Boerescu Adrian

Administratie publica
Gr 301

Un stil de viata sanatos

„Nu putem fi fericiti daca ne asteptam sa traim tot timpul

la intensitate maxima. Fericirea nu este o chestiune
de intensitate, ci de echilibru, ordine, ritm si armonie."
Thomas Merton, teolog, scriitor, autorul cartii „No man is an island”

Stilul de viaţă sănătos reprezintă un cumul de alegeri şi acţiuni pe care le facem zilnic astfel
încât să scădem riscul de boli cronice şi deces prematur. Intradevar nu este un panaceu universal pentru
a preveni aparţia tuturor bolilor, însă bolile care sunt responsabile de cele mai frecvente cauze de deces
în lume pot fi prevenite printr-un stil de viaţă sănătos.
Cu toate acestea, sănătatea nu se referă doar la prevenţia bolilor ci şi la bunăstarea fizică,
mentală şi socială. Astfel, un stil de viaţă sănătos vizează mai multe aspecte ale vieţii noastre de zi cu
zi.
In ziua de azi cand tehnologia a devenit parte integranta din toate aspectele vietii noastre
tinindu-ne mereu conectati cu ceilalti si cu evenimente care au loc langa noi sau la mii de kilometri
distanta, iar profesia sau studiile ne ocupa mai tot timpul, cum am putea oare sa ne imbinam armonios
viata profesionala cu cea personala si in acelasi timp sa fim fericiti intr-un mediu atat de agitat?
Cum facem sa impacam atat de multe aspecte ale vietii noastre, sa gasim timpul si energia de a
face si de a descoperi tot ce este important pentru noi?
Raspunsul la aceste intrebari este simplu: avem de nevoie de echilibru si de un stil de viata
sanatos pe care putem sa il parcurgem in cativa pasi.

1. Urmaţi o alimentaţia sănătoasă.

Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca stilul general de viata al unei persoane are o
influenta de 50% asupra sanatatii sale, mediul inconjurator si factorii ereditari au o insemnatate de cate
20%, iar medicina are o contributie de doar 10% la sanatatea persoanei.
Reducerea cantitatii de alimente procesate, de zahar, carbohidrati albi sau rafinati si de alcool
are de asemenea un impact pozitiv asupra sanatatii noastre.
Mentinerea greutatii ne preocupa adesea, dar mai mult din ratiuni estetice decat din motive care
tin de sanatate. Excesul de greutate are insa consecinte semnificative: creste riscul de a dezvolta boli de
inima, AVC si diabet de tip 2, hipertensiune, boli renale sau hepatice etc. Un studiu realizat in 2017
arata ca, in Romania, este ingrijorator faptul ca 55% din populatie este supraponderala. O masura la
indemana oricui este aceea de a controla, pe langa calitatea nutritionala a alimentelor, cantitatea de
mancare consumata. Portii mai mici inseamna un control mai bun al greutatii!.

2. Efectuaţi activitate fizică zilnic

Lipsa activităţii fizice este un factor de risc semnificativ pentru diverse boli grave, cum ar fi accidentul
vascular cerebral, infarctul miocardic, diabetul zaharat şi cancerul. Adulţii trebuie să efectueze cel puţin
150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată (mers pe jos în ritm alert, dans de societate,
aerobic în bazin, mers cu bicicleta cu viteza < 16km/ora) de-a lungul săptămânii sau cel puţin 75 de
minute de activitate fizică intensă pe săptămână (mers pe jos de tip maraton, înot, grădinărit intens,
tenis, sărit coarda).
https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-
benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu_Bu%C8%99ulenga
 Intr-un chestionar realizat de compania de research iSense Solutions in 2018, 40% dintre romani
au declarat ca si-au imbuna-tatit stilul de viata in ultimul an facand mai multa miscare, iar 43% au fost
mai atenti la alimentatie. Potrivit aceleiasi cercetari, procentul celor care isi propun sa-si
imbunatateasca viata in 2019 este si mai mare: 68% intentioneaza sa faca mai multa miscare, iar 66%,
sa aiba o alimentatie sanatoasa.
3. Renunţaţi la fumat
Evitarea oricărei forme de tutun (ţigări simple sau electronice, fumat activ sau pasiv) sau luarea
măsurilor necesare pentru abandonarea fumatului sunt printre cele mai sigure căi de evitare a multor
boli şi drumul către o sănătate bună. Aşadar, există beneficii imediate şi pe termen lung în privinţa
sănătăţii după renunţare la tutun, incluzând scăderea tensiunii arteriale.
4. Limitaţi consumul de alcool
În cazul femeilor este permis un consum de maxim 7 porţii de alcool/săptămână, iar pentru bărbaţi de
14 porţii/ săptămână în cadrul unui consum moderat de alcool. O porţie este reprezentată de 120 ml de
vin sau 350 ml de bere sau 45 ml de tărie. Creşterea consumului de alcool peste aceste valori se
consideră un consum crescut de alcool care atrage după sine riscul dezvoltării unor afecţiuni grave.
5. Somnul
Durata somnului variază în funcţie de vârstă, însă pentru adulţi, 7-8 ore de somn pe noapte sunt
necesare pentru menţinerea unei stări de sănătate fizică şi psihică. Reducerea sau creşterea duratei
somnului înafara acestei durate a somnului se asociază cu creşterea riscului de boli cronice precum
obezitatea şi diabetul zaharat.
6. Reduceţi stresul psiho-social
Reducerea nivelului de stres perceput este o măsură esenţială pentru păstrarea unui stil de viaţă sănătos.
De asemenea, managementul depresiei, anxietăţii şi a discriminării sociale influenţează calitatea vieţii
şi reprezintă aspecte importante ale unui stil de viaţă sănătos.
7. Fiţi complianţi la actul medical
Respectarea recomandărilor medicale în ceee ce priveşte tratamentul medicamentos, vizitele medicale
şi monitorizarea individuală de către pacient a unor parametri (tensiune arterială, greutate, glicemie,
efecte adverse/ beneficii medicamentoase) sunt măsuri de complianţă la actul medical şi reprezintă o
componentă la fel de importantă ca celelalte componente ale stilului de viaţă.

https://www.secom.ro/perspective/principiile-unui-stil-de-viata-echilibrat
https://www.arctic.ro/blog/obiceiuri-pentru-un-stil-de-viata-sanatos/
https://adevarul.ro/locale/baia-mare/ghid-detaliat-stil-viata-sanatos-dormim-mancam-facem-miscare-
1_5abcde38df52022f752bb4e2/index.html

https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-
benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu_Bu%C8%99ulenga
Boerescu Adrian
Administratie publica
Gr 301

Biografie Zoe Dumitrescu Busulenga

Zoe Dumitrescu Bușulenga (n. 20 august 1920[2], București - d. 5 mai 2006, Mănăstirea

Văratec, Neamț) a fost o personalitate a culturii și politicii din România. Ea s-a născut pe data de 20
august 1920, la Bucureşti. Întreaga viaţă şi-a dedicat-o studiului şi promovării culturii naţionale
româneşti. Studiază la Şcoala Centrală din Bucureşti, dar ia şi lecţii de muzică la Conservatorul „Pro-
arte”.
Reuşeşte să obţină distincţii în domeniul juridic şi filologic. Datorită implicării sale în viaţa
culturală, devine membră a Academiei Române, Academiei de Ştiinţe şi Studii Europene din Franţa sau
director al Şcolii Româneşti de la Roma.
În cugetările sale, a criticat vehement maniera în care viaţa culturală a românilor este
promovată. Cea mai mare parte din activitatea vieţii sale i-a dedicat-o poetului naţional Mihai
Eminescu. Astfel, Zoe Dumitrescu Buşulenga a devenit unul dintre cei mai mari eminescologi ai ţării.
Între 1964 şi 1989 ea publică patru mari volume în care este analizată minuţios viaţa şi opera marelui
poet. A îmbrăţişat viaţa monahală După anul 2000, intelectuala Zoe Dumitrescu decide să se dedice
vieţii monahale.
Astfel, ea se mută definitiv la mânăstirea Văratec, judeţul Neamţ. Atmosfera din cadrul
sfântului lăcaş îi era destul de cunoscută, în tinereţe Zoe Dumitrescu pribegind prin aceste locuri sfinte
cu prietenii săi. „Venirea la Văratec a fost o întâmplare, să zicem. Dar nu este nimic întâmplător pe
lume. Totul e făcut de sus. M-a invitat aici prietena mea Valerica Sadoveanu, în fiecare vară. Din ce în
ce mai mult m-am apropiat de Văratec, am cunoscut Văratecul, am cunoscut celelalte mănăstiri
dimprejur, m-am împrietenit cu preoţii, cu stareţii, cu călugării” evocă intelectuala în amintirile sale,
citate de site-ul cuvantul-ortodox.ro.
Cu câţiva ani înainte de a trece în nefiinţă, Zoe Dumitrescu Buşulenga decide să se apropie cu
adevărat de Dumnezeu. Astfel, ea se călugăreşte sub numele de maica Benedicta şi va purta acest statut
până în clipa morţii, 20 mai 2006. Trupul neînsufleţit a fost înhumat în cimitirul mânăstirii Putna, iar
zeci de oameni vin în pelerinaj să se roage la mormântul maicii.

Citeste mai mult: adev.ro/pbd8s4

Studii

 Școala Centrală din București

 Studii muzicale la Conservatorul "Pro-Arte"
 Cursuri de „formare” la Institutul Pedagogic Maxim Gorki din Moscova (1947-1948) unde a
fost președintele studenților români din acest institut.
 Studii juridice și filologice (anglo-germanistică, istoria artelor)

https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-
benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu_Bu%C8%99ulenga
 1970, doctorat cu teza Renașterea - Umanismul - Dialogul artelor

Opera
Zoe Dumitrescu Bușulenga, comparatist și critic literar de formație anglo-germană, a manifestat
preocupări de interdisciplinaritate și de filozofie a culturii. Este autoarea unor lucrări de istorie literară,
literatură comparată, istoria culturii, analize stilistice și memorialistică. Își începe cariera traducând din
rusește în 1949 „Poemul pedagogic” al lui Anton Semionovici Makarenko.
Activitate publicistică
Zoe Dumitrescu Bușulenga a publicat articole în numeroase reviste de
specialitate: Manuscriptum, Revista de istorie și teorie literară, România literară, Secolul
20, Synthesis etc. A fost director al Revistei de istorie și teorie literară și al revistei ''Synthesis.
Opera literară
Studii de istorie a culturii

 Ion Creangă, București, Ed. pentru Literatură, 1963

 Eminescu, București, Ed. Tineretului, col. "Oameni de seama", 1964
 Surorile Brontë, 1967
 Sofocle și condiția umană, București, Ed. Albatros, col. "Contemporanul nostru", 1974
 Eminescu - cultură și creație, București, Ed. Eminescu, 1976
 Renașterea, umanismul și destinul artelor, București, Ed. Univers, 1975
 Eminescu și romantismul german, București, Ed. Eminescu, 1986 ed. a II-a, București, Ed.
Universal Dalsi, 1999)
 Eminescu. Viață - Creație - Cultură, București, Ed. Eminescu, 1989
 Ștefan Luchian, 1993, (în colaborare)
 Muzică și literatură, (în colaborare cu Iosif Sava), București, Ed. Cartea
Românească, 1986 (vol. II, 1987; vol. III, 1994)

 Renașterea, umanismul, și dialogul artelor, 1971; ediția a II-a, revăzută și adăugită, 1975

 Valori și echivalențe umanistice, excurs critic și comparatist, București, Ed. Eminescu, col.
"Sinteze", 1973
 Itinerarii prin cultură, (culegere de articole grupate în patru capitole: I. Portrete pentru o istorie
a culturii române, II. Literaturi străine, III. Miscellanea, IV. Gânduri de umanist), București, Ed.
Eminescu, 1982

Impresii de călătorie

 Periplu umanistic, 1980, București, Ed. Sport-Turism, 1980 (însemnări eseistice

despre Grecia, Italia, Anglia, Suedia, Olanda, Franța)

https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-
benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu_Bu%C8%99ulenga
Memorialistică

 Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos, Ed. Lumea Credinței, București, 2007

Participare în volume colective

 Istoria literaturii române. Studii (București, Ed. Academiei Române, 1979), ediție coordonată

de Zoe Dumitrescu Bușulenga, care a fost și autoarea unor studii din cuprinsul cărții.
 Miorița (ediție îngrijită și prefațată de Zoe Dumitrescu Bușulenga)

Ediții prefațate

 Volume ale autorilor: Ioan Alexandru, Hans Christian Andersen, Vasile Băncila, Johannes

Becher, János Bencsik, Amita Bhose, Elvira Bogdan, Ion Luca Caragiale, Mircea
Cărtărescu, Adelbert von Chamisso, Geoffrey Chaucer, Ion Creangă, A.J.Cronin, Rosa del
Conte, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Iosif Constantin Drăgan, Charles Drouhet, Mircea
Eliade, Mihai Eminescu, Lucreția Filipescu, Antonio Fogazzaro, Johann Wolfgang von
Goethe, Nicolae Iorga, Nikos Kazantzakis, Rudyard Kipling, Heinrich von Kleist, George
Lăzărescu, Costache Negruzzi, Radu Niculescu, Camil Petrescu, Al. Philippide, Edgar Allan Poe,
Armando Palacio Valdes, Sammuel Pepys, Friedrich Schiller, William Shakespeare, Veronica
Stanei, Robert Louis Stevenson, I. M. Stefan, Rabindranath Tagore, Elena Teodoreanu, Guyn
Thomas, Claude Tillier, Luigi Ugolini, George Uscătescu, Vasile Voiculescu ș.a.
 Cântarea cântărilor (traducere de Ioan Alexandru)
 Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine (lucrare coordonată de Ioan
Lupu și Cornelia Ștefănescu)
 Crestomație de literatura română veche (coordonatori: I.C. Chițimia și Stela Toma).

Cariera profesională

 1947 - 1948 - Președinte al Comitetului U.N.S.R. de la Institutul Pedagogic „Maxim Gorki“

 1948 - 1949 - Redactor la Editura de Stat
 Până în 1957, redactor la Editura pentru Literatură și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie
Literară "George Călinescu"
 1948 - 1971 - asistent universitar, lector, conferențiar și profesor universitar (din 1971), șef al
Catedrei de Literatură Universală și Comparată (din 1975) la Universitatea din București
 Din 1973, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu" din București
 Visiting Professor la Universitatea din Amsterdam (1972)
 Membru corespondent al Academiei Române - 1 martie 1974
 Membru titular al Academiei Române - 22 ianuarie 1990
 Vicepreședintele Academiei Române (2 februarie 1990 - 18 februarie 1994)
 Președinte al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române

https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-
benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu_Bu%C8%99ulenga
 Director al Școlii Române din Roma - (1991-1997)
 Membră în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1973-
1979)
 Membră a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța
 Membră a Academia Europaea din Londra (1993).

Premii și distincții

 Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (1986, 1989)

 Premiul internațional Herder (1988)
 Premiul Adelaide Ristori (1993)
 Ordine al Merito della Repubblica Italiana în grad de Comandor (1978) și în grad de "Grande
Ufficiale" (1996)
 Ordinul bulgar Sf. Metodiu și Chiril (1977)
 Ordinul național Pentru Merit[4], în grad de Ofițer (2003)

Nichita Stanescu raspundea astfel la intrebarea: “Cine sunt eu?”

“Eu nu sunt altceva decat o pata de sange care vorbeste”

Încă nu mă cunosc deplin, am momente în care mă descopăr prin ochii

celorlalți.

Din punct de vedere al voinței aș putea spune că sunt o persoană destul

de activă, iar activitatea omului constă în totalitatea manifestărilor de
conduită, pe plan concret și mintal, prin care acționează mediului și
asupra lui însuși. Prin activitate satisfac trebuințele, îmi realizez idealurile
și îmi creez condiții pentru formularea unor noi aspirații.
În concluzie pot spune despre mine că sunt o persoană cu un caracter și o
personalitate foarte complexă, că nu îmi pot pune o etichetă asemeni
unui produs comercial, pentru că nu există un singur lucru care să mă
definească, ci o constelație întreagă de componente care doar împreună
pot răspunde la întrebarea “Cine sunt eu?”

https://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-
benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu_Bu%C8%99ulenga