,,Aud si uit.

vad '
si imi
aduc 'aminte.

Confucius
Cum sa inveti eficient la medicina

Te salut $i iti multumesc in numele intregii echipe Grile-Rezidentiat.ro

pentru ca ai descarcat acest ebook. Te previn, nu este o lectura U$Oara,
tocmai pentru ca am presarat cat mai multe referinte $i exemple cu studii,
dar te asigur ca iti va schimba radical perceptia asupra modului in care
inveti.

Pentru cine este acest ebook? Pentru oricine din domeniul medical,
indiferent ca este student sau medic.

In cont~nuare, iti voi prezenta ,,radiografia" procesului de invatare de

calitate. II tai bucati $i ti-I ofer pe tava.

~·~,.-!•
- rflt~· v""~
en~ .e't!':niJ,,.>iw. rr-
Cum sa inveti eficient la medicina

Cuno$tintele dobandite la medicina pot fi impartite in doua categorii: teo-

retice $i practice.

Cuno~tintele teoretice sunt suportul educatiei medicale. Spre exemplu

efectele adverse ale beta-blocantelor, mU$Chii membrului inferior, sau
definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic.
Cuno~tintele practice sunt partea aplicata a medicinei, de pilda cum sa re-
alizezi un apart venos central, sa recoltezi sange, ori sa efectuezi anamneza
$i examenul obiectiv pe un pacient cu insuficienta respiratorie acuta.

Cuno$tintele teoretice raspund la intrebarea ,,Ce?': in timp ce cuno$tintele

practice acopera raspunsurile la ,,Cum?" $i ,,De ce?".

In timp ce acestea din urma pot fi dobandite prin simulari $i exercitii,

cuno$tintele teoretice sunt mai dificil de obtinut, pentru ca implica citit, facut
rezumate, auto-evaluari $i repetitii regulate. La medicina cea mai mare parte
a timpului este dedicata invatarii teoretice, iar examenele nu sunt altceva
decat dovada ca aceasta a fast indeplinita cu succes. Doar ca de regula stu-
dentii se simt cople$iti de cantitatea enorma de materie pe care trebuie sa o
invete $i, mai mult, ajung la concluzia ca memoria pe termen lung este in eel
mai bun caz mediocra, iar uitarea este aproape inevitabila.

Surprinzator, ceea ce nu se invata la medicina este insa$i cum sa inveti. Ar-

ticolul pe care ii cite$ti chiar acum prezinta principalele metode demonstrate
$tiintific care te ajuta nu doar sa retii, ci $i sa inmagazinezi pe termen lung
cuno$tintele teoretice.
Cum sa inveti eficient la medicina

Cum iti poti imbunatati procesul de invatare la

medicina

Cum dobandesc studentii cuno$tinte teoretice?

Procesul de invatare poate fi ilustrat prin exemplul de mai sus, eel al

beta-blocantelor. La farmacologie studentii invata despre diferitele substante
din clasa beta-blocantelor: indicatii, farmacodinamica, efecte adverse, dar $i
contraindicatii. Efectele adverse ale beta-blocantelor pot fi in$irate pe scurt:
bradicardie, bronhoconstrictie, claudicatii, hiperlipemie $i scaderea
sensibilitatii la hipoglicemie.

Acestea se pot invata prin citit, prin folosirea artificiilor mnemotehnice, sau
prin simpla repetitie. Astfel, invatarea este considerata un succes atunci
cand, spre exemplu, studentul poate enumera cele 5 efecte adverse, sau
atunci cand el $tie ca unui pacient cu diabet nu trebuie sa i se prescrie
beta-blocante din cauze efectelor adverse. Cu alte cuvinte, atunci cand in
mintea sa se creeaza legaturi intre subiectul beta-blocantelor $i aceste 5
efecte adverse.
Cum sa inveti eficient la medicina

Experimentul lui Hermann Ebbinghaus

Uitarea reprezinta procesul de pierdere fie a acestor informatii, fie a

capacitatii de aducere aminte, chiar daca ele raman stocate acolo, undeva -
in aceasta situatie, legatura dintre beta-blocante $i efectele adverse este cea
ca re Ii pse$te.

In urma unui experiment ce presupunea memorarea unor silabe fara sens,

iar apoi testari ulterioare, psihologul german Hermann Ebbinghaus a emis
ipoteza ca procesul de uitare poate fi descris grafic ca o curba.

Ebbinghaus a descoperit ca pe masura ce timpul trecea, acele silabe

deveneau din ce in ce mai estompate in memoria participantilor. In
concluzie, cuno$tintele acumulate sunt invariabil sortite uitarii atunci cand
invatarea are lac o singura data.
0ricine se opreyte din
a invata este batran.
'
Nu conteaza daca ai 20
sau 80 de ani. 0ricine
continua sa invete,
'
ramane tana.r. Cel mai

Henry Ford
Cum sa inveti eficient la medicina

Experimentul lui K. Andres Ericsson

Un alt experiment a reu$it sa ilustreze capacitatea uimitoare a memoriei

umane. Psihologul suedez K. Andres Ericsson impreuna echipa lui a publicat
in anul 1980 in revista Science o lucrare despre un experiment ce avea in
centru un student cu inteligenta $i memorie de nivel mediu. Acest student
avea sarcina de a memora secvente aleatorii de cifre citite la o rata de una
pe secunda. Acest exercitiu a fast practicat regulat, circa o ora pe zi, de 3
pana la 5 ori pe saptamana, timp de peste 20 de luni.

Pornind de la 7 cifre, studentul a atins performanta de a memora o

secventa de pana la 80 de cifre dupa aceste 20 de luni, respectiv dupa 230
de ore de exercitiu. Aceste rezultate spectaculoase arata ca memoria poate fi
imbunatatita prin exercitiu chiar $i atunci cand informatia de memorat este
abstracta.

Aceste doua experimente demonstreaza efectul repetitiei asupra memoriei.

Fara repetitie, informatiile invatate sunt incet dar sigur uitate. Prin exercitiu,
insa, abilitatile de memorare pot fi antrenate in mod similar antrenarii unui
mu$Chi. $i totu$i, care sunt metodele dea invatare $i repetare dovedite
$tiintific ca fiind cele mai eficiente?

Sectiunea urmatoare acopera 3 elemente cheie ale invatarii

eficiente: efectul testarii, reamintirea activa ~i repetitia la intervale
prestabilite.
Cum sa inveti eficient la medicina

1. Efectul testarii

Efectul testarii se refera la un paradox din viata fiecarui student la

medicina.

Atunci cand trebuie sa invete pentru farmacologie principalele 5 efecte

adverse ale beta-blocantelor, el cite$te materia, ii face rezumat, o repeta $i
trebuie sa o pastreze in minte o perioada indelungata, dupa care aceasta
este verificata printr-un examen oral sau scris. Astfel testarea devine, in
mintea studentului, un mod de a evalua invatarea, $i nu inSU$i un mod de a
invata.
Cu toate acestea, testarea s-a dovedit in repetate randuri a fi un element al
invatarii active mai eficient decat studierea repetata a materiei. Un numar
impresionant de experimente a fast realizat pentru a intelege mai bine
aceasta tehnica de invatare.
Cum sa inveti eficient la medicina

Confirmarea a venit repede

Una din referintele lucrarii mai-sus-mentionate este un studiu gandit de

Hogan $i Kintsch ce dateaza inca din anul 1971. Un grup de studenti a
invatat aceea$i lista de 40 de cuvinte in 4 $edinte, cu pauze scurte intre ele.
Cel de-al doilea grup a citit lista o singura data $i a dat trei "examene" din
aceasta. Doua zile mai tarziu, ambele grupuri de studenti au participat la
testul final. Primul grup retinuse, in medie, 15% din cuvinte. Cel de-al doilea
memorase in jur de 20%. In concluzie, invatarea intr-o singura $edinta a
unei liste de cuvinte $i testarea ulterioara repetata duce la rezultate mai
bune decat invatarea de 4 ori a aceleia$i liste.

Un trial randomizat a confirmat aceste rezultate, $i chiar a descoperit ca

testarea repetata duce la o memorare de lunga durata mult superioara
invatarii repetate. Acest studiu a avut in centru o conferinta didactica pentru
rezidenti de pediatrie $i medicina de urgenta.

Au fast create doua grupuri, in opozitie unul fata de altul. Participantii din
primul grup au studiat regulat o recenzie pe tema "miastenia gravis" $i au
fast testati periodic din statusul epileptic. Cel de-al doilea grup a trebuit sa
studieze la intervale de timp regulate o recenzie pe tema statusului epileptic
$i a fast testat periodic din miastenia gravis.

Atat sesiunile de invatare, cat $i cele de testare au inceput imediat dupa

predare $i s-au desfa$urat in 3 sesiuni, la intervale de 2 saptamani. De
fiecare data, participantii au primit feeback. Un examen final este eel care a
intregit studiul. La 6 luni de la prima sesiune de predare, tehnica evaluarii
repetate a dat rezultate in medie cu 13% mai mari decat cea a invatarii
repetate.
 Acum acceptam faptul
ca a invata este un
'
proces ce d ureaza
intreaga viata, un
proces ce ne mentine in
fata
' schimbarii.
. -
- .
Cea
mai pres~Tiut aJ Q)Jligatie
pe care ri.P:il o q.:vem este
sa educarri-oaffienii cum
sa invete
'
Peter Drucker
Cum sa inveti eficient la medicina

Un rol important in eficienta testarilor repetate I-a avut feedback-ul

primit pe lac, astfel ca studentii $tiau daca raspunsul dat este corect sau
incorect.

In mod curios, de$i feedback-ul imbunatate$te clar procesul de invatare,

s-a dovedit ca testarea ramane benefica $i fara contributia feedback-ului.

Un studiu realizat de Roediger et al. relateaza despre un experiment in

care 4 grupuri de studenti citesc un pasaj dintr-un text. Unul dintre
grupuri ramane pasiv ulterior, in timp ce celelalte 3 sunt supuse unui
examen de tip grila. Dintre aceste ultime 3 grupuri, primul este testat fara
feedback, al doilea prime$te feedback imediat dupa fiecare intrebare, in
timp ce celui de-al treilea i se ofera feedback dupa finalizarea testului,
pentru toate intrebarile.

La o saptamana de la testarea initiala are lac examenul final.

Grupul care nu a fast examinat a

avut un punctaj mediu de doar 11 %.
Cei care au fast testati fara feedback
au obtinut un scar de 33%,
feedback-ul imediat a adus punctaje
de 43%, iar feedback-ul intarziat,
oferit la finalul testarii initiale, a adus
o rata a raspunsurilor corecte de 54 la
suta!

A$adar, testarea, chiar $i fara

feedback, a crescut de 3 ori scorul
obtinut la o saptamana de cand a avut
lac procesul de invatare.

De departe cele mai bune rezultate

au fast obtinute, insa, de catre grupul
care a primit feedback intarziat. Acest
fapt sugereaza importanta majora a
repetarii la intervale regulate, tehnica
ce va fi discutata in sectiunile
urmatoare.
Cum sa inveti eficient la medicina

In ciuda numeroaselor studii care au dovedit ca retestarea e mai eficienta

decat reinvatarea, cea mai mare parte a studentilor nu pare sa foloseasca
aceasta metoda pentru a-$i imbunatati capacitatea de memorare pe termen
scurt.

Cand studentii folosesc testarea, ei o fac doar ca sa se auto-evalueze, $i nu

ca metoda de invatare. Se pare ca studentii pur $i simplu nu sunt con$tienti
de superioritatea testarii fata de studiu.

Pe finalul acestui mini-capitol, tin sa mentionez faptul ca nu cuno$team

aceste concepte atunci cand am pornit ideea Grile-Rezidentiat.ro

© 9,He,ezidenlial
Cum sa inveti eficient la medicina

2. Reamintirea activa (Active Recall)

De fiecare data cand o informatie noua este repetata, accentul trebuie

pus pe metodele active de repetitie, precum recitarea libera din
memorie - reamintirea libera (free recall).

In exemplul cu efectele adverse ale beta-blocantelor se apeleaza la simpla

recitire sau la crearea unui rezumat. Cu toate acestea, reamintirea activa (a
scrie sau a spune cu voce tare, din memorie, cele 5 efecte adverse) este o
strategie de invatare semnificativ mai eficienta decat clasica reinvatare.
Testarea, a$a cum"e descrisa in sectiunea precedenta, este o forma de
reamintire activa. Insa testarea poate consta $i in prezentarea pasiva a
informatiilor sub forma de test-grila. Aceasta sectiune vorbe$te despre
metodele de aducere aminte activa, adica cele care in care reproducerea
informatiilor vine ca un efort con$tient, voluntar, fara folosirea indiciilor.
Cum sa inveti eficient la medicina

Cum functioneaza

Metodele de invatare active pun mintea la contributie, $i nu sunt neaparat

incununate de un succes imediat, dar s-a demonstrat ca pana $i incercarile
nereu$ite de reamintire a informatiei, odata acompaniate de feedback, au
crescut rata de invatare. Chiar $i testele din materia nepredata pana la
momentul respectiv au avut efecte benefice invatarii.

Intr-un studiu realizat de Kernell et al., doua grupuri au avut de studiat

intrebari fictive din istorie. Primul grup a avut de citit $i raspuns la cate o
intrebare in 8 secunde.

Fiecare intrebare era urmata de afi$area, timp de 5 secunde, a raspunsului

corect. Cel de-al doilea grup pur $i simplu a studiat intrebarile $i raspunsurile
timp de 13 secunde, fara a fi instruit sa raspunda in scris la intrebari. De$i
primul grup a avut la dispozitie peste dublul timpului efec~v de studiu,
ambele grupuri au obtinut performante aproape identice. In concluzie,
testarea este superioara invatarii, acelea$i rezultate putand fi obtinute in mai
putin de jumatate din timp.

Este de inteles ca testele dificile sunt privite ca fiind descurajante sau

infriCO$atoare pentru studenti. Cu toate acestea, experimentul descris mai
sus arata ca aceste teste cu un grad ridicat de dificultate, care due initial la o
rata mare a gre$elilor, in realitate stimuleaza procesul de invatare.
 Niciodata sa nu
descurajezi persoana
care face un progres
continuu,, .: indi f erent de
cat de i:'nced5
.,

''
. l

-
i l face .....

. ''
;: : )' ) "·) J '
1 l I,

Platen
Cum sa inveti eficient la medicina

Un alt experiment

Un alt experiment pus la cale de Morris et al. a demonstrat superioritatea

reamintirii active fata de de invatarea pasiva a informatiilor.

Experimentul simula o situatie din viata reala, $i anume incercarea de a

memora numele persoanelor cunoscute in cadrul unei petreceri. Subiectii
primului grup au apelat la repetarea "numelor, in timp ce subiectii celui de-al
doilea au aplicat reamintirea activa. In medie, cei din primul grup au
memorat 5,8 nume, in timp ce membrii celui de-al doilea $i-au amintit 11,5.

in concluzie, invatarea activa a numelui unei persoane este o strategie mai

eficienta decat ascultarea repetata a numelui acelei persoane.
Cum sa inveti eficient la medicina

3. Repetitii la intervale prestabilite

Experimentul mai-sus-mentionat realizat de Morris et al. sustine, de

asemenea, efectul pozitiv al repetitiei regulate.

Participantii la studiu au fast rugati sa i$i aminteasca numele persoanei atat

la scurt t~mp dupa ce au facut cuno$tinta, cat $i ulterior, la intervale mai mari
de timp. In locul repetitiei numelui la fiecare 30 de minute, este
recomandabil ca aceasta sa aiba lac dupa 5 minute, 30 de minute, iar apoi
dupa 2 ore.

Primul experiment

Intr-un alt experiment, 250 de participanti din mediul universitar au studiat

30 de concepte de imunologie $i fiziologia reproducerii. Studentii au fast
impartiti in 5 grupuri. Doua dintre ele au fast rugate sa i$i reaminteasca in
mod activ conceptele la intervale fixe, incepand imediat (zilele 1, 10, 20),
sau cu o intarziere de o saptamana (zilele 8, 15, 22). Altar doua grupuri Ii
s-a cerut sa i$i reaminteasca tot activ informatia invatata, dar de data
aceasta la intervale crescande: imediat (zilele 1, 6, 16), sau cu o zi intarziere
(zilele 2, 7, 17). Cel de-al 5-lea grup a servit ca grup de control.
 Este posibil sa iti
umpli mintea cu un
milion de......informatii
--~ ' -' -

interesc1nice Si tot sa
.• '! ' ··.~

nu fi ibM~~~f
-•
,I '
' .. nimic (~I I

,,·,

Anthony J. D'angelo
Cum sa inveti eficient la medicina

Toate cele 5 grupuri au fast supuse unei testari in ziua 29 pentru

determinarea scorului final. S-a demonstrat astfel ca repetitia la intervale de
timp din ce in ce mai mari duce la rezultate mai bune decat cea la intervale
fixe. De asemenea, o perioada mai indelungata intre invatare $i prima
repetitie se asociaza cu fixarea mai slaba pe termen lung a materiei. Prin
urmare, cea mai buna strategie de invatare s-a dovedit a fi repetitia la
intervale crescatoare incepand inca din prima zi.

In general, toate cele 4 grupuri care au apelat la repetitie s-au descurcat de

doua ori mai bine decat grupul de control, evidentiind astfel efectul pozitiv al
reamintirii active, indiferent de intervalele de repetitie alese. Cu toate
acestea, daca e sa comparam, repetitia la intervale crescande a avut
rezultate superioare celei la intervale regulate. Media primelor doua grupuri
( 42,57, SD 1,8) a fast semnificativ mai mare decat cea a grupurilor cu
intervale regulate de repetitie (34,1, SD 1,36).

Fata de grupul de control (21,26, SD 1,4) a existat un be~eficiu clar al

repetitiei, fie ea la intervale fixe sau din ce in ce mai mari. In concluzie, se
remarca doua aspecte importante: repetitia dupa sesiunea initiala de studiu
aduce cea mai mare contributie invatarii cu succes, astfel confirmand
importanta reamintirii active $i a efectului testarii, iar exercitiul repetitiile ar
trebui sa aiba lac la intervale de timp crescande.
Cum sa inveti eficient la medicina

Al doilea experiment

Dovezi suplimentare in sprijinul repetitiilor la intervale de timp din ce in ce

mai mari vin $i din partea unui alt studiu.

Autorii acestuia au ajuns la concluzia ca efectul pozitiv al reamintirii active

este direct proportional cu gradul de vulnerabilitate al informatiei respective
in fata uitarii. Repetitiile sunt cu atat mai benefice cu cat materia de invatat
contine sectiuni multiple care pot interactiona negativ una cu alta in procesul
de invatare.

intr-unul din experimente, 30 de participanti au avut de studiat un text

despre Antarctica. Ace$tia au fast instruiti sa recite liber din memorie
informatiile despre Antarctica de 4 ori: fie la 0, 3, 7, respectiv 18 minute,,Jie
la fiecare 7 minute dupa invatare (la 7, 14, 21, respectiv 28 de minute). Intre
aceste 4 sesiuni de reamintire, participantii aveau de citit pasaje despre alte
10 regiuni ( ex: Groenlanda, Africa), similare cu textul original desprea
Antarctica.

Pin urmare, cititul ulterior interfera cu fixarea informatiilor invatate initial.

Cum sa inveti eficient la medicina

intr-un test final stabilit la un interval de o saptamana,

rezultatele primului grup, care a repetat la intervale de timp
crescande au fast, in mod spectaculos, de doua ori mai bune.
Autorii au concluzionat ca reamintirea
activa la intervale de timp din ce in ce
mai mari este cea mai buna metoda de
studiu atunci cand informatiile de studiat
sunt predispuse la a fi uitate cu U$Urinta.

In aceasta situatie, reamintirea la

intervale crescande a imbunatatit fixarea
pe termen lung a informatiilor corecte $i
a impiedicat retinerea celor incorecte.
Cum sa inveti eficient la medicina

Concluzii

Ce impact au aceste studii asupra invatatului la medicina?

Ori-de-cate-ori studentii au de-a face cu cuno$tinte teoretice, ace$tia ar

trebui sa se testeze in timp ce citesc, sa recite din memorie informatia $i
sa-$i reexamineze cuno$tintele la intervale de timp crescande. Acesta este,
$tiintific, eel mai eficient mod de a invata temeinic la medicina, in eel mai
scurt timp posibil.

Conform studiilor, invatarea folosind auto-testarea, reamintirea activa a

informatiilor $i repetitiile la intervale de timp din ce in ce mai mari asigura o
retentie optima pe termen lung a informatiei teoretice. Trebuie sa subliniem
ca in ciuda evidentelor efecte benefice ale acestor tehnici, nu exista nicio
materie care sa ii invete pe studenti cum sa invete! Aceasta lacuna majora
ridica unele semne de intrebare.

In mod evident, cunoa$terea medicala este in continua cre$tere. Dar in

ciuda profunzimii $i complexitatii medicinei in ultimele decenii, durata
pregatirii medicale a ramas constanta. Introducerea unei materii despre
invatare este cu atat mai dificila cu cat timpul oricum este mereu insuficient
in curicula facultatii de medicina.
Cum sa inveti eficient la medicina

Cu toate acestea, este mult mai anevoios pentru studenti sa experimenteze

tehnici ineficiente de invatare pe toata perioada,_ facultatii, sa memoreze
informatii, sa le uite $i apoi sa o ia de la capat. In schimb, ar lua foarte putin
timp ca studentii sa deprinda conceptele explicate mal sus, concepte care
le-ar economisi foarte mult timp, $i mai ales energie. In cele din urma,
rezultatele finale ale studentilor ar cre$te exponential, $i odata cu ele $i
calitatea actului medical prestat ulterior.

Cum ar trebui sa implementeze facultatile de medicina programe pe

problema invatarii? Propun un program bazat pe predarea din timp a acestor
concepte. Curicula trebuie sa se bazeze ea insa$i pe ideile de predat, ceea ce
inseamna ca informatia va fi dobandita prin intrebari, auto-evaluari $i
repetitii la intervale de timp din ce in ce mai mari. Un modul de baza al
acestui program ar consta in cateva ore de prezentare a conceptelor $i a
fundamentului $tiintific (invatarea).

Alte module care sa serveasca la repetarea $i aplicarea strategiilor de

studiu ar trebui predate la intervale de timp crescande, astfel incat studentii
sa deprinda conceptele in modulul initial $i sa le restudieze, spre exemplu, 7,
15, 30, respectiv 60 de zile mai tarziu. Aceasta modalitate de predare pe
module ar constitui o baza solida pentru invatarea strategiilor eficiente de
invatare.

Desigur, concepte suplimentare pot fi adaugate programului. Astfel, un

modul prezentat in anul I ar putea sa se focuseze pe invatarea informatiilor
teoretice, in timp ce un altul din anul 3 ar putea pune accentul pe
cuno$tintele practice, pentru o mai buna adaptare la anii clinici. Cu alte
cuvinte, aceste module trebuie croite pe nevoile studentilor. Cu toate
acestea, continutul lor nu este eel mai important, ci crearea unei atmosfere
constructive $i ridicarea problemei invatarii insa$i. Paradoxal, inainte ca
studentii sa inceapa sa invete, ei trebuie invatati cum. Iar acest principiu ar
trebui sa devina fundamentul unei parti esentiale a curiculei.
Cum sa inveti eficient la medicina

Strategiile $i tehnicile prezentate anterior constituie un extraordinar punct

de plecare ce le permite studentilor sa invete eficient pe parcursul facultatii
de medicina, $i nu numai.

Aceasta cercetare este realizata de a$a natura incat sa lege dovezile din
stiinta neurocognitiva de educatia medicala $i mi-a$ dori ca acest program sa
constituie primul pas in explorarea procesului invatarii in facultatea de
medicina.

Asta a fast tot.

Sper ca ti-a placut!

Pentru sugestii de imbunatatire sau daca vrei sa schimbam idei, scrie-mi la

mihai@marsilian.com sau hello@marsilian.com.