RAPSODIÁ,  A compune și a recita poeme epice.– Din rapsodie.

balét  ] 1 Dans artistic figurativ, executat de una sau mai multe persoane, după o compoziție
muzicală. 2 Spectacol format din balete (1). 3 Ansamblu de balerini și balerine.

SIMFONÍE, simfonii, s. f. 1. (În trecut) Ansamblu de sunete consonante sau de sunete muzicale;

compoziție muzicală instrumentală (cu soliști, cor); (sens curent) compoziție muzicală amplă pentru
orchestră, care cuprinde de obicei trei sau patru părți. ◊ Simfonie concertantă = compoziție muzicală
rezultată din îmbinarea simfoniei și a concertului instrumental.

CONCÉRT, concerte, s. n. 1. Manifestare publică, spectacol în care sunt interpretate lucrări muzicale. ♦

Piesă muzicală amplă scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de
orchestră. ◊ Concert pentru orchestră = lucrare orchestrală de virtuozitate. 2. (Rar) Înțelegere, unire,
acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun. – Din fr. concert, it. concerto.

Cvartetul de coarde este un ansamblu muzical pentru interpreți de instrumente cu coarde - de regulă

două viori, o violă și violoncel - sau o lucrare scrisă pentru un asemenea grup. Cvartetul de coarde este
unul dintre cele mai frecvent utilizate ansambluri de cameră folosite în muzica clasică, majoritatea
compozitorilor din secolul al XVIII-lea încoace compunând cvartete pentru coarde.

Istoria Teatrului de Operă moldovenesc începe în 1956 cu montarea operei „Grozovanul” de David
Gherşfeld. În prima perioadă de activitate a teatrului (1956-1970)  se cristalizează repertoriul care
include atît opere naţionale, cît şi  creaţii din patrimonial  liric universal. La finele anilor ’70 repertoriul
include patru opere naţionale – „Grozovanul”  şi „Aurelia” de D. Gherşfeld, „Balada eroică” de A. Stîrcea,
„Casa mare” de M. Kopytman şi un număr impresionant de opere din patrimonial universal –  „Rigoletto”,
„Traviata”, „Aida”, „Othello”, „Trubadurul” de G. Verdi; „Tosca” şi „Madame Butterfly” de G. Puccini;
„Paiaţe” de R. Leoncavallo, „Bărbierul din Sevilla” de G.Rossini, „Carmen” şi „Pescuitorii de perle” de G.
Bizet; „Faust” de Ch.Gounod; opereta „Baronul Ţiganilor” de J. Strauss, „Evgheni Oneghin” de P.
Ceaikovski, „Mireasa Ţarului” de N. Rimski-Korsakov, „Iarmarocul din Sorocineţ” de M. Musorgski
„Cneazul Igor” de A. Borodin).
În această perioadă se pune baza unei şcoli de canto academic în Moldova prin activitatea unor iluştri
solişti ca Valentina Saviţkaia, T. Kuzminov, B. Raisov, Polina Botezat, E. Ureche, N. Başkatov, Tamara
Alioşina, Ludmila Alioşina, V. Tretiak, Ludmila Erofeeva, V. Kurin, C. Cramarciuc, A. Şevcenco, I. Gheil,
I. Kogan, Daria Spravţeva, Kira Gorlaci, E. Lica, Emilia Parnichi, A. Fomenco.  În 1967, la Tokio, la
Concursul internaţional al interpreţilor lirici în numele lui Miura Tamaki, Maria Bieşu devine deţinătoarea
titlului de Prima Cio-Cio-San a lumii.
Un aport important în promovarea artei lirice naţionale l-au adus regizorii G. Ghelovani şi E. Platon;
dirijorii: M. Şepper, B. Miliutin, I. Alterman, L. Hudolei şi dirijorul de cor Gh. Strezev.
Perioada 1970-1991 – este o  etapă de înflorire a teatrului. Se îmbogăţeşte repertoriul teatrului, este
completată trupa artistică, se dezvoltă dotările tehnice şi relaţiile de colaborare cu omologii, atît din
spaţiul unional, cît şi din afara hotarelor URSS. Instituţia era apreciată ca una dintre cele mai
reprezentative scene lirice din întregul spaţiu sovietic. Iniţial teatrul liric era organizat în sediul comun şi
pentru teatrul dramatic. În 1980 este inaugurat sediul nou al Teatrului de Operă şi Balet cu toate dotările
tehnice necesare unui teatru liric.
În anii' 70-80 au fost lansate nume cunoscute a scenei lirice din Moldova ca: Mihai Munteanu, Vladimir
Dragoş, Svetlana Burghiu, L. Aga, V. Calestru, V.Zaklikovski, I. Cvasniuc, B. Materinco, A. Donos, N.
Covaliov, E. German, N. Margarit,  A.Arcea, V.Micuşa, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireş şi alţii. 
Începînd cu 1990, se lansează un proiect artistic de maximă importanţă pentru arta lirică din Moldova –
Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet „Invită Maria Bieşu”. Graţie acestui important
eveniment cultural, arta lirică în Moldova cunoaşte o frumoasă deschidere către noi orizonturi de
explorare componistică, nterpretativă, de percepţie şi mediatizare.