Sunteți pe pagina 1din 16

IV.2.

Protecţia de curent

Scurtcircuitele sunt caracterizate prin creşteri ale curenţilor faţă de regimul normal. Protecţiile
de curent din SE sunt în general protecţii maximale de curent şi acţionează atunci când valorile
curenţilor depăşesc anumite valori prestabilite.

Protecţiile de curent se realizează cu relee de curent, care pot fi conectate:

direct în circuitul primar protejat, numite relee primare;

prin intermediul TC, numite relee secundare.

În fig. IV.2 a, b, c sunt prezentate trei modalităţi de reprezentare a protecţiilor de curent cu relee
secundare, care sunt constituite dintr-un ansamblu – transformator de curent şi releu de curent.

Fig. IV.2. Protecţii de curent


Protecţia de curent acţionează, releul de curent închizându-şi contactul normal deschis, atunci
când curentul primar Ip, în sensul creşterii, devine:

I p ≥ I pp(IV.1)

unde Ipp se numeşte curent de pornire al protecţiei.

Curentului de pornire al protecţiei, care este un curent primar, îi corespunde un curent de


pornire al releului Ipr, care este un curent secundar:

I =
pr

I
pp

(IV.2)

n
TC

Protecţia de curent îşi revine, releul de curent deschizându-şi contactul, atunci când curentul
primar, în sensul descreşterii devine:

I p < Irev. p , (IV.3)

unde Irev.p se numeşte curent de revenire al protecţiei.


Curentului de revenire al protecţiei – curent primar – îi corespunde un curent de revenire al
releului Irev.r – curent secundar:

Protecţia sistemelor electrice

I =
rev.r

I
rev. p

(IV.4)

n
TC

Caracteristicile de acţionare ale unui releu de curent cu contact normal deschis (cnd) şi normal
închis (cnî) sunt prezentate în fig. IV.3a şi b, unde y indică starea contactului releului.
Fig. IV.3. Caracteristicile releelor maximale de curent: cnd (a) şi cnî (b)

Se defineşte coeficientul de revenire Krev al releelor maximale şi al protecţiei maximale de


curent,

K =
rev

I
rev.r

I
rev. p

<1

(IV.5)

I
pr

I
pp
Condiţia de sensibilitate impune un coeficient Krev cât mai apropiat de unitate, iar siguranţa în

funcţionare impune să fie subunitar. Releele maximale electromagnetice de curent au Krev =

0,85 iar pentru cele electronice, Krev =0,99.

Fig. IV.4. Protecţia maximală de curent: stabilirea valorilor Ipp, Irev p în raport cu domeniul
regimului normal şi cel al regimului de scurtcircuit

În fig. IV.4 este indicat modul în care trebuie să fie stabilite, în general, valorile
curenţilor Ipp şi Ipr în raport cu curentul nominal (In) şi de sarcină maximă (Isarc.max) pe de o

parte şi în raport cu curentul de scurtcircuit minim (Isc.min) pe de altă parte, adică:

pp

>I

(IV.6)

si

<I
pp

sc.min

De asemenea, pentru ca o protecţie de curent să-şi revină după lichidarea unui defect pe un
element vecin de către protecţia acelui element, sunt necesare şi condiţiile:

I >I , sau I > I (IV.7)


rev. p n rev. p sarc.max

Prin introducerea unui coeficient de siguranţă Ksig > 1, relaţiile (IV.7) devin:

I =K I , sau I = K I (IV.8)
rev. p sig n rev. p sig sarc.max.
Din expresiile (IV.5) şi (IV.8), rezultă:

I =
pp

K
sig

⋅ In , sau

I =
pp

K
sig

⋅I
sarc.max.

(IV.9)

K
rev

K
rev
care constituie relaţiile uzuale pentru calculul mărimilor de pornire ale protecţiei maximale de
curent.

Fig. IV.5. Protecţie maximală de curent de secvenţă inversă

Pentru detectarea unor defecte nesimetrice se folosesc protecţii de curent de secvenţă inversă
(împotriva defectelor bifazate) şi protecţii de curent de secvenţă homopolară (împotriva
defectelor monofazate). Protecţia de curent de secvenţă inversă este constituită din
transformatoare de curent, filtru de curent de secvenţă inversă şi releu de curent, fig. IV.5, iar
curentul de pornire trebuie să îndeplinească condiţia:

I >I
pp dez.max FCSI ,

(IV.10)

iar protecţia de curent de secvenţă homopolară se realizează conform schemelor din fig. III.10
a, b, c (cu FCSH sau TSH), cu un curent de pornire:

I >I .
pp dez. max FCSH

(IV.11)
Protecţiile de curent, în structurile din fig. IV.2, IV.5 şi III.10 nu sunt selective conform
principiului de funcţionare: selectivitatea se asigură în cazul unor configuraţii radiale prin
temporizări eşalonate în trepte iar în cele cu alimentare bilaterală prin temporizări şi
direcţionări corespunzătoare.

Protecţiile maximale de curent, temporizate, se utilizează, în general ca protecţiile de rezervă


împotriva defectelor pe elementele vecine (protecţie de rezervă de la distan ţă) şi protecţie de
rezervă în cazul defectelor pe propriul EP (protecţie de rezervă locală), în cazul

6
Protecţia sistemelor electrice

generatoarelor, transformatoarelor şi liniilor electrice şi ca protecţie de bază în cazul


motoarelor electrice.

Releele de curent utilizate în structura protecţiilor de curent se clasifică în două categorii, din
punctul de vedere al dependenţei timpului propriu de acţionare ta în funcţie de

valoarea curentului prin releu, ta = f(Ir) şi anume:

relee de curent cu caracteristică independentă, pentru care:

∞,

pentru

<I
ta =
pr
pentru
I t
a

≥I

0,

= K

pr ,

pentru

I
r

> I pr

relee de curent cu caracteristică dependentă, pentru care:

∞,

pentru

I α
Ir
r

< I pr
unde K şi α sunt constante.

(IV.12)

(IV.13)

Tab. 1.
Cu caracteristică independentă

Cu caracteristică dependentă

releu

Electromecanic

Static (electronic)

Electromecanic

Static (electronic)

Electromagnetic

Analogic

Numeric

De inducţie

Analogic

Numeric

Tip
Caracteristicăintrare–ieşire

K
rev

0,85
0,99

0,99

0,9

0,99

0,99

Timp

Zecimi de secundă –

propriu de

Zeci de ms

3 ms÷10 ms

Secunde

acţionare

ta
secunde

În tabelul 1 sunt prezentate sintetic, tipurile de relee de curent, caracteristicile intrare-ieşire, coeficienţii de revenire Krev,

caracteristicile ta = f(Ir) şi valorile timpului de acţionare ta.

În funcţie de tipurile de relee utilizate, protecţiile de curent pot fi cu caracteristică independentă sau cu
caracteristică dependentă.