Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap2Indicatori de Fiabilitate
Cap2Indicatori de Fiabilitate
Organizarea eşantioanelor
Reprezentativitatea eşantionului
Eficienţă economică
Nivel de încredere în rezultate
Capacitatea de preluare şi prelucrare a informaţiei
Înregistrarea defecţiunilor
Înregistrarea defecţiunilor eveniment cu eveniment
pe subintervale de observare
Se înregistrează momentele în care se produc defecţiunile;
Se reţin valorile extreme;
Se calculează mărimea unui subinterval de observare:
t max t min
t , mărimea teoretică;
1 3,322 lg n
se aleg tmin, tmax şi t, de preferinţă numere naturale, astfel încât numărul
subintervalelor de observare să fie natural:
t * max t * min
k N . 27.10.2014
t *
FUNCŢIA DE FIABILITATE
- probabilitatea ca la momentul considerat, t, un dispozitiv, aflat în
condiţii date de utilizare, să-şi îndeplinească funcţiunile specifice.
- probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să
fie mai mare decât momentul curent, t.
N (t )
R (t ) P(T t ) lim
N0 N 0 9
N (t )
R (t ) P(T t ) lim
N N
0
0
(în limba engleză Reliability);
R(t) R(t)
1 1
dispozitive cu
rezervă mare
de viaţă
0 t 0 t
FUNCŢIA DE DEFECTARE
- probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să
fie mai mic decât momentul curent, t.
n t
F t PT t lim
N0 N
0 (în limba engleză Failure);
n( t ) n(t )
F (t ) = . Dacă N0 < 20, atunci: F (t ) =
N0 N0 + 1
10
kt
n t n t i , unde n(t)i este numărul dispozitivelor defectate în
i 1
subintervalul (t)i ; kt – numărul subintervalelor până la momentul t.
Proprietăţi:
t = 0, n(0) = 0; F(0) = 0;
t , n() = N0; F(∞) = 1.
n t N t
Deoarece n(t) + N(t) = N0 1, sau F(t) + R(t) = 1
N0 N0
R(t), F(t)
F(t)
0,5
R(t)
0
t
OBSERVAŢIE:
R(t) şi F(t) descriu comportarea dispozitivelor din punct de vedere
al producerii defecţiunilor pe un interval de timp [0, t].
07.03.2012
n t
f t ; n(t) = N(t - t) – N(t);
N 0 t
11
N t - t - N t R t - t - R t R t - t - R t R t
f t - .
N 0 t t t - (t - t ) t
d R t
Dacă t 0, atunci f t
dt
dF t
f t .
dt
f t dt d F t F t 0
1 0 1.
0 0
Aria de sub curba lui f(t) este egală cu unitatea, indiferent de forma curbei.
f(t) f(t)
A =1 A=1
0 t 0 t
tx tx
f t dt d F t F t 0x F t x 0 F t x ;
t
0 0
tx
f t d t f t d t f t d t 1 F t R .t
tx 0 0
x x
f(t) f(t)
12
F(tx) R(tx)
F(tx) R(tx)
0 tx t 0 tx t
12.03.2014
Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare:
permite aprecierea producţiei dacă se referă la dispozitive realizate de o
singură firmă (omogenitatea producţiei);
oferă informaţii privind omogenitatea solicitărilor în utilizare şi a calităţii şi
frecvenţei operaţiilor de mentenanţă;
este utilă în planificarea activităţii de mentenanţă.
f(t)
A – înlocuire preventivă a dispozitivelor;
B – înlocuirea disp. la apariţia defectelor
0 t
tx tm tmaxA tmaxB
P t t T t t t T n t
z t lim ; P t t T t t t T .
t 0 t N t t
13
n t
z t
N t t t
n t f t
z t .
N t t R t t
N 0 t
N0
f t 1 d R t
z t .
R t R t d t
dR t
t t
z t d t ln R t 0 ln R t ln R0 ln R t ln 1 ln R t .
t
0 0
R t
t
R t e t
Rezultă: z t d t Dacă z(t) = const. = atunci
R t e 0
z(t)
Rodaj Îmbătrânire
I II III
Viaţa utilă
Timp
Rata de defectare:
permite compararea = const. = de fiabilitate al dispozitivelor realizate de
z(t) nivelului
diferiţi producători;
permite compararea condiţiilor de utilizare a aceluiaşi tip de dispozitive;
permite identificarea etapei din viaţa dispozitivelor şi, implicit, a naturii
defecţiunilor;
Se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp.
t2 14
z t d t
Rt 2
R t 2 / t1 e t1
R t1
.
R(t)
1
R(t1) R(t2/t1)
R(t)
R(t2)
-t1 0 t1 t2 t
t2
APLICAŢIE NUMERICĂ
Enunţ:
Care este probabilitatea de bună funcţionare a unei bobine de inducţie la
momentul t2=44 000km, dacă până la t 1=40 000 km ea s-a aflat în funcţiune?
Pentru lotul de piese din care ea face parte se cunoaşte z(t)= =5*10-5def./km.
Rezolvare:
Se aplică relaţia de calcul pentru o probabilitate condiţionată de bună
funcţionare:
R t 2 e t2
44000 40000
R t 2 / t1 t1 e t2 t1 e 20000 e 0,2 0,819
R t1 e
Pentru întreaga populaţie de bobine de inducţie, la momentul t2 = 44 000km
probabilitatea de bună funcţionare este:
44000
R t 2 pop. e t2 e 20000
0,111 < R(t).
OBSERVAŢIE:
f(t) şi z(t) fiind probabilităţi de defectare în jurul unui punct, ele se vor calcula,
în cazul observaţiilor statistice, în raport cu mijlocul fiecărui subinterval de
t t
observare i 1 i .
2
28.10.2013 03.11.2014
2.1.5 Media timpului de bună funcţionare – MTBF
15
MTBF – în limba franceză: Moyenne des Temps de Bon Fonctionnement;
– în limba engleză: Mean Time Between Failures.
MTBF reprezintă media aritmetică a timpilor de bună funcționare ai dispozitivelor.
Când se cunosc momentele producerii fiecărei defecţiuni în parte,
N0
1
m
N0
T
i 1
i
1 k
t i 1 t i k
t i 1 t i n t i
m n t i t
N0 i 1 2 i 1 2 N 0 t
n
n(t)i
*
t min t*max
t m f t dt
2
D
0
APLICAŢIE NUMERICĂ
Enunţ:
La încercarea unor dispozitive s-au înregistrat următoarele momente de
defectare, exprimate în ore de funcţionare: 1121, 1123, 1124, 1125, 1125, 1126,
1126, 1127, 1128, 1135. să se verifice dacă valoarea 1135 a fost înregistrată eronat.
Rezolvare:
Se calculează: m = 1126ore; = 3,74ore.
1135 1126
Rezultă: z 3,74
2.41 ore. Din tabelul funcţiei Laplace se obţine
Rezultă=De aici
N0 = 10 * 0,008 = 0,08 < 0,1.
Concluzie : Valoarea t = 1135 ore se respinge ca fiind eronat înregistrată.
Dispozitive reparabile – în cazul unei defecţiuni sunt reparate, după care pot fi
utilizate în continuare.
Ex.: motorul în ansamblul său, schimbătorul de viteze etc.
starea
dipozitivului
bună funcţ.
defect
t
17
n
Se definesc: Tu t ui , timpul total de utilizare;
i 1
n 1
Tr t ri , timpul total de reparare.
i 1
13.03.2013 15.03.2013
2.2.1 Indicatori referitori la Tu
nu t
Fu t PTu t lim ;
N0 N 0
nu t nu t
Fu t ; dacă N0 < 20, atunci: Fu t .
N0 N0 1
P t t u Tu t nu t u
fu t lim ; fu t .
tu 0 t u N0 t u
P t t u Tu t Tu t t u ) nu t u
zu t lim zu t
t u 0 t u
; Nu t t u t u
2.2.1.4 Media Tu
1 N0 1 ku t i 1 t i
mu Tui ; mu nu t u i ;
N 0 i 1 N 0 i 1 2
unde T*umax, T*umin şi t*u sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor respective.
2.2.1.5 Dispersia Tu
18
Când se cunoaşte valoarea mediei timpilor totali de utilizare pentru întreaga
populaţie de dispozitive:
Du
1 N0
Tui m u
N 0 i 1
2 ,
0 N
1
Du Tui mu 2
N 0 1 i 1 ,
u Du
2.2.2 Indicatori referitori la Tr
nr t
Fr t PTr t lim ;
N0 N 0
n t nr t
Fr t r ; dacă N0 < 20, atunci: Fr t .
N0 N0 1
P t t r Tr t n t
fr t lim ; fr t r r .
t r 0 t r N 0 t r
19
2.2.2.3 Rata ieşirii din reparaţie
P t t r T r t T r t t r n r t r
zr t lim zr t
t r 0 t r
; N r t t r t r
2.2.2.4 Media Tr
1 N0 1 k r t i 1 t i
mr Tri ; mr nr t r i ;
N 0 i 1 N 0 i 1 2
Tr*max Tr*min
unde kr este numărul subintervalelor de observare: kr
t r*
,
unde T*r max, T*r min şi t*r sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor respective.
2.2.2.5 Dispersia Tr
Dr
1 N0
Tri m r
N 0 i 1
2 ,
2
1 kr t i 1 t i
Dr m r n r t r i ,
N 0 i 1 2
kr 2
1 t t
Dr i 1 i mr n r t r i ,
N 0 1 i 1 2
20
dacă momentele de ieşire din reparaţie sunt înregistrate pe subintervale.
r Dr
mu
A 100 % ; A – Availability = disponibilitate (engl.)
mu mr
N0
n pi
i 1
kp ; unde npi este numărul lucrărilor profilactice
N0
Tui' efectuate asupra dispozitivului „i” ;
i 1 T ’ui – timpul de utilizare a dispozitivului „i”
N0 în decursul experimentului.
n pi
i 1
kp N0
Tui
i 1
2.2.3.3 Timpul specific pentru efectuarea lucrărilor profilactice
N0
T pi'
t p i 1 ; unde T’pi este timpul consumat pentru lucrări
N0
profilactice la dispozitivul „i”, în decursul
Tui' experimentului.
i 1
N0
n ri
i 1
kr ; unde nri este numărul intervenţiilor corective
N0
efectuate asupra dispozitivului „i”, în decursul
Tui'
experimentului.
i 1
N0
n pi
2.2.3.5 Timpul
k ispecific
1 consumat pentru intervenţii corective
p
NN00
TTri'ui
i 1
t r i 1 21
N0
Tui'
i 1
; unde T’ri este timpul consumat pentru intervenţii
corective la dispozitivul „i”, în decursul
experimentului.
22.03.2011
27.03.2015
22