Prim ajutor

Trusa de prim-ajutor
NOTA: PREZENTUL MATERIAL NU TREBUIE CONSIDERAT O PARERE AVIZATA A UNUI CADRU
MEDICAL. PREZENTAREA ESTE SIMPLA SI PE INTELESUL TUTUROR SI ESTE BAZATA IN
TOTALITATE PE NEPLACERILE SAU ACCIDENTELE AVUTE DE-A LUNGUL TIMPULUI PE MUNTE SI
SOLUTIILE APLICATE PE PROPRIA-MI PIELE.

MOTTO: NU SE CADE CA DIFICULTATEA SA MA ADUCA LA DISPERARE, LA FEL NICI NEPUTINTA

MEA, CACI NU E DECAT A MEA (MONTAIGNE-AFORISME)

FIE VARA, FIE IARNA EFECTUAM O SERIE DE ACTIVITATI DEVENITE COMMUNE SI PE CARE LE
EXECUTAM PE MUNTE DE N ORI DAR CARE LA UN MOMENT DAT POT CONSTITUI FARA SA VREM
SURSA UNUI MIC ACCIDENT CARE NE POATE STRICA TURA. DE ACEEA, PREZENTA UNEI TRUSE DE
PRIM AJUTOR IN RUCSACUL ORICARUIA DINTRE NOI ESTE O NECESITATE INDIFERENT DE
ANOTIMP, DE EXPERIENTA NOASTRA SI A COLEGILOR DE TURA, DE DURATA TUREI SAU DE TIPUL
TRASEULUI IN CARE PORNIM. FIECARE ISI POATE ALCATUI TRUSA DE PRIM-AJUTOR DUPA CUM
DORESTE, IDEEA ESTE CA EA SA CONTINA LUCRURILE DE CARE AVEM NEVOIE INTR-O SITUATIE
DELICATA, INSA SA NU DEVINA UN RUCSAC SEPARAT CA DIMENSIUNI SI GREUTATE. DE
EXEMPLU, TRUSA MEA COMPLET ECHIPATA NU DEPASESTE 200 GRAME. PE PIATA EXISTA DEJA
TRUSE DE PRIM AJUTOR DEJA ECHIPATE SAU NU, INSA LA FEL DE BINE CELE NECESARE SE POT
DEPOZITA INTR-UN SACULET SAU O BORSETA, DUPA PREFERINTE. IN CEEA CE PRIVESTE OFERTA
PIETEI DIN ROMANIA AM RETINUT :
- O TRUSA DE PRIM-AJUTOR NEECHIPATA DE LA MILO, FOARTE BINE COMPARTIMENTATA, IN
CARE NE PUTEM ORGANIZA MEDICAMENTELE CUM CONSIDERAM CA NE SUNT MAI LA INDEMANA.
Carpati.org WWW.ALP.DP.UA/CATALOG.PHP?ID=184&PRODUCER=2
-2 VARIANTE DE TRUSE DE PRIM-AJUTOR DEJA ECHIPATE CU OBIECTE DE UZ GENERAL: GEN
COMPRESE STERILE, FESE, PLASTURI, MANUSI UNICA FOLOSINTA ETC.
Carpati.org HTTP://WWW.ALPINEXPE.RO/VIRTUEMART/818.HTML Carpati.org
HTTP://WWW.ALPINEXPE.RO/VIRTUEMART/820.HTML
CA BANI, SE INVART INTRE 25 RON SI AJUNG PANA LA 100 RON PENTRU CELE ECHIPATE.
INTR-O TRUSA DE PRIM-AJUTOR AR TREBUI SA SE AFLE 2 TIPURI DE OBIECTE:
-MEDICAMENTELE SI RESTUL OBIECTELOR AUXILIARE NECESARII ACORDARII UNOR PRIME
INGRIJRI (EVIDENT ACESTEA SUNT CELE MAI NUMEROASE);
-OBIECTELE NEMEDICALE DESTINATE SITUATIILOR �LIMITA�.
SA INCEPEM CU MEDICAMENTELE, PE CARE LE PUTEM IMPARTI IN CATEVA CATEGORII:
A) DE UZ INTERN - ANALGEZICELE (CALMANTELE) - NECESARE PENTRU COMBATEREA DURERII,
DE LA USOARE DURERI DE CAP, ABCESE, PANA LA SITUATII MULT MAI GRAVE:
PARACETAMOL (ACTIUNE ANALGEZICA SLABA, EFECT ANTIINFLAMATOR MULT MAI SLAB DECAT AL
ACIDULUI ACETILSALICILIC (ASPRINEI), NEPUTAND SA O INLOCUIASCA, PARACETAMOL SINUS
PENTRU RACEALA) - 1 FOLIE;
ALGOCALMIN (ANALGEZIC RELATIV PUTERNIC, COMBATEREA STARII FEBRILE USOARE) - SE
GASESTE SUB MAI MULTE FORME (COMPRIMATE, FIOLE, SUPOZITOARE) - 1 FOLIE + 2-3 FIOLE
PENTRU DURERI ACUTE;
ASPIRINA (TAMPONATA, PENTRU CEI CARE AU PROBLEME CU STOMACUL GEN GASTRITE, ULCER
ETC SAU NU) - (ANALGEZIC MINOR; DE BAZA ESTE EFECTUL ANTIINFLAMATOR) - 1 FOLIE;
ANTINEVRALGIC - (ANALGEZIC SI ANTISEPTIC PRIN ACIDUL ACETILSALICILIC SI
PARACETAMOLUL PE CARE IL CONTINE) - EU PERSONAL NU AM IN TRUSA MEDICALA, DEOARECE
SE BAZEAZA PE ALTE 2 MEDICAMENTE PE CARE LE CONSIDER INDISPENSABILE.
- PROBLEME DE DIGESTIE:
TRIFERMENT - INDIGESTII (CATEVA DRAJEURI);
FURAZOLIDON - DIARRE USOARA - 1 FOLIE;
SMECTA-DIARRE ACUTA- 2 -3 PLICULETE CE SE DIZOLVA IN APA;
- ANTIBIOTICE UN ANTIBIOTIC SLAB CU SPECTRU LARG INSA, GEN: ERITROMICINA- 1 FOLIE;
- ALTELE- GLUCOZA - FURNIZEAZA ENERGIA NECESARA FUNCTIONARII NORMALE A CELULELOR
(PREVENIREA HIPOGLICEMIEI SI COMBATEREA EPUZIARII, PRACTIC SUBSTANTA DE BAZA CARE
NE FURNIZEAZA ENERGIE CAND MANCAM DULCIURI - SUB FORMA DE TABLETE (PRECUM
CIOCOLATA, SE GASESTE LA COFETARII) - 1 TABLETA MICA;
- CALCIU - (COMPRIMATE FILMATE, COMPRIMATE EFERVESCENTE SAU FIOLE) - IN PRINCIPIU
PENTRU CEI CARE SE STIU CU CARENTE DE CALCIU - 1 FOLIE + 2 FIOLE PENTRU O ACTIUNE
RAPIDA;
- CLARITINA / FLONIDAN SAU UN ALT MEDICAMENT ANTIHISTAMINIC, FORMA LICHIDA SAU
TABLETE, PENTRU REACTII ALERGICE;
- CATEVA DRAJEURI/DROPSURI GEN FARINGOSEPT / STREPSILS PENTRU COMBATEREA DURERII DE
GAT.
B) DE UZ EXTERN- ANTIBIOTIC LOCAL
UNGUENT CU TETRACICLINA (DIVERSE LEZIUNI CUTANATE (PLAGI, RANI) SUSCEPTIBILE DE A
SE INFECTA)- 1 TUB - ANALGEZIC SI ANTIINFLAMATOR LOCAL UNGUENT CU DICLOFENAC /
FASTUM GEL ETC (SUB FORMA DE CREMA SAU GEL, CU APLICARE LOCALA) (ANTIINFLAMATOR,
PENTRU INFLAMATII POSTTRAUMATICE ALE TENDOANELOR, LIGAMENTELOR, MUSCHILOR SI
ARTICULATIILOR (EX: DATORATE UNEI ENTORSE, LUXATII SI CONTUZII)) - 1 TUB;
- DEZINFECTANT / ANTISEPTICALCOOL SANITAR - PENTRU DEZINFECTAREA INTRUMENTARULUI
SAU A MAINILOR CELOR CARE EXAMINEAZA;
APA OXIGENATA, SOLUTIE 3 % SAU/SI RIVANOL SOLUTIE 1% (DEZINFECTANT USOR PENTRU RANI
DESCHISE, PLAGI ETC);
BETADINA, SOLUTIE (ANTISEPTIC CU SPECTRU LARG ANTIMICROBIAN);
OBS 1: PENTRU TOATE ACESTEA NU E NEVOIE DE RECIPIENTI PREA MARI, EU II TIN IN NISTE
STICLUTE MICI, DE 30 ML PE CARE LE-AM SPALAT FOARTE BINE SI DEZINFECTAT IN
PREALABIL SI CARE SE INCHID FOARTE BINE.
OBS 2: NU E NEVOIE SA AVETI TOATE ACESTE ARTICOLE IN TRUSA, IN GENERAL BETADINA
ESTE FOARTE EFICIENTA SI ESTE BINE TOLERATA DE MAJORITATEA OAMEILOR (EU INSA LESIN
LA BETADINA SI O INLOCUIESC CU UN DEZINFECTANT CARE USTURA MAI PUTIN, RESPECTIV APA
OXIGENATA / RIVANOLUL).
- SPRAY PENTRU CALMAREA ARSURILOR (SPRE EXEMPLU OXIMED - NOUA DENUMIRE PENTRU
BIOXITERACOR);
- COMPRESE STERILE;
- FASA DIN TIFON DE 8-10 CM LATIME;
- FASA ELASTICA DE 10 CM LATIME PENTRU ENTORSE, IMOBILIZARI USOARE, ETC;
- PLASTURI PENTRU DIVERSE TIPURI DE PLAGI SUPERFICIALE (GEN URGO);
- ROLA DE LEUCOPLAST DE 3 SAU 5 CM.
- 1 SERINGA DE UNICA FOLOSINTA PENTRU INJECTIILE INTRAMUSCULARE (DACA STITI SA O SI
FOLOSITI).
OPTIONAL:
- 1 SAU 2 PERECHI DE MANUSI DE UNICA FOLOSINTA, DACA SUNTETI FOARTE STRESATI DE
IGIENA;
- 1 PENSETA, PENTRU A INDEPARTA EVENTUALE ASCHII ETC;
- 1 GAROU (CARE INSA SE POATE IMPROVIZA LA FATA LOCULUI DACA SE AJUNGE ACOLO);
- ATELE (SI ELE SE POT IMPROVIZA LA FATA LOCULUI DIN CEVA LEMN SAU UN SEGMENT DE LA
BETELE DE TREKING INVELITE IN CEA MATERIALE TEXTIL EVENTUAL).
- SER ANTIVIPERIN (CARE INSA ESTE GREU DE PROCURAT, ARE DURATA MICA DE
VALABILITATE) SAU O TRUSA CU EXCTRACTOR DE VENIN, IN CAZUL IN CARE MERGETI IN
LOCURI IN CARE EXISTA VIPERE SI SUNTETI CU ADEVARAT STRESATI DE O INTALNIRE CU ELE.

O VARIANTA AM GASIT AICI, PRODUS DE FRANCEZII DE LA EXPE:

Carpati.org HTTP://WWW.ALPINEXPE.RO/VIRTUEMART/1183.HTML Carpati.org
SI RESPECTIV OLANDEZII DE LA TRAVEL SAFE:
WWW.MORMOTA.RO/?TART=101&ALM=4&PRODUS=449&CONT=SEXTRACTOR
DESI CAND NE GANDIM LA PRIM-AJUTOR, MEDICAMENTELE NE VIN INSTANT IN CAP, TOTUSI IN
TRUSA TREBUIE SA GASIM LOC SI PENTRU O SERIE DE ALTE OBIECTE, NEMEDICALE, CARE SA
NE AJUTE SA IESIM DINTR-UN EVENTUAL IMPAS.
DE EXEMPLU:
- 1 BRICHETA;
- 1 LUMANARE TIP PASTILA;
- 1 PIX;
- 1 CARNETEL MIC;
- AC, ATA SI ACE DE SIGURANTA;
- PENTRU FETE: 1 ABSORBANT... NU SE STIE NICIODATA CAND ESTE NEVOIE PENTRU
ALTCINEVA
- O FOLIE DE SUPRAVIETUIRE
LA ACEST CAPITOL, OFERTA ESTE VARIATA SI PENTRU BUZUNARUL ORICUI (15-25 RON)
� DE LA FOLIILE DE UNICA FOLOSINTA, UN EXEMPLU ESTE CEA A GERMANILOR DE LA EVEREST:

Carpati.org WWW.MORMOTA.RO/?TART=101&ALM=4&PRODUS=271&CONT=EFOLIESUPR
� LA CELE MULTI-USAGE
� SAU IN VARIANTA �SAC� DISPONIBIL LA WWW.CRAIMONT.RO

Carpati.org
- EU MAI AM ACOLO O COPIE DUPA BULETIN SI CEVA BANI DE REZERVA.
OBSERVATII:
COMPONENTELE TRUSEI DE PRIM-AJUTOR SE VERIFICA DE FIECARE DATA INAINTE DE TURA,
EVENTUAL CU CATEVA ZILE INAINTE, MAI ALES DATA DE EXPIRARE A MEDICAMENTELOR.
DE ASEMENEA, CUM PUTIN TRUSE SUNT IMPERMEABILE, E BINE CA PLICURILE DE HARTIE,
PLASTURII, CARNETELUL ETC, SA FIE INTRODUSE IN PREALABIL INTR-O PUNGUTA MICA DE
PLASTIC PENTRU A PREINTAMPINA UDAREA LOR.
NU AM LUAT IN CALCUL PROBLEMELE DE SANATATE PERSONALE, GEN DIABET ZAHARAT, ULCER,
PENTRU CARE EXISTA O MEDICATIE SPECIFICA.
ACOLO UNDE EXISTA MAI MULTE VARIANTE DE MEDICAMENTE, PUTETI ALEGE UNUL SINGUR,
CANTITATILE NU E NEVOIE SA FIE MARI, CAM 6 PASTILE DIN FIECARE TIP, PREFERABIL SUB
FORMA DE FOLII, CACI NU SE UDA LA UN EVENTUAL CONTACT CU APA.
CELE SCRISE MAI SUS REPREZINTA O VARIANTA CUPRINZATOARE DIN CARE FIECARE PUTETI
ELIMINA CEEA CE CONSIDERATI.
SURSE AUXILIARE DE INFORMARE:
WWW.XTREM.RO/ARTICOLE/316/TRUSA-DE-PRIM-AJUTOR.HTML
WWW.SFATURIMEDICALE.RO/TRUSA-DE-PRIM-AJUTOR.HTML
WWW.FARMALINE.RO/INDEX.PHP?CID=1&PID=3161

Primul ajutor in caz de epilepsie

17_firstaid3.jpgEpilepsia este o criza cu convulsii generalizata, manifestata pe
fondul afectarii sistemului nervos central, insotita de pierderea cunostintei.
Dupa criza bolnavul nu isi aminteste nimic. Criza de epilepsie insotita de
excitarea intregii scoarte cerebrale este criza mare(grand mal/GM). Criza
epileptica, insotita de excitarea unor zone mai reduse este criza mica(petit
mal /PM). In caz de grand mal, bolnavul tipa brusc, isi pierde cunostinta, cade.In
cursul caderii se poate si accidenta. Musculatura scheletului se contracta tonic,
apoi incepe sa se contracte clonic. In faza tonica si muschii respiratori se
contracta, bolnavul nu respira(apnee). Dupa faza tonica care dureaza cateva
secunde, incep contractiile musculare clonice.In aceasta faza bolnavul isi poate
musca gura, limba. Pe durata crizei bolnavul este inconstient, are ochii
deschisi, pupilele dilatate, nu reactioneaza la lumina. Evacueaza inconstient
urina si fecalele. Dupa criza bolnavul cade intr-un somn adanc care dureaza
cateva minute sau ore. Dupa trezire nu isi aminteste nimic. In caz de petit mal,
bolnavul isi pierde cateva secunde cunostinta. Privirea este fixa, este absent.
Pielea este deosebit de palida. In anumite grupuri musculare apar crampe.

Cum se acorda primul ajutor?

-Bolnavul se va feri de accidentari!Pe cat posibil evitati accidentarea acestuia

in timpul caderii. Fiti atenti ca pe durata convulsiilor sa nu isi accidenteza
capul, membrele.

-In gura bolnavului se va introduce un calus, o bucata de cauciuc

-Pe durata crizei bolnavul nu se va imobiliza cu forta. Aceasta poate cauza

leziuni.

-Odata cu trecerea convulsiilor, bolnavul inconstient se va culca in pozitia

laterala de siguranta.
-In caz de criza de durata sau prelungita, anuntati ambulanta!

Leziunile craniene
brain11.jpgIn cursul leziunilor violente, loviturilor care afecteaza cappul, pot
aparea leziuni craniene. In sens lareg, leziunile craniene sunt leziunile care
afecteaza craniul osos,neurocraniul(craniul vertebral) si/sau
splanhnocraniul(craniul visceral, oasele fetei). In cadrul neurocraniului pot
suferi leziuni calota si baza craniului, in cadrul splanhnocraniului - maxilarul
superior si/sau cel inferior. Leziunile pot afecta si substanta cerebrala din
interiorul craniului osos. Substanta cerebrala poate suferi leziuni odata cu
fracturarea craniului osos, insa si in lipsa leziunilor acestuia(asa numitele
leziuni cerebrale izolate). In sens mai restrans, leziunile cerebrale reprezinta
leziunile neurocraniului si ale creierului mare.

Simptome

Leziuni ale calotei craniene:

-durerea craniului osos
-simptome neurologice
-pierderea cunostintei
-plagi craniene

Leziuni ale bazei craniului:

-hematom in jurul ochiului
-sangerari din nas, ureche, gura
-scurgere de liquor din nas, ureche, gura
-simptome neurologice

In cursul socului fizic calota craniana, baza creierului si/sau splanhnocraniul se

pot fractura. Pe calota pot apare fracturi lineare care nu preseaza bolta
craniana sau de impresie, care preseaza bolta. In caz de leziuni osoase,
substanta cerebrala nu este intotdeauna afectata.

Leziunile substantei cerebrale se pot produce odata cu fractura craniului osos,

insa si in lipsa acesteia, in mod izolat. In caz de craniu osos neafectat,
leziunile cerebrale pot fi de gravitate diferita. In caz de soc usor poate apare
o comotie cerebrala. In acest caz in tesutul cerebral nu au loc modificari
macrosccopice, insa ca urmare a unui soc brusc se pot instala tulburari neurologice
trecatoare. In cazul unui soc mai puternic, substanta cerebrala se poate lovi de
craniul osos. Ca urmare a loviturii, substanta cerebrala este afectata, distrusa
in zone limitate sau in mod difuz.Leziunile pot fi deschise sau inchise. In caz de
leziuni inchise pielea capului, osul cranian nu sunt afectate.Membrana cerebrala
nu este afectata. In caz de leziuni deschise, continuitatea pielii capului este
intrerupta, osul cranian este fracturat, continuitatea dura mater este
intrerupta.

Leziunea cerebrala este cauzata de un soc extern direct sau indirect. In cazul
unor leziuni produse ca urmare a unui soc direct, traumatismul afecteaza in mod
direct capul. Asemenea traumatisme sunt loviturile la cap. In caz de soc
indirect, socul este indreptat spre o alta parte a corpului. In cazul caderii de
la inaltime, de exemplu lovitura bazinului, a coloanei vertebrale se transmite
craniului.Se poate produce o contuzie cerebrala. Ca urmare a socurilor
craniului, pielea capului poate suferi leziuni. In acest caz vorbim de leziuni ale
scalpului.

In caz de leziuni cerebrale, de regula este nevoie de interventie medicala

urgenta. Sarcina principala este asigurarea functiilor vitale ale victimei.
Pe langa stabilizarea circulatiei, respiratia trebuie mentinuta
netulburata.Daca victima este inconstienta, este nevoie de intubare, eventual
ventilatie artificiala. Victima se va transporta la spital imobilizata intr-o
saltea. In spital se realizeaza radiografii craniene. In cazul suspiciunii de
leziuni cerebrale se efectueaza examene CT si MR. Daca nu este nevoie de
efectuarea unei interventii chirurgicale, pacientul se va trata in functie de
gravitatea leziunilor, simptomele neurologice. Bolnavul va fi tinut sub
observatie si tratat la sectia de urgente.
Leziunile cerebrale intra-craniene se trateaza prin interventie chirurgicala.

Important!
In caz de leziuni cerebrale, persoana care acorda primul ajutor va proceda cu
grija. Gravitatea, marimea leziunii se apreciaza cu dificultate. Anuntati
ambulanta!

Traumatisme cerebrale

Leziunea substantei cerebrale depinde de intensitatea socului suferit. In

cazuri usoare intervine contuzia cerebrala, in cazuri grave compresia, hemoragii
intra-craniene. In caz de contuzie cerebrala victima isi pierde pentru cateva
clipe(maxim 1-2 minute) cunostinta, apoi isi revine. In caz de compresie,
hemoragie, se instaleaza o stare de inconstienta de durata.
Criza hipertensiva
criza_hta.jpgHipertensiunea arteriala este o problema medicala curenta. Spre
deosebire de hipertensiunea arteriala, care este ceva frecvent, o criza de
hipertensiune arteriala este un lucru neobisnuit. Starea apare atunci cand
presiunea sangelui in artere creste pana la un nivel periculos de mare � cand
valoarea minimei (tensiunea diastolica) depaseste valoarea de 140mmHg. Valoarea
normala a tensiunii diastolice este de maxim 85mmHg.
Alaturi de valori foarte mari ale tensiunii arteriale, urmatoarele semne si
simptome pot indica o criza hipertensiva:
-cefalee severa, insotita de confuzie si vedere neclara;
-dureri in piept;
-greata si varsaturi;
-o criza convulsiva.

Cauzele posibile ale unei urgente hipertensive sunt: accidentul vascular cerebral,
eclampsia din sarcina, insuficienta renala. Cauza poate fi si mai simpla, de
exemplu cazurile de hipertensiune arteriala netratata.

Tratament
Cand cineva prezinta simptomele unei crize hipertensive, chemati ajutor medical de
urgenta. Pana la sosirea acestuia, persoanele simptomatice ar trebui sa stea
culcate si sa se odihneasca. Nu-i dati persoanei respective nimic de mancat sau de
baut.

Primul ajutor in caz de leziuni ale coloanei vertebrale

gat.jpgDaca suspectati o leziune cervicala sau a altei parti a coloanei vertebrale,
nu miscati victima. Deplasarea unei personae cu un traumatism medular poate
determina paralizie permanenta sau alte complicatii grave. Leziunea de coloana,
prin deplasare, poate determeina lezarea accidentala a maduvei spinarii.
Puteti banui ca o persoana prezinta o leziune a coaloanei vertebrale daca:
-exista semne de traumatism cranian
-in timpul traumatismului s-a exercitat o forta deosebita asupra spatelui sau
gatului
-victima se plange de o durere intensa a gatului sau spatelui
-victima acuza slabiciune, amorteala paralizie sau lipsa de control a membrelor,
vezicii urinare sau scaunului
-gatul sau spatele victimei sunt rasucite sau au o pozitie anormala
-persoana este in stare de inconstienta si nu poate descrie durerea.

Chemati ajutor medical de urgenta. Tineti victima linistita si nu incercati sa o

deplasati daca aceasta nu varsa sau nu se afla intr-un pericol imediat. Daca este
nevoie sa deplasati persoana, translatati-o usor pe o suprafata dura, de exemplu
tablia unei mese sau usa. Chemati mai multe personae sa va ajute si asigurati-va ca
gatul, capul si coloana victimei este imobilizat. Folositi un prosop sau un fular
gros, o carte de buzunar sau alt material moale dar gros pentru a preveni rotatia
capului in timpul deplasarii victimei.
Detectarea hemoragiei interne
abdominal_pain_3811288.jpg�n cazul unei leziuni traumatice, hemoragia interna poate
sa nu devina imediat manifesta. G�nditi-va la o hemoragie interna daca observati
vreunul din urmatoarele semne sau simptome:
- s�ngerare de la nivelul urechilor, nasului, rectului sau vaginului;
- eliminarea s�ngelui pe gura prin voma sau tuse;
- aparitia de v�natai la nivelul g�tului, pieptului sau abdomenului;
- rani ce penetreaza craniul, pieptul sau abdomenul;
- sensibilitate abdominala, posibil acompaniata de rigiditate sau spasm al
musculaturii abdominale;
- fracturi.

Hemoragia interna poate duce la soc hemoragic. Daca scade volumul de s�nge din
organism, persoana se poate simti slabita, anxioasa sau i se poate face sete. Alte
semne si simptome ale socului determinat de hemoragia interna sunt: respiratie
rapida si superficiala, puls slab si rapid, tremuraturi si neliniste. Persoana
poate lesina daca sta �n picioare si chiar daca este asezata, dar �si revine rapid
daca se �ntinde la orizontala. Ridicarea picioarelor persoanei respective poate fi
de ajutor.

Daca suspectati o hemoragie interna, chemati de urgenta salvarea. �ncercati sa

tineti persoana respectiva nemiscata si descheiati-i �mbracamintea. �n cazul
hemoragiei interne la nivelul unei extremitati, opriti s�ngerarea prin compresia
directa a zonei respective sau prin compresia manuala a arterei situate �ntre inima
si fractura sau leziunea respectiva.
Hiperventilatia si atacurile de panica
9-03.jpgFrica sau atacurile de panica pot determina hiperventilatia � a respira
prea des sau prea ad�nc. Chiar daca inspirati o cantitate suplimentara de aer,
puteti simti totusi ca nu aveti destul aer.
Hiperventilatia poate determina furnicaturi sau spasme ale m�inilor cu degetele �n
extensie si degetul mare si mic str�nse �mpreuna. Puteti simti spasme similare la
nivelul picioarelor. Alte simptome sunt: ameteala si furnicaturi �n jurul gurii.
Simptomele se datoreaza emisiei unei cantitati prea mari de monoxid de carbon de
catre plam�ni, ce determina un dezechilibru chimic la nivelul organismului.

Tratamentul hiperventilatiei consta �n linistirea pacientului si �n convingerea lui

de a respira mai normal. Uneori poate fi de ajutor daca pacientul respira �ntr-o
punga de h�rtie, pentru ca respir�nd de mai multe ori acelasi aer din plam�ni se
restabileste nivelul de monoxid de carbon de la nivelul organismului. Daca
procedeul este efectuat corect, punga ar trebui sa se destinda si sa se str�nga
corespunzator.

Daca persoana nu a mai prezentat anterior un asemenea episod, trebuie consultat de

un medic pentru a exclude ceva mai periculos ce ar putea mima un atac de panica.

A efectua respiratia gura la gura si masajul cardiac (simultan)

Nu efectuati masajul cardiac dec�t pe o victima care este inconstienta deci nu are
nici respiratie nici puls.Adult si copil peste 8 ani
Daca doua persoane sunt disponibile, unul trebuie sa sune la 961, �n timp ce
celalalt �ncepe c�t mai repede posibil masajul cardiac.Apoi, ele vor colabora, ca
�n figurile de mai jos:
1. Daca constatati unstop cardiac sau o tulburare cardiaca(batai de inima
neperceptibile, absenta pulsului carotidian),masajul cardiac extern trebuie
�nceput.
2. Victima este �ntinsa pe spate pe o suprafata dura, �n aceasi pozitie ca pentru
respiratia gura la gura.
3. Comprimati toracele (piptul) victimei apas�ndu-l cu ambele m�ini si plas�ndu-va
�n laterala victimei.
4. Plasati podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.
5. Aplicati palma cealalta peste prima, trageti �n sus degetele pentru a se obtine
o puternica presiune numai pe podul palmei, si �mpingeti �n jos, p�na la �ntinderea
completa a bratelor. Comprimarea trebuie sa fie ritmica si rapida, cu palma tot
timpul �n contact cu toracele (pieptul) victimei. Faceti 80-100 compresii/minut (o
serie de 15 compresiuni dureaza 9-11 secunde).
6. Faceti doua insuflatii la fiecare 15 compresiuni.
7. Dupa un minut (80 compresii cel putin) va opriti si verificati pulsul timp de 5-
10 secunde.
8. Continuati masajul cardiac si respiratia gura la gura p�na la sosirea ajutorului
medical.

Efectuarea respiratia gura la gura

Adulti si copii peste 8 ani.1. �ntindeti victima pe spate si imobilizati �mpreuna
spatele, g�tul si capul victimei, pentru a evita producerea leziunilor la nivelul
coloanei vertebrale.
2. �mpingeti �ncet capul victimei spre �napoi(apas�nd usor pe frunte cu o m�na, cu
cealalta ridic�nd usor de barbie) pentru a elibera caile respiratorii si se mentine
deschisa gura victimei.
3. Se mentin deschise caile respiratorii si verificati respiratia victimei timp de
5 secunde. Daca victima respira, deschideti si mentineti deschise caile
respiratorii, asigur�ndu-va ca victima nu sufera de alte rani si �n acest caz sa
fiti pregatit sa actionati: nu se vor da alimente sau lichide victimei, �ntindeti
victima pe spate dar nu o deplasati daca a suferit rani la spate sau g�t. Daca
victima este inconstienta si prezinta rani grave la maxilar sau la fata, sau
vomita, se �ntoarce pe lateral si sa va asigurati ca respira bine. Va asigurati ca
victima nu sufera de frig, acoperiti-o cu paturi sau haine.Ridicati picioarele
victimei pe un sul sau o gramada de haine, cu conditia ca acest lucru sa nu fie
dureros.
4. Daca victima nu respira, blocati-i narile cu ajutorul degetelor, puneti gura
peste gura deschisa a victimei si dupa ce v-ati umplut plam�nii cu aer suflati
puternic de doua ori �n gura victimei.
5. Pastrativa timp pentru a va re�ncarca plam�nii dupa fiecare manevra de acest
gen.
6. Continuati sa mentineti caile respiratorii ale victimei deschise si verificati
pulsul timp de 5-10 secunde. Daca victima nu are puls �ncepeti masajul caediac.7.
Sunati la 112.8. Continuati respiratia gura la gura, dupa cum urmeaza: suflati
puternic �n gura victimei, o data la 5 secunde, cel putin pe durata unui minut.
9. Daca respiratia victimei nu revine, continuati cu respiratia gura la gura p�na
la sosirea ajutorului sau revenirea victimei la viata.
Copii(peste 12 luni p�n� la 8 ani)
1. �ntindeti victima pe spate si imobilizati �mpreuna spatele, g�tul si capul
victimei, pentru a evita producerea leziunilor la nivelul coloanei vertebrale.
�mpingeti �ncet capul victimei spre �napoi(apas�nd usor pe frunte cu o m�na, cu
cealalta ridic�nd usor de barbie) pentru a elibera caile respiratorii si se mentine
deschisa gura victimei. Se mentin deschise caile respiratorii si verificati
respiratia victimei timp de 5 secunde. Daca victima respira, deschideti si
mentineti deschise caile respiratorii, asigur�ndu-va ca victima nu sufera de alte
rani si �n acest caz sa fiti pregatit sa actionati: nu se vor da alimente sau
lichide victimei, �ntindeti victima pe spate dar nu o deplasati daca a suferit rani
la spate sau g�t. Daca victima este inconstienta si prezinta rani grave la maxilar
sau la fata, sau vomita, se �ntoarce pe lateral si sa va asigurati ca respira bine.
Va asigurati ca victima nu sufera de frig, acoperiti-o cu paturi sau haine.Ridicati
picioarele victimei pe un sul sau o gramada de haine, cu conditia ca acest lucru sa
nu fie dureros.Copii(peste 12 luni p�na la 8 ani)2. Daca copilul nu respira
acoperiti nasul si gura copilului cu gura dumneavoastra, suflati de doua ori cu
putere medie verific�nd daca se ridica pieptul sau burta acestuia.Daca pieptul sau
burta nu se ridica urmati indicatiile din cazul sufocarii.3. Dezlipiti gura de cea
a victimei, verificati daca victima expira prin apropierea urechii de gura si nasul
ei.
4. Verificati pulsul victimei timp de 5-10 secunde.Daca nu are puls, �ncepeti
imediat masajul cardiac.5. Sunati la 112.
6.Continuati cu respiratia gura la gura �n cicluri de o insuflatie la 3 secunde
pentru sugari (sau o insuflatie la fiecare 4 secunde pentru copil)timp de un minut.
7. Daca respiratia victimei nu se reia, continuati cu respiratia gura la gura p�na
la sosirea ajutorului sau revenirea victimei la viata.
Leziuni ale ochilor
Leziuni de natura chimica:1. Mentineti pleoapele deschise, spal�nd ochiul cu jet de
apa continuu timp de 15-30 minute. Protejati celalalt ochi de eventualele picaturi
de apa provenita din ochiul lezat.
2. Aplicati o compresa pe ambii ochi si fixati cu un bandaj.
3. Mergeti urgent la un oftalmolog, sau sunati la 112.
Zg�rieturi, taieturi, corpi straini intraoculari:1. Aplicati o compresa de tifon pe
ambii ochi si fixati-o cu un bandaj.
2. Nu �ncercati sa scoateti sau sa miscati corpul strain din ochi.
3. Va prezentati la un oftalmolog, la urgenta unui spital sau formati 112.
Hipotermie (expunerea prelungita la frig)
Hipotermia poate pune viata �n pericol!
Semnele sunt: temperatura joasa, frisoane, apatie, ameteli, somnolenta si ulterior
pierderea cunostintei.
1. Duceti victima c�t mai repede la un refugiu.
2. Dezbracati victima de hainele umede, �mbracati-o cu haine uscate, acoperiti-o
cu patura sau cu sac de dormit.
3. Sa bea lichide, dar fara alcool!
Degeraturi
Semnele sunt: dureri urmate de umflaturi. Pielea pe zona atinsa este dura si
partial �nghetata.
1. Duceti victima �ntr-un loc cald.
2. �mbaiati zonele afectate �n apa la temperatura corpului(37�C). Miscati usor
zonele degerate, dar nu frecati sau masati.
3. Daca victima este capabila sa bea o baututa calda, i se va da, dar � atentie! �
fara alcool sau cofeina.
4. Se va aplica un pansament usor pe zona (zonele) degerata (degerate). Daca
degetele sunt atinse, se aplica un tifon uscat si steril si se re�ncalzeste dupa
metoda descrisa mai sus.
Insolatii; soc termic; deshidratari
O insolatie poate pune viata �n pericol!
Semnele sunt: cresterea temperaturii corpului, roseata, puls rapid, pierderea
constientei si deshidraterea pielii.
1. duceti victima �ntr-un loc racoros.
2. Victima va fi �ntinsa pe spate cu picioarele usor ridicate.
3. Scoateti sau descheiati hainele victimei.
4. Racoriti victima cu un evantai si aplicati un prosop sau haine umede pe corp
5. Nu se vor da alimente sau lichide victimei. �ntindeti victima pe spate dar nu o
deplasati daca a suferit rani la spate sau g�t. Daca victima este inconstienta si
prezinta rani grave la maxilar sau la fata, sau vomita, se �ntoarce pe lateral si
sa va asigurati ca respira bine. Va asigurati ca victima nu sufera de frig,
acoperiti-o cu paturi sau haine. Ridicati picioarele victimei pe un sul sau o
gramada de haine. Sunati la 112
Deshidratarea
Semnele sunt: temperatura corpului aproape normal, paloare, slabiciune, dureri de
cap, greturi, ameteli, sete si crampe.
1.Duceti victima �ntr-un loc racoros. �ntindeti victima pe spate dar nu o deplasati
daca a suferit rani la spate sau g�t. Daca victima este inconstienta si prezinta
rani grave la maxilar sau la fata, sau vomita, se �ntoarce pe lateral si sa va
asigurati ca respira bine. Va asigurati ca victima nu sufera de frig, acoperiti-o
cu paturi sau haine. Ridicati picioarele victimei pe un sul sau o gramada de haine.
Sunati la 1122. Daca victima este constienta si poate tolera, sa bea o jumatate de
pahar de lichid di 15-15 min. Acest lucru ar trebui sa-i �mbunatateasca starea.
Rani la nivelul capului, g�tului, spatelui si bazinului
1.Nu miscati(deplasati) victima(dec�t �n cazul unui pericol imitent), deoarece
puteti sa-i agravati situatia.2. Sunati la 112.3. Fixati capul si g�tul victimei �n
pozitia �n care a fost gasita, prin aplicarea palmelor pe partile laterale ale
capului.
4. Asigurati o mentinere a caldurii corpului prin paturi sau haine.
Fracturi
1. Daca este posibil, nu deplasati victima.
2. Nu miscati membrul facturat si nu �ncercati sa reduceti factura.
3. �n caz de hemoragie aplicati o compresa curata(tifon ori vata) sau la nevoie,
propria dvs. m�na apas�nd plaga pentru a opri s�ngerarea. Mentineti o presiune
constanta asupra plagii ce putin 5 minute. Daca este posibil, ridicati membrul
ranit(gamba sau bratul) deasupra nivelului inimii. C�nd s�ngerarea s-a oprit,
fixati pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu desfaceti bandajul pentru a verifica
starea plagii! Asigurativa ca bandajul nu este prea str�ns, acest lucru put�nd opri
circulatia sanguina!).Verificati daca pacientul este socat.Nu aplicati niciodata
garou, �n afara situatiei �n care hemoragia nu pote fi controlata altfel iar
victima este �n pericol de moarte. Garourile maresc riscul de amputatie ulterioara!
�n caz de soc �ntindeti victima pe spate dar nu o deplasati daca a suferit rani la
spate sau g�t. Daca victima este inconstienta si prezinta rani grave la maxilar sau
la fata, sau vomita, se �ntoarce pe lateral si sa va asigurati ca respira bine. Va
asigurati ca victima nu sufera de frig, acoperiti-o cu paturi sau haine. Ridicati
picioarele victimei pe un sul sau o gramada de haine. Sunati la 112. Nu se vor da
alimente sau lichide victimei.
Daca sunteti nevoiti sa deplasati victima fara asistenta medicala, faceti-o numai
dupa fixarea membrului fracturat cu o atela facuta dintr-o bucata de lemn sau
dintr-un ziar rulat.
Muscaturi provocate de animale
a. Pisici, c�ini, rozatoare etc. 1. spalati rana cu multa apa.
2. Pansati cu o compresa curata si uscata.
3. Solicitati imediat asistenta medicala.
4. Identificati si capturati animalul, �n vederea unei examinari de specialitate
pentru exluderea unei infectii rabice (turbare).
5. Daca acest lucru nu este posibil, este obligatoriu tratamentul antirabic pentru
a se evita riscul unui posibil deces.b. Muscaturi de sarpe veninos1. Linistiti
victima. Pastrati membrul muscat sub nivelul inimii victimei.
2. Dirijati imediat victima spre spital evit�nd orice efort fizic din partea ei.c.
�ntepaturi de insecte
1. Daca banuiti ca insecta e veninoasa, cereti ajutor la 112.2. Daca victima este
alergica la �ntepaturi de insecte sau daca �n urma �ntepaturii dezvolta o reactie
alergica violenta, sunati la 112.3. Pentru �ntepaturi mici scoateti partea vizibila
a acului cu atentie. Spalati zona �ntepata si aplicati o compresa rece.
Plagi, hemoragii externe
1. Aplicati o compresa curata(tifon ori vata) sau la nevoie, propria dvs. m�na
apas�nd plaga pentru a opri s�ngerarea. Sunati la 112.2. Mentineti o presiune
constanta asupra plagii ce putin 5 minute.
3. Daca este posibil, ridicati membrul ranit(gamba sau bratul) deasupra nivelului
inimii.
4. C�nd s�ngerarea s-a oprit, fixati pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu
desfaceti bandajul pentru a verifica starea plagii! Asigurativa ca bandajul nu este
prea str�ns, acest lucru put�nd opri circulatia sanguina!).
5. Verificati daca pacientul este socat.

Nu aplicati niciodata garou, �n afara situatiei �n care hemoragia nu pote fi

controlata altfel iar victima este �n pericol de moarte. Garourile maresc riscul de
amputatie ulterioara!
Hipoglicemia
Semnele sunt: slabiciune, ameteli, paloare, foame, tremuraturi, transpiratii sau
lesin.
1. Daca victima este inconstienta, sunati la 112.
2. Daca victima este constienta, cresteti nivelul zaharului �n s�nge prin
administrare de alimente sau lichide bogate �n zahar cum ar fi: suc de fructe,
ciocolata, dulciuri sau apa cu zahar, p�na c�nd victima �si recapata fortele; daca
nu, sunati la 112.
3. Anuntati medicul curant de incident
Lesinul
�n general victimele care au suferit un lesin �si revin foarte repede. Daca acest
lucru nu se �nt�mpla, victima poare fi �n pericol mare si trebuie sa sunati la 112.
Apoi:
1. �ntindeti victima pe spate si asigurativa ca respira usor.
2. Linistiti victima, aplic�ndu-i o compresa rece pe fata.
3. Daca victima varsa, se pune �n pozitie laterala si mentineti caile respiratorii
libere
4. Anuntati incidentul medicului de familie.
Criza cardiaca/atac de cord; atacul cerebral
Criza cardiaca
Semnele sunt: durere toracica persistenta cu iradiere spre umeri si bratul st�ng,
respiratie �ntret�iata, buze si unghii violacee.
Atacul cerebral
Semnele sunt: pierderea constientei, paralizia muschilor faciali, stare de
slabiciune pe o parte sau alta a corpului, dificultati �n respiratie, dilatatia
pupilelor, probleme de vorbire.
1. daca victima nu respira si nu are puls, se face imediat respiratie gura la gura
si masaj cardiac extern(V).
2. Daca simtiti pulsul victimei, dar acesta nu respira, se face imediat respiratie
gura la gura(IV).
3. Anuntati 961.
4. Daca victima are tratament medicamentos pentru prevenirea crizelor cardiace si
este constienta, ajutati-o �n luarea medicamentului, conform dozei prescrise.
5. Se mentine victima la caldura, de preferinta �n pozitia sez�nd, p�na la sosirea
medicului.
Pansamente
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica
La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment
fiind capelina care �ncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra
spr�ncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv �nainte si �napoi
(spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, p�na c�nd acopera tot
capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu c�teva ture circulare.Pentru nas,
barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament ��n prastie�, cu
ajutorul unei f�sii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala
nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, leg�nd capetele taiate �ncrucisat.La
nivelul toracelui si abdomenului se face �n functie de tipul plagii si localizare.
�n cazul plagilor penetrante (ad�nci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese
de dimensiuni mai mari dec�t plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei
laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permit�nd pansamentului sa
functioneze ca o supapa. �n timpul inspirului, c�nd toracele se destinde,
pansamentul se v-a lipi de torace nepermit�nd intrarea aerului. �n timpul
expirului, c�nd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui,
permit�nd iesirea aerului si la acest nivel.Daca avem o plaga abdominala vom folosi
pansament pe care de aceasta data �l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca
plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale �n exterior) vom
folosi un pansament umed.La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor
circulare, �n spirala.Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla
�nca �n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat �n pozitia gasita si se transporta
de urgenta la spital.
Hipotermia
O temperatura centrala mai mica de 35 grade C se numeste hipotermie
Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa �ntre 36 - 37 grade C.
Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batr�nii, copiii mici,
traumatizatii, alcoolicii, drogatii, �necatii. Temperatura corpului se pierde mai
repede �n apa dec�t �n aer.

�n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil,

bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta
alterata sau coma. Primul ajutor �n aceste situatii respecta principiile de
evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la
mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava
situatia sau poate duce la stop cardiac.�n cazul pacientilor aflati �n stop cardiac
masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este
mai rigid.

HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT P�NA CE NU ESTE RE�NCALZIT.

Re�ncalzirea hipotermicilor se face lent, 1grad C / ora. Din acest motiv
resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, p�na la atingerea
temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dec�t dupa ce
temperatura corpului este peste 30 grade C.

Metode cunoscute si folosite pentru re�ncalzire sunt:

- re�ncalzire externa pasiva, consta din �nvelirea pacientului cu paturi si
pastrarea lui �n mediu ambiant cald. Acest tip de re�ncalzire se foloseste pentru
pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste
32 grade C;
- re�ncalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului �n
baie cu apa �ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi �ncalzite sau
pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati �n
hipotermie medie cu o temperatura centrala p�na la 31 grade C sau cel mult 30 grade
C. Imersia �n apa calda se foloseste atunci c�nd dorim sa re�ncalzim pacientul
rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura �n mod
rapid.Re�ncalzirea activa centrala: - folosita �n unitati spitalicesti.
Sursa: http://www.sfaturimedicale.ro/ http://www.alpinexpe.ro/
S�NGERAREA DINTR-O RANA DESCHISA
wrist_injury_with_blood.jpgS�NGERAREA DINTR-O RANA DE LA SUPRAFATA CORPULUI SE
POATE PRODUCE DINTR-O RANA USOARA DE TIPUL UNEI �NTEPATURI DE AC, P�NA LA RANI
MAJORE CA O TAIETURA AD�NCA �N CARE ESTE LEZATA O ARTERA IMPORTANTA. TOATE RANILE
NECESITA TRATAMENT CORESPUNZATOR. TRATAREA LOR INADECVATA POATE DUCE LA INFECTII
SEVERE. O PRECAUTIE IMPORTANTA �MPOTRIVA INFECTIILOR ESTE ACEEA DE A VA ASIGURA CA
VACCINAREA ANTITETANICA ESTE LA ZI.
TAIETURILE
�N CAZUL UNEI MICI TAIETURI CARE S�NGEREAZA DOAR PUTIN, SPALATI CU ATENTIE TAIETURA
CU APA SI SAPUN.
APLICATI UN UNGUENT ANTIBIOTIC PENTRU A PREVENI O INFECTIE SI UN BANDAJ PENTRU A
MENTINE RANA CURATA. DACA TAIETURA DUMNEAVOASTRA ESTE MAI AD�NCA -ADICA S�NGERAREA
NU SE OPRESTE DE LA SINE �N DECURS DE C�TEVA MINUTE SAU TAIETURA ESTE MARE,
PROFUNDA SAU ZDRENTUITA PE MARGINI- CONSULTATI-VA MEDICUL. DAR, MAI �NT�I, OPRITI
S�NGERAREA COMPRIM�ND DIRECT LEZIUNEA, FOLOSIND UN BANDAJ STERIL SAU O O BUCATA
CURATA DE MATERIAL. MENTINETI PRESIUNEA P�NA LA OPRIREA S�NGERARII.
CONTUZIILE
CONTUZIILE REZULTA �N GENERAL DE LA O LOVITURA SAU O CAZATURA. S�NGERAREA DE SUB
PIELE PRODUCE O ACUMULARE DE S�NGE (UN HEMATOM). PENTRU REDUCEREA DISCONFORTULUI,
RIDICATI ZONA AFECTATA SI APLICATI PERIODIC GHEATA SAU PANSAMENTE RECI, C�TE 20 DE
MINUTE DE C�TEVA ORI PE ZI, TIMP DE 1-2 ZILE.

�NTEPATURI
CALCAREA PE UN CUI CONSTITUIE CEL MAI FRECVENT MOD DE PRODUCERE A UNEI RANI PRIN
�NTEPARE. O ASEMENEA RANA NU DETERMINA, DE OBICEI, O S�NGERARE ABUNDENTA. DE
REGULA, S�NGERAREA ESTE MICA SI PARE SA SE OPREASCA APROAPE INSTANTANEU. ACEASTA NU
�NSEAMNA CA NU ESTE NECESAR TRATAMENT. LEZIUNILE PRIN �NTEPARE SUNT PERICULOASE
DATORITA RISCULUI DE INFECTARE. OBIECTUL CU CARE S-A PRODUS LEZIUNEA, �N SPECIAL
DACA A FOST �N CONTACT CU PAM�NTUL, POATE CONTINE SPORI AI BARILULUI TETANIC SAU AI
ALTOR BACTERII. EXISTA, �N ACEST CAZ, RISCUL UNEI INFECTII SEVERE. O RANA PRODUSA
PRIN �NTEPAREA PICIORULUI PRIN PANTOF ESTE �N MOD PARTICULAR SUSCEPTIBILA DE A
DETERMINA O INFECTIE SEVERA.

�N CAZUL �NGRIJIRII UNEI RANI PRODUSE PRIN �NTEPARE, OPRITI S�NGERAREA, DACA ESTE
CAZUL, PRIN COMPRESIA RANII CU AJUTORUL UNEI COMPRESE STERILE SAU A UNEI C�RPE
CURATE. APOI, CAUTATI AJUTOR MEDICAL DE URGENTA, PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR.
DACA S�NGERAREA ESTE MINORA, UNII MEDICI RECOMANDA SA LASAM SA SE SCURGA PUTIN
S�NGE PENTRU O PERIOADA SCURTA DE TIMP PENTRU CURATAREA RANII. DAR, NU SE STIE DACA
ACEST LUCRU POATE REDUCE RISCUL DE INFECTIE.

LEZAREA TESUTURILOR MOI

�N CAZUL LEZARII TESUTURILOR MOI, PE L�NGA RANIREA PIELII ARE LOC SI LEZAREA
TESUTURILOR SUBIACENTE CUM AR FI MUSCHII, TESUTUL DE SUSTINERE SI VASELE DE S�NGE.
ACESTE LEZIUNI POT REZULTA �N URMA LOVIRII SAU TAIERII SEVERE A ZONEI RESPECTIVE,
ATUNCI C�ND PIELEA ESTE SEPARATA DE TESUTURILE SUBIACENTE SAU C�ND PIELEA ESTE
�NDEPARTATA �N MOD FORTAT. LEZAREA TESUTURILOR MOI NECESITA �NGRIJIRE MEDICALA
SPECIFICA. COMPRIMATI ZONA LEZATA PENTRU OPRIREA S�NGERARII SI CHEMATI AJUTOR
MEDICAL DE URGENTA.

LEZIUNI ABDOMINALE
DATORITA POSIBILITATII LEZARII ORGANELOR INTERNE, ORICE LEZIUNE CARE PENETREAZA
PERETELE ABDOMINAL ESTE O LEZIUNE POTENTIAL GRAVA. DACA DUMNEAVOASTRA SAU CINEVA CU
CARE SUNTETI PREZENTATI O ASEMENEA PLAGA ABDOMINALA, CHEMATI AJUTOR MEDICAL DE
URGENTA. �NAINTE SA DEPLASATI PE CINEVA CU O RANA ABDOMINALA, POZITIONATI PERSOANA
RESPECTIVA PE SPATE. DACA NU PROTRUZIONEAZA NICI UN ORGAN INTERN PRIN RANA, APASATI
PE RANA FOLOSIND UN BANDAJ STERIL SAU O C�RPA CURATA PENTRU A OPRI S�NGERAREA. DUPA
OPRIREA HEMORAGIEI, FIXATI BANDAJUL CU O BANDA ADEZIVA. �N CAZUL �N CARE EXISTA
DEPLASARI DE ORGANE INTERNE, NU �NCERCATI SA LE REPOZITIONATI. ACOPERITI RANA CU O
BUCATA DE �MBRACAMINTE.
PIERDEREA STARII DE CONSTIENTA
faint.jpgPIERDEREA BRUSCA A STARII DE CONSTIENTA ESTE UNUL DINTRE CELE MAI
ALARMANTE EVENIMENTE MEDICALE. DE EXEMPLU, ANUMITE PERSOANE, PERFECT SANATOASE,
LESINA LA VEDEREA S�NGELUI SI �SI REVIN COMPLET �N DECURS DE C�TEVA MINUTE. CU
TOATE ACESTEA, ORICE PIERDERE A STARII DE CONSTIENTA TREBUIE TRATATA CA POTENTIALA
URGENTA MEDICALA SERIOASA. O PERSOANA AFLATA �N STARE DE INCONSTIENTA TREBUIE SA
PRIMEASCA ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA.

PERSOANELE LESINA �N MOMENTUL �N CARE APORTUL DE S�NGE SPRE CREIER SCADE PREA MULT.
CEL CARE LESINA DEVINE PALID DEOARECE EXISTA PREA PUTIN S�NGE CARE AJUNGE LA
NIVELUL PIELII SI APOI PERSOANA RESPECTIVA �SI PIERDE TEMPORAR STAREA DE
CONSTIENTA. DE OBICEI, DUPA UN MINUT DE STAT CULCAT, FLUXUL SANGVIN �N DIFERITE
ZONE ALE CORPULUI ESTE RESTABILIT SI PERSOANA �SI RECAPATA STAREA DE CONSTIENTA.

EPISOADELE DE PIERDERE A CONSTIENTEI POT FI FARA SEMNIFICATIE MEDICALA SAU, DIN

CONTRA, POT SEMNALIZA O AFECTIUNE SERIOASA. EXISTA DIFERITE TULBURARI MEDICALE,
PRINTRE CARE TULBURARI GRAVE DE RITM CARDIAC SI EPISOADE SEVERE DE TUSE CARE POT
DETERMINA STARI DE PIERDERE A CONSTIENTEI. ANUMITE PERSOANE LESINA C�ND SUNT FOARTE
OBOSITE, C�ND PRIMESC VESTI CARE-I INDISPUN DIN PUNCT DE VEDERE EMOTIONAL SAU
ATUNCI C�ND VAD CEVA TULBURATOR. FRECVENTA CARDIACA SI TENSIUNEA ARTERIALA SCAD.
ORIC�T DE BANAL AR PUTEA PAREA UN LESIN, EL AR TREBUI TRATAT CA URGENTA MEDICALA
P�NA LA DISPARITIA SIMPTOMELOR SI IDENTIFICAREA CAUZEI.

PUTETI FACE MAI MULTE LUCRURI PENTRU A AJUTA O PERSOANA CARE A LESINAT SAU SIMTE CA
ESTE PE CALE SA LESINE:

CULCATI PERSOANA RESPECTIVA.

DACA CINEVA SE PL�NGE DE O STARE DE LESIN SAU AMETEALA, �N TIMP CE STA �N JOS SAU
�N PICIOARE, SFATUITI PERSOANA SA SE �NTINDA. DACA NU EXISTA SPATIUL NECESAR,
AJUTATI PERSOANA SA SE APLECE �NAINTE �N TIMP CE STA ASEZATA SI SA-SI PUNA CAPUL
�NTRE GENUNCHI. ACEST LUCRU VA AMELIORA FLUXUL SANGVIN SPRE CREIER.

DACA PERSOANA LESINA RAM�N�ND ASEZATA, CULCATI-O REPEDE PE JOS.

POZITIONATI PERSOANA RESPECTIVA PE SPATE

DACA, DATORITA UNUI EPISOD DE PIERDERE A CONSTIENTEI, PERSOANA CADE, CULCATI-O PE

SPATE. CEI CE �SI PIERD STAREA DE CONSTIENTA POT UNEORI VOMITA, ASTFEL CA AR TREBUI
SA VERIFICATI DACA NU EXISTA OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII. VERIFICATI, DE
ASEMENEA, SEMNELE VITALE. DE EXEMPLU, MAI RESPIRA VICTIMA? PUTETI SIMTI PULSUL?
ACESTA POATE FI SLAB SI �NCET, ASA CA TREBUIE SA VERIFICATI CU ATENTIE.

DACA S-A OPRIT RESPIRATIA, ESTE VORBA DE CEVA MAI SERIOS DEC�T UN SIMPLU LESIN.
�NCEPETI IMEDIAT RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA. PUNETI PE ALTCINEVA SA CHEME AJUTOR
MEDICAL DE URGENTA. DACA PERSOANA RESPECTIVA RESPIRA, PUNETI-I PICIOARELE PE UN
SCAUN SAU PE UN ALT OBIECT �NALTAT, ASTFEL �NC�T SA FIE MAI SUS DEC�T CAPUL.
ACEASTA POZITIE VA CRESTE FLUXUL SANGVIN SPRE CREIER.

DESFACETI CUREAUA, CRAVATA SAU ORICE �MBRACAMINTE PREA STR�MTA. PERSOANA �SI POATE
REVENI RAPID.

DUPA LESIN, CULOAREA FETEI VICTIMEI AR TREBUI SA REVINA LA NORMAL. DESEORI, VICTIMA
SE POATE SIMTI SLABITA O SCURTA PERIOADA DUPA LESIN, ASA CA MENTINEREA POZITIEI
CULCAT C�TEVA MINUTE �N PLUS ESTE O IDEE BUNA.

DACA PERSOANA A FOST ACCIDENTATA �N CAZUL UNEI CAZATURI ASOCIATE UNUI LESIN,
TRATATI ORICE ECHIMOZA, RANA SAU TAIETURA. CHEMATI AJUTOR MEDICAL DE URGENTA DACA
LEZIUNEA PARE GRAVA.