12/18/2019 - 17:18

Reuniunea Comitetului mixt al Acordului Central European al Comerțului Liber (CEFTA), care a
avut loc astăzi, 18 decembrie, la Tirana, Albania.
 
În cadrul Reuniunea Comitetului mixt CEFTA au fost adoptate un șir de decizii ce țin de
interacțiunea politicilor comerciale în domeniul facilitării comerțului în regiune. Astfel, astăzi a
fost adoptat Protocolului Adițional 6 privind comerțul cu servicii la Acordul de Amendare și
Aderare la Acordul Central European de Comerț Liber. Scopul Protocolului reprezintă
liberalizarea comerțului cu servicii între Părțile CEFTA și dezvoltarea unor relații economice
armonioase, prin asigurarea condițiilor corecte pentru desfășurarea unei concurențe loiale, ca
urmare contribuind la eliminarea barierelor din calea comerțului, precum și crearea condițiilor
pentru atragerea investițiilor străine în țările membre.
 
Reuniunea Comitetului mixt CEFTA se desfășoară, de regulă, în cadrul evenimentului anual
CEFTA Week, găzduit de țara care deține Președinția CEFTA.
 
Ce Este Cefta?FEBRUARIE 2020
Autor: Nelson Todd | Ultima Actualizare: 

Ce este CEFTA?

CEFTA este Acordul Central European de Comerț Liber. Este un acord

comercial între state din afara UE, care se găsește în cea mai mare parte în
sudul Europei. Începând cu iulie 1, 2013, membrii CEFTA erau Kosovo,
Serbia, Muntenegru, Moldova, Macedonia, Herțegovina, Bosnia și Albania și,
odată cu aderarea la UE, statele membre ale CEFTA se încheie.
fundal

Acordul original CEFTA a fost semnat în decembrie 21, 1992, în Cracovia,

Polonia. Țările Grupului Visegrad din Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia au
semnat tratatul inițial. Acest sindicat a intrat în vigoare în iulie 1994. Scopul
principal al acordului a fost de a mobiliza eforturile țărilor participante
pentru o mai bună integrare în instituțiile din Europa de Vest. Membrii au
sperat, de asemenea, să participe la sistemele politice, economice, juridice
și de securitate europene. În cele din urmă, membrii sperau să consolideze
democrația și economia de piață liberă. În septembrie 11, 1995, noile
acorduri au modificat tratatul, iar în iulie 4, 2003, au fost incluse mai multe
amendamente. În 1996, Slovenia sa alăturat CEFTA. În 1997, Bulgaria sa
alăturat, urmată de Croația în 2003 și Macedonia în 2006.
Acordul 2006

Prin 2006, majoritatea, dacă nu toate părțile originale care au întemeiat

Uniunea, au aderat la UE, încheind astfel statutul de membru al CEFTA. Ca
atare, membrii existenți au convenit să extindă CEFTA pentru a acoperi
statele balcanice. Țările balcanice au încheiat deja acorduri comerciale cu
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, un acord bilateral care
susține comerțul liber între membrii săi. În aprilie 6, 2006, CEFTA și-a
declarat expansiunea în Albania, Serbia, Muntenegru, Bosnia, Herțegovina,
Moldova și Misiunea Organizației Națiunilor Unite în Kosovo (UNMIK),
reprezentând Kosovo. În noiembrie 9, 2006, la Bruxelles, acordul a intrat în
vigoare. A fost semnat la București în decembrie 19, 2006.
CEFTA aplicată

În iulie, 26, 2007, Macedonia, Albania, Moldova, Kosovo și Muntenegru au

adoptat acordul. Croația a fost de acord în august 22, Serbia în octombrie
24, iar Herțegovina și Bosnia au aplicat-o în noiembrie 22, 2007. Scopul
acestui acord a fost stabilirea unei zone de liber schimb printre membrii săi
până în decembrie 31, 2010. Cu toate acestea, când Kosovo și-a câștigat
independența în februarie 17, 2008 și apoi și-a schimbat timbrele vamale
de la UNMIK în Kosovo, Serbia și Bosnia au răzbunat cu blocade comerciale,
susținând că nu recunosc Republica Kosovo. Pristina sa răzbunat prin
impunerea propriilor embargouri comerciale asupra importurilor din Serbia.
Aceste dezacorduri au dus la ciocniri de frontieră în iulie 2011.
CEFTA și relația cu UE

Criteriul CEFTA implică faptul că fiecare stat membru se ocupă de statele

CEFTA, de membrii Uniunii Europene și de restul lumii. Acordul are legături
financiare și comerciale cu UE. Aceste relații au fost importante din două
motive principale. Înainte de 2007, statele balcanice au decis că
dezvoltarea unor legături economice cu alte țări europene a fost cea mai
ușoară cale de urmat pentru a se alătura discuțiilor și sesiunilor politice
pentru aderarea la UE. În al doilea rând, statele balcanice au fost deja
martorii slăbiciunii economice a regiunii. Un partener comercial fiabil, sub
forma UE, a fost singura modalitate de a-și consolida legăturile. Pe de altă
parte, UE a văzut că legăturile economice sunt aurul. În primul rând, UE ar
deveni un refugiu pentru statele nou-născute, incluzând instabilitatea și
 securitatea din Balcani, care au avut loc astfel în statele din sud-estul UE. În
al doilea rând, UE își va extinde piața existentă la statele mai puțin
dezvoltate, stimulând astfel pe plan economic și politic UE pe termen lung.
Beneficiile CEFTA

Până acum, CEFTA sa dovedit a fi benefică pentru membrii săi. Legăturile

comerciale vechi de la 10 au facilitat înțelegerile și colaborările mai bune
între teritoriile balcanice care au fost implicate în război în 1990. Acest
sindicat a adus stabilitate în regiune, eliminând astfel conflictele viitoare,
oferind guvernelor membrilor o șansă mai bună de a deveni într-o zi
membre ale UE. Balcanii își concentrează acum eforturile asupra
competițiilor financiare și economice cu UE. Ei și-au pierdut interesul față de
strategiile politice și militare care au caracterizat regiunea. Mai mult, cu cât
aceste teritorii sunt mai mult interconectate de sindicatele și acordurile
transfrontaliere, cu atât sunt mai puțin probabil ca acestea să se
ciocnească. În plus, a existat o schimbare sporită a metodelor productive, a
informațiilor, a strategiilor economice și a ideilor. Libera circulație a
anumitor bunuri și servicii a sporit starea financiară a membrilor CEFTA.

Acordul Central European de Liber schimb

(CEFTA)
În decembrie 1992, la Cracovia, a fost semnat Acordul de creare a liberului schimb de catre
Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria. Principalele rezultate aşteptate de către semnatari s-au concentrat
în direcţia sporirii schimburilor negative ale atomizării ţărilor din regiune. Participarea la CEFTA se
diferenţiază într-o anumită măsură, de participarea la alte grupări regionale ca urmare a stadiului de
dezvoltare de la care au pornit partenerii şi obictivele urmărite. S-a sperat ca participarea la această
zonă de liber schimb, va permite atenuarea asimetriilor de dezvoltare şi, prin coordonarea politicilor
macroeconomice se poate obţine un mai mare grad de stabilitate în regiune.
Ceea ce le-a unit încă de la început pe aceste ţări a fost dorinţa comună de a adera cât mai
rapid la U.E., şi speranţa că prin valenţele CEFTA se grăbeşte îndeplinirea cerinţelor acestui
demers.
Iniţiatorii acordului au fost Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, care odată cu integrarea în
UE, în anul 2004 (1 mai) s-au retras din acest cadru. Slovenia a aderat la CEFTA în 1996 şi s-a
retras odată cu celelalte patru ţări, în 2004. Romania a aderat la Acordul Central European de
Comerţ Liber în 1997, urmată în 1999 de Bulgaria şi Croaţia în 2003. Macedonia este membră
CEFTA, semnând Acordul de aderare la data de 27 februarie 2006.

Creată cu scopul de a pregăti ţările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, în mod
deosebit prin formarea unei de zone de comerţ liber între ţările asociate la UE, membre ale OMC,
CEFTA şi-a definit 3 obiective:
1. promovarea, prin expansiunea comerţului, a dezvoltării armonioase a relaţiilor economice
dintre statele membre;
2. asigurarea condiţiilor de concurenţă loială între părti;
3. contribuţia la dezvoltarea echilibrata si expansiune comerţului mondial, prin înlăturarea
barierelor în calea comerţului, asigurarea unui comerţ echitabil între părţi,

CEFTA este
considerat o
‘‘antecameră’’ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa internă comunitară, UE fiind de la
început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA.
CEFTA nu are un secretariat comun sau sediu central. Deciziile comune sunt adoptate în
cadrul Comitetului mixt prin consens, ai căror membri sunt miniştrii ţărilor CEFTA responsabil cu
relatiile economice externe. Acesta se întruneşte în sesiune ordinară anuală şi în sesiuni
extraordinare (dacă este cazul).
Comitetul mixt al CEFTA este organismul comun cu competenţa de a face recomandări şi de
a adopta decizii. El a fost stabilit cu scopul de a supraveghea şi de a administra punerea în aplicare
corespunzătoare a acordului, să facă schimb de informaţii şi de a păstra în conformitate cu
posibilitatea de revizuire pentru eliminarea în continuare a barierelor din calea comerţului între
părţi. Atunci când este necesar, pot fi stabilite grupuri si sub-comitete, în vederea examinării unor
chestiuni de interes pentru buna funcţionare a CEFTA.
 Reuniunile experţilor, care au loc în mod regulat la nivelul de administraţie în cadrul
ministerelor responsabile cu relatiile economice externe, au un rol foarte important în funcţionarea
CEFTA, care acţionează pentru realizarea obiectivelor şi a obligaţiilor stabilite de Comitetul mixt.
Prim-miniştrii din ţările CEFTA participă la Summit-ul anual, iar obiectivul lor este de a
evalua rezultatele activităţilor CEFTA şi pentru a transmite mesaje politice cu privire la orientarea
viitoare a CEFTA. Preşedinţia CEFTA se asigură prin rotaţie, astfel ca in anul 2006 preşedinţia a
fost asigurata asigurată de România, la 1 ianuarie 2008, Republica Moldova a preluat Preşedinţia în
cadrul aranjamentului regional CEFTA (Acordul de Liber Schimb în Europa Centrală).
Cadrul juridic care stă la baza constituirii acestei grupări integraţioniste se compune din trei
părţi;
 acordul de bază care stabileşte obiectivele, metodele şi instrumentele unei zone de liber
schimb;
 protocoalele adiţionale care definesc dezideratele şi stadiile liberalizării comerciale tarifare
şi netarifare;
 anexele;

Fiecare ţară pentru a iniţia negocierile de aderare la CEFTA, trebuie să îndeplinească două condiţii
prealabile principale şi anume:
 ţara sa fie membră a OMC, Organizaţiei Mondiale a Comerţului,
 să aibă un acord de asociere a U.E.
 acorduri de liber schimb cu statele membre CEFTA.

CEFTA este o zonă perfectă de liber

schimb vizând cu precădere produsele
industriale care fac obiectul schimburilor participante.
Facilităţile comerciale au fost plasate pe trei niveluri: produse la care taxele vamale vor fi înlaturate
treptat în decursul unei perioade de 3 ani şi produse sensibile la concurenţa la care calendarul
liberalizării va fi mai lent.
 Acordul prevedea facilităţi vamale reciproce între statele semnatare, înlocuind astfel fostul
CAER, organizaţie din care făceau parte ţările din blocul comunist. Încă de la înfiinţare, Acordul
prevedea un calendar de reducere progresivă reciprocă a taxelor vamale la importurile de produse.
Aşa s-a ajuns ca în 2002 taxele vamale să fie eliminate la toate produsele, cu excepţia celor
agroalimentare, la care taxele erau de 20 la sută. Deşi ţările din CEFTA erau obligate să-şi acorde
reciproc taxe vamale preferenţiale, atunci cand era necesar, unele state majorau mult aceste taxe
pentru salvgardarea producţiei autohtone, în speţă a celei agricole.
Având la bază Declaraţia de la Visegrad din 15 februarie 1991 şi Declaraţia din 6 octombrie
1991, părţile semnatare au convenit să creeze o zonă de liber schimb în conformitate cu prevederile
Art. XXIV al GATT până la 1 ianuarie 2001, liberalizarea schimburilor comeciale intraregionale
urma a fi realizată în mai multe etape, în decursul unei perioade de maximum 8 ani, în conformitate
cu Protocoalele adiţionale la Acord.

Pe lângă obiectivul de bază privind reducerea şi eliminarea obstacolelor din calea

schimburilor comerciale reciproce, astfel încât să dezvolte relaţii de piaţă armonioase, coroborate cu
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi cu creşterea productivităţii muncii, asigurarea unor condiţii
loiale privind concurenţa, părţile semnatare au definit ca domenii comune de acţiune:
 politicile de securitate şi relaţiile cu instituţiile europene;
 transporturile, infrastructura şi telecomunicaţiile;
 proiectele sub şi micro regionale;
 cooperarea între întreprinderile mici şi mijlocii;
 cooperarea în sectorul turismului şi comercializării;
 cultura, educaţia şi schimburile de experienţă;
 înfiinţarea de fundaţii culturale şi stiinţifice;

După cum se poate observa, semnatarii au lăsat pentru a fi negociate ulterior două domenii
sensibile: sistemele de plăţi (convertibilitatea externă) şi coordonarea regională a politicilor
macroeconomice.
Acordul cuprinde prevederi privind achiziţiile guvernamentale, protecţia drepturilor de
proprietate intelectuală, măsurile antidumping şi reexporturile, toate articolele sale fiind formulate
cu respectarea regulilor O.M.C. şi normelor de conduită ale Organizatiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale. Acordul nu exclude posibilitatea oricărei părti de a participa la alte forme de integrare
regională şi reglementează retragerea din grupare după o notificare prealabilă de 6 luni.
La 25 noiembrie 1994 a avut loc la Poznan întâlnirea de prim-ministri ai ţărilor membre la care
a fost adoptată o Declaraţie Comună în care s-a prevăzut:
  accelerarea procesului de reducere a barierelor comerciale din calea schimburilor de
produse industriale şi agricole, acceptându-se doar câteva excepţii;
 lărgirea CEFTA prin aderarea de noi membrii care aveau semnate Acorduri de Asociere
cu U.E. şi erau părţi contractuale la GATT;
 lărgirea cooperării economice în domeniul industrial în baza Acordurilor Europene;
 consultarea reciprocă în ceea ce priveşte toate deciziile care pot afecta aderarea fiecărei
ţări la Uniunea Europeană;

Se poate aprecia că CEFTA şi-a atins o mare parte din obictivele pe care şi le-a propus.
Asfel, au fost estompate o serie de efecte de deturnare asimetrică a schimburilor comerciale spre
ţările membre ale U.E.
În ultimii ani, comerţul intraregional a sporit continuu, diferenţiat pe ţări şi pe direcţii ale
fluxurilor comerciale. O parte din comerţul intragrupare poate fi considerat deja înscris pe
coordonatele eficienţei, negenerînd efecte excesive de redistribuire a veniturilor şi diminuându-se
volatilitatea specifică comerţului internaţional. Putem aprecia că CEFTA începe să devină un
important factor de stabilitate, sprijinind procesele de tranziţie din regiune, şi conturând fundamente
reale pentru câştiguri viitoare rezultate în urma participării la această zonă de liber schimb. Se
preconizează o creştere a schimburilor comerciale reciproce cu 125%, în condiţiile armonizării
politicilor şi încurajării firmelor din ţările participante.
Rămânând doar o zonă de liber schimb, CEFTA îşi poate epuiza rezervele de avantaje
comparative, fiind greu de crezut că poate avansa spre alte stadii ale integrării în condiţiile în care
cea mai mare din ţările membre aderă sau urmează să adere la U.E.

România

România a fost membră CEFTA din 1997 până în 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeana.
România şi Germania s-au retras din această grupare regională, adoptând politica comercială a U.E.
şi renuntând totodată la alte acorduri de comerţ încheiate până atunci. La fel au facut şi Cehia,
Ungaria, Polonia, Slovenia şi Slovacia în 2004 când s-au retras.

Procesul de aderare a României la CEFTA s-a dovedit anevoios. Primul pas în această
direcţie a fost făcut sub forma acordurilor de comerţ liber negociate de România începând cu anul
1994, bilateral cu fiecare ţară membră. Într-o primă etapă, au fost negociate şi au intrat în vigoare de
la 1 ianuarie 1995 Acorduri de liber schimb cu Cehia şi Slovacia, declanşându-se tratative similare
cu Polonia, Ungaria şi Slovenia. Devenite multilaterale, negocierile de aderare la CEFTA au fost
oficializate cu ocazia Reuniunii de la Jasna din 1996.
Aderarea României la această grupare poate fi privită fie ca un antrenament pentru viitoarea
aderare la U.E., fie ca o tentativă de redefinire a structurilor de competitivitate dat fiind faptul că
toţi membrii grupării sunt candidaţi serioşi ai aderării la U.E. La Lubliana între 13 şi 14 februarie
1997 a avut loc o întâlnire la nivel de experţi la care a participat şi o delegaţie a României după
care, la 12 aprilie 1997, ministrul român al Industriei şi Comerţului a semnat împreună cu omologii
săi din celelalte ţări membre, la Bucureşti Acordul de aderare la CEFTA.
Prevăzut să între în vigoare la 1 iulie 1997 Acordul de aderare a României la această grupare
urmăreşte participarea la zona de liber schimb instituită între ţările din zonă. Aria sa de cuprindere
vizează comerţul cu produse industriale precum şi o parte a comerţului cu produse agricole.

În baza conceptului de liberalizare convenit între semnatari şi a prevederilor protocoalelor

bilaterale negociate de ţara noastră cu fiecare ţară membră au fost convenite etapele procesului de
eliminare a taxelor vamale de import şi nomenclatorul produselor care vor face obiectul fiecărei
etape.
Părţile au adoptat câteva concepte şi procese pentru relaţiile cu România după cum urmează:
 taxa de bază la care se vor aplica reducerile succesive va fi stabilită regimului
clauzei naţiunii celei mai favorizate şi va fi cea de la 1 ianuarie 1993;
 taxele de import sau de export sau cele cu efect echivalent nu vor depăşi 25% din
taxa ad-valorem aplicată de România la importurile din ţările membre ale grupării şi
vor fi eliminate până la 31 decembrie 1997;
 restricţiile cantitative la importurile de produse originare din România în Ungaria se
concretizează în plafoane maxime anuale. Aceste plafoane vor fi aplicate până la
eliminarea de către Ungaria a tuturor restricţiilor la import.
Începând din 1998, Ungaria şi-a reconsiderat poziţia, luând în calcul posibilitatea sporirii
acestor plafoane.

Date statistice
 comerţul din regiune a crescut cu 33% între 2001 şi 2004, fiind de 2,7 miliarde de euro la
începutul perioadei, iar la sfârşit atingând 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei
Europene.
 în acelaşi timp, comerţul cu ţările neafiliate a crescut cu 21%, de la 30,2 miliarde de euro în
2001 la 36,4 miliarde de euro în 2004.
 Croaţia şi România conduc în topul exportatorilor către ţările Est Europene cu bunuri şi
servcii vândute în valoare de aproximativ 1 miliard şi respectiv 763 de milioane de euro.
 Uniunea Europeană este principalul partener comercial al ţărilor Europei Centrale şi de Est.
În 2005 schimburile au totalizat 79 de miliarde de euro, în creştere cu 53% faţă de 2001.
 toate ţările din regiune au înregistrat o creştere a schimburilor comerciale cu Uniunea
Europeană, în special România şi Bulgaria, unde comerţul a crescut cu 62%, respectiv 52%.
 România a importat din Uniune, în 2005, bunuri în valoare de peste 21 de miliarde de euro,
cu 80% mai mult decât în 2001, adică mai mult decât Bulgaria, Croaţia, Albania şi Moldova
împreună.
 după România cele mai mari creşteri procentuale în volumul de importuri din Uniunea
Europeană în perioadă 2001-2005 au fost înregistrate de Bulgaria-61%, Moldova – 57% şi
Croaţia – 47%.
 tot în 2005, ţara noastră a exportat în Uniunea Europeană bunuri în valoare de peste 15
miliarde de euro, cu 51% mai mult decât în 2001.
 bulgarii au exportat de peste 5 miliarde de euro, iar Croaţia aproape 4 miliarde de euro.
Părţile de acord s-au alăturat părăsit
Polonia 1992 2004
Ungaria 1992 2004
Cehoslovacia 1992 2004
Slovenia 1996 2004
România 1997 2007
Bulgaria 2003 2007
Croaţia 2006 -
Macedonia 2007 -
Albania 2007 -
Bosnia şi Herţegovina 2007 -
Moldova 2007 -
Muntenegru 2007 -
Serbia 2007 -
Minuk (Kosovari) 2007 -
Zona de liber schimb din europa centrala

Zona de Liber Schimb din Europa Centrala (CEFTA) este unul din acordurile regionale create cu
scopul de reducere a taxelor vamale si inlaturarea altor bariere care stau in calea comertului
international.
Alaturi de oraganizatii internationale precum NAFTA (Acordul de Liber Schimb al Americii de
Nord), AFTA (Zona de Liber Schimb din Asia de Sud-Est), APEC (Forumul de Cooperare
Economica Asia-Pacific) sau UE (Uniunea Europeana, CEFTA este si ca un pas sigur in directia
globarizarii, fiind orientat spre liberalizarea relatiilor dintre Statele Nationale.
Unii specialisti sunt de parere ca existenta unor asemenea acorduri este importanta lund in
considerare ideea ca lumea ameninta sa iasa treptat de sub controlul statelor nationale, necesitand o
"guvernare mondiala".
In prezent economia mondiala reprezinta un nou cadru de reglementare si noi posibilitati de
institutionalizare.
Zona de Liber Schimb sin Europa Centrala reprezinta ce mai important acord cameral
multilaterat de liber schimb intre taarile non-UE. din partea centrala si de sud-estul Europei.
CEFTA a luat fiinta la 21 decembrie 1992 prin tratatul semnat de tarile membre fondatoare:
Polonia, Ungaria si Cehoslovacia. Acordul CEFTA a intrat in viguare un an mai tarziu , la 1
decembrie 1993. Membrii CEFTA sunt candidati seriosi ai aderarii U.E., acordul oferind tarilor
membre posibilitatea aderarii mai rapide la Uniunea Europeana.
Romania a devenit membra CEFTA din anul 1997 pana in 2007, an in care a fost nevoita sa
paraseasca organizatia datorita aderarii la Uniunea Europeana. Acelasi lucru s-a intamplat si in
cazul vecinilor Romaniei: Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia au aderat in anul 1992 si au parasit
organizatia in 2004, Slovenia s-a alaturat grupului in 1996 si a iesit in 2004, Bulgaria a fost in
aceiasi situatie ca Romania.
Statele actual membre si anul aderarii lor la CEFTA sunt urmatoarele: Croatia (2002),
Republica Macedinia (2006), Bosnia si Hertegovina (2007), Republica Moldova (2007), Serbia
(2007), Muntenegru (2007), Albania (2007) si Kosovo (2007).
Putem spune ca in cazul fostei membre Cehoslovacia lucrurile au stat astfel: datorita dizolvarii
statului in doua tari intependente si anume Republica Ceha si Slovacia. Ruptura denumita si
"Divortul de Catifea" a avut loc la 1 ianuarie 1993, astfel a aderat ca un singur stat, iar in momentul
iesirii au fost doua state independente.
Aceasta grupare regionala este considerata o pregatire a participarii statelor membre la piata
interna comunitara. Uniunea Europeana este in favoarea CEFTA si incurajeaza formarea si
functionarea ei.

Principalele trei obiective CEFTA

1. Dezvoltarea armonioasa a relatiilor economice dintre statele membre si promovarea prin

extinderea comertului.
2. Asigurarea unei concurente loiale pe piata tarilor membre.
3. Dezvlotarea comertului mondial si crearea unei zone de liber schimb.
Pe langa aceste trei obiective actioneaza si asupra politicii de securitate si relatiile cu institutile
europene, educatie, fundatii culturale si stiintifice etc.
CEFTA a reusit sa isi atinga o mare parte dintre obiectivele care si le-a propus.

Conditiile pentru aderare la CEFTA

 Tara care doreste sa initieze negocierile de aderare trebuie sa fie membra OMC (Organizatia
Mondiala a Comertului).
 Sa incheie un acord de asociere cu U.E. (Uniunea Europeana).
  Sa detina acorduri de liber schimb cu statele membre CEFTA.

Structura CEFTA
CEFTA a creat o serie de structuripentru a gestiona si a face posibila punerea in aplicare a
acordului, astfel organismele CEFTA sunt:
- Comitetul mixt: reprezinta organul de conducereal organizatiei, format din ministrii ai
comertului din fiecare tara membra, avand ca functie principala supravegherea si administrarea
punerii in aplicare a acordului. Comitetul mixt se reuneste periodic, cel putin o data pe an si ia
decizii prin consens.
- Sub-Comisia pentru agricultura, aspecte sanitare si probleme fitosanitare are ca obiectiva
facilitarea comertului cu produse agricole, asigurarea sanatatii plantelor si animalelor, siguranta
alimentelor si alte masuri aplicate in comertul cu produse agricole in cadrul regiunii.
- Sub-Comisia privind aspecte vamale si regulile de origine are ca obiective facilitarea
procedurilor vamale si stimularea implementarii rapide a regulilor comune de origine.
- Sub-Comitetul privind barierele tehnice in calea comertului si barierele netarifare are ca
obiectiv identificarea si propunerea de masuri pentru eliminarea barierelor tehnice din calea
comertului si a barierelor netarifare intre tarile membre.
Membrii acestor organizatii sunt functionari si agenti din ministere numiti in mod oficial de
guverne.
Secretariatul CEFTA
Micul secretariat permanent din Brusseles sprijina Comitetul mixt oferindu-i acestuia sprijin
tehnic si aministrativ. In prezent secretariatul este finantat de catre membri CEFTA, dar si de un
numar de donatori, principalul donator fiind Comisia Europeana.
Summit-urile de prim-ministri sunt organizate special pentru a sublimina realizarile si de a
promova angajamentul de liberalizare a comertului si a investitilor.

Acordul modern CEFTA 2006 stabileste noile subiecte comerciale ce vor fi abordate de catre
membrii sai. Aceste obiective sunt:
 In domeniul serviciilor se cauta cai ce duc spre liberalizareaprogresiva si deschidere
reciproca a pietei.
 Investitile necesita un tratament stabil si echitabil al investitiilor.
 In cazul protectiei propietatii intelectuale se va incerca asigurarea unei protectii eficiente a
proprietatii intelectuale in conformitate cu standardele internationale, in special cu TRIPS
(Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights).
Aceste obiective trebuie atinse nu doar de CEFTA ci de toate tarile si blocurile comerciale din
intreaga lume.

Membrii CEFTA au o cooperare stransa cu OMC si UE. Principalul partener comercial al

organizatiei este Uniunea Europeana.
Partenerii internationali ai CEFTA sunt:
 Comisia Europeana
 BERD (Banca Comerciala pentru Reconstructie si Dezvoltare)
 IFC (Consiliul International de Finante)
 OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Europeana)
 Banca Mondiala
 EFTA (Asociatia Europeana de Libe Schimb)
Partenerii regionali ai CEFTA sunt:
 Consiliul Regional de Cooperare
 Secretariatul CEFTA
 Consiliul de consultanta din sud-estul europei (Business Advisory Council for South
Eastern Europe)
Partenerii bilaterali ai CEFTA sunt:
 Austria
 Germania
 Irlanda
 Norvegia
 Slovenia
 Elvetia
 Suedia

Romania si CEFTA
Tara noastra a fost membra CEFTA timp de 10 ani, timpul de pregatire si formare, o antrenare
pentru aderarea la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007. Acest pas in acelasi an a fost facut si
de Bulgaria. Odata cu intrarea in Uniunea Europeana tarile membre CEFTA sunt nevoite sa renunte
la acordurile de comert realizate pana atunci si sa adopte noua politica comerciala impusa de
Uniunea Europeana.
Primul pas in aceasta directie a fost in acordurile de comert liber (1994) negociate de Romania
bilateral cu fiecare tara apartinatoare acordului CEFTA. Primele acorduri de liber schimb intrate in
viguare la 1 ianuarie 1995 au fost cu Cehia si Slovacia, uramand Polonia, Ungaria Slovenia, astfel
negocierile de aderare devenind multilaterale.
Cererea de aderare a Romaniei la CEFTA a fost depusa la 10 aprilie 1996 si acceptata cu ocazia
summit_ului de la Jasna, Slovacia din 13 septembrie 1996.
Tarile participante ce CEFTA au avut o puternica dezvoltare economice, o crestere
semnificativa a comertului din regiune si cu toate tarile neafiliate, cresterea exporturilor si
schimburilor comerciale cu UE.
Prin detinerea pesedentiei CEFTA in 2006, Romania si-a asumat un rol important in sustinerea
activa a acestei proces incurajand extinderea CEFTA si modernizarea acesteia, considerand acest
acord instrumentul necesar pentru stabilitatea, siguranta si prosperitatea acestei regiuni, fiind si
drumul cel mai sigur spre integrarea europeana.

In anul 2010 la carma CEFTA se afla Republica Serbia iar in 2011 Kosovo ii ia locul, fiind
urmata in urmatorii ani de Republica Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Croatia.

Surse:
www.wikipedia.org
"Globalizarea si strategia firmei" - Mihai Pricop, Adrian Tantau, Buc. 2001
Ministerul de Externe al Romaniei
CEFTA2006.com

12