6 Surplusul Consumatorului

CAPITOLUL
SURPLUSUL
CONSUMATORULUI
Surplusul consumatorului
Este posibil să se evalueze satisfacţia unui consumator
plecând de la funcţia de cerere?
Definiţia preţului de “satisfacţie” (“prix de reservation”).
Este maximul de preţ pe care o persoană este dispusă să îl
plătească pentru a cumpăra un bun. Peste acest preţ
consumatorul nu cumpără bunul.
Ex. Până la ce nivel al preţului aţi fi dispus să mergeţi
pentru a cumpăra CD-ul preferat?
Există o infinitate de preţuri de satisfacţie pentru acelaşi
bun.
Definiţia surplusului consumatorului
După P.A. Samuelson, surplusul consumatorului este dat
de diferenţa între utilitatea totala a unui bun şi valoarea
totală de piaţă
Surplusul apare deoarece, datorită legii utilitaţii marginale
descrescătoare, noi primim mai mult decât plătim.
Fundamental, noi beneficiem de surplusul consumatorului
pentru că, pentru fiecare unitate de bun, de la prima la
ultima, plătim aceeaşi sumă. Astfel valoarea ultimei
unităţi determină preţul fiecărei unităţi.
Dar, datorită legii utilităţii marginale descrescătoare,
primele unităţi au mai multă valoare pentru noi decât
ultimele unităţi. Astfel, noi beneficiem la fiecare din
aceste prime unităţi de un surplus de utilitate.
Se regăseşte aici “paradoxul valorii”: ceea ce dă preţul de
piaţă, care fixează valoarea bunurilor este utilitatea
marginală.
 EX:
 Puteţi cumpăra atât de multă benzină cât
aţi dori la un preţ de p lei litrul, atât timp
cât aţi avea acces la piaţa de benzină.
 Î : Cât aţi fi dispus să plătiţi maximum
pentru a avea acces la această piaţă ?
Măsura monetară a câştigurilor unui
schimb
R : Aţi fi gata să plătiţi valoarea în lei
a profiturilor,a câştigurilor
schimbului pe care le realizaţi având
acces la această piaţă.
 Cum se pot măsura aceste câştiguri
ale schimbului ?
Măsura monetară a câştigurilor unui
schimb
 Există trei măsuri de acest tip :
surplusul consumatorului
variaţia echivalentă, şi
variaţia compensatoare.
 Aceste trei măsuri nu coincid decât
in circumstanţe particulare.
Echivalent monetar al câştigurilor
utilităţii
 Presupunem că benzina nu se poate
cumpăra decât cu unitatea de
măsură de un litru.
 r1 reprezintă preţul cel mai mare pe
care cumpărătorul este gata să-l
plătească pentru primul litru : este
preţul de satisfacţie al primului litru.
 r1 est echivalentul monetar al utilităţii
marginale a primului litru.
utilităţii
 Fiind dat deja primul litru pe care-l
consumă, r2 măsoară preţul cel mai
ridicat pe care ar fi gata să-l
plătească pentru cel de-al doilea
litru: este preţul de satisfacţie pentru
cel de-al doilea litru.
 r2 este echivalentul monetar al
utilităţii marginale al celui de-al
doilea litru.
utilităţii
 Şi aşa mai departe, dat fiind cei n-1 litri
consumaţi deja, rn măsoară preţul cel
mai ridicat pe care ar fi gata să-l
plăteasă pentru cel de-al n-lea litru : este
preţul de satisfacţie pentru cel de-al nlea
litru.
 rn este echivalentul monetar al utilităţii
marginale al celui de-al nlea litru.
utilităţii
 r1+ … + rn est deci echivalentul
monetar al schimbării totale a utilităţii
legate de consumul a n litri de benzină
dacă preţul său este egal cu 0 lei.
 r1 + … + rn - pn este deci echivalentul
monetar al schimbării totale a utilităţii
legate de consumul a n litri de benzină
dacă preţul său este egal cu p lei.
utilităţii
 Dacă trecem într-un grafic valorile r1,
r2, … , rn, … în funcţie de litri de
benzină, obţinem curba preţurilor de
satisfacţie.
utilităţii
lei preţul de satisfacţie al benzinei
r1 10
r2 8
r3 6
r4 4
r5
2
r6
0
1 2 3 4 5 6
benzină (litri)
utilităţii
 Careeste atunci valoarea monetară a
câştigurilor schimbului
consumatorului când preţul de piaţă
al benzinei este p lei ?
utilităţii
 Echivalentul monetar net al câştigurilor
de utilitate în lei al primului litru este
egal cu (r1 - p) lei
 Şi pentru cel de-al doilea litru este de
(r2 - p) lei,
 şi aşa mai departe, … consumatorul va
cumpăra benzină atâta timp cât preţul
său de satisfacţie este mai mare sau
egal preţului de piaţă : rn - p > 0.
utilităţii
 Echivalentul monetar al câştigurilor
totale ale schimbului este deci :
(r1 - p) lei + (r2 - p) lei+ …
atâta timp cât rn - p > 0.

utilităţii
 Câştigurile schimbului corespund deci
profiturilor pe care consumatorul le
face cumpărând unităţi de bun la un
preţ inferior celui care ar fi fost gata să-l
plătească.
utilităţii
r1 10
r2
8
r3
6
r4
4 p
r5
2
r6 0
1 2 3 4 5 6
utilităţii
r1 10
r2 8
r3 6
r4 4 p
r5 2
r6 0
1 2 3 4 5 6
utilităţii
lei
preţul de satisfacţie al benzinei
r1 Valoarea monetară netă a

10 câştigurilor utilităţii legată
r2
8 de schimb
r3
6
r4 p
4
r5
2
r6
0
1 2 3 4 5 6
utilităţii
 Să presupunem acum că se vinde de
asemenea benzină cu unitatea de
măsură de o jumătate de litru.
 r1, r2, … , rn, … reprezintă preţul de
satisfacţie al consumatorului pentru
fiecare jumătate de litru de benzină.
 Curba preţurilor de satisfacţie devine :
utilităţii
r1 10
r3
8
r5
6
r7 4
r9 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
r11 0
benzină (jumătăţi de litru)

utilităţii
r1 10
r3 8
r5
6
r7 4 p
r9 2
r11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0

utilităţii
r1 10 Valoare monetară netă a câştigurilor

r3 utilităţii legată de schimb
8
r5
6
r7 p
4
r9
2
r11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0

utilităţii
 Şi
dacă benzină este disponobilă în
unităţi de sfert de litru ...
utilităţii
preţul de satisfacţie pentru benzină
10
8
6
4
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
benzină (sferturi de litru)
utilităţii
10
8
6
4 p
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
utilităţii
10 Valoare monetară netă a câştigurilor

8
utilităţii legată de schimb
6
4
p
2
0

utilităţii
 Şi
în final, dacă se poate cumpăra
benzină în unităţi de măsură foarte
mici ...
utilităţii
Preţul de satisfacţie al benzinei
Benzină
utilităţii
Benzină
utilităţii
Valoare monetară netă a câştigurilor
Benzină
utilităţii
 Din nefericire, estimarea curbei
preţurilor de satisfacţie este dificilă,
 şi deci, ca aproximaţie, se ia adesea
curba cererii ordinare a
consumatorului.
O curbă a preţului de satisfacţie nu este în
general identică curbei cererii ordinare.
 De ce ?
 O curbă a preţului de satisfacţie descrie în
mod secvenţial valorile unităţilor succesive
ale bunului achiziţionat de cumpărător.
 O curbă a cererii ordinare descrie suma
maximă pe care este dispus cumpărătorul
să o plătească când poate achiziţiona q
unităţi de bun în mod simultan.
 Diferenţa între preţul de satisfacţie al
consumatorului şi curba cererii
ordinare este legată de efectele de
venit : cu o cerere ordinară, el
plăteşte unităţile deja achiziţionate
mai ieftine.
 Zona corespunzătoare de sub curba

cererii ordinare reprezintă Surplusul
net al consumatorului .
(lei) Curba preţului de satisfacţie
Curba cererii ordinare
p
p
p
p
Surplusul brut şi surplusul net
(lei)
Surplusul net
p
Cheltuieli
q
Surplusul brut = valoarea monetară brută a
câştigurilor schimbului = surplusul net + cheltuieli
Surplusul net = valoarea monetară netă a
câştigurilor schimbului.
 Dacă utilitatea este quasi-lineară, nu
există efect de venit, iar surplusul
consumatorului măsoară exact
valoarea monetară a câştigurilor de
utilitate pe care consumatorul o
obţine din schimb.
Fie o funcţie de utilitate quasi-lineară
în x2.
U ( x1 , x 2 )  v ( x1 )  x 2
Fie p2 = 1. Atunci, consumatorul
maximizează :
U ( x1 , x 2 )  v ( x1 )  x 2
sub restricţia :
p1 x1  x 2  m.
Fie o funcţie de utilitate quasi-lineară
în x2.
U ( x1 , x 2 )  v ( x1 )  x 2
Fie p2 = 1. Atunci, consumatorul
maximizează :
U ( x1 , x 2 )  v ( x1 )  x 2
sub restricţia :
p1 x1  x 2  m.
El alege deci x1 pentru a maximiza
v ( x1 )  m  p1 x1 .
Condiţia de ordinul întâi este
v ' ( x1 )  p1  0
şi deci p1  v ' ( x1 ).
ceea ce ne dă ecuaţia cererii ordinare
pentru bunul 1.
p1
Curba cererii ordinare p1  v ' ( x1 )
SC
p'1
x'1 x*1
p1
p1  v ' ( x1 )
SC   v ' ( x1 )dx1  p1 x1
x1' ' '
0
SC
p'1
x'1 x*1
p1
Curba cererii ordinare p1  v ' ( x1 )
SC   v ' ( x1 )dx1  p1 x1
x1' ' '
0
 v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1
SC
p'1
x'1 x*1
p1 p
1  v ' ( x1 )
SC   v ' ( x1 )dx1  p1 x1
x1' ' '
0
 v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1
este exact câştigul de utilitate legat
SC de consumul de x1’unităţi din bunul 1.
p'1
x'1 x*1
 Surplusul consumatorului este deci

măsura exactă a câştigului de
utilitate legat de achiziţionarea de
bun 1 când funcţia de utilitate este
quasi-lineară în bunul 2.
 Dacă nu, surplusul consumatorului
nu este decât o aproximaţie.
 Deasemenea, când preţul bunului

variază, măsura monetară a
schimbului în utilitatea
consumatorului este măsurată
aproximativ prin schimbarea în
surplusul consumatorului.
p1
p1(x1), curba cererii (inverse)
pentru bunul 1
p'1
x'1 x*1
p1
p1(x1)
SC înainte
p'1
x'1 x*1
p1
p1(x1)
p"1 SC după
p'1
x"1 x'1 x*1

p1
p1(x1), curba cererii (inverse)
pentru bunul 1
p"1
SC pierdut
p'1
x"1 x'1 x*1

x*1
x1*(p1), curba cererii ordinare

x'1 pentru bunul 1
SC  
p1"*
' x1 ( p1 ) dp1
p1
x"1 măsoară pierderea surplusului
SC pentru consumator.
pierdut
p'1 p"1 p1
Variaţia compensatorie
şi variaţia echivalentă
 Variaţiacompensatorie şi variaţia
echivalentă sunt alte două măsuri
care se pot utiliza pentru a măsura
valoarea monetară a schimbării
totale de utilitate legate de o variaţie
de preţ.
Variaţia compensatorie de venit
Variaţia compensatorie de venit este suma C pentru

care: V(p1, R1) = V(p2, R1 + C)
unde (p1, R1) şi (p2, R2) sunt caracteristicile unei stări
iniţiale, respectiv a unei stări finale.
Cu alte cuvinte variaţia compensatoare de venit
C este acea sumă de bani care trebuie adăugată la
venitul iniţial pentru ca în noul sistem de preţuri p2
consumatorul să aibă aceeaşi satisfacţie generată de
consumul de bunuri (adică aceeaşi utilitate) ca în
starea iniţială. Prin urmare se face o modificare a
venitului care să–i permită consumatorului să
compenseze modificarea preţurilor.
 p1 creşte. Consumatorului îi este mai

puţin bine : utilitatea sa se micşorează.
 Î : Care este suma (minimă) a venitului
care ar trebui să i se dea în plus
consumatorului pentru ca el să fie, la
noile preţuri, la acelaşi nivel de utilitate
ca la început ?
 p1 creşte. Consumatorului îi este mai
puţin bine : utilitatea sa se
micşorează.
 Î : Care este suma (minimă) a
venitului care ar trebui să i se dea în
plus consumatorului pentru ca el să
fie, la noile preţuri, la acelaşi nivel de
utilitate ca la început ?
 R : este variaţia compensatorie.
p1=p1’ p2 este dat.
x2
m1  ' '
p1 x1  '
p2 x 2
x'2
u1
x'1 x1
x2
p1=p1”
m1  p1 x1  p2 x2
' ' '
 p1 x1  p2 x2
" " "
x"2
x'2
u1
u2
x"1 x'1 x1
x2
p1=p1”
m1  p1 x1  p2 x2
' ' '
x'"
2
 p1 x1  p2 x2
" " "
x"2
x'2
m2  " '"
p1 x1  '"
p2 x 2
u1
u2
x"1 x'"
1 x'1 x1
x2
p1=p1”
m1  p1 x1  p2 x2
' ' '
xx'"
'"
22
 p1 x1  p2 x2
" " "
x"2
x'2
m2  " '"
p1 x1  '"
p2 x 2
u1
u2 VC = m2 - m1.
x"1 x'"
1 x'1 x1
Variaţia echivalentă de venit
Se numeşte Variaţie echivalentă de venit suma E

pentru care: V(p1, R1 – E) = V(p2, R1)
adică suma E cu care trebuie diminuat venitul

consumatorului pentru ca în sistemul de preţuri p1
(iniţial) consumatorul să aibă acelaşi nivel de utilitate
ca în noul sistem de preţuri p2 (final) dar având un
venit la nivelul stării iniţiale.
Cu alte cuvinte, putem spune că suma E
reprezintă o variaţie a venitului echivalentă cu
variaţia preţurilor.
 p1 creşte.
 Î : Care este variaţia minimală a
venitului necesară pentru ca, la
vechile preţuri, consumatorul să aibă
acelaşi nivel de utilitate ca în
momentul actual ?
 p1 creşte.
 Î : Care este variaţia minimală a
venitului necesară pentru ca, la
vechile preţuri, consumatorul să aibă
acelaşi nivel de utilitate ca în
momentul actual ?
 R : este variaţia echivalentă.
x2
m1  ' '
p1 x1  '
p2 x 2
x'2
u1
x'1 x1
x2
p1=p1”
m1  p1 x1  p2 x2
' ' '
 p1 x1  p2 x2
" " "
x"2
x'2
u1
u2
x"1 x'1 x1
x2
p1=p1”
m1  p1 x1  p2 x2
' ' '
 p1 x1  p2 x2
" " "
x"2
x'2
m2  p1' x1'"  p2 x 2'"
'" u1
x
x 2'"
2
u2
x"1 x
'" 1
'
x1
x1
x2
p1=p1”
m1  p1 x1  p2 x2
' ' '
 p1 x1  p2 x2
" " "
x"2
x'2
m2  p1' x1'"  p2 x 2'"
u1
x'"
2
u2 VE = m1 - m2.
x"1 x'"
1 x '
1 x1
Surplusul consumatorului, variaţia
compensatorie şi variaţia echivalentă
 Relaţia1 : când preferinţele sunt quasi-

lineare, aceste trei măsuri sunt identice.
 Săconsiderăm la început modificarea în

surplusul consumatorului când preţul p1
creşte de la p1’ la p1”.
Dacă U ( x1 , x 2 )  v ( x1 )  x 2 atunci
'
SC ( p1 )  v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1
'
SC ( p1 )  v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1
Şi deci, modificarea în surplusul consumatorului
dacă p1 creşte de la p1’ la p1” este
SC  SC ( p1 )  SC ( p1 )
' "
'
SC ( p1 )  v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1
SC  SC ( p1 )  SC ( p1 )
' "
 v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1  
v ( x1 )  v (0) 
" " "
p1 x1 
'
SC ( p1 )  v ( x1 )  v (0) 
' ' '
p1 x1
SC  SC ( p1 )  SC ( p1 )
' "
 ' ' '


v ( x1 )  v (0)  p1 x1  v ( x1 )  v (0) 
" " "
p1 x1 
 v ( x1 )  v ( x1 )  ( p1 x1  p1 x1 ).
' " ' ' " "
 Calculăm variaţia compensatorie când
p1 creşte de la p1’ la p1”.
 Utilitatea consumatorului se scrie :
v ( x1 ( p1 ))  m  p1 x1 ( p1 )
* *
şi VC este venitul suplimentar care, la

noile preţuri, furnizează consumatorului
aceeaşi utilitate ca la început. Adică :
v ( x1 )  m  p1 x1
' ' '
 v ( x1 )  m  VC 
" " "
p1 x1 .
v ( x1 )  m  p1 x1
' ' '
 v ( x1 )  m  VC 
" " "
p1 x1 .
Deci
VC  v ( x1 )  v ( x1 )  ( p1 x1
' " ' '
 " "
p1 x1 )
 SC.
 Calculăm variaţia echivalentă când p1
creşte de la p1’ la p1”.
 Utilitatea consumatorului se scrie :
v ( x1 ( p1 ))  m  p1 x1 ( p1 )
* *
şi VE este variaţia venitului care, la
vechile preţuri, furnizează
consumatorului aceeaşi utilitate ca în
prezent. Adică :
v( x )  m  VE  p x
'
1
' '
1 1
 v( x )  m  p x .
"
1
"
1
"
1
v( x )  m  VE  p x
'
1
' '
1 1
 v( x )  m  p x .
"
1
"
1
"
1
Ceea ce se scrie :
VE  v ( x1 )  v ( x1 )  ( p1 x1
' " ' '
 " "
p1 x1 )
 SC.
Deci, când consumatorul are o utilitate
quasi-lineară,
VC = VE = SC.
Altfel, avem :
Relaţia 2 : VE < SC < VC.

6 Surplusul Consumatorului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6 Surplusul Consumatorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL

(r1 - p) lei + (r2 - p) lei+ …

atâta timp cât rn - p > 0.

r1 Valoarea monetară netă a

benzină (jumătăţi de litru)

benzină (jumătăţi de litru)

r1 10 Valoare monetară netă a câştigurilor

benzină (jumătăţi de litru)

10 Valoare monetară netă a câştigurilor

benzină (sferturi de litru)

 Zona corespunzătoare de sub curba

 Surplusul consumatorului este deci

 Deasemenea, când preţul bunului

x"1 x'1 x*1

x"1 x'1 x*1

x1*(p1), curba cererii ordinare

Variaţia compensatorie de venit este suma C pentru

 p1 creşte. Consumatorului îi este mai

Se numeşte Variaţie echivalentă de venit suma E

adică suma E cu care trebuie diminuat venitul

 Relaţia1 : când preferinţele sunt quasi-

 Săconsiderăm la început modificarea în

 ' ' '

şi VC este venitul suplimentar care, la

Relaţia 2 : VE < SC < VC.

S-ar putea să vă placă și