Suport Curs SCMI Si Integritatea PDF

– SUPORT DE CURS –
1
2
ÎMBUNÃTÃÞIREA EFICACITÃÞII ORGANIZAÞIONALE A MECS
ªI A INSTITUÞIILOR SUBORDONATE PRIN DEZVOLTAREA
SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL INTERN
I. Noua viziune, europeanã, asupra controlului în Ministerul

Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi entitãþile subordonate:
I.1. Consideraþiuni privind implementarea legislaþiei europene
asupra controlului la MECS ºi entitãþile subordonate:
Termenul „control“ privit din perspectiva etimologicã1, îºi are originile în limba
latinã, provenind din alãturarea a douã cuvinte: „contra“ ºi „rolus“ utilizate în mediul
militar roman; prin acest termen se înþelege, în sens larg, „verificarea unui act dupã
original“. Din punct de vedere semantic, prin „control“ se înþelege o monitorizare
permanentã sau periodicã a unei activitãþi, a unei situaþii, a unei entitãþi, ori a unei
structuri dintr-o entitate, pentru a constata evoluþia acesteia ºi pentru a lua mãsuri de
optimizare a proceselor, activitãþilor.
În România, pânã la momentul de debut al demersurilor pentru armonizarea
cadrului legislativ naþional, cu aquis-ul comunitar, în vederea aderãrii la Uniunea
Europeanã, controlul era organizat obligatoriu în cadrul unor structuri funcþionale
specializate (de gestiune, tehnic de calitate, financiar, de stat, etc.). Astfel, organizarea
ºi exercitarea controlului era aproape exclusiv atributul statului, care impunea ºi modul
de organizare a ontroalelor din interiorul unitãþilor. Dupã 1989, deºi viziunea asupra
controlului s-a modificat – concomitent cu baza legalã – din pãcate mai existã situaþii
în care controlul este perceput ca un atribut al statului, sau al altor structuri externe.
În fapt, ontrolul trebuie perceput ca una din funcþiile managementului, un atribut
al conducerii entitãþilor. Acum accentul s-a deplasat asupra controlului intern ºi este
în sarcina echipelor manageriale ºi a fiecãrui salariat în parte, sã organizeze ºi, respectiv,
sã asigure funcþionarea unor sisteme de control intern / managerial, care sã respecte
cadrul general stabilit prin prevederile legale, dar astfel încât sã se adapteze cât mai
bine la specificul entitãþii.
1
Ghiþã M. – Auditul intern, Editura Economicã, Bucureºti, 2004, pg. 29;
3
Astfel, controlul intern este definit conform Codului controlului intern/managerial
al entitãþilor publice, aprobat prin OSGG nr. 400 / 12.06.2015, ca ansamblul
formelor de control exercitate la nivelul entitãþii publice, stabilite de conducere în
concordanþã cu obiectivele entitãþii, cu reglementãrile legale ºi cu standardele de
control intern / managerial, în vederea administrãrii fondurilor în mod economic,
eficient ºi eficace; acesta include structurile organizatorice, metodele ºi procedurile.
Obiectivele generale ale controlului intern, pot fi sintetizate astfel:

- respectarea legii, a reglementãrilor ºi deciziilor conducerii;
- realizarea atribuþiilor entitãþii ºi atingerea obiectivelor prestabilite, în condiþii de
economicitate, eficienþã, eficacitate ºi randament;
- protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, fraudei,
sau abuzului;
- dezvoltarea, întreþinerea ºi funcþionarea unor sisteme de colectare, stocare,
prelucrare, actualizare ºi transmitere a datelor ºi informaþiilor financiare ºi de
management, precum ºi a unor sisteme de proceduri de utilizare, informare ºi
raportare a datelor;
I.2. Standardele de control intern/managerial

Un real element de referinþã în evoluþia reglementãrilor asupra sistemelor de
control intern în unitãþile ºi instituþiile publice, îl constituie apariþia O.M.F.P. nr.
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management ºi control intern la entitãþile publice ºi pentru dezvoltarea sistemelor
de control managerial,
Prin acest acet normativ, conducãtorii/managerii tuturor entitãþilor publice –
ordonatori de credite principali, secundari ºi terþiari – dobândesc obligaþia de a
dispune mãsurile necesare pentru elaborarea ºi dezvoltarea sistemelor de control
intern/managerial pentru fiecare unitate, cu adaptarea la particularitãþile cadrului
legal, la specificul organizaþional, de finanþare ºi de personal.
Tot prin acelaºi ordin, sunt aprobate ºi un numãr de 25 de standarde de control
intern/managerial, pe care toate aceste entitãþi din sistemul naþional de învãþãmânt
preuniversitar trebuie sã le implementeze, pentru ca sistemele proprii de control
intern/managerial sã fie considerate funcþionale.
Odatã cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 444 /
22.06.2015, a Ordinului Secretarului General al Guvernului Nr. 400 / 12.06.2015,
numãrul standardelor de control intern-managerial, a fost diminuat la 16, dupã
cum urmeazã:
4
MEDIUL DE CONTROL
Standardul 1 – Etica ºi integritatea
Standardul 2 - Atributii, functii, sarcini
Standardul 3 - Competenþa, performanþa
Standardul 4 - Structura organizatoricã
PERFORMANÞE ªI MANAGEMENTUL RISCULUI

Standardul 5 - Obiective
Standardul 6 - Planificarea
Standardul 7 - Monitorizarea performanþelor
Standardul 8 - Managementul riscului
ACTIVITÃÞI DE CONTROL
Standardul 9 - Proceduri
Standardul 10 - Supravegherea
Standardul 11 - Continuitatea activitãþii
INFORMAREA ªI COMUNICAREA
Standardul 12 – Informarea ºi comunicarea
Standardul 13 – Gestionarea documentelor
Standardul 14 – Raportarea contabilã ºi financiarã
EVALUARE ªI AUDIT
Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern/managerial
Standardul 16 - Auditul intern
Aceste 16 standarde, care împreunã constituie baza Codului controlului intern/

managerial, detaliate ºi explicate în cuprinsul OSGG nr. 400 / 12.06.2015 pentru
aprobarea Codului controlului intern/managerial al entitãþilor publice, sunt aplicabile
tuturor entitãþilor publice, deci ºi unitãþilor ºi instituþiilor care formeazã sistemului naþional
de învãþãmânt, precum ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice.
Sfera controlului intern, aºa cum este acesta detaliat prin standarde, se referã la:
– toate activitãþile, programele, procedurile entitãþilor publice;
– întreg patrimoniul acestora;
– întreaga structurã organizatoricã a fiecãrei entitãþi;
– toþi membrii / salariaþii entitãþii.
Controlul intern/managerial trebuie astfel proiectat ºi implementat, încât sã

acþioneze permanent.
5
AUTOCONTROL
CONTROLUL
INSPECÞIA
MUTUAL
CONTROLUL CONTROLUL
ADMINISTRATIV IERARHIC
CONTROLUL
CONTROLUL INTERN CONTROLUL
FINANCIAR- PARTENERIAL
CONTABIL
CONTROLUL
DE GESTIUNE CONTROLUL DE
CONTROL CALITATE
(PATRIMONIAL) FINANCIAR
PREVENTIV
În literatura de specialitate identificãm mai multe acþiuni2 de control intern,

aplicabile în totalitate ºi sistemelor de control intern/managerial create la nivelul
Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi a entitãþilor subordonate, pe care le
prezentãm schematic în Figura nr. 1. Este evident faptul cã, în funcþie de specificul
fiecãrei entitãþi, de situaþiile concrete în care se utilizeazã acþiunile de control, rezultã
un anumit mix, format din toate aceste forme / acþiuni de control intern, ori doar din
unele dintre acestea.
Sursa: Prelucrare dupã: Ghiþã, Marcel „Auditul intern”, Editura Economicã, Bucureºti, 2004.
Figura nr. 1: Acþiunile de control intern în cadrul unei entitãþi publice
Toate aceste acþiuni de control intern sunt la dispoziþia managementului, însã

trebuie aplicate de fiecare salariat. Reprezentantul legal al entitãþii este responsabil
ºi pentru organizarea controlului intern. Acþiunile de control intern pot fi dezvoltate
sau reduse, înfiinþate sau anulate, în funcþie de evoluþia riscurilor din entitate ºi din
afara acesteia.
Este esenþial sã observãm un paragraf care face parte din consideraþiunile generale
inserate în debutul Codului controlului intern-managerial aprobat prin OSGG nr. 400 /
12.06.2015:
“Controlul intern/managerial este în responsabilitatea conducãtorilor, care au
obligaþia de a-l defini, proiecta, implementa ºi de a-l perfecþiona continuu. În acest
sens, se poate afirma cã un conducãtor care ar încredinþa unor terþi controlul intern-
managerial al entitãþii, nu îºi va mai îndeplini atribuþiile cu bune rezultate.”
2
Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Implementarea sistemului de control intern / managerial în
unitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate, Bucuresti, 2014;
6
Considerãm extrem de importantã aceastã precizare, pentru a veni în întâmpinarea
managerilor, cu privire la potenþiale oferte de externalizare a activitãþilor de proiectare,
implementare a standardelor de control intern/managerial.
Prevederile legale din þara noastrã, similar aquis-ului comunitar, aratã cã trebuie
realizatã o separare netã între demersurile de implementare a controlul intern ºi
auditul intern.
Auditul intern este una dintre formele de control intern, însã pe baza procedurilor
de lucru standardizate, acesta evalueazã controlul intern ºi consiliazã managementul,
inclusiv în ceea ce priveºte implementarea ºi dezvoltarea propriului sistem de control
intern / managerial.
Important: Auditul intern nu participã la organizarea ºi exercitarea controlului

intern; auditul intern evalueazã sistemele de control intern ºi formuleazã
recomandãri pentru optimizarea organizãrii ºi funcþionãrii acestora.
Pentru ca managerii din entitãþile publice sã înþeleagã bine în ce constã controlul

intern/managerial ºi instrumentarul cu care opereazã, este necesar sã ºtie cum sã acþioneze
pentru a-l proiecta, reproiecta, implementa, dezvolta, aplica ºi evalua.
În litera ºi spiritul legii, metoda se bazeazã pe o abordare în funcþie de riscuri
ataºate activitãþilor entitãþii.
În general, existã douã mari categorii de riscuri: - riscuri generale
- riscuri specifice
Astfel, un sistem de control intern-managerial trebuie sã cuprindã:
• instrumente generale de control intern | vizeazã riscurile generale (referitoare
la funcþionarea entitãþii în ansamblul ei); exemplu: chestionare de control intern;
• instrumente specifice de control intern | vizeazã riscurile specifice (sunt legate
de fiecare activitate în parte); exemplu: liste de activitãþi, liste de riscuri,
formulare de alertã la risc.
Practic, crearea ºi utilizarea unui sistem de control intern / managerial, vizeazã
sintetic parcurgerea a 5 etape3:
- evaluarea instrumentelor generale de control intern;
- evaluarea instrumentelor specifice de control intern;
- analiza raportului între costurile suplimentare ºi efectele aºteptate, generate de
implementarea sistemului de control intern;
- elaborarea ºi aprobarea programului de implementare a sistemului de control intern;
- monitorizarea execuþiei programului de implementare a sistemului de control intern.
3
unitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate, Bucuresti, 2014
7
Important: În practicã nu se poate face – ºi nu trebuie fãcutã – o separare între
noþiunile / conceptele de „control intern“, „proceduri“, respectiv „managementul
riscului“, acestea fiind indisolubil legate, în relaþii de complementaritate ºi trebuind
sã coexiste ºi sã funcþioneze împreunã.
Orice politicã de gestionare a riscurilor în interiorul unei entitãþi, necesitã elaborarea

unor instrumente care sã permitã concretizarea demersului de control intern.
Instrumentele de control intern/managerial se construiesc în baza evaluãrilor de risc ºi
a procedurilor scrise.
Definirea cadrului operaþional reprezintã miza majorã pentru a trece de la
teorie la practicã. Este vorba despre construirea unui dispozitiv tehnic care sa
satisfacã 3 conditii:
– sã se subordoneze obiectivelor stabilite de conducere (management);
– sã se conformeze principiilor generale recunoscute la nivelul UE;
– sã se adapteze modului de organizare a entitãþii;
În acest context, un model de proiectare a instrumentarului cu care se opereazã
pentru construirea ºi dezvoltarea unui sistem de control intern/managerial se poate
prezenta sub forma schemei din figura nr. 2:
Instrumentarul
de
Control intern
1.Obiectivele 2.Mijloacele 3.Sistemul 4.Organizarea 5.Procedurile 6.Controlul

-stabilite -umane informaþional -necesitã o -operaþionale -compararea
-cunoscute în -materiale -se referã la cunoaºtere -decizionale rezultatelor cu
prealabil. -financiare toate bunã a -jurisdicþi- obiectivele
- S.M.A.R.T. activitãþile funcþionãrii onale -sesizarea
-reflectã entitãþii Pot fi instrum. abaterilor
obiectivele reale de -mãsuri
-este control intern corectie
perfectibil
Figura nr. 2: Instrumentar orientativ de control intern 4

4
8
Din acest instrumentar cu care trebuie sã operãm atât la nivelul Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, cât ºi al entitãþilor subordonate în virtutea implementãrii,
dezvoltãrii ºi funcþionãrii sistemelor de control intern / managerial, facem unele succinte
referiri la procedurile de lucru – ca instrument de control intern.
Noþiunea de „procedurã“ este indisolubil legatã de aceea de „control intern“. În
fapt, procedurile fac parte din instrumentele controlului intern; altfel spus, controlul
intern opereazã cu proceduri.
Important:
Procedura = totalitatea paºilor ce trebuie urmaþi, a metodelor de lucru stabilite ºi
a regulilor de aplicat, în vederea executãrii oricãrei activitãþi, operaþiuni sau sarcini
de lucru.
Procedura = înlãnþuire de sarcini realizate în cadrul unui proces conform unor
reguli predefinite. Este caracterizatã de un element generator ºi de o finalitate.
Pentru sistematizarea noþiunilor folosite, iatã câteva modalitãþi de a le defini:

Ciclu = ansamblu coerent de procese.
Proces = ansamblu de activitãþi realizate de diferite elemente structurale, care participã

la ea ºi produc un rezultat comun.
Activitatea = executarea de cãtre o entitate operaþionalã (compartiment, angajat din

cadrul compartimentului) a unui ansamblu de operaþiuni / acþiuni, care nu pot fi disociate
Operatiunea / acþiunea = componentã indisociabilã a unei sarcini de lucru.
Observaþie: gradul de complexitate al demersurilor de muncã, creºte în ordinea:
operaþiune - activitate – proces – ciclu.
În activitatea de la nivelul unei entitãþi publice, pot fi identificate cu uºurinþã

multe exemple de proceduri, utilizate efectiv în practicã, chiar dacã persoanele implicate
în aceste demersuri, nu le-au perceput ca atare ºi procedurile nu au fost materializate în
formã scrisã:
• procedura de organizare ºi desfãºurare a concursurilor pentru ocuparea
posturilor didactice vacante;
• procedura de evaluare a performanþelor profesionale ale personalului;
• procedura de calcul a drepturilor salariale;
• procedura de inventariere;
• procedura de organizare ºi exercitare a controlului financiar preventiv;
• proceduri de atribuire a contractelor de achiziþie publicã, etc., etc., etc.
9
Aplicate
Cunoscute
Actualizate regulat
Simple, complete, precise, adaptate obiectului
Sã fie precizate în documente scrise
Sã fie integrate în componentele sistemului de organizare a entitãþii
Sã fie definite pentru fiecare activitate care se desfãºoarã în cadrul entitãþii publice
Fig. 3. Cele ºapte cerinþe importante, pentru ca procedurile sã fie instrumente viabile de control intern5
Argumente în favoarea elaborãrii ºi utilizãrii procedurilor operaþionale:

- pentru cã aºa prevede legislaþia;
- pentru a se putea crea un sistem de control intern adaptat ºi funcþional;
- pentru a se putea institui un sistem de management al riscului, care sã
permitã estimarea ºi protecþia contra riscurilor;
- pentru ca managementul unitãþii sã poatã evalua corect ºi uºor gradul de
atingere a obiectivelor propuse, respectarea legilor, precum ºi evoluþia personalului.
I.3. Demersuri practice pentru implementarea standardelor

de control intern/managerial în entitãþile publice
În vederea aplicãrii cadrului normativ instituit prin actele normative amintite, la

nivelul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi al unitãþilor / instituþiilor
subordonate trebuie sã se întreprindã anumite demersuri, sã se creeze anumite
structuri funcþionale, sã se întocmeascã unele documente, astfel încât cerinþele
standardelor de control intern/managerial sã fie respectate ºi sã dobândeascã ºi un
sens practic pentru entitate.
5
10
Prezentãm în continuare un model 6 privind etapele, demersurile de instituire a
cadrului de implementare a sistemului de control intern/managerial la nivelul unei
entitãþi publice, cu precizarea standardelor la îndeplinirea cãrora contribuie fiecare
demers / document:
1. Emiterea unui ordin de ministru / act administrativ de decizie (de cãtre

conducãtorul entitãþii publice) prin care sã se constituie structura cu atribuþii
în monitorizarea, coordonarea ºi îndrumarea metodologicã a implementãrii
ºi/sau dezvoltãrii sistemului de control intern / managerial (denumitã în
continuare comisia de monitorizare):
Baza legalã: art. 3 alin. 1 ºi 2 din OSGG Nr. 400 / 2015;
În anexa 1 la prezentul material se gãseºte un exemplu de decizie de constituire a
unei comisii de monitorizare, la nivelul unei entitãþi subordonate ministerului.
Tot în aceastã etapã, prin acelaºi fel de demers practice, se constituie echipa de
gestionare a riscurilor, denumitã în continuare E.G.R., cu rol în coordonarea ºi
centralizarea datelor referitoare la analiza riscurilor, respectiv a registrelor de risc pe
direcþii generale, direcþii, servicii, compartimente, în vederea elaborãrii registrului de
riscuri pe entitate.
2. Elaborarea ºi aprobarea de cãtre conducãtorul entitãþii publice, a Programului

de dezvoltare a sistemului de control intern / managerial – Program SCM -
(care se revizuieºte anual, sau de câte ori este nevoie); acesta trebuie sã conþinã:
obiective, acþiuni, persoanele responsabile, termenele de realizare a acþiunilor.
conform art. 2 alin. 1 ºi 2 din OSGG Nr. 400 / 2015;
conform art. 2 alin. 3 din OSGG Nr. 400 / 2015 – în Program se include
ºi o secþiune aparte, care detaliazã acþiunile de perfecþionare profesionalã
pentru personalul de conducere ºi de execuþie;
Pornind de la programul similar al Ministerului Finanþelor Publice, existent
pe site-ul acestei instituþii, în anexa nr. 2 este prezentat ºi un model de Program de
dezvoltare a sistemului de control intern / managerial, care poat fi cu uºurinþã adaptat
pentru a fi utilizat în orice entitate publicã.
3. Programele SCMI + Deciziile de constituire / modificare a Comisiilor de

monitorizare | se transmit la entitatea publicã ierarhic superioarã anual, la
termenele stabilite - nu mai târziu de 15 martie a fiecãrui an.
conform art. 4 alin. 1 din OSGG Nr. 400 / 2015;
6
11
4. Semestrial / anual, se transmit la entitatea publicã ierarhic superioarã (la
termenele stabilite), informãri referitoare la:
- stadiul implementãrii SCM
- situaþii deosebite întâmpinate
conform art. 4 alin. 2 din OSGG Nr. 400 / 2015;
5. În vederea proiectãrii, implementãrii ºi dezvoltãrii propriului sistem de control

intern / managerial, se impune adoptarea unor mãsuri, întocmirea unor
documente. Documentele la care se face referire în continuare, trebuie întocmite
de cãtre fiecare structurã din organigrama M.E.C.S. sau entitate subordonatã.
5.1. Stabilirea obiectivelor generale ºi specifice:

Obiectivele identificate trebuie sã fie conforme cu obiectivele din documentele
de proiectare managerialã, respectiv cu actele legale de înfiinþare a acestor unitãþi; sã
respecte pachetul de cerinþe S.M.A.R.T., adicã sã fie Specifice, Mãsurabile, posibil de
Atins, Realiste ºi în Termen); prin definirea corectã a obiectivelor generale ºi specifice,
este vizatã implementarea standardelor 4 – Structura organizatoricã ºi 5 – Obiective.
5.2. Stabilirea activitãþilor ºi acþiunilor pentru realizarea obiectivelor:

Fiecare compartiment structural din organigrama entitãþii, îºi va elabora documentul
numit Lista obiectivelor ºi activitãþilor, în care trebuie cuprinse toate activitãþile (detaliate
pe acþiuni), pe care salariaþii compartimentului, le exercitã, în virtutea îndeplinirii
obiectivelor. Este evident faptul cã aceasta reprezintã o detaliere a fiºei postului. Macheta
documentului poate avea forma de mai jos.
Nr. Obiectiv Activitãþi Acþiuni

crt.
0. 1. 2. 3.
1.
Acest document reprezintã o probã asupra implementãrii standardelor 2 – Atribuþii,

funcþii, sarcini; 4 – Structura organizatoricã ºi 11 – Continuitatea activitãþii.
5.3. Identificarea riscurilor ºi disfuncþionalitãþilor care pot afecta realizarea obiectivelor

În continuare, compartimentele elaboreazã documentul Lista de identificare a
riscurilor în cuprinsul cãruia, fiecãrei activitãþi, i se ataºeazã unul sau mai multe riscuri
potenþiale, precum ºi cauzele apariþiei acestora. Documentul poate avea tot formã
tabelarã, dupã modelul de mai jos:
12
Nr. Obiectiv Activitãþi Riscuri Cauze
crt.
0. 1. 2. 3. 4.
1.
Dupã realizarea Listei de identificare a riscurilor, compartimentele structural –

funcþionale întocmesc registrele de riscuri pe compartimente ºi le predau membrilor
E.G.R. Pe parcursul activitãþilor practice ale cursului, se va realiza un exemplu de
completare a unui registru de risc. Echipa centralizeazã aceste documente ºi întocmeºte
registrul riscurilor pe entitate. Important este cã evaluarea riscurilor trebuie realizatã
annual, sau de câte ori se impune.
Standardele pentru care realizarea acestor documente reprezintã probã a implementãrii

sunt: 2 – Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 – Planificarea ºi 8 – Managementul riscului.
5.4. Stabilirea modalitãþilor de dezvoltare a S.C.I.M.:

În cadrul C.M. se evalueazã variante, se discutã posibilitãþile de aplicare a
instrumentelor de control intern / managerial ºi se stabilesc modalitãþile concrete de
dezvoltare a S.C.I.M., adaptate specificului entitãþii publice ºi pornind de la documentele
manageriale existente. Printre aceste demersuri se numãrã: actualizarea R.O.I. ºi a R.O.F.;
actualizarea fiºelor posturilor, în funcþie de listele de acþivitãþi întocmite; realizarea a
unui arbore a activitãþilor, prin asocierea fiecãrui compartiment din organigramã, a
activitãþilor pe care le-a cuprins în lista de activitãþi; codificarea procedurilor de lucru
ºi stabilirea persoanelor responsabile cu elaborarea ºi revizuirea procedurilor, din cadrul
compartimentelor;
Nr. Obiectiv Activitãþi Cod procedurã Responsabil Prioritate

crt.
0. 1. 2. 3. 4. 5.
1.
Standardele avute în vedere sunt: 2 – Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 – Planificarea.
5.5. Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaþii, a proceselor ºi a modului

de comunicare între structurile entitãþii ºi cu alte entitãþi
Fiecare compartiment structural identificã, pentru fiecare activitate inventariatã,
atât documentele de intrare ºi de ieºire, cât ºi toate procesele care au loc la nivelul
compartimentului, asupra acestor documente, sau fãrã legãturã cu acestea, ci doar cu
activitatea în sine. În finalul acestei etape, la nivelul fiecãrui compartiment trebuie sã
fie întocmit documentul tabelar, care poate avea forma de mai jos:
13
Nr. Activitatea Documentele de Conþinutul Documentele
crt. intrare procesãrii de ieºire
0. 1. 2. 3. 4.
1.
Completarea documentului vizeazã implementarea standardelor: 8 –

Managementul riscului ºi 13 – Gestionarea documentelor.
5.6. Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfãºurãrii acþiunilor ºi activitãþilor:

Este un proces extrem de important, deoarece în aceastã etapã se creeazã, se
instituie indicatorii de rezultat ºi / sau indicatorii de performanþã pentru fiecare dintre
activitãþile derulate de compartimentele structurale. Aceºti indicatori, vor permite
caracterizarea tuturor activitãþilor ºi acþiunilor care trebuie derulate de cãtre fiecare
compartiment, din punct de vedere al structurii, al compoziþiei acestora, al gradului de
realizare, al schimbãrilor lor în timp, dar ºi al conexiunilor cu celelalte activitãþi / acþiuni
ale aceluiaº compartiment sau ale celorlalte. Practic, indicatorii de rezultat ºi de
performanþã, trebuie sã fie astfel construiþi, încât sã fie clar exprimaþi, sã defineascã
corect rezultatele / nivelul de performanþã la care trebuie sã se situeze o activitate la
punctul sãu final, sã poatã fi cuantificaþi în expresie numericã (unde este cazul).
Un model a documentului care poate fi întocmit la nivelul compartimentelor, este
prezentat mai jos.
Observaþie: La procesul de construire a sistemului de indicatori pe activitãþi, se poate

avea în vedere ºi procedura de evaluare a performanþelor salariaþilor, astfel încât
monitorizarea desfãºurãrii activitãþilor / acþiunilor, conform rezultatelor / performanþelor,
sã fie unul dintre criteriile care sã stea la baza evaluãrii anuale a personalului. Însã este
obligatoriu ca monitorizarea rezultatelor prin intermediul indicatorilor, sã se constituie
într-un instrument real de control intern, la momentul autocontrolului, la nivelul fiecãrui
post, respectiv al fiecãrui compartiment.
Obiective / Rezultate Indicatori de Resurse Responsabil Termen

Activitãþi aºteptate rezultat ºi / sau
de performanþã
0. 1. 2. 3. 4. 5.
1.
Standardele avute în vedere sunt: 3 – Competenþa, performanþa; 15 – Evaluarea

sistemului de control intern/managerial.
14
5.7. Autoevaluarea realizãrii obiectivelor generale / specifice ºi îmbunãtãþirea SCIM
Aceastã etapã reprezintã pasul consecutiv, în succesiune logicã, permiþând efectiv
compararea nivelurilor faptice atinse ale indicatorilor, cu nivelurile teoretice stabilite
în etapa anterioarã. Se constituie, practic, într-un proces de autoevaluare a nivelului de
performanþã atins de fiecare salariat ºi compartiment, în realizarea sarcinilor de serviciu
(sarcini materializate în activitãþile din lista de activitãþi). Autoevaluarea poate avea la
bazã un document ca în macheta urmãtoare ºi are tangenþã cu standardele: 3 –
Competenþa, performanþa; 7 – Monitorizarea performanþelor ºi 15 – Evaluarea sistemului
de control intern/managerial.
Obiective / Rezultate Valori realizate Resurse Responsabil Termen

Activitãþi aºteptate indicatori de
rezultat ºi / sau
de performanþã
0. 1. 2. 3. 4. 5.
1.
5.8. Elaborarea manualului de proceduri pentru activitãþile entitãþii, în baza tuturor

etapelor anterioare
Odatã parcurse toate etapele la care am fãcut referire anterior, fiind întocmite
documentele descrise, compartimentele structurale ale unitãþii de învãþãmânt pot trece
la elaborarea procedurilor scrise pentru activitãþile ce se desfãºoarã la nivelul entitãþii.
Observaþie: Unele pãreri eronate întâlnite în practicã, referitor la elaborarea

procedurilor operaþionale:
- Elaborarea procedurilor nu este necesarã;
- Procedurile operaþionale ar trebui elaborate de instituþia ierarhic superioarã ºi
sã fie transmise tuturor;
- C.M. ar trebui sã elaboreze procedurile scrise;
- Nu ar trebui sã fie obligatorii procedurile, din moment ce existã legi, ordine,
norme, normative, metodologii, care aratã cum sã se desfãºoare activitãþile la
nivelul entitãþilor publice;
- Controlul intern înseamnã sã ai proceduri scrise, etc.
Toate aceste opinii, critici, pãreri cu privire la implementarea standardelor de

control intern / managerial ºi, în principal, la necesitatea elaborãrii procedurilor scrise,
denotã necunoaºterea literei legii ºi o neînþelegere a spiritului legii în aceastã materie.
Elaborarea procedurilor reprezintã doar o micã parte din tot procesul de proiectare,
15
implementare ºi dezvoltare a propriului sistem de control intern / managerial la nivelul
Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi al entitãþilor subordonate, descrisã de
unul dintre cele 16 standarde de control intern – Standardul 9 – Proceduri. Procedurile
operaþionale scrise nu pot fi elaborate de cãtre o altã entitate, chiar superioarã, pentru
cã trebuie sã fie adaptate specificului fiecãrei instituþii, trebuie sã facã referire directã ºi
nemijlocitã la structura funcþionalã a acesteia ºi la structura de personal, sã
particularizeze sarcinile de serviciu ºi activitãþile pe fiecare salariat / post din cadrul
compartimentelor structurale, sã asigure separaþia sarcinilor ºi sã fie ºi expresia viziunii
manageriale a managerului. Deasemenea, procedurile nu pot fi elaborate de C.M., din
douã motive: în primul rând, procedurile (ºi toate demersurile de control intern) trebuie
realizate de salariaþii din cadrul compartimentelor funcþionale, care îºi cunosc cel mai
bine activitãþile ºi specificul acestora, iar în al doilea rând, C.M. are doar rol de
monitorizare, îndrumare metodologicã ºi de coordonare în domeniul controlului intern
/ managerial. Faptul cã legiuitorul emite acte normative, metodologii, regulamente,
º.a., creeazã doar cadrul general, legal al organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilor
reglementate. Practic, rolul tuturor demersurilor de implementare ºi aplicare a
standardelor de control intern / managerial – inclusiv în ceea ce priveºte elaborarea ºi
utilizarea procedurilor operaþionale scrise - este de a traduce la nivelul instituþiei, de a
particulariza la nivel de compartiment ºi post din organigrama unei entitãþi, ceea ce
normele legale reglementeazã cu titlu general.
16
II. Posibilitãþi de îmbunãtãþire a eficienþei organizaþionale a MECS.
ºi a entitãþilor subordonate, prin implementarea standardelor de
control intern/managerial
Pentru o mai sinteticã familiarizare cu Codul controlului intern pentru entitãþilor

publice aprobat prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400 / 12.06.2015,
prezentãm o structurã a actului normativ, aºa cum a fost publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, Nr. 444 / 22.06.2015:
- Ordinul pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entitãþilor publice;
- Anexa Nr. 1 – Codul controlului intern/managerial al entitãþilor publice –

Standardele de control intern/managerial la entitãþile publice
I. Consideraþii generale
1. Conceptul de control intern/managerial
2. Scopul ºi definirea standardelor de control intern/managerial
II. Lista standardelor de control intern/managerial la entitãþile publice
(16 standarde)
III. Glosar de termeni
- Anexa Nr. 2 – Procedura operaþionalã

Macheta – model de procedurã operaþionalã
Precizãri cu privire la modelul de procedurã operaþionalã
- Anexa Nr. 3 – Situaþie centralizatoare semestrialã / anualã privind stadiul

implementãrii ºi dezvoltãrii sistemului de control intern/managerial la data de ...
Capitolul I – Informaþii generale
Capitolul II – Stadiul implementãrii standardelor de control intern/
managerial, conform rezultatelor autoevaluãrii la data de 31 decembrie 20...
- Anexa Nr. 4 – Instrucþiuni privind întocmirea, aprobarea ºi prezentarea

raportului asupra sistemului de control intern/managerial
1. Prevederi generale
2. Conþinutul raportului
3. Aprobarea ºi prezentarea raportului
17
- Anexa Nr. 4.1. la instrucþiuni – Chestionar de autoevaluare a stadiului de
implementare a standardelor de control intern/managerial
- Anexa Nr. 4.2. la instrucþiuni – Situaþia sinteticã a rezultatelor autoevaluãrii
- Anexa Nr. 4.3. la instrucþiuni – Raport asupra sistemului de control intern/

managerial la data de 31 decembrie 20...
Prezentãm în cele ce urmeazã o abordare privitoare la modalitãþi prin care asumarea

aplicãrii standardelor de control intern/managerial poate facilita optimizarea eficacitãþii
manageriale la nivelul ministerului ºi a entitãþilor din subordinea acestuia.
Standardul 1 – Etica ºi integritatea

Descrierea standardului
În cadrul Ordinului 400/2015, standardul eticã este descris astfel: conducerea ºi
salariaþii entitãþii publice cunosc ºi susþin valorile etice ºi valorile organizaþiei, respectã
ºi aplicã reglementãrile cu privire la eticã, integritate, evitarea conflictelor de interese,
prevenirea ºi raportarea fraudelor, actelor de corupþie ºi semnalarea neregularitãþilor.
Cerinþe generale
¾ Conducerea entitãþii publice sprijinã ºi promoveazã, prin deciziile sale ºi prin
puterea exemplului personal, valorile etice, integritatea personalã ºi profesionalã
a salariaþilor.
¾ Conducerea entitãþii publice adoptã un cod de eticã ºi conduitã, dezvoltã ºi
implementeazã politici ºi proceduri privind integritatea, valorile etice, evitarea
conflictelor de interese, prevenirea ºi raportarea fraudelor, actelor de corupþie
ºi semnalarea neregularitãþilor.
¾ Conducerea entitãþii publice înlesneºte comunicarea deschisã de cãtre salariaþi
a preocupãrilor acestora în materie de eticã ºi integritate, prin crearea unui
mediu adecvat.
¾ Acþiunea de semnalare de cãtre salariaþi a neregularitãþilor trebuie sã aibã un
caracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delaþiune ºi trebuie privitã
ca exercitarea unei îndatoriri profesionale.
¾ Salariaþii care semnaleazã neregularitãþi de care, direct sau indirect, au cunoºtinþã
sunt protejaþi împotriva oricãror discriminãri, iar managerii au obligaþia de a
întreprinde cercetãrile adecvate, în scopul elucidãrii celor semnalate, ºi de a
lua, dacã este cazul, mãsurile ce se impun.
¾ Conducerea ºi salariaþii entitãþii publice au o abordare pozitivã faþã de controlul
intern/managerial, a cãrui funcþionare o sprijinã în mod permanent.
18
Criterii generale de evaluare a stadiului implementãrii standardului
• A fost comunicat personalului un cod de conduitã, care stabileºte reguli de

comportament etic în realizarea atribuþiilor de serviciu, aplicabil atât
personalului
de conducere, cât ºi celui de execuþie din cadrul compartimentului?
• Salariaþii beneficiazã de consiliere eticã ºi li se aplicã un sistem de monitorizare
a respectãrii normelor de conduitã?
Dintre condiþiile care pot face ca acest standard sã fie considerat implementat la
un nivel cel puþin conform enumerãm urmãtoarele:
1. Sã existe un cod de eticã la nivelul instituþiei.
Prin legea nr. 7/2004 privind Codul de conduitã a funcþionarilor publici,

republicatã ºi Legea nr. 477/2004 prin privind Codul de conduitã a personalului
contractual din autoritãþile ºi instituþiile publice sunt stabilite coordonatele
generale referitoare la conduita funcþionarului public ºi a personalului contractual
în instituþiile publice.
Cu toate acestea, orice entitate publicã poate ºi este util sã îºi defineascã
propriul cod de eticã pe baza actelor normative menþionate ºi pe baza altor
dispoziþii prevãzute în diverse acte normative subsecvente, cum este spre
exe m p l u O r d i n u l M E C T S n r. 5 5 3 0 / 2 0 1 1 p r iv i n d r e g u l a m e n t u l c a d r u d e
organizare ºi funcþionare a inspectoratelor ºcolare.
Codurile de eticã elaborate la nivelul entitãþii publice (minister, inspectorat
ºcolar, unitãþi conexe etc.) nu subrogã prevederile actelor normative referitoare
la acest domeniu ºi nici nu trebuie sã copieze sau sã dubleze prevederile acestora.
Codurile de eticã au menirea de a individualiza cultura organizaþionalã a entitãþilor
respective ºi de a comunica valorile etice la care acea entitate adera în mod
primordial.
Astfel, pentru asigurarea implementãrii standardului 1 din codul controlului

intern managerial trebuie alcãtuit un cod de eticã propriu care ar trebui sã aibã
urmãtoarele caracteristici:
9 sã fie exprimat într-un limbaj simplu ºi explicativ, evitându-se riscul crescut,
când vine vorba de eticã, de a fi o înºiruire de sloganuri.
9 sã aibã o structurã clarã ºi sistematicã care sã conþinã un set de valori, principiile
prin care sunt enunþate aceste valori ºi reguli de comportament care transpun
fiecare dintre aceste principii.
9 sã fie elaborate de cãtre personalul entitãþii sub îndrumarea, dacã este cazul, al
unui specialist în eticã.
19
Standardul 2
Atribuþii, funcþii, sarcini
Descrierea standardului.
Managementul oricãrei entitati publice trebuie sã asigure întocmirea ºi actualizarea
permanentã a documentelor privind misiunea entitatii publice, a regulamentelor interne
ºi a fiºelor posturilor, pe care le comunicã tuturor angajatilor.
Cerinte generale
Regulamentul de organizare ºi funcþionare al oricãrei entitãþii publice cuprinde
în totalitate sarcinile entitãþii, rezultate din actul normativ care guverneazã ºi legifereazã
modul de organizare ºi functionare al entitãþii respective, precum si din alte acte
normative. Regulamentul de organizare ºi funcþionare al oricãrei entitãþii publice acesta
se comunica salariatilor si se publicã pe pagina de internet a entitatii publice.
Toþii salariaþi trebuie sã cunoascã misiunea încredintata entitatii, obiectivele ºi
atribuþiile entitatii publice ºi ale compartimentului din care salariatul face parte, rolul
sau în cadrul compartimentului, stabilit prin fiºa postului, dar ºi obiectivele postului
pe care il ocupa.
Managerii fiecãrui compartiment al entitãþii publice au obligaþia de a întocmi ºi
de a actualiza, ori de cate ori este cazul, fisele posturilor pentru personalul din subordine.
Toate sarcinile prevãzute în fiºele posturilor trebuie sã fie clar formulate ºi strãns
relaþionate cu obiectivele postului, astfel încat sã se realizeze o deplinã concordanþã
între conþinutul sarcinilor ºi conþinutul obiectivelor postului. Managementul fiecãrui
compartiment al entitãþii publice trebuie sã identifice sarcinile noi ºi dificile ce revin
salariaþilor ºi sã le acorde sprijin în realizarea acestora.
Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 2 ,,Atribuþii,
Funcþii, Sarcini,, prevãd:
elaborarea respectiv actualizarea documentelor privind misiunea ºi atribuþiile
structurilor organizatorice ale entitãþii publice;
informarea întregului personal al entitãþii publice în legãturã cu actualizarea
documentelor care au fost modificate /actualizate periodic in ceea ce priveºte
misiunea ºi atribuþiile structurilor organizatorice;
determinarea funcþiilor entitãþii publice;
determinarea atribuþiilor generale ale entitãþii publice;
determinarea atribuþiilor la nivelul structurilor de specialitate;
concordanþa între funcþiile ºi atribuþiile generale ºi specifice ale entitãþii publice;
determinarea sarcinilor la nivelul posturilor în funcþie de nivelul de calificare
a postului;
sarcinile, atribuþiile asociate posturilor sunt stabilite în deplinã concordanþã cu
competenþele decizionale necesare realizãrii acestora.
20
Documente specifice elaborate în cadrul Standardului 2
Atribuþii, Funcþii, Sarcinii .
Regulamentul Intern este considerat cel mai de valoare instrument la îndemãna

angajatorilor în raporturile acestora cu salariatii lor.
În comparaþie cu prevederile din legislatia muncii sau din contractele colective
de munca, care sunt de cele mai multe ori suficient de restrictive si de incomode
pentru angajatori, Regulamentul Intern reprezintã un instrument fexibil, aflat la dispozitia
angajatorului, prin care acesta poate sã impunã, în mod unilateral, reguli de
comportament pentru salariaþi, sancþiuni si mãsuri de organizare a muncii care sã
corespundã exigenþelor sale ºi sã îi permitã reglementarea anumitor aspecte sensibile
în relaþia cu salariaþii.
Regulament Intern insã pentru a fi considerat un document eficient trebuie sã fie
redactat lizibil si cât mai cuprinzãtor ºi sã þinã seama de cerinþele legislatiei muncii
aflate în vigoare.
Din acest considerent, trebuie ºtiut faptul cã urmãtoarele aspecte sunt considerate
esenþiale în ceea ce priveºte redactarea unui regulament intern:
întocmirea Regulamentului Intern este obligatorie pentru toti angajatorii, aceasta
motivatã de faptul cã întocmirea Regulamentului Intern este stipulatã ca obligatorie,
în conformitate cu legislaþia în vigoare, pentru toti angajatorii, indiferent de numarul
de salariati. Spre exemplu nu existã o sancþiune clar prevazutã pentru cazul în
care un angajator nu întocmeste Regulamentul Intern, însa inspectorii din cadrul
Direcþiei de Muncã si Protecþie Socialã au în atribuþiile lor legale dreptul de a controla
derularea relaþiilor de muncã, între care ºi dreptul de a dispune mãsuri atunci când
identificã ceva în neregulã în legãturã cu acestea ºi de a aplica sancþiuni atunci
când angajatorii nu acorda atenþia cuvenitã acestor masuri. Ca atare, ºi în cazul în
care un angajator nu întocmeste Regulamentul Intern, inspectorii din cadrul Direcþiei
de Muncã si Protecþie Socialã pot dispune mãsura întocmirii acestuia, iar în cazul
neconformarii cu aceasta, angajatorul va putea fi sancþionat cu o amenda intre
3.000 si 10.000 de lei.
Regulamentul Intern reprezintã, un act unilateral al angajatorului pentru a
carui implementare nu este nevoie de acordul salariaþilor. În comparaþie cu
reglementarea anterioara, cand Regulamentul Intern era un act comun al
angajatorului si al salariatilor, în prezent, Regulamentul Intern este un act unilateral
al angajatorului. Spumen aceasta deoarece nu este necesar acordul salariatilor pentru
valabilitatea prevederilor Regulamentului Intern, totusi, este necesara o consultare
cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor asupra prevederilor acestuia. Ce trebuie
reþinut este faptul cã desi rolul sindicatului/reprezentaþilor salariaþilor în redactarea
prevederilor Regulamentului Intern, este doar un rol consultativ, este recomandat
ca angajatorul sã ia totuºi în considerare, pe cât posibil, ºi punctul de vedere al
21
acestora ºi sã analizeze într-un mod obiectiv pertinenþa pãrerilor acestora; altfel,
obligativitatea consultãrilor cu sindicatul/reprezentanþii salariaþilor, reflectata de
Codul Muncii, ar fi lipsita de orice raþiune sau efecte juridice:
Regulamentul Intern trebuie sã prevadã câteva categorii de prevederi minime
obligatorii. In general, Regulamentul Intern poate conþine orice fel de mãsuri, reguli
sau proceduri pe care angajatorul le doreºte aplicabile în cadrul unitãþii, bineînteles,
cu condiþia ca acestea sã nu contravinã normelor legale imperative stabilite de
legislaþia muncii. Totuºi, indiferent de dispoziþiile specifice fiecãrui angajator, în
funcþie de profilul sãu de activitate, de dimensiunea unitãþii sau de alte criterii
particulare, orice Regulament Intern trebuie sã conþinã câteva categorii de dispoziþii
minime obligatorii
Regulamentul Intern nu poate in structura sa sã continã mai multe sanctiuni
disciplinare decat cele prevazute de Codul Muncii În cadrul Regulamentul Intern
angajatorul poate determina ce fapte reprezintã abateri disciplinare, ce sancþiuni
se aplicã pentru astfel de fapte sau la câte repetãri ale unor abateri de la regulile
interne se pot dispune sanctiuni mai grave de exemplu concedierea. Cu toate acestea
însã angajatorul nu poate stabili alte tipuri de sancþiuni pentru salariati decat cele
prevãzute de lege, în mod limitativ, spre exemplu: avertismentul, retrogradarea,
reducerea salariului/indemnizatiei de conducere si concedierea.
22
Standardul 3
Competenþa profesionalã
Managementul oricãrei entitatii publice asigurã ocuparea posturilor de cãtre
persoane competente, cãrora le încredinþeazã sarcini potrivit competenþelor, ºi asigurã
condiþii pentru ameliorarea pregãtirii profesionale a angajatilor.
Performanþele profesionale individuale ale angajaþilor sunt evaluate anual cu scopul
confirmãrii cunoºtinþelor profesionale, aptitudinilor ºi abilitãþilor necesare îndeplinirii
sarcinilor ºi responsabilitãþilor acordate.
Cerinte generale
Managementul entitãtii publice dar ºi salariaþii dispun de cunoºtintele, abilitaþile
ºi experienþa care fac posibilã îndeplinirea eficientã ºi efectivã a sarcinilor, precum ºi
buna întelegere ºi îndeplinire a responsabiliþãþilor legate de controlul intern/managerial.
Competenþa angajatilor precum ºi sarcinile încredinþate trebuie sã se afle în echilibru
permanent, pentru asigurarea caruia managementul entitãþii publice actioneaza prin:
definirea cunoºtinþelor ºi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncã;
managementul interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare dinainte
stabilit; realizarea planului de pregãtire profesionalã a noului angajat, încã din timpul
procesului de recrutare; inventarierea necesitãþilor de pregãtire profesionalã ºi
determinarea nevoilor de de formare profesionala în contextul evaluarii anuale a
salariaþilor, precum ºi monitorizarea evolutiei carierei acestora; ceritudinea faptului
ca cerinþele de pregãtire identificate sunt atinse; creºterea capacitãþii interne de pregatire
în scopul completãrii formelor de pregãtire externe entitatii publice.
În conformitate cu legislaþia în vigoare la aceastã datã performantele profesionale
individuale ale salariaþilor se evalueazã cel puþin o datã pe an în raport cu obiectivele
anuale individuale si sunt puse în discutie cu acestia de catre evaluator.
În ceea ce priveºte atât competenþa cât ºi performanta, acestea trebuie sustinute
de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, programele informatice,
brevetele, metodele de lucru etc.
Managerii compartimentelor entitatii publice trebuie sã asigure fiecãrui angajat
participarea în fiecare an la cursuri de pregãtire profesionalã în domeniul sãu de competenþã.
Acþiunile principale în ceea ce priveºte implementarea standardului nr. 3
,,Competenþã profesionalã,, prevãd:
Ocuparea posturilor prin concurs, potrivit normelor legale în vigoare, cu personal
specializat conform cerinþelor posturilor prevãzute în cadrul structurii organizatorice;
Completarea fiselor posturilor cu date privind cunoºtinþele ºi aptitudinilor
necesare a fi deþinute de titulari în vederea îndeplinirii sarcinilor ºi a atribuþiilor;
23
Concordanþa dintre pregãtirea de specialitate a titularului postului ºi natura
activitãþilor desfãºurate;
Completarea fiºelor posturilor cu date privind cunoºtinþele necesare a fi deþinute
de titulari ai funcþiilor de conducere cu privire la atribuþiile de control intern/
managerial ºi a codului controlului intern al entitãþii publice respectiv a Ordinului
nr. 400/215;
Elaborarea tabelului centralizator cu nevoile de pregãtire pe categorii de personal
(cursuri profesionale obligatorii, cursuri necesare pentru promovarea în carierã,
cursuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuþiilor funcþionale) ºi modul de
aplicare a nevoilor de pregãtire;
Elaborarea ºi realizarea de programe de pregãtire profesionalã a personalului,
de cãtre structurile ºi microstructurile de specialitate, conform nevoilor de
perfecþionare identificate.

,,Competenþa Profesionalã,,
Planul pe anul 2015 de formare profesionalã,
Modalitãþi Forme de perfecþionare Trim. Trim. Trim. Trim.
I II III IV
Modalitãþi a) cursuri organizate de furnizorii de formare
prevãzute de profesionalã;
catre OG 129/ b) cursuri organizate de angajatori în cadrul
2000 privind unitãþilor proprii;
formarea c) stagii de practicã ºi specializare în unitãþi din
profesionalã a þarã sau din strãinãtate;
adulþilor, d) alte forme de pregãtire profesionalã prevãzute
respectiv de lege.
Modalitãþi a) participarea la cursuri organizate de cãtre

reglementate de angajator sau de cãtre furnizorii de servicii de
catre Codul formare profesionalã din þarã sau din strãinãtate;
muncii b) stagii de adaptare profesionalã la cerinþele
postului ºi ale locului de muncã;
c) stagii de practicã ºi specializare în þarã ºi în
strãinãtate;
d) ucenicie organizatã la locul de muncã;
e) alte forme de pregãtire convenite între angajator
ºi salariat
Alte modalitãþi
24
Tabel/tabele cu necesarul de pregãtire profesionalã
pe categorii de personal
Numele ºi Furnizorii de Angajatori Specializare Alte Stagii de Stagii de . n

prenumele formare în cadrul în unitãþi din forme de adaptare adaptare .
profesionalã unitãþilor þarã sau din pregãtire profesionalã profesionalã .
proprii strãinãtate la cerinþele la cerinþele
postului ºi ale postului ºi ale
locului de locului de
muncã muncã
1
2
...
n
GRILÃ
pentru aprecierea activitãþii desfãºurate al ………………………….
Candidat
Nr.
crt. Criteriu de evaluare Indicator de performanþã Punctaj
1 2 3 4
1. Articole/studii publicate în reviste
indexate ISI sau alte publicaþii recunoscute 25/art.
în bazele de date internaþionale.
2. Articole/studii publicate în reviste de

specialitate recunoscute CNCS sau la 20/art.
ACTIVITATEA edituri recunoscute CNCS.
I ªTIINÞIFICÃ ªI DE
3. Articole/studii publicate în reviste de 10/art.
CERCETARE
specialitate cu ISSN.
4. Comunicãri/studii prezentate la o
conferinþã ºtiinþificã internaþionalã. 25/com.
5. Comunicãri/studii prezentate la o
conferinþã ºtiinþificã cu participare 20/com.
internaþionalã.
25
Nr.
1 2 3 4
6. Comunicãri/studii prezentate la o 15/com.
conferinþã ºtiinþificã naþionalã.
7. Proiecte de cercetare/grant/contract de
25/pr. -
cercetare.
8. Elaborare caiet de seminar, îndrumar

laborator, (curs, manuale, lucrãri 10/50 p.
ºtiinþifice).
9. Elaborare alte lucrãri ºtiinþifice.
PUNCTAJ TOTAL 150

1. Calitatea prestaþiei didactice (pregãtire
ºtiinþificã, stil pedagogic participativ,
5
material didactic folosit, îndeplinirea
obiectivelor operaþionale, etc.).
2. Modul de evaluare a studenþilor

3
(obiectivitate, motivare, continuitate, etc.).
ACTIVITATEA
II
DIDACTICÃ 3. Realizarea unor materiale didactice
(sinteze, produs informatic, film didactic, 2/mat.
machete de laborator, etc.).
4. Îndrumare lucrare de licenþã. 5/lucr.
5. Îndrumare practicã de specialitate. 5/gr.
6. Alte activitãþi.
PUNCTAJ TOTAL 20
1. Studii ºi burse posdoctorale. 10 -
COMPETENÞA 2. Membru în colectivul de redacþie al unei 5

III publicaþii ºtiinþifice. -
PROFESIONALÃ
3. Membru al unor organizaþii ºtiinþifice
sau profesionale. 3/org.
26
Nr.
1 2 3 4
4. Organizator manifestãri ºtiinþifice. 5/man.
5. Membru cerc ºtiinþific. 2
6. Tutore studenþi la un program de studii. 5
7. Membru în colectivul ºtiinþific al unor

5/rev.
manifestãri ºtiinþifice.
8. Absolvent al DPPD. 15
9. Alte atestate.
PUNCTAJ TOTAL 50
1. Capacitatea de lucru în echipã. 10

2. Elaborarea ºi susþinerea planului 10
personal de dezvoltare profesionalã.
3. Modul de soluþionare a problemelor de

10
COMPETENÞA la locul de muncã, respectând normele
IV deontologiei profesionale.
TRANSVERSALÃ
4. Capacitatea de comunicare în limba
românã. 15
5. Alte abilitãþi.
PUNCTAJ TOTAL 45
PUNCTAJ GENERAL 265
PUNCTAJ MINIM NECESAR : 190

PUNCTAJ OBÞINUT DE CANDIDAT:
NOTÃ:
Este obligatorie obþinerea a cel puþin 100 puncte la criteriul de evaluare nr. I
27
Standardul 4 - Structura organizatoricã
Conducãtorul entitãþii publice defineºte structura organizatoricã, competenþele,
responsabilitãþile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentã structuralã
ºi comunicã salariaþilor documentele de formalizare a structurii organizatorice.
Conducãtorul entitãþii publice stabileºte, în scris, limitele competenþelor ºi

responsabilitãþilor pe care le deleagã.
Cerinþe generale
9 Structura organizatoricã este stabilitã astfel încât sã corespundã scopului ºi
misiunii entitãþii ºi sã serveascã realizãrii în condiþii de eficienþã, eficacitate ºi
economicitate a obiectivelor stabilite.
9 În temeiul actului normativ privind organizarea ºi funcþionarea entitãþii publice,
conducãtorul entitãþii publice aprobã structura organizatoricã: departamente,
direcþii generale, direcþii, servicii, birouri, posturi de lucru.
9 Încadrarea cu personal de conducere ºi personal de execuþie a acestor structuri
se regãseºte în statul de funcþii al entitãþii ºi se realizeazã cu respectarea
concordanþei dintre natura posturilor ºi competenþele profesionale ºi manageriale
necesare îndeplinirii sarcinilor fixate titularilor de posturi.
9 Competenþa, responsabilitatea, sarcina ºi obligaþia de a raporta sunt atribute
asociate postului; acestea trebuie sã fie bine definite, clare, coerente ºi sã reflecte
elementele avute în vedere pentru realizarea obiectivelor entitãþii publice.
9 Conducerea entitãþii publice analizeazã ºi determinã periodic gradul de
adaptabilitate a structurii organizatorice la modificãrile intervenite în interiorul
ºi/sau exteriorul entitãþii, pentru a asigura o permanentã relevanþã ºi eficienþã a
controlului intern.
9 În fiecare entitate publicã delegarea se realizeazã, în principal, prin regulamentul
de organizare ºi funcþionare, fiºele posturilor ºi, în unele cazuri, prin ordine
exprese de a executa anumite operaþiuni.
9 Delegarea este condiþionatã în principal de potenþialul ºi gradul de încãrcare cu
sarcini a conducerii entitãþii ºi a salariaþilor implicaþi.
Actul de delegare este conform atunci când:

- respectã raportul dintre complexitatea sarcinilor/atribuþiilor delegate ºi cunoºtinþele,
experienþa ºi capacitatea necesarã efectuãrii actului de autoritate încredinþat;
- sunt precizate în cuprinsul acestuia termenele-limitã de realizare ºi criteriile
specifice pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor/atribuþiilor delegate;
- sunt furnizate de cãtre manager toate informaþiile asupra responsabilitãþii ce va
fi încredinþatã;
28
- este confirmat, prin semnãturã, de cãtre salariatul cãruia i s-au delegat sarcinile/
atribuþiile.
- Salariatul delegat rãspunde integral de realizarea sarcinii, iar managerul care a
delegat îºi menþine în faþa superiorilor responsabilitatea finalã pentru realizarea
acesteia.
Standardul structura organizatoricã are incluse mai multe responsabilitãþi de

management relevante ºi face referire în mãsurã semnificativã la celelalte standarde.
Probleme în implementarea standardului:

Structura organizatoricã nu reflectã volumul sarcinilor ºi atribuþiilor pe care le are de
îndeplinit instituþia.
Nu existã resursele necesare pentru a crea o structurã organizatoricã care sã asigure
îndeplinirea obiectivelor ºi a atribuþiilor organizaþiei.
Structura organizatoricã nu reflectã o coordonare corespunzãtoare între departamente
care sã asigure cooperarea în atingerea obiectivelor.
Structura organizatoricã conduce la o departamentalizare prea strictã care determinã
o fragmentare nejustificatã a atribuþiilor, lipsa de cooperare ºi abordãri unidirecþionale
în rezolvarea problemelor ºi atingerea obiectivelor.
Delegarea de atribuþii nu urmeazã o procedurã clarã ºi nu urmãreºte regimul de
incompatibilitãþi ºi conflicte de interese.
În cadrul actualului standard Structura Organizatoricã, cuprins în codul

controlului intern managerial aprobat prin Ordin al Secretarului General al Guvernului
400/2015, sunt sintetizate de fapt ºi cerinþele altor standarde cuprinse anterior în codul
controlului intern managerial si anume: coordonarea, delegarea, continuarea activitãþii.
Întrebãri de verificare a implementãrii standardului
9 Entitatea publicã este organizatã în aºa fel încât sã aibã în vedere interesul
cetãþeanului, dialogul cu factorii interesaþi ºi pentru a rãspunde cu promptitudine
solicitãrilor mediului extern?
9 Raportul dintre competenþe, responsabilitãþi ºi volum de muncã este structurat
de o manierã care sã permitã îndeplinirea obiectivelor entitãþii?
9 Regulamentul de organizare ºi funcþionare conþine toate atribuþiile pe care
personalul de conducere ºi structurile din subordine le exercitã ºi delimiteazã
clar mandatele acestora de celelalte compartimente din organizaþie? Ierarhia
organizaþionalã ºi ponderea ierarhicã sunt stabilite în scris ºi sunt cunoscute de
cãtre toþi angajaþii?
9 Statul de funcþii al entitãþii conþine toate posturile de conducere ºi execuþie?
29
9 Fiºele de post ale salariaþilor sunt în concordanþã cu regulamentul de organizare
ºi funcþionare ºi cu obiectivele structurii din care aceºtia fac parte?
9 Canalele de comunicare intra ºi interdepartamentale sunt organizate în aºa fel
încât sã faciliteze cooperarea ºi sunt cunoscute de cãtre toþi angajaþii? Se
încurajeazã schimbul liber de opinii între angajaþi ºi manageri?
9 Competenþele, responsabilitãþile, sarcinile aferente postului sunt asociate cu
obiective clare ºi însoþite de obligaþia de a raporta în relaþie cu acestea?
9 Schimbãrile în structura organizatoricã a entitãþii sunt aduse la cunoºtinþã tuturor
angajaþilor?
Sunt efectuate analize, la nivelul principalelor activitãþi, în scopul identificãrii

eventualelor disfuncþionalitãþi în fixarea sarcinilor de lucru individuale prin fiºele
posturilor ºi în stabilirea atribuþiilor compartimentului?
Structura organizatoricã asigurã funcþionarea circuitelor ºi fluxurilor
informaþionale necesare supravegherii ºi realizãrii activitãþilor proprii?
Principiile pe care trebuie sã le respecte organizarea:

Structura organizatoricã trebuie construitã în funcþie de : mãrimea organizaþiei,
natura activitãþii, obiective, cadru legal, modul de finanþare.
Organizarea trebuie “adaptatã” de fiecare datã acestor elemente specifice legate
de obiective ºi atribuþii.
Trebuie evitate urmãtoarele situaþii care conduc la organizarea echivocã, nu

cunoaºtem exact ce sarcini are fiecare, nu sunt atribuite competenþe adecvate pentru
realizarea sarcinilor, iar responsabilitãþile nu sunt clar definite. De asemenea trebuie
evitatã organizarea excesiva care determina costuri exagerate ºi conduce la depãºirea
termenelor ºi chiar la blocaje. Organizarea imobilã este de asemenea de evitat întrucât
poate conduce la neadaptarea permanentã la schimbãri, pune conducerea în situaþia de
a nu mai deþine un bun control asupra funcþionarii entitãþii publice.
De asemenea, organizarea trebuie sã aibã în vederea obiectivitatea, procesele
ºi structurile nu pot fi construite în funcþie de anumite interese personale sau private
de grup. Organizarea trebuie sã fie subordonatã exigenþelor obiective, interne ºi
externe entitãþii.
Separarea atribuþiilor
Nici o persoanã sau verigã organizatoricã din entitatea publicã sã nu deþinã controlul
exclusiv asupra tuturor etapelor importante ale unei tranzacþii, activitãþi sau operaþiuni.
Scopul consta în diminuarea riscurilor de orice naturã (eroare, neregularitate, ilegalitate
etc.) în gestionarea activelor ºi pasivelor entitãþii.
30
Trei funcþii fundamentale sunt incompatibile în cadrul entitãþii publice:
- funcþia de autorizare (sau de decizie) care aparþine managerului general /
ordonatorului de credite;
- funcþia de înregistrare contabilã;
- funcþia financiarã - actul de platã sau de încasare.
Pe lângã aceste trei funcþii permanente ºi incompatibile, existã alte douã, pe care
le întâlnim în mod sistematic, care ºi acestea ar trebui sã fie separate:
- funcþia de control - având înþelesul exclusiv de verificare, ca activitate exercitatã
de cãtre persoane sau structuri specializate, în funcþie de momentul exercitãrii
controlului, acesta poate fi: preventiv (ex-ante), concomitent sau ulterior (ex-post);
- funcþia de deþinere - specificã persoanelor care deþin în gestiune bunuri fizice
sau alte valori: magazionerii, gestionarii de stocuri.
Pentru a proiecta o organizare eficientã, este necesarã, mai întâi, o bunã cunoaºtere
a elementelor sale componente, care, în majoritatea lor, constituie, în acelaºi timp, ºi
instrumente de control intern cu care opereazã aceastã funcþie managerialã.
Structura organizaþionalã se referã în principal la douã componente: procesele ºi
structurile organizatorice/funcþionale din cadrul organizaþiei/instituþiei.
Procesul constã în delimitarea funcþiunilor entitãþii publice, precum ºi în stabilirea,
separarea, ordonarea ºi gruparea activitãþilor, atribuþiilor ºi sarcinilor, potrivit cerinþelor
de realizare a fiecãrei funcþiuni în parte, în vederea atingerii obiectivelor prestabilite.
Organizarea în structuri organizatorice/funcþionale stabileºte funcþiile ºi posturile
din cadrul acestora, relaþiile ierarhice, funcþionale, de control ºi de reprezentare între/
în interiorul structurilor organizatorice ºi în raport cu terþii.
În cadrul îndrumarului metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în
entitãþile publice, elaborat la nivelul ministerului finanþelor publice se propune o
terminologie comunã a termenilor care se referã la proces ºi structurã: sarcina, atribuþia,
activitatea, funcþiunea, postul, funcþia, compartimentul, relaþiile organizatorice ºi
nivelele ierarhice.
sarcina: cea mai micã unitate de muncã individualã; reprezintã acþiunea ce trebuie
efectuatã pentru realizarea unui obiectiv. Realizarea ei presupune atribuirea de
competenþe ºi fixarea de responsabilitãþi.
atribuþia: ansamblul de sarcini de acelaºi tip, necesare pentru realizarea unei
activitãþi bine definite, executatã periodic sau continuu ºi care implicã cunoºtinþe
specializate pentru realizarea unui obiectiv specific;
activitatea: totalitatea atribuþiilor de o anumitã naturã, care determinã procese de
munca cu un grad de omogenitate ºi similaritate ridicat, cunoºtinþele necesare realizãrii
activitãþii sunt din domenii limitate, personalul utilizat putând avea astfel, o pregãtire
profesionalã sensibil unitarã; activitatea cuprinde atribuþii omogene ce revin
compartimentelor entitãþii;
31
funcþiunea: ansamblul activitãþilor de acelaºi gen sau complementare, vizând
realizarea unor obiective precis stabilite;
postul: elementul primar al structurii organizatorice - reprezintã ansamblul
sarcinilor, obiectivelor, competenþelor, responsabilitãþilor ºi procedurilor ce sunt atribuite
ºi trebuie îndeplinite la nivelul unui loc de muncã;
funcþia: formatã din totalitatea posturilor care au caracteristici asemãnãtoare din
punctul de vedere al sarcinilor, obiectivelor, competenþelor, responsabilitãþilor ºi
procedurilor;
compartimentul: subdiviziune organizatoricã formatã prin gruparea, pe baza unor
criterii obiective, a unui numãr raþional de posturi aflate sub o autoritate unicã, în
cadrul cãreia se realizeazã, în mod permanent, un ansamblu relativ omogen de sarcini,
necesitând cunoºtinþe specializate de un anumit tip ºi utilizarea unor metode ºi tehnici
adecvate;
relaþiile organizatorice: formate din: relaþiile ierarhice, relaþiile funcþionale, relaþiile
de cooperare, relaþiile de control, relaþiile de reprezentare;
nivelele ierarhice: ansamblul posturilor sau compartimentelor care dispun de
aceeaºi autoritate.
Etapele ºi instrumentele de analizã ºi reproiectare a componentelor sistemului de

organizare:
¾ analiza obiectivelor entitãþii publice;
¾ definirea activitãþilor necesare ºi stabilirea conþinutului acestora;
¾ crearea compartimentelor;
¾ stabilirea propriu-zisã a structurii organizatorice ºi evaluarea funcþionalitãþii acesteia.
Analiza obiectivelor entitãþii publice urmãreºte stabilirea conþinutului detaliat al

fiecãrei funcþiuni (de achiziþii, resurse umane, financiar-contabilã, informaticã, juridicã,
administrativ, relaþii publice etc.) ºi al tuturor funcþiilor manageriale (de previziune,
organizare, coordonare, antrenare ºi evaluare-control).
Definirea activitãþilor necesare ºi stabilirea conþinutului acestora se efectueazã
printr-o examinare criticã a delimitãrii activitãþilor existente ºi a conþinutului acestora.
Activitãþile ºi conþinutul lor sunt redefinite ºi apoi sunt regrupate în funcþiuni, conform
criteriilor de omogenitate, complementaritate ºi convergenþã. Se stabilesc atribuþiile ºi
sarcinile ce urmeazã a fi realizate în plan decizional, operaþional ºi informaþional.
Crearea compartimentelor implicã: determinarea volumului de muncã necesar,
stabilirea necesarului de posturi, ca numãr ºi structurã, repartizarea raþionalã a sarcinilor
pe posturi, urmãrindu-se fluxul procesual ºi gruparea posturilor pe compartimente.
32
Stabilirea propriu-zisã a structurii organizatorice ºi evaluarea funcþionalitãþii acesteia
se evidenþiazã prin elaborarea principalelor documente care reflectã organizarea formalã
a entitãþii publice sunt. Cele mai importante dintre acestea sunt: organigramele,
regulamentul de organizare ºi funcþionare ºi fiºele posturilor.
Organigrama structuralã (ierarhica): reprezentarea graficã a structurii
organizatorice a entitãþii publice sau a unor compartimente ale acesteia. Presupune
precizarea prealabilã a relaþiilor între compartimente/posturi ºi întocmirea diagramelor
de relaþii aferente; fluxurilor decizionale ºi informaþionale între compartimente/posturi;
nivelelor ierarhice, normelor de conducere ºi competenþelor decizionale; numãrului
posturilor de conducere ºi de execuþie pentru fiecare compartiment.
Regulamentul de organizare ºi funcþionare: actul normativ prin care se

reglementeazã structura organizatoricã a entitãþii publice ºi a subdiviziunilor sale, se
stabilesc ºi se repartizeazã activitãþile, atribuþiile, competenþele ºi responsabilitãþile ce
revin posturilor de conducere ºi compartimentelor, precum ºi relaþiile dintre ele.
Fiºa postului: conþine toate caracteristicile esenþiale, formale, ale unui post.
Cuprinde denumirea postului, obiectivele individuale, sarcinile, competenþele,
responsabilitãþile, relaþii cu alte posturi, cerinþele specifice privind pregãtirea, calitãþile,
aptitudinile ºi deprinderile necesare realizãrii obiectivelor individuale stabilite pentru
postul respectiv. Fiºa postului serveºte atât ca document de organizare a muncii oricãrui
angajat, cât ºi ca bazã pentru evaluarea rezultatelor muncii acestuia.
Elementele minimale care probeazã implementarea standardului:

- Organigrama instituþiei
- Statul de personal/ Statul de funcþii
- Fisa postului
- Circuitul documentelor, flux informaþional la nivelul fiecãrei direcþii
- Proceduri privind desfãºurarea activitãþilor principale.
- Existenþa unei proceduri de delegare de atribuþii.
33
Standardul 5 - Obiective
Direcþii de acþiune:
• stabilirea obiectivelor generale în concordanþã cu misiunea M.E.C.S. / fiecãrei
entitãþi subordonate;
• formularea obiectivelor specifice se face la nivelul structurilor entitãþii, conform
actelor normative in domeniu, în concordanþã cu scopul ºi activitãþile alocate în
funcþie de resursele avute la dispoziþie, având termene de realizare ºi indicatori
de performanþã / de rezultat ataºaþi;
• obiectivele specifice acoperã în totalitate obiectivele generale;
• stabilirea obiectivelor individuale la nivelul posturilor;
• toate obiective specifice sunt definite astfel încât sã respecte pachetul de cerinþe
SMART (Specifice, Mãsurabile, de Atins, Realiste ºi în Termen);
• elaborarea inventarului activitãþilor structurii, pe obiective, astfel încât prin acestea
sã se poatã estima gradul de realizare a obiectivelor;
• stabilirea activitãþilor individuale pentru fiecare salariat, care sã conducã la
atingerea obiectivelor specifice ale structurii ºi implicit, la atingerea obiectivelor
generale ale entitãþii publice;
• concordanþa între activitãþile stabilite structurii funcþionale ºi activitãþile stabilite
posturilor din cadrul acesteia;
• obiectivele generale sunt definite în termeni de impact, iar cele specifice sub
formã de rezultate asteptate;
• obiectivelor specifice li se asociazã activitãþi, înscrise în liste de activitãþi pe
compartimente, pentru a se putea evalua atingerea obiectivelor; activitãþile sunt
detaliate în acþiuni / operaþiuni, pentru a se putea descrie modalitatea concretã de
realizare a activitãþilor.
Exemplu asupra definirii obiectivelor generale:
Obiectiv general Consolidarea capacitãþii de control intern/managerial
Evaluare Nesatisfãcãtor
Propunere: obiectiv Consolidarea capacitãþii instituþionale în procesul de

general corect ºi implementare a standardelor de control intern/managerial
complet aprobate prin OSGG Nr. 400/2015, la nivelul tuturor
compartimentelor din organigrama entitãþii, prin
eficientizarea managementului, constituirea comisiei de
monitorizare ºi informatizarea integratã a proceselor
34
Exemplu asupra definirii obiectivelor specifice:
OBIECTIVE EVALUARE
Specific Mãsurabil Posibil de Realist Limitat
Atins în timp
Obiectiv specific 4 –
Verificarea aspectelor
procedurale aferente Nu Nu Nu Nu Nu
procesului de atribuire a
contractelor de achiziþie
publicã
Evaluare generalã Nesatisfãcãtor – obiectivul aºa cum este definit nu

respectã niciuna din caracteristicile SMART ºi nu
conduce la rezultatul aºteptat.
Propunere: obiectiv SMART Asigurarea respectãrii procedurilor aferente

cu caracteristici mai procesului de atribuire a contractelor de achiziþie
accentuate publicã în vederea încadrãrii în sumele prevãzute
în buget ºi realizarea achiziþiilor conform
programului.
Documente – probã cu privire la implementarea standardului:

- lista obiectivelor;
- lista activitãþiºor ºi acþiunilor;
- inventarierea indicatorilor
- procese-verbale ale EGR;
- autoevaluarea realizãrii obiectivelor;
- fiºe de post actualizate;
35
Standardul 6 - Planificarea
Conducerea entitãþii publice întocmeºte planuri prin care se pun în concordanþã
activitãþile necesare pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat,
astfel încât riscurile susceptibile sã afecteze realizarea obiectivelor entitãþii sã fie minime.
Cerinþe generale:
9 Conducerea entitãþii publice elaboreazã planuri/programe de activitate pentru
toate obiectivele entitãþii, identificã ºi repartizeazã resursele, pornind de la
stabilirea nevoilor pentru realizarea obiectivelor, ºi organizeazã procesele de
muncã în vederea desfãºurãrii activitãþilor planificate.
9 Repartizarea resurselor necesitã decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare,
dat fiind caracterul limitat al resurselor.
9 Schimbarea obiectivelor, resurselor sau a altor elemente ale procesului de
fundamentare impune actualizarea planului/programului.
9 Pentru atingerea obiectivelor, conducãtorul entitãþii publice asigurã coordonarea
deciziilor ºi acþiunilor compartimentelor entitãþii ºi organizeazã consultãri
prealabile atât în cadrul compartimentelor entitãþii, cât ºi între compartimentele
respective.
Probleme în implementarea standardului:

Existã mai multe documente de planificare în cadrul instituþiei care nu sunt corelate
între ele.
Nu existã documente de planificare în cadrul instituþiei.
Documentele de planificare nu sunt actualizate sau nu iau în calcul riscurile ce pot
apãrea pe parcurs.
Activitãþile planificate nu susþin îndeplinirea obiectivelor ºi a misiunii instituþiei.
Planificarea nu este în concordanþã cu disponibilitatea resurselor.

9 Entitatea publicã ºi structurile componente utilizeazã activitatea de planificare
pentru a prioritiza activitãþile ºi resursele necesare acestora în vederea îndeplinirii
obiectivelor în condiþii de eficienþã, eficacitate ºi legalitate?
9 Procesul de planificare se bazeazã pe consultãri cu factorii interesaþi?
9 Planurile realizate stabilesc obiective clare, activitãþile necesare pentru îndeplinirea
acestora, persoanele/direcþiile responsabile ºi termene ferme de îndeplinire?
9 Planurile sunt monitorizate ºi evaluate, iar informaþia rezultatã este utilizatã pentru
revizuirea ºi actualizarea prioritãþilor?
36
9 Obiectivele generale, obiectivele specifice ºi activitãþile entitãþii sunt formulate
respectând ciclul de planificare ºi sunt aduse la zi ori de cât ori este necesar?
9 Managerii ºi salariaþii cunosc obiectivele care le-au fost alocate, precum ºi
indicatorii de performanþã asociaþi acestora?
Resursele alocate sunt astfel repartizate încât sã asigure activitãþile necesare

realizãrii obiectivelor specifice compartimentului?
În cazul modificãrii obiectivelor specifice, sunt stabilite mãsurile necesare pentru
încadrarea în resursele repartizate?
Etapele planificãrii:
Planificarea este una dintre funcþiile esenþiale ale managementului care se
realizeazã atât la nivel strategic, cât ºi la nivel operaþional;
Planificarea se referã la repartizarea resurselor, pornind de la stabilirea nevoilor
pentru realizarea obiectivelor. Având în vedere caracterul limitat al resurselor,
repartizarea acestora necesitã decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare;
Planificarea se realizeazã ciclic ºi constã din urmãtoarele etape: analizã
(identificarea ipotezelor de lucru, starea de fapt, probleme, soluþii), elaborare
(obiective generale, obiective specifice, acþiuni, responsabili, termene, indicatori
de performanþã), implementare, monitorizare rezultate, evaluare rezultate;
Planificarea ºi etapele acesteia au la bazã dialogul permanent dintre conducere
ºi salariaþi pe de-o parte, ºi entitatea publicã ºi factorii interesaþi din mediul extern
pe de altã parte, pentru a determina acceptarea ºi însuºirea acesteia la toate nivelurile;
Planificarea este un proces continuu, ceea ce imprimã planului un caracter
dinamic. Schimbarea obiectivelor, resurselor sau altor elemente ale procesului
de fundamentare impune actualizarea planului;
Dupã orizontul de timp la care se referã, în general, se elaboreazã:
• Planuri anuale;
• Planuri multianuale;
Controlul este un mecanism necesar în raport cu planificarea, în sensul existenþei
unui set clar de instrumente de mãsurare care sã poatã indica – pe de o parte –
care este progresul în realizarea obiectivelor ºi – pe de altã parte – acþiunile
corective, atunci când este necesar;
Exemple de documente de planificare utile în asigurarea implementãrii acestui

standard: planul Strategic Instituþional al Instituþiei, Planificarea Bugetarã Anualã, Planul
de Management, Planul de Achiziþii, Planificarea resurselor umane.
37
Plan de implementare standard Planificare
Nr. Obiective Acþiuni planificate în Termen Responsabil(i) Observaþii

crt. vederea realizãrii
obiectivelor
Realizarea Actualizarea planurilor …. Compartiment ….
1. planificãrii la interne de activitãþi
nivelul
compartimentului Stabilirea de indicatori …. Compartiment ….
pentru obiective
Realizarea etapei de … Compartiment ….

analizã Structura SCI/M
Respectarea criteriilor de …. Compartiment ….

Planurile elaborare (obiective, Structura SCI/M
realizate activitãþi, responsabili,
2. respectã etapele termene, indicatori)
planificãrii
Realizarea etapelor de … Compartiment ….
implementare ºi
monitorizare
Realizarea etapei de …. Compartiment ….

evaluare
Comunicarea documentelor ….. Compartiment ….

Comunicarea ºi de planificare, preferabil Structura SCI/M
conºtientizarea disponibil pe un website
3. comun.
obiectivelor
direcþiei ºi
ministerului Informare ºi discutare
periodicã a stadiului
îndeplinirii obiectivelor
Schimbarea obiectivelor …. Compartiment ….

Actualizarea ºi a resurselor în cazul Structura SCI/M
4. documentelor modificãrilor din mediul
de planificare intern ºi/sau extern
Comunicarea ºi
acceptarea schimbãrii
38
Standardul 7
Monitorizarea performanþelor
• stabilirea indicatorilor de performanþã asociaþi obiectivelor;
• asigurarea caracterului adecvat al indicatorilor de performanþã / de rezultat,
pentru activitatea pe care o mãsoarã (o cuantificã);
• monitorizarea activitãþilor în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice cu
ajutorul indicatorilor de performanþã / de rezultat asociaþi obiectivelor, definiþi
în Standardul 3 – Competenþa, performanþa (calitate, cantitate, termene, costuri,
eficienþa conducerii, colaborare, lucru în echipã, mod de utilizare a resurselor, etc.);
• evaluarea performanþelor este realizatã de cãtre conducãtorul fiecãrei structuri
(direcþie generalã, direcþie, serviciu, compartiment) prin mãsurarea nivelului
de realizare a obiectivelor;
• reevaluarea indicatorilor asociaþi atunci când au loc modificãri ale ipotezelor
ºi premiselor ºi, implicit a obiectivelor, în scopul operãrii de corecþii.
Exemplu de monitorizare a realizãrii unor indicatori definiþi:
Nr. Obiective / Rezultate Valoarea Resurse Responsabil Termen
crt. Activitãþi aºteptate indicatorilor de
rezultat ºi / sau de
performanþã
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Obiectiv general: Planificarea auditului
Nota: Obiectivele specifice, activitãþile ºi acþiunile au caracter periodic (odatã la 3 ani, respectiv anual)
1. Planificarea activitãþii de audit public intern
1.1. Elaborarea 1. Elaborarea în 1. Numãrul de Umane: Pop Ion 10 XII

proiectului termenul legal a înregistrare a adresei coordonatorul a anului
planului planului strategic de înaintare la UCAAPI serviciului / precedent
strategic de de audit public sau la entitatea publicã compartimentului; triadei
audit public intern pe 3 ani ierarhic superioarã este auditorii
intern pe 3 ani din data de 09.XII a Materiale:
anului precedent furnituri birou,
consumabile
2. Indicele de Financiare: —
cuprindere în plan a Informaþionale:
2.Cuprinderea în obiectivelor auditabile: acte normative,
planul strategic a ICP = Nr. ob. incluse î programe
tuturor n plan / informatice
obiectivelor Nr. total obiective
auditabile auditabile x
100 = 100 %
39
- lista obiectivelor;
- lista activitãþiºor ºi acþiunilor;
- inventarierea indicatorilor
- procese-verbale ale EGR;
- autoevaluarea realizãrii obiectivelor;
- fiºe de post actualizate;
Standardul 8
Managementul riscului
Managementul entitatii publice stabileºte ºi pune în aplicare un proces specific
de management al riscurilor care sã contribuie la realizarea eficientã ºi eficace a
obiectivelor sale previzionate.
Cerinte generale
Toate entitãþile publice trebuie sã îºi defineascã propria strategie în ceea ce priveºte
riscurile cu care se poate confrunta ºi sã asigure documentarea completã ºi adecvatã a
strategiei, precum ºi accesibilitatea documentaþiei existente la nivelul entitãþii publice
în ori ce moment când necesitãþile o impun.
Managementul entitãþii publice trebuie sã îºi stabileascã clar obiectivele, în vederea
identificãrii ºi definirii riscurilor asociate acestor obiective. De asemenea managementul
entitãþii publice are obligaþia creãrii ºi menþinerii unui sistem eficient de management
al riscurilor, în principal, prin:
¾ identificarea riscurilor în stransã legãturã cu obiectivele a cãror realizare ar putea
fi afectatã de materializarea riscurilor;
¾ identificarea amenintarilor/vulnerabilitatilor prezente în cadrul activitãþilor curente
ale entitatii publice care ar putea conduce la sãvãrºirea unor fapte de corupþie ºi fraude;
¾ evaluarea riscurilor, prin mãsurarea probabilitãþii de apariþie ºi a impactului asupra
obiectivelor în cazul în care acestea se materializeaza;
¾ ierarhizarea ºi prioritizarea riscurilor în funcþie de toleranþa la risc stabilitã de
managementul entitatii;
¾ stabilirea celor mai potrivite modalitãþi de tratare a riscurilor, astfel încât acestea
sã se încadreze în limitele toleranþei la risc stabilite, ºi delegarea responsabilitãþii
de gestionare a riscurilor câtre cele mai potrivite niveluri decizionale;
¾ monitorizarea implementãrii mãsurilor de control, precum ºi a eficacitãþii acestora;
¾ revizuirea ºi raportarea periodicã a situaþiei riscurilor.
40
Activitãþile în integralitatea lor ºi acþiunile iniþiate ºi puse în practicã în cadrul
procesului de gestionare a riscurilor sunt riguros documentate, iar sinteza informaþiilor,
datelor ºi deciziilor luate în acest proces este cuprinsã în ,,Registrul riscurilor,, document
care dovedeºte cã în organizaþie s-a introdus un sistem de management al riscurilor ºi
cã acesta funcþioneazã efectiv.
Managementul entitãþii publice analizeazã mediul extins de risc în care acþioneazã

ºi stabileste modul în care acesta îi afecteaza strategia de gestionare a riscurilor.
,,Managementul Riscurilor“ prevãd:
identificarea ºi evaluarea principalelor riscuri asociate obiectivelor ºi activitãþilor
structuri organiztorice care pot afecta eficacitatea ºi eficienþa operaþiunilor,
respectarea regulilor ºia regulementelor, încrederea în informaþiile financiare ºi
de management intern ºi extern, protejarea bunurilor, prevenirea ºi descoperirea
fraudelor;
tratarea riscurilor;
stabilirea mãsurilor de gestionare a riscurilor identificate;
întocmirea ºi actualizarea Registrului riscurilor la nivelul structurii;
întocmirea planului privind implementarea mãsurilor de management al riscurilor.
DE CE ESTE NECESAR UN MANAGEMENT AL RISCURILOR

IN CADRUL ENTITÃÞILOR PUBLICE
Un rãspuns la aceastã întrebare este indus de observaþia conform cãreia atât în

entitatea publicã, cât ºi în mediul în care aceasta acþioneazã, existã incertitudini de
natura ameninþãrilor în realizarea obiectivelor, sau de natura oportunitãþilor. Orice
manager trebuie sã-ºi punã problema de a gestiona ameninþãrile, deoarece, în caz contrar,
neatingându-ºi obiectivele, s-ar descalifica, sau de a fructifica oportunitãþile în beneficiul
entitãþii publice, dovedindu-ºi eficienþa. Dacã incertitudinea este o realitate cotidianã,
atunci ºi reacþia la incertitudine trebuie sã devinã o preocupare permanentã.
Motivaþia generalã de mai sus ar putea justifica cu singurãnþã necesitatea
implementãrii managementului riscurilor, însã existã ºi unele motivaþii specifice.
a) Managementul riscurilor impune modificarea stilului de management.

Managerii nu trebuie sã se limiteze la a trata, de fiecare datã, consecinþele unor
evenimente care s-au produs. Tratarea consecinþelor nu amelioreazã cauzele ºi, prin
urmare, riscurile materializate deja se vor produce ºi în viitor, de regulã, cu o frecvenþã
mai mare ºi cu un impact crescut asupra obiectivelor. Managerii trebuie sã adopte un
41
stil de management reactiv, ceea ce înseamnã cã este necesar sã conceapa ºi sã
implementeze mãsuri susceptibile de a atenua manifestarea riscurilor. Reacþia orientatã
spre viitor permite scolilor sã stãpâneascã, în limite acceptabile, riscurile trecute, ceea
ce este acelaºi lucru cu creºterea ºanselor de a-ºi atinge obiectivele.
Nicio o entitate publicã nu poate fi condusã numai dupã principiul “vãzând ºi
fãcând”. La fel de importantã este ºi identificarea posibilelor ameninþãri, înainte ca ele
sã-ºi materializeze ºi sã producã consecinþe nefavorabile asupra obiectivelor stabilite.
Aceasta înseamnã a adopta un stil de management proactiv. Managementul proactiv
are la bazã principiul „este mai bine sã previi, decât sã constaþi un fapt împlinit”. În
cadrul entitãþilor publice care beneficiazã de un management performant, „scurtarea
orizontului” nu se limiteazã la viitorul imediat, ci ia în considerare ºi perspective mai
îndepãrtate. În aceste situaþii, managementul proactiv devine un management
prospectiv, în care managerul încearcã sã identifice acele riscuri care pot apãrea ca
urmare a modificãrilor de strategie sau de mediu. Entitatea publicã trebuie pregãtitã
pentru a accepta schimbarea.
b) Managementul riscurilor faciliteazã realizarea eficienta ºi eficace a

obiectivelor organizaþiei În mod evident cunoaºterea ameninþãrilor permite o
ierarhizare a acestora în funcþie de eventualitatea materializãrii lor, de amploarea
impactului asupra obiectivelor ºi de costurile pe care le presupun mãsurile menite de a
reduce sansele de apariþie sau de a limita efectele nedorite. Stabilirea unor ierarhii
constituie suportul introducerii unei ordini de prioritãþi în alocarea resurselor, în
majoritatea cazurilor limitate, în urma unei analize cost-beneficiu sau, mai general,
efort-efect. Este esenþial ca entitatea publicã sã-ºi concentreze eforturile spre ceea ce
este cu adevarat important, ºi nu sã-ºi disperseze resursele în zone nerelevante pentru
scopurile sale. Totodatã, revizuirea periodicã a riscurilor, aºa cum este prevãzut în
standarde, conduce la realocãri ale resurselor, în concordanþã cu modificarea ierarhiilor
ºi, implicit, a prioritãþilor. Cu alte cuvinte, managementul riscurilor presupune
concentrarea resurselor în zonele de interes actuale.
c) Managementul riscurilor asigurã condiþiile de bazã pentru un control intern

sãnãtos Dacã controlul intern este ansamblul masurilor stabilite de conducere pentru a
se obþine asigurãri rezonabile cã obiectivele vor fi atinse, rezultã ca managementul
riscurilor este unul din mijloacele importante prin care se realizeazã acest lucru, deoarece
managementul riscurilor urmãreºte tocmai gestiunea ameninþãrilor ce ar putea avea
impact negativ asupra obiectivelor. Cu alte cuvinte, dacã se urmareºte consolidarea
controlului intern, este indispensabilã implementarea managementului riscurilor. Planul
de acþiune (activitãþile ce trebuie desfãºurate pentru realizarea obiectivelor) trebuie
secondat de planul ce cuprinde mãsurile ce atenueazã manifestarea riscurilor ºi de
planul de tratare a situaþiilor dificile (riscuri materializate).
42
,,Managementul Riscurilor“
FIªA ANALIZA RISCURILOR

Nr. Obiective/ Identificarea Risc inerent Clasare risc
crt. activitãþi riscurilor Probabilitate Impact Expunere (majore, moderate,
3x4 minore)
1 2 3 4 5 6 7
Riscuri minore 1-4

Riscuri moderate 5 - 10
Riscuri majore 12 - 25
SCALA DE EVALUARE A EXPUNERII LA RISCURI

Nivel de probabilitate
aproape sigur 5 10 15 20 25
probabil 4 8 12 16 20
posibil 3 6 9 12 15
foarte puþin 2 4 6 8 10
probabil
1 2 3 4 5
improbabil
foarte redus moderat ridicat critic Nivel de
redus impact
43
REGISTRUL RISCURILOR
Nr. Obiective/ Identificarea Risc inerent Acþiuni/mãsuri de
crt. activitãþi riscurilor Probabilitate Impact Expunere minimalizare a
4x5 riscului/riscurilor
inerent/inerente
1 2 3 4 5 6 7
Risc inerent Responsabil cu

Probabilitate Impact Expunere gestionarea riscului
8x9
8 9 10 11
Metodologia privind identificarea, evaluarea ºi atenuarea riscurilor

Managementul riscurilor este un proces efectuat de cãtre conducerea ºi personalul
structurilor entitãþilor publice, ºi constã în:
1. Identificarea riscurilor;
2. Evaluarea riscurilor;
3. Stabilirea toleranþei la risc;
4. Strategia adoptatã pentru atenuarea riscurilor – controlarea riscurilor (rãspunsul la risc);
5. Revizuirea ºi raportarea riscurilor.
¾ Identificarea riscurilor
Riscurile se identificã ºi se definesc în raport cu obiectivele a caror realizare este
afectatã de materializarea lor .
Existenþa unui sistem de obiective clar definite în cadrul structurii constituie premisa
esenþialã pentru identificarea ºi definirea riscurilor.
Dacã situaþia o impune, anumite activitaþi/sarcini, ce au un rol determinant în
realizarea obiectivului, pot fi detaliate la rândul lor pânã la limita necesara unei identificari
ºi evaluari mai precise a riscurilor.
44
Identificarea riscurilor se efectueazã prin formularea raspunsului la urmãtoarea
întrebare: care ar fi consecinþele nerealizãrii sau realizãrii necorespunzatoare a acestei
activitãþi/sarcini ?
Un risc identificat va fi exprimat succint cu ajutorul câtorva cuvinte care sa îi
redea esenþa (de exemplu : efectuarea de plati necuvenite, atribuirea nelegalã a
contractului de achiziþie).
Pentru identificarea ºi definirea riscurilor se respectã urmãtoarele reguli :
se þine cont de faptul cã riscul este o incertitudine, o posibilitate ºi nu un fapt
împlinit ;
se analizeazã problemele dificile identificate, iar dacã circumstanþele se pot
repeta, se trateazã problemele dificile si ca riscuri ;
problemele (situatiile, evenimentele) care nu pot sa apara nu se considera riscuri;
se definesc atat cauzele cat si efectele riscului identificat asupra obiectivelor ;
se grupeaza si se prioritizeaza riscurile identificate ;
¾ Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor presupune evaluarea probabilitatii de materializare a riscurilor
si a impactului asupra obiectivelor in cazul in care acestea se materializeaza. Combinatia
dintre nivelul estimat al probabilitatii si nivelul estimat al impactului constituie expunerea
la risc, in baza careia se realizeaza profilul riscurilor.
Etapele evaluarii riscurilor sunt :
Evaluarea probalilitatii de materializare a riscului identificat ;
Evaluarea probabilitatii de materializare a riscului identificat consta in
determinarea sanselor de aparitie a unui rezultat specific si se realizeaza prin :
a) observarea materializarii riscurilor similare in trecut ;
b) analiza circumstantelor (cauzelor) care favorizeaza apariatia riscurilor ;
c) utilizarea scalelor de evaluare a probabilitatii de materializarea riscului, in trei
etape de probabilitate, potrivit tabelului:
Nivelul probabilitãþii Explicaþie
Foarte Scãzuta Este foarte putin probabil sã se întâmple pe o perioada lungã de
1 (0% - 15%) timp; nu s-a întâmplat în prezent;
Medie (16% - 45%) Este probabil sã se întâmple pe o perioadã medie de timp;
2 s-a întâmplat de câteva ori în ultimul an/ultimii ani;
Ridicata (46% - 60%) Este foarte probabil sã se întâmple pe o perioadã scurta de timp;
3 s-a întâmplat de multe ori în ultimul an;
Ridicata (61 – 8%%) Este probabil sã se întâmple pe o perioadã scurta de timp;
4 s-a întâmplat în ultimul an;
Foarte ridicatã Este foarte probabil sã se întâmple pe o perioadã scurtã de timp;
5 (86% - 100%) s-a întâmplat de multe ori în ultimul an
45
Evaluarea impactului asupra obiectivelor în cazul materializãrii riscurilor;
Evaluarea impactului asupra obiectivelor în cazul materializãrii riscurilor reprezintã
consecinþa asupra obiectivelor (rezultatelor) aºteptate, care poate fi, în funcþie de natura
riscului, nagativã sau pozitivã ºi se face potrivit tabelului:
Nivelul impactului/ Explicaþie
consecintelor
Cu impact foarte scãzut asupra activitãþilor structurii ºi îndeplinirii
Foarte Scãzut obiectivelor;
Cu impact scãzut asupra activitãþilor structurii ºi îndeplinirii
Scãzut obiectivelor;
Cu impact mediu asupra activitãþilor structurii ºi îndeplinirii
Mediu obiectivelor;
Cu impact semnificativ asupra activitãþilor structurii ºi îndeplinirii
Ridicat
obiectivelor;
Foarte ridicat Cu impact extrem de semnificativ asupra activitãþilor structurii ºi

îndeplinirii obiectivelor;
PROBABILITATE (X)
NOTA: Liniile matricei descriu variatia probabilitatii, iar coloanele variaþia
impactului. Expunerea la risc apare la intersecþia liniilor cu coloanele.
¾ Stabilirea toleranþei la risc

Toleranta la risc reprezintã „cantitatea“ de risc pe care o structura este pregatitã sã
o tolereze sau la care este dispusã sã se expune la un moment dat ºi presupune
urmãtoarele:
pentru fiecare risc identificat este necesarã efectuarea unei comparãri a expunerii
la risc cu nivelul toleranþei la risc;
se analizeazã deviaþia expunerii la risc faþã de toleranþa la risc ºi se stabileºte
dara riscul este tolerabil sau nu;
daca expunerea la riscul inerent este mai micã sau egalã cu toleranþa la risc
atunci nu se impun mãsuri de control al riscurilor, ceea ce înseamna cã riscurile
sunt acceptate;
toate riscurile care au un nivel al expunerii situat deasupra limitei de toleranþã
trebuie tratate prin mãsuri de control prin care expunerea la riscurile reziduale
sã fie adusã sub limita de toleranþã stabilitã.
Stabilirea limitei de toleranþã la risc constã în punerea într-o relaþie de echilibru a
costului de controlare a riscurilor cu costul expunerii, în cazul în care riscul s-ar
materializa ºi se face potrivit tabelului:
46
Nivel de toleranþã Explicaþie
1–2 Tolerabil Nu necesita nicio masura de control.
3–4 Puþin tolerabil Necesitã mãsuri de control uneori.

5–6 Mediu tolerabil Necesitã msuri de control pe termen la anumite intervale medi
7–8 Intolerabil Necesitã mãsuri de control pe termen scurt;
8–9 Extrem de intolerabil Necesitã mãsuri de control urgente, fãrã nici o discuþie
¾ Strategia adoptatã pentru atenuarea riscurilor – controlarea riscurilor (rãspunsul la risc)

Dupã ce riscurile au fost identificate ºi evaluate, ºi dupã ce s-au definit limitele de
toleranþã în cadrul cãrora structura este dispusã, la un moment dat, sã îºi asume riscuri, se
stabileºte tipul de rãspuns la risc pentru fiecare risc în parte, potrivit tabelului de mai jos:
Strategia adoptatã Mãsurile ce urmeazã a fi luate
pentru rãspunsul la risc
Acceptarea (tolerarea) riscurilor, respectiv neluarea unor mãsuri de
Acceptare control, intervine atunci când riscurile sunt liber asumate ºi aplicarea
unei strategii de rãspuns la risc nu este posibilã (se recomandã în
cazul riscurilor cu expunere scãzutã);
Evitarea riscurilor, adicã eliminarea activitãþilor (circumstanþelor)
Evitare care genereazã riscurile. Aplicarea acestei strategii este limitatã în
cazul activitãþilor care þin de scopul structurii);
Se acceptã riscurile cu condiþia menþinerii sale sub o permanentã
supraveghere, presupune o amânare a luãrii mãsurilor de control pânã
Monitorizare la momentul creºterii probabilitãþii de apariþie a riscului astfel
permanentã tratat.Acestã mãsurã se aplicã în cazul riscurilor cu impact
semnificativ, dar cu probabilitate micã de apariþie, monitorizându-se
cu precãdere probabilitatea de apariþie a riscului;
Incredinþarea gestionãrii riscului unui terþ specializat, pe bazã de
Transferarea contract, are ca efect micºorarea expunerii structurii ºi gestionarea
riscurilor eficace a riscului de cãtre un tert specializat. Aceastã mãsurã se
preteazã în cazul riscurilor financiare si patrimoniale, cum sunt
contractele de asigurare spre exemplu;
Reprezintã cea mai frecventã modalitate de abordare pentru
Tratarea (atenuarea) majoritatea riscurilor cu care se confruntã structura ºi presupune
acþionarea prin mãsuri de atenuare a probabilitãþii, a impactului sau
riscurilor
a amândurora (spre exemplu implementarea de instrumente de control
intern/managerial pentru a menþine riscurile în limite acceptabile);
47
CLASAREA RISCURILOR
Categorii de Prioritate Termen
riscuri
Necesitã concentrarea atenþiei conducerii Structurii
riscuri pentru adoptarea/implementarea unor mãsuri urgente
Prioritate 1
majore de prevenire/control adecvate.
Pot fi monitorizate sau controlate, prin creºterea

riscuri eficacitãþii mãsurilor existente sau, dupã caz, prin
Prioritate 2
moderate adoptarea unor mãsuri suplimentare de prevenire/
control.
Pot fi tolerate ºi vor fi considerate inerente

riscuri activitãþilor structurii unitãþii, faþã de care nu este
minore Prioritate 3 necesarã adoptarea unor mãsuri suplimentare, ci doar
aplicarea celor existente.
Instrumentele de control intern/managerial constituie ansamblul mãsurilor luate

în vederea atenuãrii riscurilor ºi sunt clasificate în ºase grupe, astfel:
obiectivele – efectele pozitive pe care conducerea încearcã sã le realizeze sau
evenimentele/efectele negative pe care conducerea încearcã ãa le evite þinând
cont de specificul domeniului de activitate ºi a responsabilitãþilor stabilite de
legislaþia în domeniu;
mijloacele – ansamblul resurselor umane, financiare, materiale ºi de altã naturã
puse la dispozitia structurii în vederea realizarii obiectivelor stabilite;
sistemul informaþional – totalitatea procedurilor, metodelor ºi mijloacelor puse
la dispoziþia stucturii în cadrul procesului informaþional ce constituie un tot
unitar cu privire la culegerea, prelucrarea, sistematizarea, valorificarea ºi
stocarea datelor ºi informaþiilor, în conformitate cu legislaþia în domeniu;
organizarea – ansamblul de mãsuri, metode, tehnici, mijloace ºi operaþiuni,
prin care se stabilesc, în conformitate cu anumite principii, reguli, norme ºi
criterii prevãzute în legislaþia specificã, componentele procesuale (activitãþi,
atribuþii, sarcini) ºi organigrama, în vederea îndeplinirii atribuþiilor ºi
responsabilitãþilor stabilite;
procedurile – totalitatea paºilor ce trebuie urmaþi, a metodelor de lucru stabilite
ºi a regulilor de aplicat, în vederea executarii activitãþii, atribuþiei sau sarcinii;
supervizarea, controlul – sunt vizate, în principal, mãsuri de control ierarhic,
menite sã þinã sub control riscurile ce rezultã din desfãºurarea activitãþilor de
cãtre personalul din subordine, ºi presupune îndrumarea, coordonarea,
monitorizarea ºi verificarea.
48
¾ Revizuirea ºi raportarea riscurilor
Revizuirea ºi raportarea riscurilor presupune:
- monitorizarea modificãrii riscurilor ca urmare a implementãrii instrumentelor
de control intern/managerial ºi a modificãrii circumstantelor care favorizeazã
apariþia riscurilor (a se analiza dacã: riscurile persistã, au aparut riscuri noi,
impactul ºi probabilitatea riscurilor au suferit modificãri, mãsurile implementate
sunt eficace, anumite riscuri trebuie raportate ºefilor ierarhici etc.);
- obþinerea de asigurãri privind eficacitatea gestionãrii riscurilor ºi identificarea
nevoii de a lua mãsuri viitoare.
Standardul 9 - Proceduri
Descrierea standardului:
Conducerea entitãþii publice asigurã elaborarea procedurilor scrise pentru
activitãþile derulate în entitate ºi le aduce la cunoºtinþa personalului implicat.
Cerinþe generale:
¾ Conducerea entitãþii publice se asigurã cã pentru toate procesele majore, activitãþile,
acþiunile ºi/sau evenimentele semnificative existã o documentaþie adecvatã ºi cã
operaþiunile sunt consemnate în documente.
¾ Pentru ca procedurile sã devinã instrumente eficace de control intern, acestea trebuie:
- sã se refere la toate procesele ºi activitãþile importante;
- sã asigure o separare corectã a funcþiilor de iniþiere, verificare, avizare ºi aprobare
a operaþiunilor;
- sã fie precizate în documente scrise;
- sã fie simple, complete, precise ºi adaptate activitãþii procedurate;
- sã fie actualizate în permanenþã;
- sã fie aduse la cunoºtinþa personalului implicat.
¾ Conducerea entitãþii publice se asigurã cã, pentru toate situaþiile în care datoritã
unor circumstanþe deosebite apar abateri faþã de politicile sau procedurile stabilite,
se întocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunzãtor, înainte de
efectuarea operaþiunilor.
¾ Circumstanþele ºi modul de gestionare a situaþiilor de abatere de la politicile ºi
procedurile existente se analizeazã periodic, în vederea desprinderii unor concluzii
de bunã practicã pentru viitor, ce urmeazã a fi formalizate.
¾ Procedurile concepute ºi aplicate de personalul entitãþii publice trebuie sã asigure
o separare a funcþiilor de iniþiere ºi verificare, astfel încât atribuþiile ºi
responsabilitãþile de aprobare, efectuare ºi control al operaþiunilor sã fie încredinþate
unor persoane diferite. În acest mod se reduc considerabil riscul de eroare, fraudã,
încãlcare a legislaþiei, precum ºi riscul de nedetectare a acestor probleme.
49
¾ Conducãtorii entitãþilor publice în care, datoritã numãrului mic de salariaþi, se
limiteazã posibilitatea de aplicare a separãrii atribuþiilor ºi responsabilitãþilor trebuie
sã fie conºtienþi de riscul cumulãrii atribuþiilor ºi responsabilitãþilor ºi sã
compenseze aceastã limitare prin alte mãsuri de control.
¾ În entitatea publicã, accesul la resursele materiale, financiare ºi informaþionale,
precum ºi protejarea ºi folosirea corectã a acestora se reglementeazã prin acte
administrative, care se aduc la cunoºtinþa salariaþilor. Restrângerea accesului la
resurse reduce riscul utilizãrii inadecvate a acestora.
9 Este cunoscutã de cãtre angajaþi diferenþa dintre procedurile de sistem ºi cele

operaþionale?
9 Cine ar trebui sã iniþieze elaborarea procedurilor?
9 Pentru activitãþile procedurate deja în compartimentul dumneavoastrã sunt
respectate etapele standard prevãzute în OMFP 1389/ 2006?
9 Existã o persoanã desemnatã de managerul unitãþii pentru actualizarea
permanentã a procedurilor ºi pentru diseminarea acestora în rândul personalului
de execuþie?
9 Cunoaºteþi care trebuie sã fie structura ºi conþinutul standard al procedurilor interne?
9 Managerul unitãþii desfãºoarã activitãþi de monitorizare a gradului de respectare
a paºilor esenþiali din activitatea proceduratã?
Pentru activitãþile proprii au fost elaborate / actualizate proceduri de sistem /

operaþionale?
Procedurile de sistem/operaþionale comunicate salariaþilor sunt respectate ºi
aplicate?
La nivelul entitãþii este nevoie sã se facã o identificare a activitãþilor, atât a celor
care decurg din atribuþiile prevãzute de Regulamentul de Organizare ºi Funcþionare,
cât ºi a celor care sunt realizate pentru a susþine acele activitãþi.
Odatã identificate activitãþile curente, dar ºi cele circumstanþiale trebuie analizat
care dintre acestea pot sa fie transpuse într-o procedurã, adicã sunt activitãþi
procedurabile. Acele activitãþi care au o succesiune de paºi care pot fi descriºi într-un
document formalizat, care se deruleazã de fiecare datã dupã reguli similare, sunt activitãþi
procedurabile ºi se pot elabora proceduri care descriu derularea activitãþii.
50
Structura de implementare a SCI/M
IDENTIFICÃ STABILEªTE ELABOREAZÃ
Procesele majore, Activitãþile Procedurile pentru

activitãþile, acþiunile procedurabile activitãþile ºi procesele
ºi/sau evenimentele Planul elaborãrii identificate
semnificative procedurilor
Principalele etape în elaborarea unei proceduri sunt:

Codificarea ºi înregistrarea procedurilor
Difuzarea procedurilor
Scopul procedurilor
Domeniul de aplicare a procedurii
Descrierea procedurii; a modului de lucru
Elaborarea formularelor ºi anexelor
Codificarea ºi înregistrarea procedurilor

Pentru identificare ºi arhivarea corectã a procedurilor trebuie sã existe o modalitate
unicã ºi coerentã de codificare ºi înregistrare a procedurilor. În acest scop trebuie stabilit
la nivelul entitãþii un sistem de codificare care se aplicã fiecãrei proceduri.
La nivelul entitãþii trebuie sã existe o codificare a procedurilor ºi un registru în
care sunt înregistrate toate procedurile elaborate.
Model registru proceduri:
REGISTRUL PROCEDURILOR de SISTEM ºi OPERAÞIONALE

Nr. Cod Denumire procedurã Ediþia Revizia Structura Data aplicãrii
crt. proce- ºi data iniþiatoare
durã revizuirii
1 P.S. - Procedura de sistem I Nr./data denumire

…. pentru ……..
2 P.O. - Procedura operaþionalã I Nr./data

… pentru …
51
Difuzarea procedurilor
Aspectul referitor la difuzarea procedurilor este punctat în cadrul fiecãrei proceduri
printr-o listã de distribuire în care se menþioneazã compartimentele destinatare ale
procedurii ºi motivul pentru care aceste proceduri sunt distribuite – utilizare,
conformare, informare, arhivare.
Se recomanda utilizarea instrumentelor IT&C pentru difuzarea procedurilor în cadrul
entitãþii prin crearea unei secþiuni dedicate procedurilor pe site-ul instituþiei. Poate fi
utilizata secþiunea intranet a website-lui pentru a fi mai uºor accesate procedurile de
cãtre personalul organizaþiei. De asemenea, publicarea într-un format editabil al
procedurilor pe site, oferã personalului posibilitate de a utiliza în mod direct ºi facil
formularele existente în anumite proceduri.
Scopul procedurilor
În cadrul formularului propus ca model în cadrul OSGG 400/2015sunt enunþate
4 scopuri comune care pot fi identificate pentru orice procedurã.
Cele 4 scopuri aplicabile în comun procedurilor sunt:
9 Stabileºte modul de realizare a activitãþilor, compartimentele implicate ºi
persoanele responsabile.
9 Oferã asigurãri cu privire la existenþa documentaþiei adecvate derulãrii activitãþii
procedurabile.
9 Asigurã continuitatea activitãþii procedurabile, inclusiv în condiþiile în care va
exista o fluctuaþie a personalului.
9 Sprijinã managerul în luarea deciziilor; sprijinã auditul/alte organisme abilitate
în acþiuni de auditare/control.
Pe lângã aceste scopuri pe care le îndeplinesc în general procedurile trebuie identificat
ºi formulat scopul specific pe care îl are elaborarea unei anumite proceduri pentru
procedurarea unei activitãþi.
Domeniul de aplicare a procedurii

Domeniul de aplicare a procedurii se referã în primul rând la identificarea clarã ºi
distinctã a activitãþii/activitãþilor care sunt procedurate, urmeazã a fi formalizate în
cadrul procedurii. Pe parcursul procesului de management, odatã cu definirea clara
a misiunii, atribuþiilor ºi obiectivelor organizaþiei este nevoie de a identifica acele
activitãþi relevante ºi de a crea acele procese care trebuie parcurse pentru atingerea
obiectivelor ºi îndeplinirea misiunii. Identificarea clarã a activitãþilor pe care
entitatea trebuie sã le desfãºoare pentru a-ºi atinge obiectivele ºi a-ºi îndeplini
misiunea este un proces care trebuie urmãrit periodic ºi formalizat în planul de
management. Aceste aspecte trebuie reflectate ºi în planul anual de dezvoltare a
SCIM, astfel încât structura de implementare sã deþinã instrumentele prin care
52
identificã activitãþile procedurabile ºi planificã procesul elaborãrii procedurilor.
Odatã identificate activitãþile procedurabile se trece la elaborarea procedurilor.
În acest scop este nevoie de a defini domeniul de aplicare ºi a descrie în detaliu
modul de lucru, ºi este necesar sã fie identificate toate subactivitãþile ce trebuie
desfãºurate. De asemenea, domeniul de aplicare vizeazã listarea compartimentelor
care intervin în derularea activitãþii procedurate ºi sarcinile pe care le îndeplinesc
acestea. În acelaºi timp, este foarte important ca în cadrul procedurii sã existe o
listã completã a documentelor utilizate în desfãºurarea activitãþii procedurate ºi
o listã a documentelor produse ca urmare a desfãºurãrii activitãþii. Pentru
documentele produse trebuie introduse în cadrul procedurii formulare care cuprind
formatele documentelor. Mai jos este prezentatã schema logicã a componentelor
ce intervin în elaborarea procedurilor.
53
Situaþie:
Personalul care deruleazã activitãþile ce sunt descrise formalizat prin proceduri
cunoaºte foarte bine procesul prin care aceste activitãþi se deruleazã, astfel
cã, acesta este cel mai în mãsurã sã le elaboreze. Numãrul persoanelor care
intervin în derularea activitãþilor principale din cadrul entitãþii nu este foarte
mare, ceea ce face ca derularea activitãþilor sã se realizeze prin deprinderi
dobândite prin repetarea acþiunilor ºi mai puþin prin urmãrirea procedurilor ºi
aplicarea acestora în derularea proceselor. În acest caz, procedurile, atunci
când se elaboreazã, reprezintã o descriere a activitãþii de cãtre persoanele
care desfãºoarã în mod repetat acea activitate ºi devin mai de grabã documente
arhivate care descriu, formalizeazã procesele ºi nu sunt ghiduri de aplicare ºi
verificare a activitãþii.
În acest fel, procedurile operaþionale în special, îndeplinesc rolul unor
documente care descriu activitãþile ºi procesele care se desfãºoarã în cadrul
entitãþii. Astfel cã pot existã documente formalizate în care se prezintã în
detaliu atribuþiile entitãþii ºi modul în care sunt acestea exercitate.
Prin acesta, se poate spune cã procesul, specific controlului managerial intern,
prin care sunt prezentate formalizat activitãþile procedurabile din cadrul entitãþii
este realizat, însã scopul este atins doar parþial. Formalizarea activitãþii într-
o procedurã urmeazã o succesiune logicã de acþiuni care se constituie într-
un proces al cãrui scop este îmbunãtãþirea continuã a managementului
organizaþiei ºi controlul eficient al riscurilor ce pot apãrea în atingerea
obiectivelor propuse. Ori, dacã procedurile nu sunt realizate ca parte integrantã
a acestui proces ci doar ca o activitate relativ izolatã prin care se descriu
activitãþile într-un document formalizat, coerenþa logicã a procesului, care
porneºte de la obiectivele generale ale organizaþiei ºi se încheie cu
instrumentele detaliate prin care acestea se realizeazã, nu este realizatã.
Procedurile reprezintã un instrument care contribuie la îmbunãtãþirea derulãrii
activitãþilor ºi, prin urmare, la atingerea obiectivelor ºi prin care se asigurã
un control eficient al riscurilor posibile în derularea proceselor. Utilizarea
procedurilor doar ca documente care descriu formalizat cursul acþiunilor
rãmâne o acþiune izolatã care nu se integreazã procesului de management ºi
nu contribuie direct în cel mai eficient mod la susþinerea acestui proces.
În aceastã situaþie avem de-a face cu cazul frecvent întâlnit în entitãþile publice,
incare procedurile nu reprezintã un instrument care intervine în derularea
continuã a procesului de management al organizaþiei ci sunt evenimente izolate
care sunt întreprinse ca sarcini separate cu scopul de a realiza documentele
formalizate pentru descrierea activitãþilor procedurabile ºi de a îndeplini
cerinþele care decurg din aplicarea legislaþiei.
54
Standardul 10 - Supravegherea
Managementul entitatii publice initiazã, aplicã ºi dezvoltã controale adecvate de
supraveghere a activitaþilor, operaþiunilor ºi tranzacþiilor, în scopul realizãrii eficace a
acestora.
Cerinþe generale
Managementul entitãþii publice trebuie sã monitorizeze efectuarea controalelor
de supraveghere pentru a se asigura cã procedurile sunt respectate de cãtre salariaþi în
mod efectiv si continuu.
Efectuarea verificãrilor de supraveghere implicã revizuiri ale activitãþi realizate
de salariati, rapoarte despre excepþii, testãri prin sondaje sau orice alte modalitãþi care
confirmã respectarea procedurilor generale sau operaþionale.
Managerii compartimentelor verificã ºi aprobã activitãþile salariaþilor, dau
instructiunile necesare pentru a asigura minimizarea erorilor ºi pierderilor, eliminarea
neregulilor ºi fraudei, respectarea legislatiei ºi corecta întelegere ºi aplicare a
instructiunilor.
Supravegherea activitatilor este consideratã oportunã, în mãsura în care:
¾ fiecarui salariat ºi se comunicã atribuþiile, responsabilitãþile ºi limitele de
competenþã atribuite;
¾ se evalueazã sistematic activitatea fiecãrui salariat;
¾ se aprobã rezultatele activitãþii în diverse etape de realizare a acesteia.
,,Supravegherea,, prevãd:
managerii au responsabilitãþii în ceea ce priveºte controlul curent al activitãþilor
în vederea realizãrii obiectivelor stabilite ;
se realizeazã pe bazã de proceduri operaþionale supravegherea activitãþilor cu
grad ridicat de risc( aºa zisa supervizare);
formele stabilite de supraveghere a activitãþilor sunt sunt determinate în mod
corespunzãtor de cãtre persoanele desemnate în acest sens;
persoanele care efectueazã supravegherea ºi supervizarea sunt responsabilizate
în acest sens;
supravegherea activitãþilor se efectueazã atât prin controlul de prevenire cât ºi
prin controlul expost;
formele de verificare determinate în vederea supravegherii sunt flexibile
ºi eficiente.
Supervizarea unor activitãþi care implicã un grad ridicat de expunere la risc se
realizeazã pe baza unor proceduri prestabilite.
55
Referinþe principale:
¾ Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial ºi
controlul financiar preventiv, republicatã, cu modificarile ºi completãrile ulterioare;
¾ actul normativ de organizare ºi funcþionare a entitãþii publice;
¾ regulamentul de organizare ºi funcþionare a entitãþii publice.
Documente speifice elaborate în cadrul Standardului 10

,,Supravegherea“
FIªA DE VERIFICARE
a îndeplinirii standardelor postului de ……
1. Studiile universitare
Nr. Instituþia de învãþãmânt superior ºi Domeniul Perioada Titlul acordat
crt. facultatea absolvitã
1.
CRITERIU ÎNDEPLINIT: DA NU
2. Studiile de doctorat
Nr. Instituþia organizatoare Domeniul Perioada Titlul ºtiinþific
crt. de doctorat acordat
1.
3. Funcþii didactice/profesionale
Nr. Instituþia Domeniul Perioada Titlul /postul didactic sau
crt. gradul/postul profesional
1.
4. Realizãrile profesional-ºtiinþifice
Relevanþa ºi impactul (Recomandare: se fac referiri la elementele de noutate aduse
rezultatelor ºtiinþifice ale de lucrãrile ºtiinþifice ale candidatului).
candidatului.
Capacitatea candidatului de a (Se pot face referiri la: evaluãrile studenþilor, ale membrilor
îndruma studenþi sau tineri catedrei, la rezultatele obþinute la cursuri de formare
cercetãtori ºi competenþele didacticã, la îndrumarea ºi colaborarea cu tinerii cercetãtori,
didactice ale candidatului. la aprecierile unor prestigioºi profesorisau cercetãtori, etc.).
Capacitatea candidatului de a (Se precizeazã participare la proiecte de cercetare-
conduce proiecte de cercetare- dezvoltare).
dezvoltare.
56
5. Activitatea ºtiinþificã ºi de cercetare sau didacticã, respectiv competenþa
profesionalã ºi transversalã se calculeazã pe baza punctajului obþinut conform grilei
stabilite în acest sens.
Criterii de Activitate de Activitate Competenþã Competenþã TOTAL
evaluare cercetare didacticã profesionalã transversalã PUNCTAJ
ºtiinþificã
Punctaj
obþinut
Plan de supravegere a modului de desfãºurare a activitãþilor;
Evaluarea anualã a fiecãrui angajat din subordine;
Verificarea modului de îndeplinire a responsabilitãþilor;
Existenþa comisilor de supravegere elaborate pe baza unor dezizii justificate juridic,
economic, social ºi psihologic.
Standardul 11
Continuitatea activitãþii
Managementul entitãþii publice identificã principalele ameninþãri cu privire la
continuitatea derulãrii proceselor, activitãþilor si asigurã mãsurile corespunzãtoare pentru
ca activitatea acesteia sã poatã continua în orice moment, în toate imprejurãrile ºi în
toate planurile, indiferent care ar fi natura unei perturbãri majore.
Cerinte generale
Entitatea publica reprezintã o organizaþie a cãrei activitate trebuie sã se deruleze
continuu, prin structurile sale componente. O eventualã întrerupere a activitãþii acesteia
afecteazã atingerea obiectivelor stabilite.
Managementul entitatii publice inventariazã situaþiile care pot conduce la
discontinuitãþi în activitate ºi întocmeºte un plan de continuitate a activitãþii, care are la
bazã identificarea ºi evaluarea riscurilor care pot afecta continuitatea operaþionalã.
Eventuale situatii generatoare de discontinuitati pot face referire la:
¾ fluctuaþia personalului;
¾ lipsa de coordonare, rezultat al unui management defectuos;
¾ fraude;
¾ dificultãþi ºi/sau disfuncþionalitãþi în funcþionarea echipamentelor din dotare;
¾ disfuncþionalitãþi produse de unii prestatori de servicii;
¾ schimbari de proceduri etc.
57
Planul de continuitate a activitatii existent trebuie sã fie cunoscut, accesibil ºi
aplicat în practicã de salariaþii care au stabilite sarcini ºi responsabilitãþi în implementarea
acestuia. Managementul entitãþii publice acþioneazã în vederea asigurãrii continuitãþii
activitãþii prin masuri care sã previnã apariþia situatþilor de discontinuitate, de exemplu:
angajarea de personal în locul celor pensionaþi sau plecaþi din entitatea publica din alte
considerente decât cele reale; delegarea, în cazul absenþei temporare (concedii, plecãri
în misiune etc.); proceduri formalizate pentru administrarea situaþiilor care pot afecta
continuitatea operaþionalã ºi a tranzacþiilor financiare relevante; achizitii pentru
înlocuirea unor echipamente necorespunzatoare din dotare; service pentru intreþinerea
echipamentelor din dotare.
Deasemenea managementul entitatii publice asigurã revizuirea ºi ameliorarea
planului de continuitate a activitãþii, astfel încât acesta sã reflecte întotdeauna toate
schimbãrile ce intervin în organizaþie.
,,Continuitatea Activitãþii,, prevãd:
elaborarea unui inventar al situaþiilor activitãþilor care pot genera întreruperea
activitãþilor;
întocmirea planurilor de asigurare a continuitãþii activitãþii cu mãsuri care sã
previnã apariþia disfuncþionalitãþilor, care sã se refere cu deosebire la: realizarea
demersurilor de încadrare pe funcþiile disponibile la plecarea personalului;
asigurarea existenþei de contracte de service pentru întreþinerea echipamentelor
din dotare; existenþa de contracte de achiziþii pentru înlocuirea unor
echipamente din dotare;
depistarea cauzelor care genereazã întreruperi ale activitãþii;
instruirea salariaþilor în vederea aplicãrii mãsurilor care au fost dispuse prin
planurile de continuitate ale activitãþilor;
punerea ãn aplicare a mãsurilor pentru asigurarea continuitãþii activitãþii.
Documente spefifice elaborate în cadrul Standardului 11

,,Continuitatea Activitãþii,,
Tabel/inventar al situaþiilor care pot conduce la discontinuitãþi în activitatea entitãþii publice;

Plan de asigurare a continuitãþii activitãþii;
Referat/notã justificativã privind numirea înlocuitorului persoanelor cu funcþii de
conducere la plecarea în concediu;
Decizii de delegare la absenþa temporarã din entitatea publicã a personalului;
Decicii de suplinire la lipsa din entitatea publicã.
58
Standardul 12
Informarea ºi comunicarea
• colectarea, prelucrarea ºi centralizarea informaþiilor în sistem informatizat în cadrul
fiecãrei structuri din organigrama entitãþii, pe nivele ierarhice, astfel încât, prin
primirea ºi transmiterea informaþiilor, sarcinile sã poatã fi îndeplinite; stabilirea
tipurilor de informaþii, conþinutul, calitatea, frecvenþa, sursele ºi destinatarii acestora;
• stabilirea unor fluxuri informaþionale fiabile (diagrame de relaþii conforme cu
organigrama aprobatã a entitãþii), în toate sensurile, inclusuv în relaþiile cu
exteriorul structurii ºi al entitãþii;
• dezvoltarea de sisteme de colectare, actualizare ºi difuzare a datelor ºi informaþiilor;
• modalitãþi de îmbunãtãþire a mijloacelor de informare;
• stabilirea unui sistem eficient de comunicare internã ºi externã, care sã asigure o
difuzare rapidã, fluentã, practicã, precisã ºi oportunã a informaþiilor;
• stabilirea unor canale adecvate de comunicare a informaþiilor ºi a deciziilor
fundamentate pe aceste informaþii (ascendent ºi descendent);
• adaptarea procesului de comunicare la capacitatea utilizatorilor, în ceea ce priveºte
prelucrarea informaþiilor ºi îndeplinirea responsabilitãþilor în materie de comunicare;
• definirea modalitãþilor de evaluare ºi valorificare a rezultatelor controalelor.

- H.G. pentru aprobarea structurii funcþionale a M.E.C.S;
- ordin de ministru pentru aprobarea structurii entitãþilor din subordinea M.E.C.S;
- Regulamentul de organizare ºi funcþionare;
- organigrama;
- diagrama de relaþii;
- proceduri de sistem / operaþionale privind sistemele informaþionale, comunicarea,
circuitul documentelor;
În contextul informãrii ºi comunicãrii, activitatea de decizie ºi de execuþie

la nivelul entitãþilor din domeniul educaþional trebuie sã se bazeze pe culegerea,
stocarea, prelucrarea, analiza ºi sinteza informaþiilor provenite atât din interiorul
entitãþilor, cât ºi din mediul în care acestea funcþioneazã. În paralel, entitãþile
oferã date care vor fi utilizate, atât în mediul intern, cât ºi de cãtre beneficiarii
din mediul extern.
59
Figura: Reprezentarea schematicã a circuitului informaþional într-un sistem cibernetico
-economic (prelucrare dupã Briciu Sorin - Sistem informaþional privind contabilitatea
de gestiune ºi calculaþia costurilor în industrie, Editura Argus, Bucureºti, 2000).
60
Standardul 13
Gestionarea documentelor
• la nivelul ministerului / entitãþilor subordonate, se constituie un compartiment
distinct pentru primirea, înregistrarea ºi expedierea documentelor;
• la nivelul fiecãrei direcþii generale / direcþii / serviciu / compartiment, ori al altei
structuri organizatorice, se þine în mod obligatoriu o evidenþã a documentelor
primite ºi expediate;
• sunt implementate mãsuri de securitate pentru protejarea documentelor împotriva
distrugerii, furtului, al accesãrilor neautorizate, etc.;
• elaborarea de proceduri de sistem ºi operaþionale, care sã descrie crearea ºi
funcþionarea unui sistem de pãstrare / arhivare a documentelor, exhaustiv ºi actualizat;
În cuprinsul documentelor de procedurarea a activitãþii de gestionare a

documentelor, trebuie sã se regãseascã precizãri clare cu privire la:
- redactarea documentelor;
- primirea ºi evidenþa documentelor;
- reguli de lucru cu registrul de intrãri-ieºiri;
- multiplicarea ºi circuitul documentelor;
- transportul ºi expedierea documentelor;
- pãstrarea, predarea ºi arhivarea documentelor (în finalul standardului sunt
prezentate machete ale documentelor care trebuie completate, în conformitate
cu prevederile Legii arhivelor naþionale nr. 16 / 1996; pe parcursul procesului de
arhivare);
- eventuale excepþii.
Exemplu de completare a listei de inventariere a documentelor la nivelul unui

compartiment funcþional din structura unei entitãþi subordonate ministerului:
61
Nr. Activitatea Documente de Conþinutul procesãrii Documente de
crt. intrare ieºire
0. 1. 2. 3. 4.
Obiectiv general: Planificarea auditului
Nota: Obiectivele specifice, activitãþile ºi acþiunile au caracter periodic (odatã la 3 ani, respectiv anual)
1. Planificarea activitãþii de audit public intern

1.1. Elaborarea - Acte normative - Inventarierea tuturor obiectelor Proiectul
proiectului - Standarde de auditabile odatã la 3 ani; planului de
planului Audit Intern - Întocmirea situaþiei fondului de audit intern pe
strategic de audit - Standardele timp total disponibil pe 3 ani; 3 ani ºi anexele
intern pe 3 ani internationale - Analiza riscurilor pentru toate sale
de audit intern obiectivele auditabile;
- Inventarul - Ierarhizarea obiectivelor
obiectelor auditabile în funcþie de
auditabile coeficientul total de risc
- Organigrama - Introducerea în planul strategic
entitãþii de audit intern pe 3 ani, a
obiectivelor auditabile, în funcþie
de coeficientul total de risc;
- Realizarea referatului
justificativ privind întocmirea
planului strategic de audit public
intern ºi introducerea
obiectivelor auditabile în plan

- procedurile de sistem / operaþionale cu privire la înregistrarea, expedierea,
redactarea, clasificarea, îndosarierea, protejarea ºi pãstrarea documentelor;
- lista de inventariere a documentelor / proceselor la nivelul compartimentelor
structurale;
- registrele de intrãri-ieºiri;
- documentele de arhivare:
62
Anexa 1 Legea 16/1996
Aprob Se confirmã
Conducãtorul entitãþii publuice, Directorul general al
arhivelor naþionale
NOMENCLATORUL ARHIVISTIC
Aprobat prin Ordinul (Decizia) nr. …… din …………
Direcþia Serviciile Denumirea dosarului Termenul Obs
(conþinutul pe scurt al de pãstrare
al problemelor la care
se referã
NOMENCLATOR AL DOSARELOR (arhivistic) este un Instrument de lucru în
arhiva unei instituþii, constând dintr-o listã sistematicã a tuturor categoriilor de
documente, create în decursul unui an, grupate pe structura organizatorica, potrivit
schemei de organizare a entitãþii publicde (organigrama), iar în cadrul acestora pe
probleme ºi pe termene de pãstrare.
Nomenclatorul serveºte pentru clasarea documentelor potrivit problemei pe care o
conþine ºi are scopul de a pune ordine în constituirea arhivei curente la nivelul entitãþii
ºi a fiecãrei structuri organizatorice.
Anexa nr. 2 din Legea nr. 16/1996 (art. 9)
Denumirea creatorului Inventarul pe anul .............
pentru documentele care se
pãstreazã .............. ani /Permanent
Denumirea compartimentului
Nr. Indicativul Conþinutul pe scurt al dosarului, registrului Datele Numãrul Obs.
crt. dosarului dupã extreme filelor
nomenclator
1 2 3 4 5 6
1. I/A/10 Acte normative privind reglementarea 1980 106
problemelor de personal
Prezentul inventar format din ..... file conþine dosare, registre, condici, cartoteci etc.
Dosarele de la numerele ............. au fost lãsate la ............. nefiind încheiate.
La preluare au lipsit dosarele de la numerele ............................
Astãzi ................. s-au preluat .................... dosare.
Am predat, Am primit,
63
PROCES- VERBAL
de predare-primire a documentelor
Astãzi .................................. subsemnaþii ...............................................................
delegaþi ai compartimentului ....................... ºi ............. arhivarul instituþiei ................
am procedat primul la predarea ºi al doilea la preluarea documentelor create în perioada
.................. de cãtre serviciul menþionat, în cantitate de ............... dosare.
Predarea-primirea s-a fãcut pe baza inventarelor anexate, cuprinzând ......... pagini
dactilografiate, conform dispoziþiilor legale.
Am predat, Am primit,
REGISTRU DE EVIDENÞÃ
a intrãrilor-ieºirilor unitãþilor arhivistice
INTRÃRI IEªIRI
Nr.
Denum. actului
Total
dupã inventar
crt.
Nr. de dosare
Nr. de dosare
dosare
extreme ale
Denumirea
de predare,
s-au predat
Nr. dosare
rãmase la
ieºite
nr., data
docum.
primite
efectiv
intrãrii
Datele
comp.
comp.
Unde
Data
REGISTRU DE DEPOZIT
Nr. Denumirea Cota Scopul Numele Data scoaterii Data restituirii Obs.
crt. fondului/ dosar scoaterii solicitantului, u.a., u.a., semnãtura
compart. din depozit funcþia, serviciul semnãtura arhivarului
arhivarului
1 2 3 4 5 6 7 8
64
(denumirea creatorului)
(sediul)
PROCES-VERBAL Nr...........
Comisia de selecþionare, numitã prin decizia nr........... din.........., selecþionând în
ºedinþele din.......... documentele din anii *) .......... avizeazã ca dosarele din inventarele
anexate sã fie înlãturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de pãstrare prevãzute
în nomenclatorul unitãþii.
Preºedinte, Membri, Secretar,
................................ ................................ ................................
(numele ºi prenumele) (numele ºi prenumele) (numele ºi prenumele)
Semnãtura Semnãtura Semnãtura
................................ ................................ ................................
................................ ................................ ................................
Monitorizare parametrii(temperatura si umiditate) pentru luna ......................

Temperatura impusã .............................
Umiditatea impusã ................................
Data Temperatura înregistratã Umiditatea înregistratã Semnãtura
(denumirea creatorului)
(sediul)
PROCES-VERBAL Nr...........
Comisia de selecþionare, numitã prin decizia nr........... din.........., selecþionând în
ºedinþele din.......... documentele din anii *) .......... avizeazã ca dosarele din inventarele
anexate sã fie înlãturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de pãstrare prevãzute
în nomenclatorul unitãþii.
Preºedinte, Membri, Secretar,

................................ ................................ ................................
(numele ºi prenumele) (numele ºi prenumele) (numele ºi prenumele)
Semnãtura Semnãtura Semnãtura
65
Standardul 14
Raportarea contabilã ºi financiarã
Managerul entitatii publice asigurã buna desfãºurare a proceselor ºi exercitarea
formelor de control intern adecvate, care garanteazã cã datele ºi informaþiile aferente
utilizate pentru întocmirea situaþiilor contabile anuale ºi a rapoartelor financiare sunt
corecte, complete ºi furnizate la timp.
Cerinte generale
Managementul entitãþii publice este responsabil de organizarea ºi þinerea la zi a
contabilitãþii ºi de prezentarea la termen a situaþiilor financiare asupra situaþiei
patrimoniului aflat în administrarea sa, precum ºi a execuþiei bugetare, în vederea
asigurãrii exactitaþii tuturor informaþiilor contabile aflate sub controlul sau.
Managementul compartimentului financiar-contabil asigurã calitatea informaþiilor
ºi datelor contabile utilizate la realizarea situaþiilor contabile, care reflectã în mod real
activele ºi pasivele entitatii publice.
Toate situatiile financiare anuale sunt însotite de rapoarte anuale de performanþã,
in care se prezinþã pentru fiecare program obiectivele, rezultatele preconizate ºi cele
realizate, indicatorii ºi costurile asociate.
În toate entitãþile publice sunt elaborate proceduri ºi controale contabile
documentate în mod corespunzator, vizând corecta aplicare a actelor normative din
domeniul financiar- contabil ºi al controlului intern.

,,Raportarea Contabilã ºi Financiarã,, prevãd:
Tinerea la zi a contabilitãþii ºi de prezentare la termen a situaþiilor financiare
asupra situaþiei patrimoniului;
Efectuarea execuþiei bugetare în vederea asigurãrii exercitãrii tuturor informaþiilor
contabile;
Asigurarea de cãtre managementul compartimentului financiar contabil a calitãþii
informaþiilor ºi a datelor contabile la realizarea situaþiilor contabile de sintezã si
nu numai;
Situaþiile financiare anuale sunt însoþite de rapoarte anuale de performanþã cu
referire la rezultatele preconizate ºi la cele obþinute, indicatori ºi costuri asociate
66
,,Raportare Contabilã ºi Financiarã,,
Pentru instituþiile publice, documentele oficiale de prezentare a situaþiei

patrimoniului aflat în administrarea statului ºi a unitãþilor administrativ-teritoriale ºi a
execuþiei bugetului de venituri ºi cheltuieli, sunt situaþiile financiare trimestriale ºi anuale.
Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanþelor Publice.
Pentru necesitãþile proprii de informare, instituþiile publice pot opta pentru întocmirea
situaþiilor financiare ºi într-o alta moneda, dupã caz.
Întocmirea situaþiilor financiare anuale trebuie sa fie precedatã obligatoriu de
inventarierea generalã a elementelor de activ ºi de pasiv ºi a celorlalte bunuri ºi valori
aflate în gestiune ºi administrare, potrivit normelor legale în vigoare.
Situaþiile financiare trimestriale ºi anuale ce se întocmesc de cãtre instituþiile publice
se semneazã de conducãtorul instituþiei ºi de cãtre conducãtorul compartimentului
financiar-contabil sau de altã persoanã desemnatã prin act administrativ sã îndeplineascã
aceasta funcþie.
Instituþiile publice au obligaþia sa prezinte la unitãþile de trezorerie ºi contabilitate
publica la care au deschise conturile, bilanþul contabil ºi contul de execuþie bugetara
pentru obþinerea vizei privind exactitatea plaþilor de casa, a soldurilor conturilor de
disponibilitãþi, dupã caz, care trebuie sa coincidã cu cele din conturile corespunzãtoare
deschise la unitãþile de trezorerie ºi contabilitate publicã.
Instituþiile publice ºi celelalte persoane juridice, ai cãror conducãtori au calitatea
de ordonatori de credite, depun un exemplar din situaþiile financiare trimestriale ºi
anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Situaþiile financiare trimestriale ºi anuale cuprind:
a) bilanþ;
b) contul de rezultat patrimonial (situaþia veniturilor ºi cheltuielilor);
c) situaþia fluxurilor de numerar;
d) situaþia modificãrilor în structura activelor (capitalurilor);
e) anexe la situaþiile financiare, care includ: politici contabile ºi note explicative;
f) contul de execuþie bugetarã.
Bilanþul este documentul contabil de sintezã prin care se prezintã elementele de
activ ºi de pasiv la încheierea exerciþiului financiar precum ºi în celelalte situaþii
prevãzute de lege. Bilanþul cuprinde elementele de activ ºi de pasiv grupate dupã
natura ºi lichiditate, respectiv natura ºi exigibilitate. Pentru fiecare post, respectiv
element, prezentat în bilanþ valoarea corespunzãtoare pentru exerciþiul financiar
precedent se prezintã într-o coloanã separatã.
67
Structura Bilanþului
A. Active
Active fixe necorporale / Active fixe corporale /Active fixe financiare
Creanþe peste un an
Stocuri
Creanþe sub un an
Investiþii financiare pe termen scurt, casa ºi conturi la bãnci
Cheltuieli în avans
B. Capitaluri ºi datorii
Capitaluri
- rezultatul patrimonial (al exerciþiului) / rezultatul reportat/ rezerve - fonduri /
alte capitaluri ale statului
Provizioane
Datorii peste 1 an
Datorii sub 1 an
Venituri în avans
Contul de rezultat patrimonial (Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor)
Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor prezintã cheltuielile instituþiei publice pe feluri
de cheltuieli, dupã natura sau destinaþia lor iar veniturile ºi finanþãrile, dupã
natura sau sursa lor, indiferent dacã veniturile au fost încasate sau cheltuielile plãtite.
Cu ajutorul acestei situaþii se determinã rezultatul patrimonial (economic) al
exerciþiului, rezultat care exprimã performanþa financiarã a instituþiei publice.
Acest rezultat se determinã pe fiecare sursã de finanþare în parte, precum ºi pe total
Structura situaþiei veniturilor ºi cheltuielilor:
Venituri operaþionale
- impozite ºi taxe, contribuþii ºi alte venituri / venituri din activitãþi economice /
finanþãri, subvenþii, transferuri, alocaþii bugetare cu destinaþie speciala / alte
venituri operaþionale
Total venituri operaþionale
Cheltuieli operaþionale
- cheltuieli cu personalul - subvenþii, transferuri / cheltuieli privind stocurile /
cheltuieli de capital, amortizãri ºi provizioane / alte cheltuieli operaþionale
Total cheltuieli operaþionale
Excedent (deficit) din activitatea operaþionalã
Venituri financiare / Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiarã
Excedent (deficit) din activitatea curentã
Venituri extraordinare / Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinara
68
Rezultatul patrimonial (economic) al exerciþiului
Situaþia fluxurilor de numerar
Structura Fluxurilor de numerar prezintã miºcãrile din trezorerie divizate în:
Fluxuri de numerar din activitatea operaþionala, care prezintã miºcãrile din
trezorerie rezultate din activitãþile curente (cont 770, 5311, 560, 561, 562, 552, 550):
- Încasãri
- Plãþi
- Sold
Fluxuri de numerar din activitatea de investiþii, care prezintã miºcãrile din
trezorerie rezultate din achiziþiile ori vânzãrile de active fixe (cont 770):
- Încasãri
- Plãþi
- Sold
Situaþia modificãrilor în structura activelor/capitalurilor
Situaþia modificãrilor în structura activelor/ capitalurilor trebuie sã ofere informaþii
referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea
politicilor contabile, influentele rezultate în urma reevaluãrii activelor, calculului
ºi înregistrãrii amortizãrii sau din corectarea erorilor contabile.
Situaþia prezintã în detaliu creºterile ºi diminuãrile din timpul anului al fiecãrui
element al conturilor de capital.
Anexele la situaþiile financiare
Anexele sunt parte integranta a situaþiilor financiare. Ele conþin: politici contabile
ºi note explicative. Notele explicative furnizeazã informaþii suplimentare care
nu sunt incorporate în situaþiile financiare.
Contul de execuþie / cuprinde toate operaþiunile din timpul anului bugetar cu
privire la veniturile încasate ºi plãþile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul,
ºi trebuie sa conþinã:
a) informaþii privind veniturile:
- prevederi bugetare iniþiale, prevederi bugetare definitive / drepturi constatate /
încasãri realizate / drepturi constatate de încasat
b) informaþii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniþiale, credite bugetare definitive / angajamente legale / plãþi
efectuate / angajamente legale de plãtit.
c) informaþii privind rezultatul execuþiei bugetare (încasãri realizate minus
plãþi efectuate).
d) informaþii privind rezultatul financiar (drepturi constatate - angajamente legale)
69
INVENTARIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV ªI PASIV
Prin patrimoniul unei instituþii de publice, se înþelege totalitatea drepturilor ºi

obligaþiilor cu valoare economicã, precum ºi a bunurilor materiale la care se referã
aceste drepturi care aparþin unei persoane juridice. Inventarierea patrimoniului constã
într-o procedurã prin care se constatã existenþa ºi starea fizicã a tuturor elementelor
care compun patrimoniul unitãþii: clãdiri, mijloace de învãþãmânt din dotarea
laboratoarelor ºi obiectivelor ºcolare, cantine, fondul de carte din biblioteci, materiale
consumabile existente în depozite, laboratoare, ateliere etc. precum ºi valorile deþinute
cu orice titlu, (împrumut, custodie, depozitare, materiale, primite spre prelucrare, etc.),
existente în unitate în momentul inventarierii.
Baza legalã prin care este reglementatã procedura de efectuare a operaþiunilor
legate de inventariere o constituie:
Art. 7 din Legea contabilitãþii nr.82/1991, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare;
Republicatã în temeiul art. II din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 102/2007
pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991, publicatã în
Monitorul Oficial al României,nr. 689 din 10 octombrie 2007, aprobatã cu
modificãri prin Legea nr. 86/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României,
nr. 292 din 15 aprilie 2008.
Legea contabilitãþii nr. 82/1991 a fost republicatã în Monitorul Oficial al
României, nr. 48 din 14 ianuarie 2005 ºi ulterior a mai fost modificatã prin Legea
nr. 259/2007 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991,
publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 506 din 27 iulie 2007.
Ordin nr. 2861 din 09/10/2009, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 704
din 20/10/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ºi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii.
În temeiul art. 7 (1) din Legea contabilitãþii, inventarierea patrimoniului
trebuie fãcutã:
- cel puþin odatã pe an calendaristic, de regulã la sfârºitul anului;
- în cazul fuzionãrii, divizãrii, sau încetãrii activitãþii;
- la cererea organelor de control cu prilejul efectuãrii controlului;
- ori de câte ori existã indiciile unor plusuri sau minusuri în gestiuni;
- ori de câte ori se face predarea-primirea unei gestiuni;
- cu prilejul reorganizãrii gestiunilor;
- ca urmare a calamitãþilor naturale sau a unor cazuri de forþã majorã.
Dacã în una din situaþiile de mai sus au fost inventariate toate elementele
patrimoniale dintr-o gestiune, administratorul, sau ordonatorul de credite poate aproba
ca aceastã inventariere sã þinã locul celei anuale.
Ordonatorul de credite rãspunde conform prevederilor art.11(3) din Legea
Contabilitãþii, pentru buna organizare a lucrãrilor de inventariere.
70
AMORTIZAREA ªI REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE
Valoarea amortizabila reprezintã valoarea contabilã a activului fix corporal sau

necorporal ce trebuie înregistratã în mod sistematic pe parcursul duratei de viaþã utile.
Instituþiile publice amortizeazã activele fixe corporale sau necorporale utilizând metoda
amortizãrii liniare. Amortizarea se înregistreazã lunar, începând cu luna urmãtoare dãrii
în folosinþã sau punerii în funcþiune a activului fix, dupã caz. Amortizarea anualã se
calculeazã prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe
corporale sau necorporale. Cota de amortizare se determinã ca raport între 100 ºi durata
normalã de utilizare prevãzutã de lege.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituþiilor publice se amortizeazã
pe o durata normala de funcþionare cuprinsã în cadrul unei plaje de ani (durata minimã
ºi maximã), existând posibilitatea alegerii numãrului de ani de amortizare în cadrul
acestor durate. Astfel stabilitã, durata normalã de funcþionare a activului fix rãmâne
neschimbatã pânã la recuperarea integralã a valorii de intrare a acestuia.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosinþã
gratuitã, se calculeazã de cãtre instituþiile publice care le au în patrimoniu.
În cazul nerecuperãrii integrale, pe calea amortizãrii, a valorii contabile a activelor
fixe corporale scoase din funcþiune, valoarea rãmasã neamortizatã se include în
cheltuielile instituþiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcþiune. Cheltuielile
de dezvoltare se amortizeazã într-o perioadã de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului
de credite (contul 280);
Concesiunile, brevetele, licenþele, mãrcile comerciale, drepturile ºi activele similare,
achiziþionate sau dobândite pe alte cãi se amortizeazã pe durata prevãzutã pentru
utilizarea lor de cãtre instituþiile publice care le deþin (contul 280);
Programele informatice create de instituþiile publice, achiziþionate sau dobândite
pe alte cãi se amortizeazã în funcþie de durata probabilã de utilizare, care nu poate
depãºi o perioadã de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).
În cazul nerecuperãrii integrale, pe calea amortizãrii, a valorii contabile a activelor
fixe necorporale scoase din funcþiune, valoarea rãmasã neamortizatã se include în
cheltuielile instituþiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcþiune.
REEVALUAREA
Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justã. Valoarea justã se

determinã pe baza unor evaluãri efectuate, de regulã, de profesioniºti calificaþi, membrii
ai unui organism profesional în domeniu.
Reevaluarea se efectueazã pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul
Finanþelor Publice sau de cãtre evaluatori autorizaþi.
71
Diferenþa dintre valoarea rezultatã în urma reevaluãrii ºi valoarea la cost istoric
trebuie prezentata la rezerva din reevaluare (contul 105).
Temeiul legal privind reevaluarea este:
Ordinul nr. 3.471/2008 al ministrului economiei ºi finanþelor pentru aprobarea
Normelor metodologice privind reevaluarea ºi amortizarea activelor fixe corporale
aflate în patrimoniul instituþiilor publice.
SCOATEREA DIN FUNCÞIUNE A ACTIVELOR FIXE ªI MATERIALELOR

DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR
Prin casarea unui activ fix sau a unui material de natura obiectelor de inventar se
înþelege operaþia de scoatere din funcþiune a valorilor materiale respective, urmatã de
dezmembrarea acestuia ºi valorificarea pãrþilor componente rezultate, prin vânzare
sau prin folosirea în activitatea curentã a instituþiei publice.
Casarea activelor fixe se face cu aprobarea ordonatorului principal de credite iar
casarea materialelor de natura obiectelor de inventar se face cu aprobarea consiliului
de administraþie din instituþie.
Casarea activelor fixe se poate face în condiþiile în care acestea au fost amortizate
integral sau parþial.
Standardul 15
Evaluarea sistemului de control managerial
• elaborarea procedurii de sistem privind verificarea ºi evaluarea SCIM;
• realizarea autoevaluãrii anuale a subsistemului / sistemului de control intern/
managerial la nivelul fiecãrei structuri din organigramã (direcþie generalã, direcþie,
serviciu, compartiment);
• întocmirea Chestionarului de autoevaluare a stadiului de implementare a
standardelor de control intern/managerial, în urma dispunerii demarãrii operaþiunii
de cãtre conducãtorul entitãþii;
• întocmirea Situaþiei sintetice a rezultatelor autoevaluãrii;
• asumarea responsabilitãþii manageriale, conform SGG nr.400/2015 ºi întocmirea
raportului privind sistemul de control intern/managerial la data de 31.12.20...;
• implementarea mãsurilor de remediere a deficienþelor în funcþionarea controlului
intern.
72
Important!:
Evaluarea/autoevaluarea stadiului implementãrii SCIM deja creat, trebuie sã fie
realizatã printr-un ansamblu de acþiuni care sã poatã oferi informaþii cu privire la
mãsura, gradul în care rezultatele (performanþele) obþinute ca urmare a
derulãrii activitãþilor necesare atingerii obiectivelor unitãþii, sunt identice cu
nivelul lor prestabilit, sau cu cele ale diferitelor standarde în domeniu.
În conformitate cu Codul controlului intern aprobat prin OSGG Nr. 400 / 2015, o
reprezentare sinteticã a formelor de evaluare / autoevaluare7 la care este supus
sistemul de control intern/managerial poate fi prezentatã dupã cum urmeazã:
7
Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Autoevaluarea / evaluarea implementãrii sistemului de
control intern / managerial în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate,
Bucuresti, 2015
73
74
- proceduri operaþionale;
- ordin de ministru / act administrativ de decizie privind declanºarea activitãþii de
autoevaluare a stadiului implementãrii SCIM;
- note de serviciu;
- chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control
intern/managerial, elaborate de fiecare direcþie generalã / direcþie / serviciu /
compartiment din structura ministerului / instituþiei subordonate (model Anexa
nr. 4.1. la Instrucþiuni aprobate prin OSGG nr. 400 / 2015);
- situaþia sinteticã a rezultatelor autoevaluãrii (model Anexa nr. 4.2. la Instrucþiuni
aprobate prin OSGG nr. 400 / 2015);
- raportul anual al conducãtorului entitãþii (ordonatorul de credite) asupra SCIM
(model Anexa nr. 4.3. la Instrucþiuni aprobate prin OSGG nr. 400 / 2015);
Standardul 16
Auditul intern
• executarea de misiunii de consiliere privind pregãtirea procesului de autoevaluare
a sistemului de control intern/managerial;
• asigurarea evaluãrii independente ºi obiective a sistemului de control intern/
managerial, de cãtre auditul public intern;
• finalizarea acþiunilor auditorului public intern prin rapoarte de audit periodice
aprobate, în care se enunþã constatãri privind cadrul legal, normativ ºi procedural,
punctele slabe identificate în sistem, potenþiale riscuri ºi se formuleazã
recomandãri pentru eliminarea acestora sau menþinerea lor la un nivel scãzut de
impact, în vederea îmbunãtãþirii sistemului de control intern;
• dispunerea mãsurilor necesare eliminãrii punctelor slabe constatate de misiunile
de audit public intern, având în vedere recomandãrile din rapoartele de audit
public intern.

- documentele misiunii de audit public intern;
- planul strategic ºi anual de audit intern;
- organigrama entitãþii;
- statul de funcþii ºi statele de personal;
- informarea managementului de top ºi a comisiei de monitorizare, cu privire la
recomandãrile neimplementate;
- Carta auditului public intern din entitate;
- Codul de conduitã al auditorilor interni;
75
RAPORTAREA STADIULUI IMPLEMENTÃRII SCIM ÎN CADRUL ENTITÃÞII
Semestrial, se efectueazã o autoevaluare a stadiului implementãrii SCI/M la nivelul

entitãþii. Pentru a se realiza acest lucru, fiecare compartiment, respectiv entitate în
subordine completeazã un Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare a
standardelor de control intern/managerial în care se oferã rãspunsul la întrebarea dacã
fiecare dintre standarde se considerã în urma evaluãrii ca fiind implementat, parþial
implementat sau neimplementat. Pentru fiecare dintre aceºti indicatori calitativi se solicitã
motivarea rãspunsului ales/valorii alocate prin prezentarea elementelor care aratã ca
respectivul standard se aflã într-una din cele 3 situaþii. Astfel fiecare compartiment,
respectiv entitate în subordine trebuie sã menþioneze elementele care aratã cã un standard
este implementat, parþial implementa sau neimplementat. În anexã este prezentat un
model de chestionar de autoevaluare care prezintã elementele care pot justifica rãspunsul
pentru ca fiecare dintre standarde sã fie considerat implementat.
Pe baza centralizãrii rãspunsurilor la chestionarele de autoevaluare completate de
cãtre fiecare compartiment, entitatea publicã realizeazã o situaþie centralizatoare la
nivelul acesteia cu stadiul implementãrii fiecãrui standard, dupã modelul prevãzut în
Anexa nr. 4.2 la Ordinul Secretarului general al Guvernului 400/2015.
SITUAÞIE SINTETICÃ
a rezultatelor autoevaluãrii
(Anexa 4.2)
76
!!De reþinut!!
Evaluarea stadiului de implementare a standardului în urma centralizãrilor pe
compartimente este diferitã faþã de cea cuprinsã în capitolul II la stadiul implementãrii
standardelor de control intern/managerial care se realizeazã numai de cãtre
ordonatorul principal de credite, nu ºi de cãtre entitãþile aflate în subordine.
Pe baza situaþiei centralizatoare realizate la nivelul fiecãrei entitãþi subordonate,
prezentatã mai sus (Anexa 4.2 la Ordinul SGG 400/2015) se elaboreazã de cãtre
structura de implementare a SCI/M de la nivelul entitãþii centrale (care reprezintã,
prin conducãtorul ei ºi ordonatorul principal de credite) Situaþia implementãrii
standardelor de control intern/managerial, conform rezultatelor autoevaluãrii la
încheierea anului în curs.
Situaþia implementãrii standardelor de control intern/managerial, conform

rezultatelor autoevaluãrii la data de ............ anul ............
77
Pe baza informaþiilor informaþiilor centralizate în tabelul referitor la Situaþia
implementãrii standardelor de control intern/managerial, conform rezultatelor
autoevaluãrii de la finalul anului în curs se elaboreazã Raportul annual asupra sistemului
de control intern/managerial, întocmit cu datele de la data de 31 decembrie a anului
care reprezintã perioada de raportare. Formatul raportului ºi instrucþiunile de completare
sunt prezentate în Anexa nr. 4.3 la OSGG 400/2015.
Raportul se transmite de cãtre conducãtorul entitãþii central care este, ordonator
principal de credite.
Schemã privind raportãrile referitoare la stadiul implementãrii sistemului de

control intern managerial
78
Bibliografie selectivã
- Boulescu, M., Ghiþã, M., Mareº, V. – Fundamentele auditului, Editura didacticã ºi
pedagogicã, Bucureºti, 2001;
- Boulescu, M., Ghiþã, M., Mareº, V. - Auditul performanþei, Editura Fundaþiei România
de mâine, Bucureºti, 2002;
- Briciu S. - Sistem informaþional privind contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilor
în industrie, Editura Argus, Bucureºti, 2000;
- Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Autoevaluarea / evaluarea
implementãrii sistemului de control intern / managerial în unitãþile de învãþãmânt
preuniversitar”, Editura LBW Edituri specializate, Bucuresti, 2015;
- Cioarã, M. – Ghid practic pentru directorii de ºcoli „Implementarea sistemului de
control intern / managerial în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar”, Editura LBW
Edituri specializate, Bucuresti, 2014;
- Cummings K. William – Instituþii de învãþãmânt: un studiu comparativ asupra
dezvoltãrii învãþãmântului, Editura Comunicare.ro, Bucureºti, 2007;
- Dascãlu E., Nicolae F. – Auditul intern în instituþiile publice, Editura Economicã,
Bucureºti, 2006;
- Dogaru I., ªtefan I., Crãsneanu A. – Managementul activitãþii de finanþare, control ºi
audit în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi alte instituþii publice, Editura Almanahul
Banatului, Timiºoara, 2003;
- Ghiþã M. – Auditul intern, Editura Economicã, Bucureºti, 2004;
- Ghiþã M. – Auditul intern – Ediþia a doua, Editura Economicã, Bucureºti, 2009;
- Ghiþã M. – Guvernanþa corporativã, Editura Economicã, Bucureºti, 2008;
- Ghiþã M., Popescu M. – Auditul intern al instituþiilor publice: teorie ºi practicã,
Editura C.E.C.C.A.R., Bucureºti, 2006;
- Ghiþã M., Briciu S. (et al.) - Guvernanþa corporativã ºi auditul intern, Editura
Aeternitas, Alba Iulia, 2009;
- Ghiþã M., Menu M., Popescu M. (et al.) – Guvernanþa corporativã ºi auditul intern,
Editura Tehnica Info, Chiºinãu, 2009;
- Gisberto – Chiþu A., Ioanãº C. – Auditul în instituþiile publice, Editura CECCAR,
Bucureºti, 2006;
- Man Mariana ºi colectivul – Eficienþa activitãþii manageriale în învãþãmântul
preuniversitar, Editura Arves, Craiova, 2007;
- Mareº G., Niculae D., Pitulice G, Costinescu C. – Practica auditului intern privind
fondurile publice naþionale ºi ale Uniunii Europene, Editura Contaplus, Ploieºti, 2007;
- Morariu A., Suciu G., Stoian F. – Auditul intern ºi guvernanþa corporativã, Editura
Universitarã, Bucureºti, 2008;
- Renard Jacques - Teoria ºi practica auditului intern, Editatã de Ministerul Finanþelor
Publice, Bucureºti, 2003;
- Ghid metodic interdisciplinar al cadrelor didactice de la aria curricularã Tehnologii
- colectiv de autori, Editura Focus, petroºani, 2010;
79
Legislaþie:
1. O.S.G.G. nr. 400 / 12.06.2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/
managerial în entitãþile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.
444 / 22.06.2015;
2. O.M.F.P. nr. 946 / 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial
cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitãþile publice ºi pentru
dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial;
3. O.G. 119 / 1999, privind controlul intern ºi controlul financiar preventive, cu
modificãrile ulterioare, modificatã prin O.G. nr. 72 / 2001, republicatã;
4. Legea nr. 234/2010 pentru completarea OG nr. 119/1999 privind controlul intern ºi
controlul financiar preventiv;
5. OMECS nr. 5607 / 03.11.2015 pentru aprobarea componenþei Comisiei de
monitorizare, coordonare ºi îndrumare metodologicã la nivelul Ministerului Educaþiei
ºi Cercetãrii ªtiinþifice;
Site-uri:
1. www.edu.ro;
2. http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=713242;
4. https://aricestiirahtivani.files.wordpress.com/2014/03/roi.doc;
6. http://documents.tips/documents/fisa-post-prof.html;
7. http://ajofmcs.ro/site/info_publ/REGULAMENT%20SMC.doc;
8. http://www.isjmm.ro;
9. h t t p : / / w w w. i s j n e a m t . r o / fi s i e r e / c o m u n i c a r i / m a n a g e m e n t /
Documente__si_metodologie_concurs_inspectori___scolari.doc;
10. http://www.isjilfov.ro/files/fisiere/FISA_POST_INSP_concurs_2015.doc;
11. http://xa.yimg.com/kq/groups/18292359/347688158/name/
Fisa+postului+inspector+IMAGINE.doc;
12. http://www.siphd.ro/doc/legi_site/ordin3518.doc;
13. http://www.scritub.com/profesor-scoala/FISA-INDIVIDUALA-A-POSTULUI-
PR251423612.php;
14. http://www.jurnaldevaslui.ro/model-fisa-postului-pentru-profesori-si-invatatori;
15. http://docslide.net/documents/fisa-postului-profesor.html;
16. http://lege5.ro/Gratuit/gmzdmnrvha/normele-metodologice-privind-sistemul-
de-control-intern-managerial-in-ministerul-apararii-nationale-din-12072012/4;
17. http://documents.tips/documents/fisa-postului-profesor-559bf45544d56.html;
18. http://www.dsclex.ro/legislatie/2015/august2015/mo2015_650.htm;
19. http://documents.tips/documents/fisa-postului-profesor.html;
20. http://www.scritub.com/profesor-scoala/FISA-INDIVIDUALA-A-POSTULUI-
PR3111194.php;
21. www.mfp.ro;
80
MODUL DE CURS
INTEGRITATEA ÎN SISTEMUL EDUCAÞIONAL
Una din preocupãrile constante ºi centrale situate

în agenda decidenþilor politico-administrativi, dar ºi a Integritatea
societãþii în ansamblul ei, o reprezintã calitatea
educaþiei, aceasta prezentând o relevanþã deosebitã,
mai cu seamã în contextul diferitelor provocãri impune ca procesul
socioeconomice ºi politice cum ar fi: globalizarea, educaþional
inechitãþile sistemului social, crizele economico-
financiare, corupþia în administraþie ºi politicã º.a. sã dezvolte
Educaþia nu este doar actul de predare sau învãþare toate
pentru a citi, a adãuga, a efectua operaþiuni de competenþele,
înmulþire, împãrþire; sau doar procesul de formare de
profesioniºti sau doctori într-un domeniu particular de aptitudinile
cunoºtinþe academice. Educaþie merge dincolo de ºi posibilitãþile
logicã, formalã, ºi pur ºtiinþificã. fiinþei umane
Educaþia este orientatã spre formarea integralã
a fiinþei umane; adicã o creºtere echilibratã, întregului ca individ
care o defineºte: corp, suflet, spirit, minte, inimã; ºi, ce trãieºte
prin urmare toate dimensiunile sale: biologicã, în mijlocul
sociologicã, raþionalã, culturalã, socialã (civicã,
politicã, integrare în comunitate) istoricã, economicã, unei colectivitãþi.
esteticã, simbolicã, religioasã, spiritualã etc.
Ce înseamnã însã educaþie de calitate, un concept aflat într-o permanentã

reconstrucþie prin conectarea sa la evoluþia realitãþii sociale?
O interpretare acordatã de literatura de specialitate 1 ne aratã cã prin idealul

„educaþie de calitate pentru toþi” la care aspirã toate sectoarele societãþii moderne, se
înþelege o educaþie diferitã de cea a secolului XX ºi care sã aspire deopotrivã la formarea
emoþionalã, raþionalã ºi practicã.
Calitatea educaþiei este determinatã de trei factori fundamentali: integritate,
coerenþã ºi eficacitate, cu alte cuvinte, o educaþie este de calitate în mãsura în care ea
este completã, coerentã ºi eficace.
1
Braslasvky, C., „Diez factores para una educación de calidad en el siglo XXI”, Revista Electrónica Iberoamericana
sobre Calidad, Eficacia y Cambio en Educación, 4, 3-11, 2006.
81
Putem menþiona o serie de factori care influenþeazã ºi relevã complexitatea
conceptului de calitate a educaþiei: politicile guvernamentale, resurse financiare,
curriculum-ul în vigoare, criteriile ºi standardele pentru formarea sau evaluarea
performanþelor cadrelor didactice etc.
Integritatea se realizeazã prin faptul cã educaþia cuprinde toþi factorii necesari

dezvoltãrii umane; în caz contrar, nu putem discuta despre o educaþie de calitate, ci de
o educaþie defectuoasã, incompletã.
La rândul ei, eficacitatea este condiþionatã de posibilitatea ca toate elementele
sã-ºi îndeplineascã funcþiile, astfel încât indivizii sã-ºi dezvolte toate posibilitãþile lor ºi
sã-ºi compenseze toate limitãrile2.
Atingerea nivelului de calitate adecvat nu revine în sarcina unei singure entitãþi,
ci trebuie sã reprezinte obiectivul activitãþii unei reþele articulate de actori, atât din
sistemul educaþional, cât ºi din exteriorul acestuia ºi caracterizate prin dialog, acorduri,
compromis ºi voinþã politicã.
Actorii sociali care se pot implica în îmbunãtãþirea integritãþii:

• Mass-media cu un rol important în conºtientizarea ºi identificarea problemelor;
• Societatea civilã, inclusiv prin intermediul O.N.G.-urilor;
• Mecanismele legale de control ale Statului;
• Spiritul civic al cetãþenilor, implicarea lor.
MASS MEDIA
SOCIETATEA
CIVILÃ CREªTEREA
STAT INTEGRITÃÞII
(mecanisme
de control)
CETÃÞENI
2
Consiliul Superior de Cercetãri ªtiinþifice. Institutul de Pedagogie San Jose de Calasanz, La calidad de la
educación, Madrid, 1981, pp.10-11.
82
Integritate ºi transparenþã
O delimitare conceptualã a integritãþii ne este oferitã de autorii manualului „Cine

se teme de integritate“”, lucrare aflatã sub coordonarea specialistului în materie, Henk
van de Graaf, care apreciazã cã aceastã noþiune derivã din cuvântul latin integer ce la
rândul sãu, înseamnã a fi integru, neatins, întreg sau necorupt. În mod uzual, apreciazã
autorii, folosim acest cuvânt pentru a arãta cã cineva îºi pãstreazã promisiunile fãcute,
iar în caz contrar, integritatea lipseºte ºi încrederea celor din jur scade3.
Aceiaºi autori continuã: „Integritatea înseamnã, în general, douã lucruri: pe de o
parte, absenþa corupþiei ºi a fraudei; pe de altã parte, integritatea înseamnã deschidere,
transparenþã ºi o bunã calitate a serviciilor oferite”4.
Particularizând definiþia prin referire la sistemul educaþional, integritatea este
strâns legatã de calitatea serviciilor oferite de acesta ºi necesitã a fi una din caracteristicile
sale definitorii, iar un pilon important al integritãþii îl constituie transparenþa, cea mai
bunã garanþie pentru prevenirea corupþiei ºi a fraudei.
Din punct de vedere al riscului de „derapaje” de la îndeplinirea standardelor de
integritate, unul dintre cele mai vulnerabile subsisteme ale sistemului educaþional este
sistemul preuniversitar.
Activitãþi care pot afecta integritatea moralã ºi profesionalã
Potrivit Metodologiei privind managementul riscurilor de corupþie în cadrul

Ministerului Educaþiei ºi al instituþiilor ºi unitãþilor subordonate/coordonate a cãror
activitate vizeazã învãþãmântul preuniversitar, existã o serie de activitãþi ce pot afecta
integritatea moralã ºi profesionalã a resursei umane din sistemul preuniversitar ºi care
trebuie incluse în procesul de analizã de la nivelul unei structuri a Ministerului:
Gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor

Gestionarea fondurilor comitetelor de pãrinþi
Gestionarea informaþiei - deþinerea ºi utilizarea informaþiei, accesul la
informaþii (inclusiv confidenþiale ºi clasificate
Gestionarea mijloacelor financiar-contabile
Achiziþia/gestionarea de bunuri, servicii ºi lucrãri
3
Henk van de Graaf (coord.), Cine se teme de integritate?, Asociaþia ProDemocraþia, p.10, (Online) la adresa http:/
/apd.ro/files/publicatii/Cine_se_teme_de_integritate.pdf.
4
Ibidem.
83
Gestionarea ºi funcþionarea bunurilor aflate în administrare ºi a bazei
materiale a unitãþii de învãþãmânt
Acordarea unor aprobãri ori autorizaþii
Gestionarea actelor de studii ºi a documentelor de evidenþã ºcolarã
Îndeplinirea funcþiilor de control, monitorizare, evaluare ºi consiliere
Competeþa decizionalã exclusivã
Recrutarea ºi selecþia personalului
Constatarea de conformitate sau încãlcare a legii, aplicarea de sancþiuni
Constituirea claselor/transferul elevilor
Gestionarea situaþiilor ºcolare
Încheierea situaþiei ºcolare semestriale/anuale a elevilor
Acordarea premiilor, a recompenselor ºi a distincþiilor elevilor
Verificarea respectãrii eticii profesionale, sancþionarea atitudinilor neadecvate
Instituþiile a cãror activitate vizeazã învãþãmântul preuniversitar ar trebui sã fie

vigilente faþã de încãlcãri ale integritãþii ºi sã le soluþioneze.
Pe de o parte, prin luare unor mãsuri de sancþionare faþã de aceste încãlcãri, iar pe
de altã parte, prin mãsuri preventive de identificare a vulnerabilitãþilor de încãlcare a
principiilor integritãþii, uneori chiar prin modificarea structurii instituþionale.
Agenda publicã ºi instituþionalã ne aratã cã, atât cetãþenii (beneficiarii sistemului
educaþional), cât ºi reprezentanþi ai sistemului (angajaþi) cunosc din proprie experienþã
ceea ce nu funcþioneazã ºi ceea ce ar trebui îmbunãtãþit.
Având în vedere tematica prezentului modul, ne-am propus sã analizãm, la nivel
tehnic, practic, percepþia specialiºtilor din cadrul sistemului educaþional cu privire la
elemente, activitãþi, mãsuri care au legãturã cu integritatea profesionalã.
Astfel, am elaborat ºi aplicat un chestionar, ale cãrui rezultate vi le prezentãm în
continuare.
Respondenþii la chestionar au fost 30 inspectorate ºcolare judeþene, 36 case ale
corpului didactic ºi 20 palate ºi cluburi ale copiilor.
Prima categorie de itemi din chestionar a vizat identificarea opiniilor

respondenþilor referitoare la gradul de respectare a principiilor asumate prin legea
educaþiei.
În medie, 56,54% dintre respondenþi declarã cã principiile asumate de învãþãmântul
preuniversitar prin legea educaþiei sunt respectate în mare mãsurã ºi în foarte mare
84
mãsurã. Procentul mediu al rãspunsurilor în mare mãsurã este mult mai mare decât
procentul mediu al rãspunsurilor în foarte mare mãsurã.
A doua categorie de itemi din chestionar a urmãrit sã identifice opiniile

legate de mãsura în care sunt apreciate respectate urmãtoarele valori în
învãþãmântul preuniversitar.
În medie, 50,5% dintre respondenþi declarã cã valorile enumerate în chestionar
sunt respectate în învãþãmântul preuniversitar în mare mãsurã ºi în foarte mare mãsurã.
Procentul mediu al rãspunsurilor în mare mãsurã este mult mai mare decât procentul
mediu al rãspunsurilor în foarte mare mãsurã.
Valorile care sunt respectate în mare mãsurã ºi în foarte mare mãsurã conform
rãspunsurilor celor mai mari procente de respondenþi la sondajul de opinie sunt:
respectarea legislaþiei generale ºi a celei specifice domeniului, onestitate ºi corectitudine
intelectualã, integritate moralã ºi profesionalã, interes ºi responsabilitate în raport cu
propria formare profesionalã, respect ºi toleranþã.
Valorile care sunt respectate în mare mãsurã ºi în foarte mare mãsurã conform
rãspunsurilor celor mai mici procente de respondenþi la sondajul de opinie sunt:
imparþialitate, independenþã ºi obiectivitate, confidenþialitate, implicarea în
democratizarea societãþii, în creºterea calitãþii activitãþii didactice ºi a prestigiului unitãþii/
instituþiei de învãþãmânt preuniversitar, precum ºi a specialitãþii/domeniului în care
lucreazã, respectarea autonomiei personale, autoexigenþã în exercitarea profesiei.
A treia categorie de itemi din chestionar a vizat frecvenþa cu care se întâlnesc o

serie de situaþii/practici/comportamente în învãþãmântul preuniversitar.
Ca urmare a analizei chestionarelor se observã urmãtoarele:
În medie, 79,38% dintre respondenþi declarã cã situaþiile/practicile/
comportamentele prezentate în chestionar au frecvenþã destul de rarã ºi foarte rarã.
Procentul mediu al rãspunsurilor foarte rar este apropiat de cel al rãspunsurilor
destul de rar.
Situaþiile care au frecvenþa destul de rarã ºi foarte rarã conform rãspunsurilor
celor mai mari procente de respondenþi la sondajul de opinie sunt: persoanele
responsabile cu instruirea ºi educaþia, în mod particular personalul didactic, impun, în
relaþia cu pãrinþii/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de
bani pentru serviciile, includerea în relaþiile cu elevii a oricãrei forme de discriminare,
neasigurarea egalitãþii de ºanse ºi nepromovarea principiilor educaþiei inclusive,
existenþa unor situaþii de hãrþuire sexualã ºi relaþii sexuale cu elevii, inclusiv cele
consensuale, implicarea elevilor în activitãþi de partizanat politic ºi de prozelitism
religios, organizate special în acest sens de cãtre persoanele responsabile cu instruirea
ºi educaþia elevilor, în cadrul unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar sau în afara acestora,
solicitarea de cãtre personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea
obþinerii de cãtre elevi a unor rezultate ºcolare incorecte.
85
A patra categorie de itemi din chestionar a vizat tipurile de activitãþi care pot
afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã în
sistemul educaþional preuniversitar.
Având în vedere analiza chestionarelor, se observã urmãtoarele:
a. În privinþa gestionãrii fondurilor externe ale programelor/proiectelor – la nivelul
eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã
aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de
persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,
în valoare de 37,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii
variazã între 30% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 44,1% la nivelul caselor
corpurilor didactice.
b. În privinþa gestionãrii fondurilor comitetelor de pãrinþi - la nivelul eºantionului
de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã
activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele
care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare
de 39,8%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã
între 32,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 60% la nivelul palatelor ºi
cluburilor de copii.
c. În privinþa gestionãrii informaþiei - deþinerea ºi utilizarea informaþiei, accesul
la informaþii (inclusiv confidenþiale ºi clasificate) - la nivelul eºantionului de sondaj
total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate poate
afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã în
sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de 34,6%. Procentul
celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 20,7% la nivelul
inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 42,4% la nivelul caselor corpurilor didactice.
d. În privinþa gestionãrii mijloacelor financiar-contabile - la nivelul eºantionului
de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã
care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare
între 20,7% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 47,4% la nivelul palatelor ºi
cluburilor copiilor.
e. În privinþa achiziþiei/gestionãrii de bunuri, servicii ºi lucrãri - la nivelul
variazã între 24,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 52,6% la nivelul
palatelor ºi cluburilor copiilor.
86
f. În privinþa gestionãrii ºi funcþionãrii bunurilor aflate în administrare ºi a bazei
materiale a unitãþii de învãþãmânt - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul
ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea
moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã în sistemul educaþional
preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de 44,4%. Procentul celor care au
aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 31% la nivelul inspectoratelor
ºcolare judeþene ºi 63,2% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor.
g. În privinþa acordãrii unor aprobãri ori autorizaþii - la nivelul eºantionului de
sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate
poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care
activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de
40%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã
h. În privinþa gestionãrii actelor de studii ºi a documentelor de evidenþã ºcolarã -
la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã
faptul cã aceastã activitate poate afecta integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã
de persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã
mãsurã, în valoare de 60,5%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor
de instituþii variazã între 57,6% la nivelul caselor corpului didactic ºi 68,4% la nivelul
i. În privinþa îndeplinirii funcþiilor de control, monitorizare, evaluare ºi consiliere
- la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã
de persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã
mãsurã, în valoare de 33,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor
de instituþii variazã între 24,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 42,1% la
nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor.
j. În privinþa competenþei decizionale exclusive - la nivelul eºantionului de
activeazã în sistemul educaþional preuniversitar într-o oarecare mãsurã, în valoare
între 15,8% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 42,9% la nivelul inspectoratelor
ºcolare judeþene.
k. În privinþa recrutãrii ºi selecþiei personalului - la nivelul eºantionului de
sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã
care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar într-o oarecare mãsurã, în
87
valoare de 28,8%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de
instituþii variazã între 15,8% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 34,5% la
nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.
l. În privinþa constatãrii de conformitate sau încãlcare a legii, aplicãrii de sancþiuni
de persoanele care activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã,
variazã între 21,1% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 35,5% la nivelul caselor
corpului didactic.
m. În privinþa constituirii claselor/transferul elevilor - la nivelul eºantionului de
activeazã în sistemul educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de
35%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã
n. În privinþa gestionãrii situaþiilor ºcolare - la nivelul eºantionului de sondaj total
rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã activitate poate afecta
integritatea moralã ºi profesionalã manifestatã de persoanele care activeazã în sistemul
educaþional preuniversitar în foarte micã mãsurã, în valoare de 35,8%. Procentul celor
care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 33,3% la nivelul
caselor corpului didactic ºi 42,1% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor.
o. În privinþa încheierii situaþiei ºcolare semestriale/anuale a elevilor - la nivelul
variazã între 27,6% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 57,9% la nivelul
p. În privinþa acordãrii premiilor, a recompenselor ºi a distincþiilor elevilor - la
nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã
variazã între 39,4% la nivelul caselor corpului didactic ºi 46,7% la nivelul inspectoratelor
ºcolare judeþene.
q. În privinþa verificãrii respectãrii eticii profesionale, sancþionarea atitudinilor
neadecvate funcþiei (de cadru didactic, didactic auxiliar sau personal administrativ) -
la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã
88
variazã între 32,1% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 60% la nivelul palatelor
ºi cluburilor copiilor.
Activitãþile care pot afecta integritatea moralã ºi profesionalã în mare ºi foarte
mare mãsurã conform rãspunsurilor celor mai mari procente de instituþii participante la
sondajul de opinie sunt: achiziþia/gestionarea de bunuri, servicii ºi lucrãri, verificarea
respectãrii eticii profesionale, sancþionarea atitudinilor neadecvate funcþiei (de cadru
didactic, didactic auxiliar sau personal administrativ), recrutarea ºi selecþia personalului,
gestionarea mijloacelor financiar-contabile, competenþa decizionalã exclusivã.
Activitãþile care pot afecta integritatea moralã ºi profesionalã în mare ºi foarte
mare mãsurã conform rãspunsurilor celor mai mici procente de instituþii participante la
sondajul de opinie sunt: gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor,
gestionarea actelor de studii ºi a documentelor de evidenþã ºcolarã, îndeplinirea funcþiilor
de control, monitorizare, evaluare ºi consiliere, gestionarea situaþiilor ºcolare, acordarea
unor aprobãri ori autorizaþii.
Un alt item a urmãrit identificarea opiniilor respondenþilor referitoare la contribuþia
mãsurilor aplicate în prezent la reducerea/stoparea corupþiei în rândul profesorilor
din sistemul de învãþãmânt preuniversitar.
Rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã mãsurile aplicate în
prezent contribuie la stoparea/reducerea în rândul profesorilor din sistemul de învãþãmânt
preuniversitar contribuie în mare mãsurã, în procent de 46,3%. Procentul celor care au
aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 42,1% la nivelul palatelor ºi
cluburilor copiilor ºi 50% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene. Urmãtorul rãspuns
din punctul de vedere al mãrimii procentului instituþiilor din eºantionul de sondaj total
care-l aleg este cel care mãsurile aplicate pânã în prezent contribuie la stoparea/reducerea
corupþiei la nivelul învãþãmântului preuniversitar într-o oarecare mãsurã, procentul
respectiv fiind de 30,5%.
A ºasea categorie de itemi din chestionar a vizat estimarea eficienþei mai multor
mãsuri în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar.
Analizând rãspunsurile din chestionare, se observã urmãtoarele:
a. În privinþa protecþiei fizice ºi monitorizãrii accesului la informaþii, documente
ori resurse – la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe
instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în
combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 47,6%.
Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între
42,1% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 50% la nivelul inspectoratelor
ºcolare judeþene.
89
b. În privinþa planificãrii ºi organizãrii, în mod transparent ºi uºor de verificat, a
activitãþilor ºi a modalitãþii de adoptare a deciziei (separarea responsabilitãþilor, aprobarea
activitãþii, supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de coordonare) - la nivelul
aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din
sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 46,3%. Procentul celor care au
aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 36,8% la nivelul palatelor ºi
cluburilor de copii ºi 50% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.
c. În privinþa supervizãrii documentelor întocmite ºi a performanþelor
individuale ale personalului - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales
de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare
mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar,
în valoare de 40,7%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de
instituþii variazã între 16,7% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 50% la nivelul
inspectoratelor ºcolare judeþene.
d. În privinþa separãrii atribuþiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire - la nivelul
aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din
sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 50%. Procentul celor care au aceastã
opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 36,8% la nivelul palatelor ºi cluburilor
de copii ºi 63,3% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.
e. În privinþa asigurãrii comunicãrii adecvate cãtre terþi a obligaþiilor de conduitã
a personalului - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe
combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 51,2%.
Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 45,5%
la nivelul caselor corpului didactic ºi 60% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.
f. În privinþa dezvoltãrii, comunicãrii ºi monitorizãrii aplicãrii de proceduri clare
în activitatea curentã - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele
mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã
eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare
între 33,3% la nivelul palatelor ºi cluburilor de copii ºi 60% la nivelul inspectoratelor
ºcolare judeþene.
g. În privinþa promovãrii schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile
de corupþie, asigurând-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile legale ºi
mãsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizãrii riscurilor de corupþie
faptul cã aceastã mãsurã este consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea
corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 46,9%. Procentul
90
palatelor ºi cluburilor de copii ºi 56,7% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.
h. În privinþa dezvoltãrii de sisteme informatice pentru serviciile oferite - la
corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 45%. Procentul
celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 34,5% la
nivelul nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 55,6% la nivelul palatelor ºi
cluburilor de copii.
i. În privinþa promovãrii canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupþie,
precum ºi a mãsurilor de protecþie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004
privind protecþia personalului din autoritãþile publice, instituþiile publice ºi din alte
unitãþi care semnaleazã încãlcãri ale legii - la nivelul eºantionului de sondaj total
rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este
consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt
preuniversitar, în valoare de 46,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul
tipurilor de instituþii variazã între 40% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene ºi
51,5% la nivelul caselor corpului didactic.
j. În privinþa realizãrii/solicitãrii realizãrii de cãtre structurile competente a unor
teste de integritate sau alte activitãþi de verificare a respectãrii normelor legale - la
faptul cã aceastã mãsurã este consideratã într-o oarecare mãsurã eficientã în combaterea
celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 30% la nivelul
inspectoratelor ºcolare judeþene ºi 45,5% la nivelul caselor corpului didactic.
k. În privinþa realizãrii de verificãri aleatorii ale documentelor ºi activitãþilor
desfãºurate - la nivelul eºantionului de sondaj total rãspunsul ales de cele mai multe
combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, în valoare de 42%.
Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul tipurilor de instituþii variazã între 22,2%
la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 48,5% la nivelul caselor corpului didactic.
l. În privinþa realizãrii unor activitãþi de control/verificare privind accesul sau
implementarea de informaþii în bazele de date - la nivelul eºantionului de sondaj total
rãspunsul ales de cele mai multe instituþii indicã faptul cã aceastã mãsurã este
consideratã în mare mãsurã eficientã în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt
preuniversitar, în valoare de 46,3%. Procentul celor care au aceastã opinie la nivelul
tipurilor de instituþii variazã între 17,6% la nivelul palatelor ºi cluburilor copiilor ºi
54,5% la nivelul caselor corpului didactic.
m. În privinþa activitãþii de control (de fond ori tematic), activitãþii de inventar - la
91
palatelor ºi cluburilor copiilor ºi 60% la nivelul inspectoratelor ºcolare judeþene.
Mãsurile eficiente în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar

a mãsurilor prezentate în chestionar în mare ºi foarte mare mãsurã conform rãspunsurilor
celor mai mari procente de instituþii participante la sondajul de opinie sunt: promovarea
canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupþie, precum ºi a mãsurilor de
protecþie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecþia personalului
din autoritãþile publice, instituþiile publice ºi din alte unitãþi care semnaleazã încãlcãri
ale legii; separarea atribuþiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate
riscurile de corupþie; promovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile
de corupþie, asigurând-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile legale ºi
mãsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizãrii riscurilor de corupþie;
dezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii de proceduri clare în activitatea
curentã; planificarea ºi organizarea, în mod transparent ºi uºor de verificat, a activitãþilor
ºi a modalitãþii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitãþilor, aprobarea activitãþii,
supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de coordonare.
Mãsurile eficiente în combaterea corupþiei din sistemul de învãþãmânt preuniversitar

în mare ºi foarte mare mãsurã conform rãspunsurilor celor mai mici procente de instituþii
participante la sondajul de opinie sunt: realizarea de verificãri aleatorii ale documentelor
ºi activitãþilor desfãºurate; realizarea unor activitãþi de control/verificare privind accesul
sau implementarea de informaþii în bazele de date; protecþia fizicã ºi monitorizarea
accesului la informaþii, documente ori resurse; realizarea/solicitarea realizãrii de cãtre
structurile competente a unor teste de integritate sau alte activitãþi de verificare a
respectãrii normelor legale; supervizarea documentelor întocmite ºi a performantelor
individuale ale personalului.
La solicitarea de a identifica cele mai importante 3 mãsuri care ar trebui luate

pentru combaterea eficientã a corupþiei din mediul preuniversitar, rãspunsurile
enumerate de respondenþi au fost urmãtoarele:
92
Cele mai importante 3 mãsuri pentru combaterea corupþiei
Inspectorate ºcolare judeþene:
Admiterea la liceu pe bazã de examene
Asigurarea comunicãrii adecvate cãtre terþi a obligaþiilor de conduitã a
personalului supervizarea documentelor întocmite ºi a performanþelor individuale
ale personalului
Campanii de schimbare a atitudinii cetãþenilor faþã de corupþie
Combaterea prin toate mijloacele, a traficului de influenþã
Confiscarea prejudiciilor financiare dovedite
Cunoaºterea de cãtre întregul personal a riscurilor de corupþie
Depolitizarea sistemului educaþional
Elaborarea de proceduri unitare, la nivel naþional, pentru domeniul educaþional
Dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferiteInstruirea adecvatã
privind riscurile de corupþie
Monitorizarea audio-video a tuturor formelor de evaluareImplementarea de
proiecte anticorupþie
Promovarea ºi ocuparea posturilor de bazã de competenþã profesionalã
Promovarea schimbãrii de atitudine privind riscurile de corupþie ºi motivarea
personalului
Reevaluarea manualelor ºcolare
Salarizare motivantã a membrilor comisiei din examen ºi a asistenþilor
Sancþiuni severe aplicate persoanelor care condiþioneazã elevul
Securizarea documentelor
Separarea atribuþiilor de administrare a sistemului de cele de inspecþie/verificare
Separarea atribuþiilor de autorizare, înregistrare ºi revizuire
Specificare în lege a numãrului de mandate posibile
Transparenþa decizionalã
Verificarea respectãrii eticii profesionale
Case ale corpului didactic
Activitãþi de control, monitorizare, verificare
Adoptarea evaluãrii la actualitate
Aplicarea unor teste de integritate
Asigurarea resurselor umane, materiale ºi financiare necesare în acord cu practica
europeanã
Asigurarea unui venit satisfãcãtor cadrelor didactice
Auditul extern
Conceptul de responsabilitate administrativã/penalã/dreptul muncii
93
Consolidarea mecanismelor de control administrativ ºi a cooperãrii
interinstituþionale
Consolidarea unor sisteme interne de management ºi asigurare a transparenþei
Îmbunãtãþirea strategiilor de comunicare pe tema anticorupþiei instituþionale
Constituirea unui grup de lucru pentru implementarea SNAE
Creºterea transparenþei instituþionale
Depolitizarea sistemului de învãþãmânt
Dezvoltarea sistemelor informatice
Documente legislative la dispoziþia populaþiei
Educaþia anticorupþie prin programe de formare
Elaborarea unei strategii coerente de promovare a unei imagini pozitive a
sistemului
Elaborarea unor norme privind sancþionarea abaterilor
Elaborarea unui cod al integritãþii care sã cuprindã toate prevederile legale
Evaluarea corespunzãtoare
Extinderea evaluãrilor externe sumative/anuale
Finanþarea corespunzãtoare a sistemului de educaþie
Introducerea de sancþiuni clare pentru încãlcarea prevederilor legii 52/2003
Metodologie de admitere/evaluare astfel încât sa previnã actele de corupþie
Modificarea criteriilor de evaluare a personalului didactic ºi de conducere
Modificarea criteriilor de selecþie a personalului didactic ºi de conducere
Monitorizarea aplicãrii procedurilor
Protejarea statutului de profesor printr-o lege clarã
Planificarea ºi organizarea, în mod transparent ºi uºor de verificat, a activitãþilor
ºi a modalitãþii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitãþilor, aprobarea
activitãþii, supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de coordonare
Popularizarea în mass-media a tuturor cazurilor de corupþie din sistem
Proceduri operaþionalizate pentru controlul intern al managementului
Promovarea standardelor etice profesionale
Raportul semestrial al comisiei pentru prevenirea actelor de corupþie
Realizarea unui plan de mãsuri privind implementarea SNAE
Separarea atribuþiilor de autorizare, înregistrare ºi revizuire
Supervizarea documentelor întocmite ºi a performanþelor individuale ale
personalului promovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile
de corupþie, asigurându-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile
legale ºi mãsurile de prevedere/control implementate în vederea minimizãrii
riscurilor de corupþie
Susþinerea examenelor naþionale online
94
Palate ºi cluburi ale copiilor
Asigurarea minim 6% din PIB educaþiei
Baza materialã în conformitate cu standardele de performanþã ºi finalitãþile
învãþãmântului preuniversitar
Cod deontologic adecvat
Creºterea salariilor cadrelor didactice
Depolitizarea învãþãmântului ºi depolitizarea managerialã
Elaborarea unui cod al integritãþii
Eliminarea sistemului de notare ºi acordarea de calificative
Excluderea din învãþãmânt a cadrelor didactice dovedite a fi corupteIntroducerea
de sancþiuni clare pentru încãlcarea legii nr. 52/2003
Participarea a cât mai multor cadre la activitãþi de perfecþionare reale ºi eficiente,
cum ar fi programele Lifelong Learning
Realizarea periodicã a unui raport privind implementarea planurilor strategice ºi
de acþiune anticorupþie
Realizarea unor activitãþi de monitorizare ºi control
Salarizare pe baza competenþei ºi la nivel european
Schimbarea procedurilor de evaluare
Selecþie riguroasã a cadrelor didactice
Sesizarea cãtre organele de conducere superioare a tuturor faptelor de corupþie,
nu numai a unora
La solicitarea de a identificare cele mai urgente 3 mãsuri care ar trebui luate

pentru combaterea eficientã a corupþiei din mediul preuniversitar, rãspunsurile
enumerate de respondenþi au fost urmãtoarele:
Cele mai urgente 3 mãsuri pentru combaterea corupþiei
Inspectorate ºcolare judeþene
Activitãþi de controlAdmiterea la liceu ºi facultate pe bazã de examene
Consecvenþã în aplicarea legislaþiei existente
Asigurarea comunicãrii adecvate cãtre terþi a obligaþiilor de conduitã a
personalului
Creºterea nivelului de salarizare ºi a prestigiului profesiei
Creºterea transparenþei decizionale
Dezvoltarea de sisteme informatice
Dezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii unor proceduri unitare
Dotarea ºcolilor cu materiale didactice, informatice
Eliminarea învãþãmântului paralel
95
Evaluãri încruciºate
Evaluare externã
Instruirea adecvatã privind riscurile de corupþie
Limitarea numãrului de facultãþi particulare
Mãsuri legislative privind motivarea personalului
Ocuparea funcþiilor de conducere în urma unei selecþii obiective, fãrã influenþã
de naturã politicã
Ocuparea funcþiilor de conducere prin concurs ºi limitarea numãrului de mandate
Organizarea ºi monitorizarea riguroasã a examenelor
Promovarea schimbãrii de atitudine a personalului ºi instruirea adecvatã a acestuia
Dezvoltarea de sisteme informatice
Promovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile de corupþie
Salarizare motivantã a membrilor comisiei din examen/evaluare ºi a asistenþilor
Schimbarea atitudinii pãrinþilor ºi schimbarea legislaþiei la capitolul sancþiuni
Separarea atribuþiilor de administrare a sistemului de cele de inspecþie/verificare
Verificarea activitãþilor de pregãtire suplimentarã ºi avantajele financiare obþinute
de profesorii în cauzã
Verificãri interne la nivelul fiecãrei entitãþi
Case ale corpului didactic

Admitere în licee pe bazã de examen
Asigurarea transparenþei decizionale
Asigurarea transparenþei în luarea/aplicarea deciziilor
Auditul extern
Bacalaureat pe profile
Consolidarea mecanismelor de control administrativ ºi a cooperãrii
interinstituþionale
Contract educaþional ºcoalã-elev-pãrinte
Creºterea gradului de educaþie anticorupþie
Creºterea transparenþei instituþionale
Dezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii de proceduri clare în
activitatea curentã
Directori aleºi de colectiv
Educaþia anticorupþie prin programe de formare
Elaborarea unei strategii coerente de promovare a unei imagini pozitive a
sistemului
Elaborarea unor norme privind sancþionarea abaterilor
Extinderea evaluãrilor externe sumative/anuale
Finanþare corespunzãtoare a personalului didactic ºi nedidactic
Informarea personalului din sistem asupra riscurilor de corupþie
Instituirea de reguli privind relaþiile legale ºi a unui sistem de sancþiuni
96
Instituirea la nivelul instituþiilor a unui sistem de tel-verde.
Instruirea adecvatã pentru minimizarea riscurilor
Introducerea în tematica de formare profesionalã a unor module privind normele
de conduitã moralã/integritate
Metodologie de admitere/evaluare astfel încât sa previnã actele de corupþie
Monitorizarea ºi evaluarea periodicã a eficienþei mãsurilor adoptate
O reglementare mai bunã a conflictelor de interese
Organizarea periodicã de cursuri privind respectarea normelor de eticã ºi conduitã
moralã pentru personalul din învãþãmântul preuniversitar
Personal specializat numai pentru SCMI ºi SNA
Planificarea ºi organizarea, în mod transparent ºi uºor de verificat, a activitãþilor
ºi a modalitãþii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitãþii, aprobarea
activitãþii, supervizarea, pregãtirea personalului cu rol de conducere
Mediatizare in mass-media a tuturor cazurilor de corupþie din sistem
Principiile legate de obligaþiile beneficiarilor ºi ale furnizorilor de educaþie
Proceduri operaþionalizate pentru controlul intern al managementului
Promovarea schimbãrii de atitudine a personalului didactic
Promovarea schimbãrii de atitudine a personalului privind riscurile de corupþie,
asigurându-se informarea ºi instruirea adecvatã privind obligaþiile legale ºi
mãsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizãrii riscurilor de
corupþie
Promovarea standardelor etice profesionale
Respectarea codului etic al cadrului didactic
Salarizarea corespunzãtoare a personalului de învãþãmânt preuniversitar
Selecþia directorilor pe criterii de competenþã profesionalã ºi managerialã
Simplificarea procedurilor de sancþionare
Stimularea profesorilor care fac performanþã
Transparenþã în activitate
Palate ºi cluburi ale copiilor
Alocare 6% din PIB pentru învãþãmânt
Descentralizarea sistemului de învãþãmânt preuniversitar
Dezvoltarea, comunicarea ºi monitorizarea aplicãrii de proceduri clare în
activitatea curentã
Dotarea unitãþilor de învãþãmânt cu mijloace moderne ºi toate cele necesare pentru
a elimina contribuþia financiarã a pãrinþilor
Finanþarea suficientã a sistemului pentru a nu mai fi nevoie de fondul clasei,
ºcolii, manuale ºi caiete auxiliare, etc.Includerea pregãtirii obligatorii în domeniul
eticiiInformãri mai dese despre legislaþia referitoare la faptele de
corupþieRealizarea unor activitãþi de monitorizare ºi controlReînfiinþarea
examenului de admitere în învãþãmântul superiorSimplificarea
administrativãSistem de evaluare tip grilãTeste de integritate moralã ºi
profesionalã
97
Bibliografie
• Braslasvky, C., „Diez factores para una educación de calidad en el siglo XXI”,
Revista Electrónica Iberoamericana sobre Calidad, Eficacia y Cambio en Educación,
4, 3-11, 2006;
• Henk van de Graaf (coord.), Cine se teme de integritate ?, Asociaþia ProDemocraþia,

p.10, (Online) la adresa http://apd.ro/files/publicatii/Cine_se_teme_de_integritate.pdf
• Vladimir-Aurelian Enãchescu, tezã de doctorat, Descentralizare ºi comunitate.

Abordarea dimensionalã ºi criterialã a descentralizãrii sistemului educaþional românesc,
Univ. Bucureºti, 2012;
• Consiliul Superior de Cercetãri ªtiinþifice. Institutul de Pedagogie San Jose de Calasanz,

La calidad de la educación, Madrid, 1981;
• Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, Analiza sistemului de învãþãmânt preuniversitar

din România din perspectiva unor indicatori statistici. Politici educaþionale bazate pe
date, Ed. Universitarã, Bucureºti, 2015, (Online) la adresa http://www.ise.ro/wp-content/
uploads/2015/03/PUBLICATIE-Sistemul-de-invatamant-2014.pdf;
98
DEZVOLTARE DURABILÃ, EGALITATE
DE ªANSE ªI PROTECÞIA MEDIULUI
1. Dezvoltare durabilã
Criteriile fundamentale ale dezvoltãrii durabile, stabilite de Comisia Comunitãþii

Europene încã din anul 1993, sunt urmãtoarele:
• menþinerea în totalitate a calitãþii vieþii;
• menþinerea unui acces continuu la resursele naturale;
• evitarea deteriorãrilor permanente asupra mediului înconjurãtor.
În anul 1994, Grupul de lucru asupra dezvoltãrii durabile de la Salzburg, Austria,
a cuprins în grupul de criterii ale dezvoltãrii durabile: umanismul ºi calitatea ridicatã a
vieþii, prezervarea diversitãþii culturale ºi regionale, distribuþia echitabilã a bogãþiei ºi
resurselor, supravieþuirea umanã, prezervarea deteriorãrii ireversibile sau exploatãrii
resurselor naturale, stabilizarea în interiorul capacitãþii purtãtoare a ecosistemelor,
prezervarea biodiversitãþii.
2. Egalitate de ºanse
Promovarea egalitãþii de ºanse va contribui la coeziunea socialã atât la nivelul

regiunilor de dezvoltare, cât ºi la nivel naþional. Dezvoltarea unei culturi a
oportunitãþilor egale presupune implicarea directã a tuturor actorilor sociali din
sectorul public ºi privat, inclusiv societatea civilã. Protecþia socialã ºi incluziunea
socialã pot fi promovate prin acþiuni de combatere a discriminãrii, promovarea
egalitãþii de ºanse ºi integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care se
confruntã cu riscul de marginalizare socialã.
Egalitatea de ºanse a evoluat în ultima perioadã devenind un concept mai larg
care se referã nu doar la femei ºi bãrbaþi dar ºi la relaþia cu alte grupuri dezavantajate
dintr-o societate.
În timp ce egalitatea de ºanse ºi de tratament semnificã nivelul egal de
vizibilitate, autonomie, responsabilitate ºi participare a majoritãþii ºi a minoritãþii
dezavantajate la ºi în toate sferele vieþii publice, discriminarea reprezintã tratamentul
diferenþiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenþei, reale sau presupuse a
acesteia la un anumit grup social.
99
3. Protecþia mediului
Principalii actori instituþionali ai politicii de mediu din România sunt Ministerul

Mediului ºi Pãdurilor ºi Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Durabile. Alte ministere
implicate în politica de mediu sunt Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii ºi
Ministerul Economiei ºi Finanþelor, care sprijinã procesul de consultare al pãrþilor
interesate pentru adoptarea de noi mãsuri legislative.
În instituþiile publice trebuie avute în vedere ºi introducerea unor teme specifice

pentru protecþia mediului ºi utilizarea raþionalã a resurselor naturale:
• informare cu privire la Legea 132/2010 privind colectarea selectivã a deºeurilor
în instituþiile publice;
• includerea elementelor de eco-eficienþã în criteriile de selecþie a proiectelor ºi
în efectuarea achiziþiilor publice;
• evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementare
asupra mediului înconjurãtor
100

Suport Curs SCMI Si Integritatea PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs SCMI Si Integritatea PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

– SUPORT DE CURS –

I. Noua viziune, europeanã, asupra controlului în Ministerul

Obiectivele generale ale controlului intern, pot fi sintetizate astfel:

I.2. Standardele de control intern/managerial

PERFORMANÞE ªI MANAGEMENTUL RISCULUI

Aceste 16 standarde, care împreunã constituie baza Codului controlului intern/

Controlul intern/managerial trebuie astfel proiectat ºi implementat, încât sã

În literatura de specialitate identificãm mai multe acþiuni2 de control intern,

Figura nr. 1: Acþiunile de control intern în cadrul unei entitãþi publice

Toate aceste acþiuni de control intern sunt la dispoziþia managementului, însã

Important: Auditul intern nu participã la organizarea ºi exercitarea controlului

Pentru ca managerii din entitãþile publice sã înþeleagã bine în ce constã controlul

Orice politicã de gestionare a riscurilor în interiorul unei entitãþi, necesitã elaborarea

1.Obiectivele 2.Mijloacele 3.Sistemul 4.Organizarea 5.Procedurile 6.Controlul

Figura nr. 2: Instrumentar orientativ de control intern 4

Pentru sistematizarea noþiunilor folosite, iatã câteva modalitãþi de a le defini:

Proces = ansamblu de activitãþi realizate de diferite elemente structurale, care participã

Activitatea = executarea de cãtre o entitate operaþionalã (compartiment, angajat din

Operatiunea / acþiunea = componentã indisociabilã a unei sarcini de lucru.

Observaþie: gradul de complexitate al demersurilor de muncã, creºte în ordinea:

operaþiune - activitate – proces – ciclu.

În activitatea de la nivelul unei entitãþi publice, pot fi identificate cu uºurinþã

Simple, complete, precise, adaptate obiectului

Sã fie precizate în documente scrise

Sã fie integrate în componentele sistemului de organizare a entitãþii

Argumente în favoarea elaborãrii ºi utilizãrii procedurilor operaþionale:

I.3. Demersuri practice pentru implementarea standardelor

În vederea aplicãrii cadrului normativ instituit prin actele normative amintite, la

1. Emiterea unui ordin de ministru / act administrativ de decizie (de cãtre

2. Elaborarea ºi aprobarea de cãtre conducãtorul entitãþii publice, a Programului

3. Programele SCMI + Deciziile de constituire / modificare a Comisiilor de

5. În vederea proiectãrii, implementãrii ºi dezvoltãrii propriului sistem de control

5.1. Stabilirea obiectivelor generale ºi specifice:

5.2. Stabilirea activitãþilor ºi acþiunilor pentru realizarea obiectivelor:

Nr. Obiectiv Activitãþi Acþiuni

Acest document reprezintã o probã asupra implementãrii standardelor 2 – Atribuþii,

5.3. Identificarea riscurilor ºi disfuncþionalitãþilor care pot afecta realizarea obiectivelor

Dupã realizarea Listei de identificare a riscurilor, compartimentele structural –

Standardele pentru care realizarea acestor documente reprezintã probã a implementãrii

5.4. Stabilirea modalitãþilor de dezvoltare a S.C.I.M.:

Nr. Obiectiv Activitãþi Cod procedurã Responsabil Prioritate

Standardele avute în vedere sunt: 2 – Atribuþii, funcþii, sarcini; 6 – Planificarea.

5.5. Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaþii, a proceselor ºi a modului

Completarea documentului vizeazã implementarea standardelor: 8 –

5.6. Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfãºurãrii acþiunilor ºi activitãþilor:

Observaþie: La procesul de construire a sistemului de indicatori pe activitãþi, se poate

Obiective / Rezultate Indicatori de Resurse Responsabil Termen

Standardele avute în vedere sunt: 3 – Competenþa, performanþa; 15 – Evaluarea

Obiective / Rezultate Valori realizate Resurse Responsabil Termen

5.8. Elaborarea manualului de proceduri pentru activitãþile entitãþii, în baza tuturor

Observaþie: Unele pãreri eronate întâlnite în practicã, referitor la elaborarea

Toate aceste opinii, critici, pãreri cu privire la implementarea standardelor de

Pentru o mai sinteticã familiarizare cu Codul controlului intern pentru entitãþilor

- Ordinul pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entitãþilor publice;

- Anexa Nr. 1 – Codul controlului intern/managerial al entitãþilor publice –

- Anexa Nr. 2 – Procedura operaþionalã

- Anexa Nr. 3 – Situaþie centralizatoare semestrialã / anualã privind stadiul

- Anexa Nr. 4 – Instrucþiuni privind întocmirea, aprobarea ºi prezentarea

- Anexa Nr. 4.2. la instrucþiuni – Situaþia sinteticã a rezultatelor autoevaluãrii

- Anexa Nr. 4.3. la instrucþiuni – Raport asupra sistemului de control intern/

Prezentãm în cele ce urmeazã o abordare privitoare la modalitãþi prin care asumarea

Standardul 1 – Etica ºi integritatea

• A fost comunicat personalului un cod de conduitã, care stabileºte reguli de

Sunt efectuate analize, la nivelul principalelor activitãþi, în scopul identificãrii

Resursele alocate sunt astfel repartizate încât sã asigure activitãþile necesare