Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia ”Ștefan cel Mare”

Facultatea Drept

REFERAT
La disciplina: Istoria statului și dreptului
Tema: ”Factorii apariției statului geto-dac”

Efectuat: Burzacovschi Irina, Verificat: Liliana Creangă,

studenta grupei Lector universitar,
academice 113 Comisar principal.

Chișinău – 2018
 Plan
Introducere
1. Factorii interni a apariției statului geto-dac
2. Factorii externi a apariției statului geto-dac
Concluzie
Bibliografie
 Introducere

Geto-dacii reprezintă ramura nordică a tracilor, care trăiau în spațiul carpato-

danubiano-pontic. Originea lor este indo-europeană, iar civilizația lor se
încadrează arheologic în epoca fierului. Ei sunt numiți "geți" în izvoarele
grecești iar în cele latine "daci", primul care folosește acest termen fiind Caesar.
Prima atestare documentara a geților îi aparține lui Herodot.
Ei erau organizați în triburi sau uniuni tribale conduse de un rege (șef militar)
care avea drept reședință o cetate întărită numită "dava". În societatea geto-dacă
au existat doua categorii sociale: "comati" erau principalii producători de bunuri
(agricultori, mesteșugari, comercianți) și "tarabostes" ce reprezenta aristocrația
tribală formată din conducătorii de triburi și preoți. Sclavii erau în număr mic și
erau folosiți pentru munci casnice. Pe plan religios, geto-dacii erau politeiști,
religia lor fiind dominată de Zamolxis. Ei au contacte îndelungate cu coloniile
grecești de la Marea Neagra (Histria, Tomis si Callatis). Purtători ai unei
civilizații superioare, grecii influențează civilizația geto-dacă prin preluarea de
către geți a roții olarului, a unor tehnici metalurgice superioare și a monezii. 
 1. Factorii interni a apariției statului geto-
dac

La capitolul factorilor interni trebuie inclusi in principal cei de natura

economica, culturala si politica.
-        Factorii economici au constituit una dintre premisele profunde ale
aparitiei statului geto-dac, aceasta intrucat progresele realizate prin
cresterea productivitatii, ca urmare a utilizarii pe scara larga a
fierului, au condus la separarea mestesugurilor de agricultura,
precum si la adancirea diferentelor de avere si de statut social din
sanul societatii.

-        Factorii culturali au jucat si ei un rol semnificativ in cadrul acestui

proces, existenta unei limbi si a unei religii comune facilitand
contactele si legaturile social-politice dintre diversele triburi si
uniuni de triburi.

-        Principalii factori politici au fost aristocratia tribala, masa

razboinicilor si puterea regala, ale caror interese divergente au
condus la conturarea unui nou echilibru de forte in interiorul
societatii. Asemenea altor cazuri contemporane ale antichitatii,
aristocratia prefera sa preia nemijlocit puterea in propriile maini,
exercitand-o prin magistrati alesi pe termen limitat. Monarhul, la
randul sau, avea tendinta de a concentra o cat mai mare putere in
mainile sale, apeland uneori la ajutorul marii mase a razboinicilor
impotriva nobililor. In sfarsit, razboinicii tindeau sa se alieze cu
institutia monarhica, in care vedeau singura forta capabila sa
limiteze abuzurile aristocratiei. Cea care a reusit in cele din urma sa
profite de toate aceste contradictii, impunandu-si totodata
 autoritatea, a fost institutia monarhica, reprezentata de regele
Burebista.

2. Factorii externi a apariției statului geto-

dac

In privinta factorilor externi care au influentat procesul de inchegare a

statului geto-dac, trebuie mentionata apropierea de hotarele etnice ale Daciei
a doua pericole externe majore, reprezentate de populatiile celtice si de statul
roman.
-        Aflate catre nord-vest, in Slovacia de astazi, populatiile celtice si,
in mod special, semintiile boiilor si tauriscilor, constituiau o
amenintare latenta pentru triburile geto-dace, ele putand reedita
oricand o noua invazie de genul celei care avusese loc in Dacia a
doua jumatate a secolului al IV-lea i.Hr.
-        De cealalta parte, statul roman se afla in plina expansiune catre
zona Peninsulei Balcanice. Intre anii 168-146 i.Hr., acesta reusise
sa cucereasca partial Illyria, sa transforme statul macedonean in
provincie romana si sa lichideze independenta politica a Greciei
peninsulare.

Rolul celor doua amenintari externe nu trebuie insa exagerat. Ele nu au

reprezentat conditii sine qua non pentru formarea statului condus de Burebista,
ci foarte probabil au functionat ca un catalizator pentru conducatorii politici si
militari ai triburilor si uniunilor de triburi dacice, contribuind la impulsionarea
procesului de unificare politica si teritoriala.
 Concluzie

În concluzie, până aici, se poate spune că poporul dac în pofida

multor greutăți ale vremii s-a afirmat puternic în toate domeniile:
economic, militar, religios, politic şi juridic. S-a impus în lumea antică cu
o cultură şi civilizaţie viguroase, contribuind la patrimoniul istoric al
umanităţii.
 Bibliografie
1. http://www.universitateaeuropeanadragan.ro/images/imguploads/cursuri
_biblioteca_virtuala/drept/istoria_dreptului_romanesc.pdf
2. http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Statul-si-dreptul-getodac31.php
3. https://sjse-ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse-
ct/biblioteca_virtuala_drept/sinteza_si_intrebari_orientative/an_universit
ar_2016_2017/an_1_2016_2017/sem_1/istoria_dreptului_romanesc/sinte
za_istoria_dreptului_romanesc.pdf