Igor CERETEU

Lina MIHALUȚĂ

BIBLIOTECA PREOTULUI GHEORGHE ARMAȘU

DIN PETRENI: O COMOARĂ REGĂSITĂ.
DESPRE CARTEA ROMÂNEASCĂ

Ocuparea Basarabiei de trupele sovietice și instaurarea regimului comu-

nist în ținut au avut consecințe nefaste pentru întreaga populație. Au urmat
deportări, foamete, represiuni, intimidări, colectivizare, persecutări, inocula-
rea unei noi ideologii, pe care basarabenii nu și-au dorit-o și nu au vrut să o
accepte. Prin forță și intimidări ideologia comunistă a fost acceptată, iar îm-
preună cu aceasta și ateismul, care presupunea respingerea credinței creștine
ortodoxe, a tradițiilor strămoșești, a bisericii și a preoților. Drept rezultat au
fost închise majoritatea bisericilor din Basarabia, iar dintre toate mănăstirile
a rămas să funcționeze doar cea de la Japca. Bisericile și mănăstirile au fost
devastate, inventarul și cărțile – nimicite sau transportate în direcții necu-
noscute până în prezent. Românii din Basarabia și nordul Bucovinei, cuprinși
de acest sistem ideologic, au fost intimidați, instituțiile de știință și cultură
românești au fost desființate, iar patrimoniul național – dispersat, nimicit
sau aruncat la groapa de gunoi. Unele icoane, cărți, piese din inventarul bise-
ricesc au fost ascunse de tăvălugul sovietic de către cei cu credință, iar după
desființarea Imperiului sovietic și redeschiderea lăcașelor sfinte, au fost re-
trocedate instituțiilor ecleziastice. Unul dintre vrednicii păstori de suflete, cu
multă credință în Dumnezeu, cu un pronunțat simț al demnității naționale
românești a fost preotul Gheorghe Armașu din satul Petreni (r-nul Drochia),
fost în județul Soroca.
Date biografice. Preotul Gheorghe Armașu s-a născut la 25 ianuarie
1914 în satul Domulgeni, județul Soroca (în prezent, r-nul Florești). Știința de
carte a învățat-o în școala primară din satul de baștină. Era un adevărat iubi-
tor de lectură duhovnicească și, în perioada 1929-1937, a frecventat cursurile
Seminarului Teologic de la Chișinău, manifestându-se ca unul dintre cei mai
buni elevi. În perioada 1937-1939 a slujit cântăreț bisericesc în satul Bălcăuți
(jud. Hotin). Având o reușită excelentă, s-a înscris la Facultatea de Teologie
din Cernăuți, pe care a absolvit-o în anul 1941 și de care a rămas atașat tot
restul vieții. A avut prieteni și cunoștințe în Bucovina de nord și a mers de
nenumărate ori la Cernăuți, ca să cumpere cărți bisericești pentru biblioteca
sa1. Încă din anul doi al facultății (1939), a fost hirotonit preot pentru biserica
1
În procesul cercetării cărților din biblioteca preotului Gheorghe Armașu, am identificat numeroase
indicii despre vizitele sale la Cernăuți, de unde a adus multe cărți tipărite și manuscrise, în mare parte
de factură religioasă, pentru biblioteca sa din Petreni.
LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE 205

cu hramul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan din satul Vetreanca, jude-

țul Hotin, din nordul Basarabiei. A activat ca un vrednic păstor de suflete în
această localitate, iar în 1941 a fost persecutat, apoi arestat și condamnat la
zece ani de privațiune de libertate și trimis în regiunea Vorkuta, RASS Komi
din Rusia. A fost eliberat în anul 1954, însă i-a fost aplicată o altă sentință –
domiciliu forțat în regiunea Vorkuta. În această perioadă, a activat trei ani în
calitate de șef al stației meteorologice din localitatea Sâr-Iaga de lângă Vor-
kuta. După ispășirea celor trei ani de domiciliu forțat, în anul 1957 a revenit
în Basarabia. S-a adresat instanțelor superioare bisericești și a fost acceptat
în biserica din satul Ocnița (în prezent r-nul Ocnița). O perioadă de trei dece-
nii a păstorit credincioșii din satul Petreni (r-nul Drochia), a căror biserică nu
a fost închisă în perioada sovietică. Face parte din numărul personalităților
marcante, care au activat în perioada sovietică cu multă demnitate și cu dra-
goste creștină. A fost supus multor greutăți, persecutat, izgonit, calomniat,
deposedat de cărți și alte obiecte bisericești, pe care le avea în posesie, însă
nu a cedat. Preotul Gheorghe Armașu mărturisea: „N-am vândut pe nimeni,
deși mi s-a pus adeseori în față hârtie albă”2. A slujit în biserica cu hramul
„Nașterea Maicii Domnului”, cu demnitate fiind apreciat de locuitorii acestui
sat, mai ales pentru înțelepciunea și corectitudinea de care a dat dovadă pe
parcursul întregii sale vieți. Datorită rezistenței sale față de ideologia sovieti-
că, biserica din Petreni nu a fost închisă, fiind frecventată de locuitorii sate-
lor din împrejurimi. Este cunoscut că preotul Gheorghe Armașu a activat în
funcția de protopop, iar grație perseverenței și cunoștințelor sale în materie
de teologie, a fost numit președinte al Comisiei Eparhiale pentru reeditarea
cărților bisericești în limba română. Astfel, datorită implicării sale, a fost ti-
părit în anul 1989 Trebnicul3, carte necesară la oficierea serviciilor divine și
care lipsea în bisericile și mănăstirile redeschise în această perioadă.
A activat ca paroh al bisericii din Petreni până în anul 1988, când s-a re-
tras, veghind în continuare la răspândirea cuvântului lui Dumnezeu printre
creștinii din satul Petreni și ai celor din satele din împrejurimi. S-a îmbolnăvit
și, după grele suferințe, a decedat la 18 februarie 1991, iar la 23 februarie a fost
înmormântat în curtea bisericii din Petreni4, așa cum se cuvine unui adevărat
păstor de suflete, apreciat de întreaga comunitate din Petreni pentru strădania
și bunăvoința de care a dat dovadă pe parcursul întregii sale vieți. Din păcate,
despre această personalitate s-a scris foarte puțin și, mai ales, despre faptele
sale, demne de urmat pentru slujitorii bisericii și pentru enoriași.
2
Biografia preotului Gheorghe Armașu a fost întocmită de Prot. Ioan Lisnic, care a scris și publicat
unele date din biografia și activitatea acestui vrednic preot din Petreni (r-nul Drochia). Vezi: Prot.
Ioan Lisnic, Preotul Gheorghe Armașu – condamnat la 10 ani privațiune de libertate, în Univers
spiritual (blog). http://protioanlisnic.blogspot.com/2017/10/preotul-gheorghe-armasu-condam-
nat-la-10.html (accesat: 7.12.2022, 11.07).
3
Ibidem.
4
I. Buga, V. Cazacu, V. Ciobanu. Petreni. Chişinău, 2009, p.122-124.
206 CONFERNȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ. EDIȚIA A VI-A

Biblioteca preotului Gheorghe Armașu. Cercetarea cărților din bi-

blioteca preotului Gheorghe Armașu ne-a întărit convingerea că această per-
sonalitate avea calități deosebite, cunoștințe teologice profunde, corectitudine
maximă, era un bun cunoscător al limbilor străine, un adevărat enciclopedist,
cu un destin tragic, fiind persecutat și exilat în locuri îndepărtate din Rusia.
Acestea din urmă nu l-au frânt, a fost intransigent, nu a cedat presiunilor
de tot felul. A făcut din carte o pasiune, pe unde mergea, cumpăra cărți. În
decursul vieții sale a adunat câteva biblioteci, care au avut, până la urmă, un
destin nefericit. Din mărturiile preotului, publicate în săptămânalul Litera-
tura și arta din 17 mai 1990, Gheorghe Armașu menționează despre cele trei
biblioteci ale sale: „Cărţile sunt pasiunea mea de o viaţă. Le-am purtat predu-
tindeni şi mereu cu o dragoste fierbinte, le-am preţuit ca pe valori sfinte. Cu
mare regret, după 1940, Basarabia a fost prefăcută într-un cuptor, în care au
ars sute de mii de volume, a căror lipsă a dezlănțuit decăderea morală, a ucis
în om credinţa şi bunătatea, a născut un fenomen straşnic ca mancurtismul şi
l-a lipsit pe om de sentimentul de Patrie. Cât priveşte biblioteca mea, atunci
trebuie să vă spun că ea este a treia, căci în 1940 am pierdut-o pe prima. În
1945 mi-au confiscat-o pe a doua şi abia în 1957, revenind la baştină, m-am
apucat să adun carte cu carte. Fiecare volum din biblioteca mea are o istorie
aparte: cum, în ce împrejurări şi de la cine le-am procurat”5. Se cunoaște că și
a patra bibliotecă a fost devastată de hoții care au intrat în casă și l-au atacat
pe preotul Gheorghe Armașu.
În mediul științific se cunoștea despre existența acestei biblioteci, însă se
considera pierdută. Din unele mărturii, se credea că preoteasa, după moartea
preotului, a plecat în România și a luat întreaga bibliotecă cu ea. Se știe că s-a
încercat ca biblioteca preotului să fie luată de preoteasă, însă datorită faptu-
lui că aceste cărți fac parte din patrimoniul statului, autoritățile responsabile
i-au interzis trecerea lor peste hotare. Astfel, în anumite împrejurări, colecția
a ajuns în posesia lui Ioan Vasile Nicorici (1951-2013), originar din satul Șuri
(r-nul Drochia), care s-a stabilit în orașul Bălți. De asemenea, este cunoscut
că o perioadă cărțile s-au aflat într-un garaj și abia în anul 2010 Ioan Vasile
Nicorici a dăruit aceste cărți bibliotecii Universității de Stat „Alecu Russo”,
unde se află și în prezent, păstrate în condiții foarte bune.
În acest an a fost creată colecția care poartă numele Ioan vasile Nicorici,
dar care, de fapt, este fondul de carte din biblioteca preotului Gheorghe Ar-
mașu. Pe primele foi ale cărților există semnătura autografă a preotului și sunt
aplicate ex-librisurile lui Ioan Vasile Armașu. Legenda unei ștampile are urmă-
torul conținut: EX-LIBRIS IOAN NICORICI. Carte salvată de + preotul
Theodor (Gheorghe) Armașu de urgia focului vandal comunist.
5
Interviu cu preotul Gheorghe Armașuu, în Literatura și arta, 17 mai 1990, p. 7. Apud: Lina Mihalu-
ța, Biblioteca Preotului Gheorghe Armaşu – parte componentă a colecţiei Carte rara a Bibliotecii
Ştiinţifice USARB
LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE 207

Colecția de carte a preotului Gheorghe Armașu este constituită din 750

de exemplare în 694 de titluri, în 7 limbi (română, rusă, slavonă, germană,
latină, greacă, franceză)6. În prezentul demers vom valorifica și include în cir-
culitul științific valorile bibliofile în limba română, tipărite în diverse centre
românești și străine: Râmnic, Blaj, București, Chișinău, Buda, m-rea Neamț,
Viena, Suceava, Buzău, Iași, Cernăuți, m-rea Cernica, Sibiu, Arad, Bălți, Si-
ghet. Cele mai numeroase sunt cele tipărite la București (25 de ex.), după care
urmează Cernăuți (14 ex.), Chișinău (10 ex.), Suceava (3 ex.), Viena (3 ex.),
Buzău (2 ex.), iar celelalte sunt prezente cu câte un exemplar și patru cărți nu
au loc de tipărire sau sunt manuscrise.
Preotul Gheorghe Armașu se prezintă ca fiind un pasionat al cărților. În
momentul achiziționării lor, scria pe ultimele foi de forzaț ziua, luna, anul și
localitatea sau magazinul din care a fost achiziționat exemplarul. Astfel, se
poate urmări drumul cărții până în satul Petreni, în biblioteca preotului Ar-
mașu. Cea mai timpurie carte românească, cumpărată de Gheorghe Armașu
(Noul Anastasimatar, București, 1922), datează din luna august 1923, achi-
ziționată, probabil, de unul dintre membrii familiei sale din satul Varticăuți,
de la Teodor Jitniuc. În 1942, a intrat în posesia unui Liturghier de strană
(București, 1925). În acest an, la 20 martie, a cumpărat din satul Vetrean-
ca (jud. Hotin) cartea lui Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe
Răsăritene (Sibiu, 1930). În anul 1957, după revenirea la baștină din exil,
Gheorghe Armașu a cumpărat în Petreni cartea Dr. Nicodim Milaș, Canoa-
nele Bisericii Ortodoxe. Vol, II, P. I (Arad, 1934). După stabilirea definitivă
în satul Petreni, preotul Armașu întreprinde vizite în nordul Basarabiei și în
nordul Bucovinei, de unde achiziționează mai multe cărți. În luna februarie
1963, Gheorghe Armașu s-a aflat la Chișinău, de unde a cumpărat volumele
I, III, IV, VI de E.Lovinescu, Istoria Literaturii Române (București, 1926-
1939). Următoarea vizită o face la Cernăuți în luna octombrie 1965, de unde
a cumpărat Rapoarte generale asupra situațiunii bisericești din punct de
vedere administrativ, cultural și economic în Patriarhia Română în cursul
anilor 1935-1938 (București, 1939). De la Storojineț, la 1 septembrie 1966,
a cumpărat cartea Cronica Episcopiei de Rădăuți de Dimitrie Dan (Viena,
Editura Fondului Religionar gr. or. din Bucovina în Cernăuți, 1912). În anul
1968, a întreprins două vizite în nordul Bucovinei și cumpără din satele Kisi-
liv, Broscăuții Noi și Pătrăuți mai multe cărți pentru biblioteca sa. Alte cărți
românești Gheorghe Armașu le-a cumpărat din satele din apropierea Petre-
nilor, ca: Cubolta (21.05.1969), Chetrosu (14.03.1972, 17.07.1974), Domul-
geni (30.03.1987), Izvoare și din orașul Bălți (06.03.1986). Cărțile de factură
teologică și istorică erau accesibile ca preț în această perioadă, pentru că au-
toritățile sovietice au închis majoritatea instituțiilor de cultură românească
6
Elena Crisitan, Colecția Ioan Nicorici – 10 ani de succes, în BiblioUniversitas, Nr.1 (2020), p. 4.
208 CONFERNȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ. EDIȚIA A VI-A

din Basarabia și Bucovina de nord, iar cărțile au ajuns să fie vândute la piețele
din localități. Preotul Gheorghe Armașu, prin implicarea sa a reușit să salveze
sute de cărți de la pierzanie.

Anexă
Lista cărților în limba română din colecția Nicorici-Armașu
din Biiblioteca Științifică a Universității de stat „Alecu Russo” din Bălți

Nr. Locul editării, Anul

Autorul, titlul Proveniența
d/o tipografia apariției
Râmnic,
1. Antologhion Tipografia Episco- 1786 Hotin
piei
Blaj, Tipografia
2. Octoih 1792 Necunoscută
Seminarului
Monahul Iosif
București, Tipogra-
3. Evhologhion 1808 din s. Sofia,
fia Mitropoliei
r-nul Drochia
Pentru datoriile presviterilor Chișinău, Tipogra- Domulgeni, joi,
4. 1823
de popor fia Duhovnicească 16 august, 1984
De la comuna
hriscinească
Buda, Tipografia
5. Tipicon 1826 Criciova, jude-
Universității
țul Severin. Pr.
Secorii Secoșan
Tipografia M-rea Curchi,
Suceveanu Dimitrie, Idiome-
6. Mănăstiriirii 1856 s. Bușeuca, r-n
lar, P. I
Neamț Rezina
Viena, Editura
Samuil Andrievici, Învățătură
7. regească de cărți 1862 Necunoscută
ortodoxă, Cartea II
scolastice
Creștineasca învățătură a nă- Viena,
Кисилiв. 16
8. ravurilor sau moralul crești- Editura regească de 1865
мая 1968
nesc. De Teoctist Blajevici cărți scolastice
Utrinier și Liturgier. Care
cuprinde cele mai frumóse și
Buzău, Tipografia
alese cântări ale mai multor Chetrosu. 14
9. Alessandru Geor- 1892
însemnați autori bisericești, martie, 1972
gescu
aranjate în ordinea tipicului
de Ioan Zmeu
A. Steuerman, Autori români.
I. Antologie. Bucăți alese din Iași, Editura libră-
Izvoare. 30 oct.
10. scriitorii veacului XVIII și riei Școalelor Frații 1896
69
XIX. Schițe biografice și criti- Șaraga
ce. Ediția II
LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE 209

Mișcări culturale și spirituale

la Românii din stânga Dună-
rii la răstimpul de la 1504-
Cernăuți, Tipogra- Cernăuți. 18 oct
11. 1714 (Frânturi din cursul 1897
fia lui K. Eckhardt `965
manuscris asupra istoriei și
literaturii românești), de Dr.
I. G. Sbiera
Antologie, care cuprinde cân-
tări pentru Vecernie, Utrenie,
București, Tipo-Li-
Liturghie, Postul Mare etc.,
12. tografia „Cărților 1898 Necunoscută
parte compuse, parte traduse
Bisericești”
de părintele Nectarie Shimo-
nahul
ultimele
[Dogmatica. II Parte specială] decenii Broscăuții-Noi,
13.
(manuscris) ale sec. 18 sept. 1968
XIX
Dogma despre incarnațiune
Cernăuți, Socie-
după doctrina Bisericei Or- Pătrăuți. 18
14. tatea Tipografică 1901
todoxe. De Prof. Dr. Stefan sept. 1968
Bucovineană
Saghin
Monofisitismul în biserica ar-
[Cernăuți, Socie-
meană orientală. adaos la pu-
15. tatea Tipografică [1902] Necunoscută
blicațiunea „Armenii orientali
Bucovineană]
din Bucovina” de Dimitrie Dan
Cele patru-spră-dzece tri-
miteri ale Sfântului și în-
tru-tot-lăudatului Apostol Bucuresti, Tipogra-
Chetrosu, 17
16. Pavel. Tradus în limba ro- fia Cărților Biseri- 1904
iulie 1974
mână de Veniamin Costache cești
Mitropolitul Moldovei și Su-
cevei. Tomul II
Profetul Haggai, Introducere Cernăuți, Socie-
Kiselev, 16 mai,
17. și comentar de Prof. Dr. Vasi- tatea Tipografică 1904
1968
le Tarnavschi Bucovineană
Caracterul poetic al serviciu-
lui divin gr.-oriental. Discurs Cernăuți, Socie-
Iulius, 27 aug.
18. de inaugurare rostit în 2 De- tatea Tipografică 1905
1988. Bălți
cemvrie 1904 de Prof. Dr. Te- Bucovineană
odor Tarnavschi
Culegere de cântări biseri- București, Tipogra-
Biserica Sf. Vo-
19. cești de Gerasimu Episcop al fia Cărților Biseri- 1908
ievozi din Bălți
Romanului cești
Slujba sfințirii bisericii. Lu- Buzău, Imprimeria
20. crată pe muzica orientală de Alexandra Geor- 1908 Necunoscută
Ioan Zmeu gescu
210 CONFERNȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ. EDIȚIA A VI-A

Cărticică de rugăciuni pentru Chișinău, Tipogra-

21. 1909 Necunoscută
mireni fia Eparhială
Plângerile lui Ieremia traduse
Cernăuți, Socie-
și explicate după textul maso-
22. tatea Tipografică 1909 Necunoscută
retic și exornate cu o introdu-
Bucovineană
cere de dr. Octavian Isopescul
Gramatica și noul anastasi-
matar practic-grabnic prelu- București, Tipogra- Parohia Var-
23. crat după Macarie Suceveanu fia Cărților Biseri- 1911 ticouți, jud.
și A. Pann. Dimitrie C. Po- cești Hotin
pescu. Ed. II
Normele monastice pentru Magazinul
Suceava, Tipografia
dieceza ort. orient. a Bucovi- Buchinist din
24. Societății „Școala 1911
nei, editate de arhim. Ipolit Chișinău
Română”
Vorobchievici
Cronica Episcopiei de Rădă-
Viena, Editura
uți cu apendice de documente
Fondului Religio- Storojineți,
25. slavone originale și trăduse și 1912
nar gr. or. din Bu- 1 sept. 966
mai multe ilustrațiuni de Di-
covina în Cernăuți
mitrie Dan
Proiect de unificare a orga- Cernăuți, Institutul
nizației bisericești Autocefale de Arte Grafice și
26. 1920 Cernăuți
Ortodoxe din România între- Editura „Glasul
gită de dr. Valerian Șesan Bucovinei”
Varticouți,
Micul Anastasimatar practic, București, Tipogra-
Teodor Jitniuc.
27. compus de Nicolae Barcan. fia Cărților Biseri- 1922
1923. August
Ediția 1-a cești
ziua 27/9 zile
Șematismul Arhidiecesei or- Cernăuți, Socie-
28. todoxe al Bucovinei pe anul tatea Tipografică 1922 Kiselev
1922 Bucovineană
Epistolă cătră romani cu În- Cernăuți, Editura
troducere și comentar scurt. autorului Socie- Pătrăuții, 18
29. 1923
Partea dogmatică, secțiunea I tatea tipografică sept. 1968
de Dr. Vasile Gheorghiu bucovineană
Cântările Triodului după
muzica bisericească-orientală București, Tipogra-
Chetrosu. 18
30. precum se cântă în Biserica fia Cărților Biseri- 1925
Marta 1972
Română-Ortodoxă, scrise de cești
I. Popescu-Pasărea
Istoria Sfintei Mănăstiri Dra-
gomirna de Episcopul Dr. Cernăuți, Tipo-
Kisilev, 16 mai,
31. Ipolit Vorobchievici al Rădău- grafia Modernă, 1925
1968
ților, Vicarul Sfintei Mitropolii Suceava
a Bucovinei. Ediția a doua
LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE 211

Liturghierul de strană, cu- Amintire dela

prinzând cântările Sf. Litur- București, Tipogra- concentrarea
ghii pe muzica bisericească fia Cărților Biseri- făcută la spita-
32. orientală, după cum se cântă cești [pe titlul de pe 1925 lul Cotiujenii
la strană în Biserica Româ- copertă figurează Mari, jud. So-
nă-Ortodoxă, scrise de I. Po- anul 1931] roca. Serg. Th.
pescu-Pasărea. N… 20.VI.1942
Legea și statul pentru organi-
zarea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne sancționată prin înaltul Tipografia biseri-
33. decret regal no. 1402 din 4 cească din Sfânta 1925 Necunoscută
mai 1925 și publicat în Moni- Mănăstire Cernica
torul oficial no. 97 din 6 mai
1925
Anuarul Seminarului Teolo- Domulgeni, 30
34. Chișinău 1926
gic de la Chișinău martie, 987
E. Lovinescu, Istoria literatu- București, Editura Chișinău, marti
35. rii române contemporane. I. „Ancora” S. Benve- [1926] 5 februarie
Evoluția ideologiei literare nisti & Co. 1963
Dezbaterile Congresului Na- București, Tipogra-
Bibl. par. Izvoa-
36. țional Bisericesc. Sesiunea fia Cărților Biseri- 1926
ră, jud. Soroca
ordinară din Octombrie 1926 cești
Regulament pentru adminis- București, Tipogra-
37. trarea afacerilor epitropesti fia Cărților Biseri- 1926 Necunoscută
în parohii și eparhii cești
Catavasier, ce cuprinde ca-
tavasiile de peste tot anul,
svetelnele și voscresnele În-
București, Tipogra-
viereii, precum si doxologiile Chetrosu.
38. fia Cărților Biseri- 1927
(mici și mari) pe opt glasuri, 14.3.972
cești
tipărite pe muzica bisericeas-
că, după diferiți autori de I.
Popescu-Pasărea
Cânta-voi Dumnezeului meu
până ce voi fi imnele vecerni-
ei, utreniei, din Triod și Paști,
Chișinău, Petreni, Nădu-
Te-deum și sfințirea bisericii
39. Arhiepiscopia Chi- 1927 șita, r-n Dro-
pentru cor mixt, bărbătesc și
șinăului chia
pentru 3 voci egale, de ico-
nom stavrofor Mihail Berezo-
vschi. Ediția Ia
Lucrările Adunării Generale [Chișinău], Tipo-
a Uniunei clericilor ortodocși grafia Eparhială
40. 1927 Necunoscută
din Basarabia, Sesiunea Sep- Cartea Româneas-
tembrie anul 1927 că
212 CONFERNȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ. EDIȚIA A VI-A

Scrierile părinților apostolici

dimpreună cu așezămintele și Chișinău,
canoanele apostolice Traduse Tipografia Cubolta, 21 mai
41. 1927
din original de preotul Ioan Eparhială „Casa 1969
Mihălcescu, economul Matei Românească”
Pâslaru
Cântările Utreniilor de dumi-
nică pe cele opt glasuri scrise București, Tipogra- Nadia Rusciuc.
42. după Macarie ieromonahul și fia Cărților Biseri- 1928 7 Octombrie
Ștefanache Popescu, de I. Po- cești 1934. Donație
pescu-Pasărea
Scrierile părinților apostolici
Chișinău,
dimpreună cu așezămintele și S. Petreni, r.
Tipografia
43. canoanele apostolice, traduse 1928 Drochia. 1957.
Eparhială „Casa
din original de Ioan Mihăl- Mihaliovo
Românească”
cescu și Matei Pâslaru
Liturghier cu conținut de cân-
tări bisericești ale sfintelor
liturghii, din ale Vecerniei,
Utreniei și din Postul Mare pe Donație Biblio-
întregul an, compuse și aran- tecii cancelariei
Chișinău, Tipo-
jate în ordinea tipicului pe sft: Episcopii a
44. grafia Centralei 1928
muzica bisericească orientală Hotinului Bălți.
Cooperativelor
„Psaltichie” cu irmologicul și Ciureanu-Bo-
stihiraricul în tactul îndoit și dești
cu cântări armonizate după
cum se cântă în Basarabia, de
Vasile Ciureanu-Bodești
E. Lovinescu, Istoria litera- București, Editura Chișinău, marti
45. turii române contemporane. „Ancora” S.Benve- [1928] 5 februarie
III. Evoluția poeziei lirice nisti & Co. 1963
E. Lovinescu, Istoria literatu-
București, Editura Chișinău, marti
rii române contemporane. IV.
46. „Ancora” S.Benve- [1928] 5 februarie
Evoluția prozei literare
nisti & Co. 1963
Propaganda catolică austri-
acă împotriva Bisericii ort.
Cernăuți, Institutul
române din Bucovina. Trece-
de Arte Grafice și Kisilev. 16 mai
47. rea la unie a sătenilor români 1928
Editură „Glasul 1968
din Boian (După acte și do-
Bucovinei”
cumente oficiale) de Simeon
Reli
Cernăuți,
D.Spânu, Sfaturile Evangheli-
Institutul de Arte 1968. Kisilev.
48. ce în Doctrina Moralei Catoli- 1928
Grafice Glasul Bu- 16 mai
ce-Ortodoxe
covinei
LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE 213

Petre Vintilescu, Misterul li- București, Tip. Bibl. bis. Izvoa-

49. 1929
turgic „Curierul judiciar” ră, j. Soroca
Dezbaterile Congresului Na-
București, Tipogra-
tional Bisericesc. Sesiunea
50. fia Cărților Biseri- 1930 Necunoscută
ordinară din 18, 19, 20 și 21
cești
Noembrie 1929
Pr. Gheorghe
Sibiu, Editura și Armașu. Ve-
Hristu Andrutsos, Dogmatica
51. Tiparul Tipografiei 1930 treanca – Ho-
Bisericii Ortodoxe Răsăritene
Arhidiecezane tin. 20 Martie
1942
S. Bejan, Dogma Sf. Treimi Chișinău, Tipogra-
52. în concepția creștinismului. fia Eparhială „Car- 1930 Necunoscută
Studiu dogmatico-istoric tea Românească”
Petre Vintilescu, Contribuții
la revizuirea liturghierului ro- București, Tipogra- Biblioteca pa-
53. mân, proscomidia, liturghia fia Cărților Biseri- 1931 rohiei Izvoare,
Sf. Ioan Gură-de-Aur. Studiu cești jud. Soroca
și text
Biserica și problemele soci-
ale. Conferințe ținute la fun- [București], Ti- Biblioteca pa-
54. dația Dalles - 24 ianuarie – 8 pografia Cărților 1933 rohiei Izvoare,
aprilie 1933 - sub auspiciile Bisericețti jud. Soroca
Consiliului Central Bisericesc
S. Reli. Istoria Bisericii Ro-
mâne. Partea 1. Vol. 1. Curs
ținut cu studenții Anului 1.
55. Suceava 1933 Necunoscută
În anul de Studii 1933-1934.
Editat de studentul I. I. Hur-
duc (manuscris)
56. V. Radu, Critică și metodă București 1933 Necunoscută
Preot Gheorghe
Dr. Nicodim Milaș, Canoane- D. Armașu. S.
Arad, Tipografia
57. le Bisericii Ortodoxe. Vol, II, 1934 Petreni - r. Dro-
Diecezană,
P. I chia. 10 octom-
brie 1957
Rapoarte generale pe anii
1932-1935 către Congresul
58. - 1935 Necunoscută
Național Bisericesc din 14 oc-
tombrie 1935
Cântări bisericești pentru
corurile mixte sătești cuprin- [Bălți], Editura
Chetrosu, 14
59. zând: sfânta liturghie, slujba Episcopiei Hoti- 1935
martie 1972
tedeumului. Slujba cununiei. nului
Slujba înmormântării
214 CONFERNȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ. EDIȚIA A VI-A

Slujba pentru Sfânta Muceni- Chișinău, Tipogra-

60. 1835 Necunoscută
ță Evfimia fia Duhovnicească
[Instrucțiuni, testamente, ra- După
61. - Necunoscută
poarte]. 1935
Schiturile și Sihăstriile Buco- Cernăuți, Tipo-
Kiselev. 1968,
62. vinei de altă dată. Preot Hos- grafia Mitropolitul 1936
16 mai
tiuc Erast Silvestru
Regulament pentru alegerea
și constituirea organelor re-
București, Tipo-
prezentative și executive în Kiselev. 10 mai,
63. grafia 1937
parohiile, protopopiatele și 1968
Cărților Bisericești
eparhiile din Patriarhia Ro-
mână
Episcopia Ortodoxă a Mara-
Sighet, Tiparul Mi-
mureșului în primul an dela Bălți, joi 6 mar-
64. tropolitul Silvestru 1938
reînființare 1 septembrie 1937 tie 1986. Iulius
Cernăuți
– 1 septembrie 1938
Nichifor Crainic, Ortodoxie și București, Editura
65. etnocrație, cu o anexă. Pro- Cugetarea P.C. [1938] Necunoscută
gramul statutului etnocratic Georgescu-Delafras
Documente bucovinene de Cernăuți,
66. Teodor Balan, vol. IV. 1720- Editura Mitropoliei 1939 Necunoscută
1745 Bucovinei
E. Lovinescu, Istoria litera-
Chișinău, marti
turii române contemporane.
67. [București] [1939] 5 februarie
VI. Mutația valorilor estetice.
1963
Concluzii
Rapoarte generale asupra si-
tuațiunii bisericești din punct
București, Tipo-
de vedere administrativ, cul- Cernăuți.
68. grafia 1939
tural și economic în Patriar- 18.10.65
Cărților Bisericești
hia Română în cursul anilor
1935-1938
București, Cuge-
Nichifor Crainic, Nostalgia
69. tarea Georgescu 1940 Necunoscută
paradisului. Ediția II-a
Delafras
București. Tipo-
Ioan Gh. Savin, Creștinismul
70. grafia „Fântâna [1940] Răileanu Vasile
și gândirea contemporană
darurilor”
Prohodul Maicii Domnului [Ante
71. - Necunoscută
(manuscris) 1968]
Viața, minunile și acatistul sf.
Ioan cel Nou de la Suceava, cu Suceava, tipărit la
72. 1990 Necunoscută
un scurt istoric privind Mă- Bacău
năstirea Sf. Ioan cel Nou
LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE 215

The library of priest Gheorghe Armașu from Petreni:

a treasure found

The priest Gheorghe Armașu from Petreni village, Drochia district accu-
mulated an impressive library of books in several languages: Romanian, Sla-
vonic, Russian, Latin, Greek, French and German. Most of the books are re-
ligious and were brought from Chernivtsi, from villages in the Hotin region,
from churches that were closed by the Soviet authorities in Drochia and Flo-
rești districts, from antique shops in Chisinau and Balti. Gheorghe Armașu’s
library was considered lost, but thanks to Professor Vasile Nicorici from the
“Alecu Rusoo” State University in Bălți, it was found and is currently in the
library funds of this university. In the library of priest Armașu, who died in
1992, there are over 70 books from the 18th-20th centuries and they are kept
in good condition. It is the first personal library discovered in the Republic of
Moldova, which possesses such heritage values.

Key words: Gheorghe Armașu, priest, library, Petreni, communist ide-

ology, University of Balti, old books.

Igor CERETEU
cercetător științific principal
Institutul de Istorie,
Universitatea de Stat din Moldova
email: igor.cereteu3@gmail.com

Lina MIHALUȚĂ
director bibliotecă
Univeristatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți