Stiluri de invatare - chestionar HoneyMumford

Stiluri de învăţare
Chestionar adaptat după Peter Honey şi Alan Mumford
Introducere
Acest chestionar este destinat să descopere care este/sînt stilul/stilurile tău/tale preferat(e) de învăţare. De-a lungul
anilor probabil că ţi-ai dezvoltat anumite obiceiuri de învăţare, care te ajută să beneficiezi mai mult de anumite
experienţe decît de altele. Dacă nu eşti conştient de aceasta, chestionarul te va ajuta să îţi identifici preferinţele în
domeniul învăţării, în aşa fel încît să fii într-o situaţie mai bună atunci cînd trebuie să alegi acele experienţe de
învăţare care ţi se potrivesc.
Chestionarul nu impune nici un fel de limite de timp. Îţi vor trebui probabil 10-15 minute. Acurateţea rezultatelor
depinde de cît de sincer(ă) poţi fi. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Dacă în privinţa unui enunţ înclini mai mult
spre da, decît spre nu, încercuieşte numărul enunţului. Dacă în privinţa altui enunţ înclini mai multe spre nu, decît spre
da, taie numărul enunţului cu un „X”. Ai grijă ca numărul fiecărui enunţ să fie încercuit sau tăiat cu un „X”.

1 Îmi asum întotdeauna riscuri rezonabile, dacă le consider justificate.

2 Am tendinţa de a rezolva problemele utilizînd abordarea pas cu pas, evitînd ideile
fanteziste.
3 Am un stil direct, care nu acceptă nonsensurile.
4 În experienţa mea acţiunile bazate pe sentimente sînt adesea la fel de sănătoase ca
cele bazate pe o analiză grijulie.
5 Factorul cheie în judecarea unei idei sau soluţii propuse este dacă aceasta va
funcţiona în practică sau nu.
6 Cînd aud despre o idee sau abordare nouă, îmi place să încep să mă gîndesc cum s-o
aplic în practică cît mai repede.
7 Îmi place să urmez o abordare de auto-disciplină, să stabilesc rutine clare şi modele
de gîndire logică.
8 Mă mîndresc cu faptul că fac o muncă temeinică, metodică.
9 Mă descurc cel mai bine cu oamenii logici, analitici şi mai puţin bine cu cei spontani,
„iraţionali”.
10 Mă ocup de interpretarea datelor disponibile mie şi evit să mă reped să trag
concluzii.
11 Îmi place să ajung la o decizie cu grijă, după ce am cîntărit mai multe alternative.
12 Mă simt atras(ă) de ideile noi, mai puţin obişnuite, decît de cele practice.
13 Nu mă simt bine în situaţiile în care nu mă pot încadra într-un model coerent.
14 Îmi place să-mi leg acţiunile de un principiu general.
15 La şedinţe am reputaţia că merg direct la problemă, indiferent ce părere au ceilalţi.
16 Cu cît am mai multe date, cu atît mai bine. Prefer să am cît mai multe surse de
informaţie cu putinţă.
17 Am tendinţa de a mă irita atunci cînd oamenii cu care vorbesc nu iau lucrurile suficient
de în serios.
18 Prefer să reacţionez la evenimente pe bază de spontaneitate şi flexibilitate, decît să-
mi planific lucrurile dinainte.

4 ianuarie 2014 1/5

 Stiluri de invatare - chestionar HoneyMumford

19 Îmi displace foarte mult să trebuiască să-mi prezint concluziile sub presiunea unor
termene limită foarte strînse, cînd aş putea să mă gîndesc mai mult timp la problemă.
20 De regulă, judec ideile altor oameni în special pe baza calităţilor lor practice.
21 Mă irită adesea oamenii care vor să se arunce cu capul înainte într-o chestiune.
22 Prezentul este mult mai important decît să te gîndeşti la trecut sau viitor.
23 Cred că deciziile bazate pe o analiză temeinică a tuturor informaţiilor sînt mai
sănătoase decît cele bazate pe intuiţie.
24 La întîlniri îmi face plăcere să contribui cu idei, exact aşa cum îmi vin în minte.
25 Am tendinţa de a vorbi mai mult decît se cuvine şi ar trebui să-mi dezvolt calităţile de
ascultător.
26 La şedinţe îmi pierd răbdarea cînd oamenii pierd din vedere obiectivele.
27 Îmi face plăcere să-mi comunic ideile şi opiniile celorlalţi.
28 La şedinţe, oamenii ar trebui să fie realişti, să rămînă la problemă şi să evite să se
delecteze cu idei şi opinii fanteziste.
29 Îmi place să iau în considerare mai multe alternative înainte să mă decid.
30 Ţinînd seama de modul în care reacţionează colegii mei la şedinţe, recunosc că sînt, în
general, mai obiectiv şi puţin emoţional.
31 La şedinţe am tendinţa să mă menţin mai mult în umbră, decît să preiau conducerea şi
să vorbesc cel mai mult.
32 Prefer să ascult, decît să vorbesc.
33 Consider că în cele mai multe cazuri scopul scuză mijloacele.
34 Atingerea obiectivelor şi ţintelor grupului trebuie să fie mai importantă decît
sentimentele şi obiecţiile individuale.
35 Fac tot ceea ce pare necesar pentru ca treaba să fie făcută.
36 Mă plictisesc repede de munca metodică, detaliată.
37 Sînt dornic(ă) să explorez ipotezele şi principiile de bază şi să argumenteze lucrurile şi
evenimentele cu ajutorul lor.
38 Îmi place ca şedinţele să se desfăşoare după anumite linii metodice, să se respecte
agendele stabilite.
39 Evit temele subiective sau ambigue.
40 Îmi face plăcere caracterul dramatic şi incitant al unei crize.

4 ianuarie 2014 2/5

 Stiluri de invatare - chestionar HoneyMumford
Foaia de punctaj
Încercuieşte numărul enunţului care a fost încercuit şi în lista anterioară şi fă totalul pe orizontală:
Total
1 4 12 18 22 24 25 27 36 40 Stil activ
8 10 11 16 19 21 23 29 31 32 Stil reflexiv
2 7 9 13 14 17 30 37 38 39 Stil teoretizant
3 5 6 15 20 26 28 33 34 35 Stil pragmatic
Tabelul semnificaţiei punctajului
Dublează punctajul total pe care l-ai înregistrat pe fiecare din cele 4 linii de deasupra:
Punctaj dublu Punctaj dublu Punctaj dublu Punctaj dublu
Stil activ: ............. Stil reflexiv: ........... Stil teoretizant: ............. Stil pragmatic: .............
În tabelul de mai jos încercuieşte numărul care reprezintă punctajul tău dublat în fiecare din cele 4 coloane
din stînga şi citeşte semnificaţia în coloana din dreapta:
Stil activ Stil reflexiv Stil teoretizant Stil pragmatic Semnificaţia
20 20 20 20
19
18 19
17 19 19
Preferinţă foarte puternică
16 18 18
15 17
14
13 18 16 17

12 17 15 16
16 Preferinţă puternică
11 15 14 15

10 14 13 14
9 13 12 13
Preferinţă moderată
8
7 12 11 12

6 11 10 11
5 10 9 10 Preferinţă scăzută
4 9 8 9

3 8 7 8
7 6 7
6 5 6
2 5 4 5
4 4 Preferinţă foarte scăzută
1 3 3 3
2 2 2
0 1 1 1
0 0 0

4 ianuarie 2014 3/5

 Stiluri de invatare - chestionar HoneyMumford
Descrierea generală a stilurilor de învăţare
după Peter Honey şi Alan Mumford
Diferite persoane învaţă în diferite moduri. Aţi observat pe cineva care citeşte cu mare atenţie instrucţiunile
de folosire ale televizorului nou cumpărat, înainte de a-l pune în priză pentru prima oară? Aţi văzut pe cineva
care butonează imediat mobilul nou cumpărat, în încercarea de a descoperi cum se foloseşte?
În mod empiric s-au identificat 4 stiluri diferite de învăţare. Fiecare persoană trebuie să identifice tipul de
învăţare pe care îl preferă, pentru că învăţarea este mai facilă şi mai rapidă atunci cînd se poate utiliza
acest stil.
Stilul activ
Activiştii se implică fără şovăială în experienţe noi. Le place ceea ce se întîmplă aici şi acum, şi sînt mulţumiţi
să se lase dominaţi de experienţele imediate. Au o gîndire deschisă, nu sînt sceptici şi aceasta îi face să fie
entuziasmaţi de tot ceea ce e nou. Filozofia lor este „Încerc orice pentru o dată în viaţă”. Au tendinţa de a
acţiona mai întîi şi a examina consecinţele după aceea. Zilele lor sînt pline de activităţi. Rezolvă problemele
prin brainstorming. Imediat ce emoţia produsă de o activitate moare, se preocupă să găsească alta. Preferă
să ia iniţiativa şi prosperă datorită provocărilor experienţelor noi, dar le plictiseşte implementarea şi
consolidarea pe termen lung, sînt persoane gregare, cărora le place să lucreze cu alţi oameni, dar încearcă
să centreze toată activitatea în jurul lor înşişi.
Activiştii învaţă cel mai bine atunci cînd: Activiştii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
• Sînt implicaţi în noi experienţe, probleme şi • Ascultă prelegeri sau explicaţii lungi
oportunităţi de acţiune • Citesc, scriu sau se gîndesc singuri la o
• Lucrează cu alţii în grup pentru simulări, anumită temă
jocuri de roluri, lucru în echipă • Absorb şi înţeleg datele transmise
• Li se dă spre soluţionat o sarcină dificilă • Urmăresc instrucţiuni precise de lucru
• Conduc şedinţe, discuţii
Stilul reflexiv
Gînditorii doresc să-şi acorde un răgaz pentru a cîntări şi observa experienţele din mai multe perspective.
Stau deoparte şi observă situaţia din diferite perspective. Adună datele, atît direct, cît şi prin intermediul
altora, şi preferă să se gîndească la ele temeinic înainte de a ajunge la o concluzie. Colectarea şi analiza
temeinică a datelor despre experienţe şi evenimente este ceea ce contează cel mai mult, astfel că au
tendinţa de a amîna formularea unei concluzii definitive cît mai mult timp cu putinţă. Filozofia lor este să fie
precauţi. Sînt oameni care gîndesc mult şi cărora le place să ia în considerare toate unghiurile de vedere şi
implicaţiile înainte de a face o mişcare. La şedinţe şi în discuţii preferă să stea pe un scaun mai în spate. Le
place să-i urmărească pe ceilalţi în acţiune. Îi ascultă pe ceilalţi şi văd cum se orientează discuţia înainte de
a-şi prezenta propria părere. Au tendinţa de a nu ieşi în evidenţă şi un aer oarecum distant, tolerant. Atunci
cînd acţionează, o fac într-un cadru mai amplu, care include şi trecutul şi prezentul, observaţiile celorlalţi şi
observaţiile proprii.
Gînditorii învaţă cel mai bine atunci cînd: Gînditorii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
• Observă persoane sau grupuri în timp ce • Acţionează ca lideri de echipă sau joacă
realizează anumite activităţi roluri în faţa celorlalţi
• Au ocazia de a analiza ceea ce s-a • Trebuie să facă unele acţiuni fără a avea
întîmplat şi de a se gîndi la lecţiile învăţate timp suficient de pregătire
• Produc analize şi rapoarte în condiţii de • Sînt puşi în faţa unei situaţii în care trebuie
termene relaxate (nu pe termen scurt) să acţioneze, nu să gîndească
• Se confruntă cu termene urgente şi sînt
presaţi să acţioneze

4 ianuarie 2014 4/5

 Stiluri de invatare - chestionar HoneyMumford

Stilul teoretizant
Teoreticienii adaptează şi integrează observaţiile în teorii complexe, dar sănătoase din punct de vedere
logic. Le place să înţeleagă teoria şi să fie totul clar înainte de a pune ceva în practică. Gîndesc problemele
într-un mod vertical, logic, pas cu pas. Asimilează faptele disparate în teorii coerente – au tendinţa să fie
perfecţionişti, care nu au odihnă pînă nu limpezesc lucrurile şi nu le includ într-o schemă raţională. Le place să
analizeze şi să sintetizeze. Le plac ipotezele fundamentale, principiile, teoriile, modelele şi sistemele de
gîndire. Filozofia lor se mîndreşte cu raţionalitatea şi logica: „Dacă e logic e bun”. Întrebările pe care le pun
cel mai des sînt. „E logic?” „Cum se potriveşte cu aceasta?” Care sînt ipotezele de bază?”. Au tendinţa de a fi
detaşaţi, analitici şi devotaţi obiectivităţii raţionale, le plac mai puţin lucrurile subiective şi ambigue.
Abordarea unei probleme este în cazul lor întotdeauna logică. Aşa este alcătuită gîndirea lor şi resping în
mod rigid tot ceea ce nu se potriveşte cu aceasta. Preferă să maximizeze certitudinea şi nu le plac judecăţile
subiective, gîndirea laterală şi nimic superficial.
•
Teoreticienii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
Teoreticienii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
• Se află în situaţii complexe, unde îşi pot utiliza
cunoştinţele şi aptitudinile • Trebuie să participe la situaţii care pun
• Situaţiile sînt clar structurate şi cunosc accent pe emoţii şi sentimente
obiectivele de urmărit • Activitatea nu este clar structurată sau
• Li se oferă idei interesante sau concepte, chiar indicaţiile furnizate sînt confuze
dacă nu sînt de uz imediat sau relevante pentru • Trebuie să facă unele lucruri fără să li se
tema cursului explice principiile sau conceptele implicate
• Au şansa de a pune întrebări şi de verifica ideile • Se simt pe altă lungime de undă faţă de
care stau în spatele conceptelor vehiculate ceilalţi participanţi (cu stiluri diferite de
învăţare)
Stilul pragmatic
Pragmaticii sînt gata să încerce idei, teorii şi tehnici noi pentru a vedea dacă funcţionează în practică. Le
place să primească cîteva indicaţii practice şi tehnici de bază de la cineva. Caută idei noi şi profită de prima
ocazie pentru a experimenta idei noi pe care doresc să le încerce în practică. Le place să acţioneze rapid şi
cu încredere în cazul ideilor care îi atrag. Au tendinţa să fie nerăbdători cînd discuţiile se prelungesc prea
mult pentru analiza unei chestiuni. Sînt în esenţă practici, oameni cu picioarele pe pămînt cărora le place să ia
decizii practice şi să rezolve probleme. Reacţionează la probleme şi oportunităţi „ca provocări”. Filozofia lor
este „Există întotdeauna o cale mai bună” şi „Dacă funcţionează, e bun”. Le plac conceptele care se pot
aplica imediat în practică la locul lor de muncă. Au tendinţa să fie nerăbdători cînd se confruntă cu discuţii
lungi şi preferă acţiunile practice, nesofisticate.
Pragmatiştii învaţă cel mai puţin atunci cînd: Pragmatiştii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
• Există o legătură evidentă între tema cursului şi • Nu există nici un beneficiu clar sau imediat
locul de muncă care să poată fi obţinut
• Au şansa de a încerca practicile prezentate şi să • Nu există instrucţiuni sau recomandări de
dea feedback – de exemplu jocul de roluri aplicare practică a conceptelor prezentate
• Le sînt prezentate tehnici cu avantaje evidente, de • Nu există aparent nici un fel de recuperare
exemplu reducerea timpului pentru realizarea unei a investiţiei în învăţare, de exemplu cursuri
anumite activităţi mai scurte
• Li se prezintă un model pe care îl pot copia, de • Acţiunea de formare este “doar teorie”
exemplu un film sau o personalitate recunoscută
Majoritatea persoanelor au stiluri de învăţare care înglobează anumite elemente ale acestor 4 stiluri „pure”.
Trebuie doar determinat stilul predominant şi cel nesemnificativ, pentru a putea identifica situaţiile optime de
învăţare pentru o persoană.

4 ianuarie 2014 5/5