Consilierea adolescenților în caz de tentativă de suicide

Rezumat
Acest studiu realizat reflectă specificul consilierii personale a adolescenților cu tentative
de suicid. Drept bază experimentală a servit chestionarea a 51 de adolescenți, pentru
identificarea tinerilor cu comportament suicidar, gânduri suicidare și/sau tentative de suicid.
Fiind cauza majoră a deceselor prematurem suicidul este o problemă actuală de sănătate publică.
Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății demonstrează că, în ultimii 50 de ani, rata
suicidelor a crescut cu 60% în majorotatea țărilor.
În Republica Moldova, conform datelor statistice pentru anul 2014, circa 395 persoane s-au
sinucis ( 311 bărbați și 84 femei), dintre care 10,5% ( circa 70 de persoane) sunt pesoane cu
vârsta până la 24 de ani, rata sinuciderilor constituind 15,7% la 100.000 de locuitori. Deci
societatea contemporană se confruntă astăzi cu o tendnță în creșterea a fenomenului suicidar, în
special în rândul tinerilor. Traiectoria compartamentului suicidar la vârsta adolescenței prezintă o
serie de aspecte particulare și include multiple categorii de factori de risc. Însă multe acte
suicidare la această vârstă pot fi prevenite prin realizarea consilierii prin aplicarea anumitor
tehnici și metode de intervenție psihologică.
Cercetând fenomenul suicidar, cercetătorii au constatat că el se manifetă sub diferite variante:
suicidul amenințare, suicidul tentativă, veleitatea suicidară, echivalentele suicidare și suicidul
reușit. Suicidul la adolescenți este determinat de specificul acestei vârste și de ale contradicției
care o însoțesc adesea. Această vârstă se caracterizează prin maturizarea biologică și dezvoltarea
psihologică inversă. Se afirmă adesea că adolescența este o perioadă a vieții foarte ”dificilă”, în
care adolescenții sunt puternic stresați și instabili afectiv, datorită faptului că trebuie să facă față
unor schimbări enorme, atât pe plan biologic, cât și pe plan psihologic și social. Există momente
în care anxietatea adolescentului, hipersensibilitatea, tendința spe reviere și ruminație – care
compun fondul său afectiv – pot atinge valori critice în care tânărul neânțeles sau lipsit de
sprijinu celor apropiați poate recurge la soluții extreme și definitive, cum este suicidul. Pentru
adolescent, procesul suicidar poate fi scurt, uneori durează doar câteva ore. Din punct de vedere
psihologic, adoescentul este impulsiv, instabil, emotiv. Se află mereu în dezichilibru într-o stare
de conflict.
Evaluarea suicidului la adolescenți este este un din cele mai grele sarcini diagnostice. Trebuie
să se facă o balanță între grija față de siguranța lui și integritatea relației de încredere care se
construiește cu psihologul, respectiv împărtășirea informațiilor cu alte persoane responsabile.
Evaluarea suicidului la adolescenți presupune identificarea factorilor precipitanți, a factorilor de
risc, a celor protectivi, a ideației suicidare, a planului și intenției de suicid. Toată activitatea
consilierului de evaluare a suicidalității trebuie bine documentată și înregistrată, ea constituind o
piesă importantă din dosarul subiectului. Ea are atât valoare profesională cât și juridică.
Ipoteza acestei cercetări a fost: Presupunem că aplicarea tehnicilor din terapia cognitiv-
comportamentală în consilierea adolescenților cu gânduri suicidere sau tentative de suicid face
posibilă, prin preântâmpinarea suicidului și dezvoltarea imaginii și respectul de sine, stabilirea
relațiilor pozitive cu ceilalți.
În urma acestei cercetări au fost date și câteva recomandări pentru psihologi în vederea
îmbunătățirii consilierii personale a adolescenților cu gânduri suicidare și tentative de suicid:
 Să dea posibilitatea adolescentulu să vorbească despre probleme care îl preocupă;
  Să îndemne adolescentul să exprime ce simte și trăiește în raport cu o anumită situație
trăită;
 Să-i arate disponibilitatea că este ascultat fără critică, să evite batjocorirea, culpabilizarea,
observațiile netacticoase;
 Să recunoască legitimitatea problemelor adolescentului și să îl trateze ca pe un adult;
 Să evalueze rapid posibilitatea unei urgențe suicidare continue, dacă dispune de mijloace
prin care să-și poată lua viața, dacă a ales locul și momentul pentru a o face;
 Să ajute adolescentul să se liniștească, să accepte să-și amâne gestul și să fie de acord să
primească ajutor profesional;
 Să ajute adolescentul să evalueze situația, ceea ce îi va permite să găsească soluții noi.
Consilierul explorează împreună cu adolescentul o gamă de soluții posibile și-l orientează
spre acțiuni concrete;
 Să ajute adolescentul să-și sporească stima de sine încurajându-l de succesele pe care le
obține, depășind dificultățile, în comportamentele independente. Consilierul nu face
lucrurile în locul adolescentului, dar încearcă să favorizeze autonoia acestuia, respectând
limitele și capacitățile adolescentului;
 Să încurajeze adolescentul să-și reia activitățile care îi plac sau care îi plăceau, în măsura
în care este capabil și în ritmul său;
 Să aibă grijă să nu fie la îndemâna adolescentului medicamente, obiecte periculoase,etc.
În acest caz să nu acționeze singur, dar să solicite ajutorul persoanelor apropiate;
 Să nu-l sfideze și să nu-l provoace în legătură cu suiciderea;
 Să evite să ofere ”rețete de fericire”; ceea ce este bine pentru cineva, nu este neapărat
bine și pentru ceilalți;
 Să evite să faă promisiuni pe care nu le va pute onora;
 Să încerce să desființeze unele mituri pe care le au adolescenții, ca de exemplu: adulții nu
îi pot ajuta, adulții nu îi iau în serios pe adolescenți, adulții vor profita și îi vor pedepsi
pentru greșelile făcute, vor crede că tânărul este bolnav, etc;
 Să monitorizeze pentru o perioadă de timp acțiunile adolecentului cu gânduri suicidare
sau tentativă de suicid.
Meseria de consilier depășește domeniul experienței imediate, folosinduse de anumite tehnici
și strategii dobândite prin studii de specialitate, cursuri de formare care-i vor oferi consilierului
competențe și abilităși necesare: empatie, ascultare activă, capacitatea de a comunica, de a tolera
diferențele și ceea ce este mai important, de a crede în resursele clientuluiși în capacitatea sa de
schimbare.
Ipoteza studiului s-a adeverit: aplicarea tehnicilor prin terapia cognitiv-comportamnetală în
consilierea adolescenților cu gânduri suicidare sau tentative de suicid, influențează pozitiv
dezvoltarea imaginii și respectului de sine, încrederii în sine, stabilirea relațiilor pozitive cu
ceilalți, ceea ce permite preântâmpinarea suicidului.