MA, an. IX, 1964, nr.6-8, p. 524-536;
Ø Despre uniformitatea cultului în Biserica Ortodoxă Română, în MA an. IX, 1964, nr. 9-
10, p. 595-605
Ø Marile reforme calendaristice şi data serbării Paştilor. în MB, an. XIV, 1964, nr. 11 -
12, p. 698 - 705;
Ø Necesitatea unităţii pascale creştine, în MA, an. X, 1965, nr.4- 6, p.371 - 418;
Ø Familia şi viaţa modernă, în MA, an. XII, 1967, nr. 10-12, p. 843 - 858;
Ø Cultul divin şi pastoraţia creştină, factori de promovare ai vieţii religioase în Ortodoxie,
în BOR, an. LXXXV, 1967,nr. 11-12,p. 1194-1209.